Sunteți pe pagina 1din 10

IP COLEGIUL DE MEDICINĂ UNGHENI

Catedra Discipline clinice de bază

Subiectul: Managementul pre-intra și postoperatoriu al


pacientului chirurgical.
Tema :Perioada preoperatorie

Călugareanu Ala, profesor,


Disciplina Chirurgie cu
nursing specific

UNGHENI 2020
1
Tema :Perioada preoperatorie
Planul lecției:
1. Perioada preoperatorie. Definiţie, scop, sarcini.
2. Fișa medicală a pacientului chirurgical.
3. Particularitățile de pregătire a pacientului pentru operaţie programată și
urgentă .
4. Particularităţile pregătirii preoperatorii a copilului şi a pacientului în etate.

1. Perioada preoperatorie. Definiţie, scop, sarcini.


Perioada preoperatorie este intervalul cuprins între momentul internării în
staţionarul chirurgical (adresării la medicul chirurg) şi până la executarea
operaţiei.

Ea se împarte în:
1. Perioada de diagnostic – în care se precizează diagnosticul, se determină starea
organelor, indicaţiile pentru operaţie.
2. Perioada pregătirii preoperatorii :perioada de ameliorare a stării organelor şi
sistemelor principale, în patologii concomitente etc.

Durata perioadei preoperatorii variază în funcţie de gradul de urgenţă, de starea


bolnavului şi de gravitatea operaţiei şi poate dura de la câteva minute, ore (în
plăgi ale cordului, apendicită acută, ulcer gastric perforant, sarcină ectopică,
lezarea organelor cavitare, etc.) până la multe zile – proces purulent la plămâni,
vicii cardiace, etc.

Scopul principal al perioadei preoperatorii :

1. Reducerea la minim al riscului intervenţiei chirurgicale.


2. Profilaxia complicaţiilor postoperatorii.

2
2. Fișa medicală a pacientului chirurgical.
Pentru operaţii programate bolnavii se investighează de către medicul de familie
şi medicul chirurg din CMF cu participarea a/m de familie, iar în stări mai
urgente în staţionarul chirurgical.
Schema fişei de observaţie a bolnavului chirurgical nu diferă considerabil de fişa
unui bolnav de boli interne.
Schema fişei de observaţie a bolnavului chirurgical

1. Datele de identitate.
2. Datele subiective.
a) acuzele în prezent;
b) anamneza bolii (anamnes morbis)
c) anamneza vieţii (anamnes vitae);
3. Examinarea obiectivă:inspecţia, palparea, percuţia, auscultaţia, determinarea
Ps, TA, T°, FR, Status localis etc.
4. Examinări paraclinice:
•analiza generală a sângelui,
•analiza generală a urinei,
•analiza materiilor fecale pentru ouăle de helminţi,
•examinări biochimice a sângelui,
•determinarea timpului de sângerare şi de coagulare a sângelui (coagulograma),
•microreacţia de sedimentare a sângelui,
•determinarea grupei sangvine şi a factorului Rh.
5. Examinarea radiologică: •microradiografia.
•R-grafia, •R-scopia, •tomografia compiuterizată, •RMN, etc.
6. Examinarea endoscopică: •esofagografia, •duodenoscopia, •colonoscopia,
•bronhoscopia, etc.
7. Examinarea funcţională •spirografia,• spirometria, •electroencefalografia,•
electrocardiografia, etc.
8. Examinarea ecografică: •USG a diferitor regiuni ale corpului.
9. Examinarea morfologică: •colectarea punctatelor (puncțiilor), a materialului
pentru biopsie şi examinarea citologică a materialului cercetat.
10. Sanarea focarelor cronice de infecţie (la medicul stomatolog, ORL)
11. Stabilirea diagnosticului medical.

3
După stabilirea diagnosticului medicul chirurg din CMF scrie îndreptare
bolnavului în secţia de chirurgie din sectorul dat.
În cazul depistării patologiilor concomitente la domiciliu sau în staţionar se
tratează această patologie pentru a duce la normă starea bolnavului.
A/m îi revine un rol foarte important în pregătirea corectă pentru operaţie atât în
sectorul primar cât şi în secţiile de profil chirurgical. Ea îndeplineşte cu stricteţe
indicaţiile medicilor, pregăteşte bolnavii pentru diverse examinări,
supraveghează starea lor de sănătate, aplică tehnici de asistenţă de urgenţă de
tratament şi îngrijire. A/m aplică tehnici de comunicare cu bolnavii, îndeplineşte
rolul de consilier în pregătirea eficientă a bolnavilor pentru intervenţii
chirurgicale.

3. Particularitățile de pregătire a pacientului pentru operaţie


programată și urgentă .
Pregătirea bolnavilor de operaţie programată :

Dacă bolnavul a fost examinat în CMF, şi nu necesită tratament preoperatoriu el


se internează în staţionar în ajunul operaţiei.
Dacă necesită examinarea şi pregătirea preoperatorie în staţionar este internat cu
mult înainte. Schema examinării rămîne aceeaşi (vezi mai sus)
A/m care îl primeşte trebuie să fie o gazdă bună şi atentă. Bolnavul va fi
examenat la pediculoză, vor fi examinate tegumentele, apoi condus în salonul
bine aerisit, luminos cu T0 20-22 0 C.
Pregătindu-l de operaţie personalul medical trebuie să ţină cont de starea
bolnavului, să examineze toate organele conform sistemelor pentru
diagnosticarea patologiei de bază şi patologiilor concomitente.
A/m recoltează toate probele de laborator indicate de medic, însoţeşte bolnavii la
toate investigaţiile preoperatorii şi întroduce în fişa medicală buletinele de
analiză.
În cazul în care se bănuieşte riscul infecţiei postoperatorii, se va începe
tratamentul preoperatoriu cu antibiotice cu 48-24 ore înaintea intervenţiei.
Sistemul nervos
Se referă atît la bolnavii fără risc cât şi celor cu risc chirurgical.
Trebuie de înlăturat toţi factorii negativi vizuali, auditivi, olfactivi, etc.
Tratarea suferinţelor psihice în legătură cu boala : administrarea calmantelor,
preparatelor de brom, somnifere, tranchilizante etc..
Medicul trebuie să cruţe sistemul nervos al bolnavului. Personalul medical
trebuie să dea dovadă de profesionalism şi responsabilitate. Uneori sunt
suficiente câteva cuvinte pentru ca să spulbere îndoielile chinuitoare ale
4
bolnavilor ce se pregătesc pentru operaţie. Sunt recomandate discuţii
încurajatoare cu bolnavii, lămurirea asupra operaţiei, anesteziei, asupra
avantajelor aduse de actul chirurgical. Informaţia asistentului medical trebuie să
coincidă cu cea a medicului curant, ca să nu trezească neîncrederea la bolnav.
A/m va avea grijă ca fişa de observaţie să nu nimerească la bolnav, mai ales cei
cu afecţiuni incurabile
.
Sistemul cardiovascular:
Se examinează bolnavii pentru a depista afecţiuni cardiace : boala ischemică,
boala hipertensivă etc. Se determină Ps, TA, ECG, analiza generală a sângelui. În
cazul descoperirii patologiei se indică tratamentul de corecţie. Având în vedere
că operaţiile majore sunt însoţite de hemoragii considerabile ce pot duce la
anemii acute, trebuie lichidate fenomenele de anemii înainte de operaţie,
ameliorarea compoziţiei sângelui şi ameliorarea funcţiilor organelor
hematopoietice. Se indică transfuzii de sânge, plasmă, masă eritrocitară,
substituenţii sîngelui.
Sistemul respirator:
Una din cauzele mortalităţii postoperatorii sunt complicaţiile pulmonare.
Pregătirea căilor respiratorii pentru operaţie prevede lichidarea bronşitelor acute,
proceselor inflamatorii ale căilor respiratorii superioare, ale sinusurilor
paranazale (rinită, sinusită, etc.). Se determină capacitatea vitală a plămânilor,
spirografia, etc. Activitatea respiratorie şi ridicarea bolnavului la timp din pat
asigură profilaxia complicaţiilor pulmonare. E bine venită în acest scop
gimnastica respiratorie curativă.
Sistemul digestiv:
Cavitatea bucală conţine o floră bacteriană variată, bogată în microbi patogeni,
numărul cărora sporeşte considerabil în tonzilite cronice, carie dentară, sinusite
cronice. De aceea o mare atenţie se atrage sanării cavităţii bucale – tratamentul
cariei şi gingivitelor, tratamentul şi sanarea mucoasei nazo-faringelui. Se face
tratamentul medicamentos al gastritelor, maladiei ulceroase, colitei, etc.
Se face dehelmintizarea bolnavilor afectaţi de diferiţi helminţi.
Se examinează funcţiile ficatului. În tulburările funcţiilor ficatului riscul operaţiei
sporeşte. Sunt indicate vitaminele gr. C, B12, glucoză pentru a spori rezerva de
glicogen în ficat.
Sistemul urogenital:
Administrarea preoperatorie a multor medicamente lichide, transfuzii de sânge
sporeşte efortul rinichilor. De aceea se face o explorare minuţioasă a funcţiilor
lor.
Se face analiza generală a urinei dacă e necesar proba Zimniţchii, azotul rezidual.
Dacă e necesar se fac alte explorări – urografia, cistoscopia, etc. Femeile
5
obligatoriu trec examenul ginecologic. În timpul operaţiei se exclude ciclul
menstrual pentru a preveni hemoragiile.
Pregătirea bolnavului în ajun de operaţie:
În ajun de operaţie bolnavul serveşte o cină uşoară pe la ora 1700, face o baie
igienică. Dacă operaţia necesită golirea intestinului se fac clisme evacuatore.
După clistere se face toaleta intimă, se schimbă lenjeria de pat şi de corp. Dacă
bolnavul nu poate primi duşul, se va face toaleta parţială a corpului. După ce îşi
satisface toate nevoile la veceu se culcă în pat. La orele 2200 se face
Premedicaţia serală:
1. Un somnifer – Luminal; Barbital; Radiodorm;
2. Un tranchilizant - Eleniu; Seduxen; Tazepam; Fenazepam;
3. Un antihistaminic – Suprastim; Taveghil; Clemastin; Claritin.

Dacă bolnavul foloseşte medicamente cardiotonice, hipotensive, insulină,


hormoni, atunci a/m va avea grijă ca aceste preparate să fie administrate în ajunul
operaţiei şi în ziua operaţiei.
Pregătirea bolnavului în ziua operaţiei
Este bine ca bolnavul să nu fie trezit devreme în această zi, mai ales că este sub
influenţa premedicaţiei serale.
Dacă este prescris golirea intestinului se fac clisme evacuatoare până la apă
curată cu 2 ore înainte de intervenţie. În stenoza pilorică se va face lavajul
gastric. Femeile îşi vor scoate acele din păr şi îşi vor lega părul cu o basma. Se
vor scoate toate bijuteriile din jurul gâtului, inelele de pe degete, ceasul de pe
antebraţ.
A/m se va îngriji de păstrarea acestor obiecte până când bolnavul îşi revine în
salon.
În cazul în care operaţia urmează a fi efectuată în zona piloasă, cu o oră înainte
de operaţie se rade părul pe o suprafaţă vastă (10-15 cm mai mare faţă de limitele
inciziei). După raderea părului pielea se spală cu apă caldă şi săpun, se
dezinfectează cu Sol.Alcool de 70%.
Înainte de a fi transportat în sala de operaţie bolnavului se propune să se urineze,
iar cei care din diferite motive nu se pot urina, vor fi sondaţi şi li se va lăsa sonda
(preferabil Foley) în vezica urinară la care se va adapta un colector urinar.
Cu 30-40 min. înainte de operaţie se face
Premedicaţia matinală:
(sol. Atropin 0,1% 1,0ml + sol. Promedol 1% sau 2% 1,0ml+ sol. Dimedrol
1% 1,0ml ori alt antihistaminic).
Bolnavul se dezbracă ,se culcă pe brancardă(cărucior), se înveleşte cu o plapumă
călduroasă, se transportă în sala de operaţie cu capul înainte. Împreună cu
6
bolnavul se transportă fişa medicală, clişeurile roentghenologice (dacă există),
bandajele elastice.

Pregătirea pentru operaţie urgentă, extrem de urgentă.

Schema de pregătire a bolnavului pentru operaţii urgente se schimbă cu mult, în


legătură cu indicaţiile de importanţă vitală.
Se culege o anamneză scurtă, se face un examen general, palparea, percuţia,
auscultaţia. Se fac examinările paraclinice stricte a sîngelui, a urinei, ECG,
Roentghenografia sau Radioscopia, unele investigaţii în indicaţii speciale. După
stabilirea diagnosticului se face toaleta sanitară totală sau parţială în funcţie de
starea bolnavului şi de indicaţiile de urgenţă a operaţiei. Dacă nu se dispune de
timp se şterg cu buretele părţile murdare ale corpului, se rade părul din câmpul
operator. Conţinutul stomacului supraîncărcat se evacuează prin lavajul gastric,
clisma evacuatoare nu se face. Dacă bolnavul nu poate să se urineze se face
sondajul vezical.
În operaţiile extrem de urgente se fac numai examinările strict necesare pentru
a diagnostica starea bolnavului. În cazurile clare se face decompresia stomacului,
se rade parul din câmpul operator şi se transportă în sala de operaţii.

7
4.Particularităţile pregătirii preoperatorii a copilului şi a pacientului în

etate.

Particularităţile pregătirii copiilor pentru operaţie.

Comportarea corectă atentă a personalului medical faţă de copilul bolnav


constituie condiţia principală a însănătoşirii lui rapide.
E necesar de accentuat că intervenţiile chirurgicale la copii nu se vor face fără
acordul părinţilor. Ei sunt obligaţi să semneze acordul în fişa de observaţie.
Părinţilor li se va lămuri în ce constă operaţia, gradul de gravitate, riscul şi
rezultatele posibile. Excepţie se face doar în cazul operaţiilor urgente, dacă
părinţii lipsesc. În asemenea cazuri se creează un consiliu compus din cel puţin
doi medici. Şeful secţiei şi medicul şef al spitalului trebuie să fie informaţi de
hotărârea luată.
Pregătirea preoperatorie la copii depinde de caracterul afecţiunii, operaţiei, vîrsta
şi starea generală.
Intervenţiile chirurgicale complicate necesită un examen medical detaliat.
Factorul psihologic joacă un rol foarte important în pregătire de operaţie. Aici
sunt antrenaţi părinţii, educatorii, prietenii, personalul medical.
Copii sugari vor fi alimentaţi în ajun de operaţie pînă la ora 2200, copii mai mari
pot primi o cină uşoară la orele 1700. Nu se administrează purgative.
În ajun de operaţie se face o clismă evacuatoare(dacă este necesar), baie igienică
şi premedicaţia.
Dimineaţa pe stomacul gol se transportă în sala de operaţie.
În cazul operaţiei programate părinţii prezintă certificat de la medicul de familie
că copilul nu a fost în contact cu bolnavii infecţioşi în ultimele 21 zile şi
calendarul vaccinelor.

8
Particularităţile pregătirii preoperatorii a pacientului în etate

După 65 de ani vorbim despre pacienţi vârstnici cu risc crescut al intervenţiilor


chirurgicale. Particularitățile de pregătire preoperatorie a bolnavilor vârstnici
izvorăsc din caracterele fiziologice și patologice ale vârstei înaintate. Acestea se
rezumă la următoarele:
•scăderea rezistenței imunobiologice ale organismului;
•reducerea până la dispariție a capacității de acomodare;
•diminuarea capacității de regenerare a țesuturilor;
•reducerea sau dispariția imunității active față de infecții;
•sensibilitate față de tulburările hidro-electrolitice;
•frecvența bolilor degenerative ca: arteroscleroza, boli articulare, osteoporoza.
La pacientul vârstnic, bolile pot evolua atipic, cu simptomatologie puțin
zgomotoasă sau atipică față de adult. Majoritatea problemelor de îngrijire a
vârstnicilor izvorăsc din incapacitatea lor de a se adapta. În spital, unii pacienți în
vârstă se simt anxioși sau agitați, datorită tulburărilor nervoase pe care le prezintă
în cadrul aterosclerozei cerebrale. Mulți vârstnici prezintă tulburări de memorie.
Asistenta medicală va avea un comportament aparte, va da dovadă de delicatețe
și răbdare; va pregăti psihic bolnavul pentru investigații și tratament.

Bibliografia:
1. Golovin B., Bedicov E., Creţu E., Chirurgie generală.- Ghid pentru lecţii
practice, Î.I. “Angela Levinţa”, Chişinău, 2004;
2. Bedicov E.,Ignatenco S., Chirurgie - Compendiul deprinderilor practice,
Chişinău, 2004;
3. Gudumac E., Benea T., Golovin B., Creţu E., Chirurgie, Î.S.F.E.”Tipogr.
Centrală”, Chişinău, 2009;
4. Spînu A., Chirurgie generală şi semiologie chirurgicală, CEP Medicina,
Chişinău, 2008;
5. Spînu A., Chirurgie,Tip. Centrală, Chişinău, 2000;
9
6. Daşchevici S., Mihăilescu M., Chirurgie, ed. Medicală, Bucureşti 1998;
7. Anghelescu N., Patologie şi nursing chirugical, ed. Medicală, Bucureşti,

1998;
9. Standarde/protocoale a deprinderilor practice, CNMF, Chişinău, 2008;
10. Гудумак Е., Бенеа Т., Головин Б., Крецу Е., Практическое
руководство по оказанию первой медицинской помощи и уходу за
хирургическими больными, red. A.Levinţa, Kишинэу, 2005;
11. Titircă L., Urgenţele medicochirurgicale, Bucureşti, 2005.

10