Planetele pitice

O planetă pitică este un corp ceresc prea mic pentru a fi considerat o

planetă, dar în schimb este suficient de mare pentru a nu fi înregistrat
ca un simplu asteroid. O planetă pitică trebuie să execute o mişcare
de revoluţie în jurul Soarelui şi nu poate fi satelitul unei alte planete
(atribut care "descalifică", de exemplu, Luna, de la a fi catalogat ă
drept planetă pitică).
În sistemul nostru solar 5 corpuri cereşti sunt recunoscute drept
planete pitice: Eris, care a fost descoperită în
2003, Ceres, observată în 1801, Pluto, descoperită în 1929, Haumea,
văzută în 2004 şi Makemake, observată în 2005.
 
Ceres  a fost prima planetă pitică descoperită şi a fost la început
clasificată ca fiind un foarte mare asteroid. După ce s-a descoperit c ă
are un nucleu compus în special din fier, dar şi c ă dispune de o
atmosferă subţire proprie şi gravitaţie, a fost considerată ca fiind o
planetă.
A doua planetă pitică a sistemului nostru solar este  Pluto, care, spre
deosebire de Ceres, până de curând a fost considerată o planet ă ca
toate celelalte. Orbita lui Pluto traversează centura de asteroizi
cunoscută sub denumirea de Kuiper Belt în acelaşi fel în care Ceres
orbitează printre asteroizii centurii dintre Marte şi Jupiter. Pluto nu
orbitează în acelaşi plan cu celelalte planete ale sistemului nostru
solar, ci are o orbită înclinată cu 170 fată de planul eclipticei.
Cea de-a treia planetă pitică, conform clasificărilor actuale,
este Eris, cel mai mare şi mai rece corp ceresc descoperit dincolo de
Pluto în sistemul nostru solar. Deşi în prezent IAU (Uniunea
Astronomică Internaţională) recunoaşte doar aceste trei planete
pitice, sunt astronomi care doresc să impună ca aparţinând acestei
categorii cel puţin încă 42 de astfel de corpuri cereşti descoperite în
ultimii ani.
Haumea este o planetă pitică din zona centurii Kuiper (regiune care
se întinde de la orbita lui Neptun până mult în afara sistemului solar)
care are masa de trei ori mai mică decât planeta Pluto.   A fost
descoperită în 2004 de o echipă condusă de Mike Brown la
Observatorul astronomic Palomar de la Universitatea Caltech, şi în
2005 de o echipă condusă de J.L. Ortiz de la Observatorul Sierra
Nevada din Spania, această din urmă descoperire fiind contestat ă. La
17 septembrie 2008, i s-a recunoscut statutul de planet ă pitic ă de
către IAU, fiind botezată după Haumea, zeiţa hawaiană a naşterii.
Makemake, a treia planetă pitică a sistemului nostru solar ca mărime,
localizată, ca şi Haumea, în centura Kuiper, are diametrul egal cu trei
sferturi din cel al lui Pluto. Nu are sateliţi, un lucru unic pentru
obiectele din centura Kuiper. Temperatura medie la suprafaţa lui
Makemake este în jurul a 30oK (−243.2°C), ceea ce înseamnă că
suprafaţa sa este acoperită cu metan, etan şi, posibil, azot în formă
solidă.