Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”

Cluj-Napoca
Facultatea de Medicină Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ

“Reabilitarea funcției estetice prin tehnica EmaxPress”

Îndrumător:
Conf. Dr Sorana Baciu Absolvent
Cheraghvandi Sheena

2020
Cuprins
PARTEA GENERALĂ
Introducere ......................................................................................................5

Capitolul 1. Generalități

1.1 Fațete dentare ........................................................................6


1.1.1 Indicații
1.1.2 Materiale (empress ,ceram)
1.1.3 Tehnologia ceramicii presate EMpress alte tehnici
1.1.4 Depunerea ceramicii pe model de masa refractară
1.1.5 Depunerea masei ceramice pe folie de PT
Capitolul 2. Utilizarea manufacturării aditive în medicina dentară

PARTEA SPECIALĂ

1. Capitolul 3. “Reabilitarea funcției estetice prin metoda fațetării”


1.1 Introducere....................................................................................
1.2 Ipoteza de lucru/obiective............................................................
1.3 Materiale și metodă .....................................................................
1.4 Rezultate......................................................................................
1.5 Discuții .......................................................................................
1.6 Concluzii ....................................................................................
2. Bibliografie ...................................................................................... 61
Partea generală
Introducere

Injectarea (presarea) unei mase ceramice plastifiate într-un tipar


reprezintă o modalitate de realizare a protezelor integral ceramice. Ideea
modelării ceramicii în stare plastică a fost avansata încă de Scefelder în 1936.
Scopul principal al acestei tehnologii a fost de a se obține un aspect
estetic cat mai apropiat de cel al dinților naturali, dar în același timp , lipsa
structurii metalice sa nu afecteze rezistența lucrării protetice.
Ceramica dentara presata reprezintă o opțiune excelentă de restaurare a
dinților frontali, redând frumusețea zâmbetului natural.
Astăzi datorită noilor tehnologii avem posibilitatea de a aplica lucrări
integral ceramice și în zona posterioară datorită materialelor dentare care din
anul 1965 au suferit o creștere a rezistenței la fractură , datorită creșterii
conținutului cristalin al maselor ceramice.
Ceramica utilizată de sistemele de presare este stabilă coloristic, prezintă o
transluciditate excelentă, iar datorită lipsei altui substrat ( metal sau zirconiu),
trecerea dintre coroană și țesutul moale (gingia) este deosebit de estetică. Este
inertă din punct de vedere chimic, biocompatibilă cu alte materiale de restaurare
dentară și rezistentă la abraziunea dentara.
Microstructura ceramicii presate conține 70% cristale de disilicat de
litiu încorporate într-o matrice de sticla . [1,2] În ultimele două decenii au fost
efectuate cercetări ample asupra proprietăților mecanice și performanțelor
clinice ale acestui material. Unele studii arată rezultate promițătoare și oferă o
perspectivă bună asupra materialelor presate.

5
1. Generalități
1.1 Fațetele dentare

Fațetele dentare au fost inventate de către un medic stomatolog


californian Charles Pincus în anul 1928, aceste au fost concepute cu scopul de a
schimba aspectul temporar al dinților actorilor în timpul filmărilor. (3)
Mai târziu, în 1937 s-a încercat realizarea unor fațete dentare care sa
fie cimentate pe dinții naturali dar pentru o perioada mai lungă de timp, din
păcate acest lucru nu a fost posibil din pricina aderenței foarte mici între cele
doua suprafețe.
În anul 1982, Dr. Michael Buonocore și-a propus să urmeze o
investigare cu privire la introducerea gravurii cu scopul de creștere a adeziunii
dintre fațetă și smalțul dentar. Cercetările realizate în anul 1982 de către
Simonsen și Calamia au relevat faptul că ceramica dentară poate fi gravată cu
acid fluorhidric astfel crescând rezistența legăturilor dintre rășinile compozite,
utilizate pentru cimentarea fațetelor pe dinții naturali, și ceramica dentară. (4 )
Cerințele estetice crescute ale pacienților au devenit o provocare
serioasă pentru clinicieni când vine vorba de tratamentul restaurărilor estetice,
tolerabile biologic și care să aibă o durata lungă de viață
Interesul despre fațetele dentare, crește pe zi ce trece în rândul
medicilor stomatologi, devenind cea mai populară și conservatoare metodă de a
reface dinții din zona anterioară care au un aspect inestetic.
În efortul continuu de a oferi restaurări previzibile și de înaltă calitate,
medicii stomatologi trebuie să fie la curent cu interacțiunea dintre țesuturile
dentare și materialele de restaurare.
Pacienții de astăzi sunt mai implicați și dețin mai multe cunoștințe, despre
corpul lor ceea ce a făcut să fie mai puțin probabilă acceptarea unei proceduri
invazive comparativ cu pacienții care se prezentau la cabinet în urmă cu câțiva
ani.

6
Preocupările estetice sunt încă foarte importante, dar nu și când aceasta
afectează integritatea tisulară. Când au fost introduse fațetele ceramice ,unul
dintre principalele avantaje de bază a fost conservarea naturala a procedurii.
Pregătirea minimă a țesutului dentar a reprezentat un avantaj semnificativ față
de pregătirea dinților pentru coroană completă.
De atunci, mulți practicieni au găsit mai ușoară corectarea culorii și a
formei prin eliminarea unui strat de 0,5 mm din grosimea structurii sănătoase a
dinților, înlocuind ulterior structura naturală a dinților cu opac, agenți de
legătură și ceramică.
Tehnica ultraconservatoare pentru fațetele ceramice, implică
îndepărtarea minimă a structurii dinților, este cea mai sănătoasă tehnică
aplicabilă țesuturilor dentare sănătoase fiind în același timp extrem de estetice,
ceea ce face această tehnică potențial benefică atât pentru pacient, cât și pentru
stomatolog.

1.1.1 Fațete realizate prin metoda directă


Fațetarea dinților anteriori prin metoda directă cu ajutorul
compozitului , a existat încă din anii '70. Aceasta avut un impact enorm de
benefic, făcând posibilă îmbunătățirea aspectului estetic al dinților printr-un
mod foarte simplu fără a necesita amprentarea arcadei dentare și implicarea
laboratorului de tehnică dentară pentru confecționarea fațetelor.
Medicii stomatologi sunt capabili să schimbe dramatic aspectul
pacienților îmbunătățindu-le imaginea de sine și crescându-le astfel și
încrederea.
În principiu, procedura se face într-o singură ședință de către dentist. Pacienții
intră și în câteva ore pleacă cu noul lor zâmbet. Este o procedură destul de
previzibilă deoarece stomatologul controlează în permanență etapele. De
asemenea, permite modificări de formă în viitor, deoarece este posibilă

7
adăugarea de compozit pentru îmbunătățiri suplimentare. Pacienții au și
posibilitatea de a influența rezultatul. Implicarea lor în procesul de tratament îi
face să fie mult mai probabil mulțumiți de rezultatul final.
Motivele tipice pentru care un pacient solicită modificarea dinților
anteriori prin metoda directă sunt: abrazie normală, tulburări ocluzale, periajul
agresiv al dinților sau consumul excesiv de mâncare crocantă. Pentru a crea
aspectul estetic adecvat, trebuie mai întâi determinat ce a făcut necesar un astfel
de tratament, cu scopul de a minimaliza apariția altor probleme în viitor. Acest
lucru constă în evaluarea obiceiurilor vicioase sau normale ale pacienților, lucru
care va dezvălui probleme ocluzale, posibile abrazii, probleme nutriționale,
eroziune sau bruxism.
Indicații:
-dinți ciopliți, fracturați
-discromii
-dinți pătați
-dinți subdezvoltați
-dinți abrazați
În aceste cazuri se poate utiliza tehnica fațetării directe , dacă situația
inițială poate fi îmbunătățită.

Contraindicații:

- pierderea grosieră a structurii dentare caz în care compozitul nu ar fi


destul de puternic
- carii extinse
- dinți casanți
- pacienți cu igienă deficitară

În aceste situații cea mai bună soluție ar fi solicitarea laboratorului de


tehnică dentară pentru realizarea unor lucrări mult mai rezistente.

Avantaje:
8
- constituie cea mai conservativă soluție
- sunt non invazive și dau rezultate imediate
- nu implică cheltuieli de laborator și sunt mai previzibile, deoarece sunt
terminate în cabinet
- sunt mai ieftine decât fațetele ceramice
- sunt aplicate pacienților tineri , care încă nu au îndeplinit vârsta de 22-23
ani , necesară fațetării indirecte
- nu necesită prepararea structurii dintelui

Dezavantaje:
- cel mai mare dezavantaj este faptul că sunt greu de întreținut
- materialul compozit se poate păta, ciopii
- în timp își pierde strălucirea
- tehnica este una foarte sensibilă, stomatologul trebuie să aibă o bună
viziune și manualitate pentru a obține un rezultat reușit
- compozitul necesită lustruire , pentru a realiza un strat de glazură
asemănător structurii dintelui natural , care are și scopul de a evita
colorațiile în viitor
- în urma consumului alimentelor apar pete
- pacienții sunt sfătuiți să nu consume alimente care ar putea produce
colorații în primele două zile după tratament
- Pacienții care fumează, beau băuturi închise la culoare (vin roșu și cafea)
sau consumul de alimente extrem de colorate prezintă un risc mai mare
de colorare a fațetelor din compozit

Fațete ceramice

Fațetele ceramice au fost introduse în practica stomatologică încă de la


începutul anilor 1980, când s-a descoperit că este posibilă gravarea fațetelor
ceramice pe suprafața internă cu scopul de a crea o retenție micromecanică

9
similară cu cea obținută prin gravarea suprafețelor dentare. O altă modalitate de
creștere a retenției a fost silanizarea care s-a dovedit a fi benefică în creșterea
legăturii dintre cele doua suprafețe.

Scopul acestor lucrări, a fost de a face posibilă îmbunătățirea aspectului


estetic al dinților conform dorințelor pacienților, menținându-se în același timp
cantitatea maximă a structurii naturale a dinților.

Printre numeroasele aspecte pozitive pe care fațetele ceramice le oferă ,


se numără și obținerea unei culori mai bune, aparența angulație și poziționării ,
închiderea spațiilor fără necesitatea unui tratament ortodontic.

Fațetele ceramice au făcut posibilă utilizarea unor servicii de înaltă


calitate prestate de un tehnician dentar împreună cu echipa clinică care prin
perseverența, manualitatea și talentul acestora au obținut rezultate uimitoare.

Fațetele indirecte, în comparație cu cele directe oferă o mulțime de


avantaje:

- Materialul ceramic are o duritate superioară materialului compozit


- Ceramica nu are o matrice din rășină pentru a absorbi fluide
- Culoarea se menține în timp
- Prezintă o rezistență fizică mare odată ce a fost cimentat la o structură de
bază fie ea dinte sau alt material

Ceea ce face fațetele ceramice atât de rezistente chiar și în zonele


funcționale, este adezivul care le ține pe suport, fie el dinte sau alt material. Am
putea compara ceramica dentară cu o bucată de gresie.

Ceramica este în mod inerent fragilă, dar când este aplicată pe un suport ,
rezistența ei este considerabilă. Un om puternic poate sparge o bucată de gresie
cu mâinile sale, dar odată ce aceasta a fost cimentată pe podea , nu se rupe
niciodată atâta timp cât adezivul rămâne intact.

10
Fațetele dentare laminate pot să acopere defecte de pe orice suprafață a
dintelui, de pe suprafața orală, vestibulară și suprafețele proximale.
Între funcționalitate și estetică nu trebuie să existe piedici, restaurările
trebuie să corespundă din punct de vedere funcțional pentru a arăta bine.
Medicii stomatologi trebuie să înțeleagă și să se concentreze în special pe
funcționalitate înainte de a începe un plan de tratament estetic.

Indicații
Indicații primare
- Tulburări de formă ( și parțial de volum)
- fracturi de unghiuri cu expunere minoră de suprafețe dentinare;
- refacerea gabaritului dinților cu margini incizale reduse prin abrzie
(dinți scurți);
- eroziuni generalizate (dar cu expuneri punctiforme de suprafețe
dentinare )
- dinți conoizi;
- caninizarea unor premolari superiori;
- închideri de diasteme;
- refacerea ghidajelor anterior și canin;
- Anomalii ușoare de poziție;
- corecții ușoare a dinților rotați;
- infraocluzii ;
- Discromii moderate .
- statusuri clinice post traumatice cu modificări cromatice post-necroze
pulpare;
- discromii la vârsta a treia;
- discromii medicamentoase tetraciclinice fără afectări importante ale
structurilor amelare;

11
Indicații cumulate
- statusuri post traumatice ;
- forme de anomalii genetice sau de dezvoltare
-displazii (amelogeneză imperfectă, hipoplazii de smalț în cazul
indicațiilor cumulate trebuie ținut cont de calitatea „rezervei de smalț".
Aceasta este valabilă de exemplu în discromiile tetraciclinice şi în
amelogenezele imperfecte unde nu toate situațiile clinice care se pretează la
această tehnică (deoarece prezența insulelor de dentină scade eficiența
colajului). Așadar este ideal ca lipirea fațetei să se facă doar în smalț fără
descoperirea dentinei.
Indicațiile secundare se referă mai ales la utilizarea faţetelor ca tehnici
secundare când se urmărește obținerea unui provizorat de lungă durată:
- dinții devitali fracturați la tineri;
- discromii tetraciclinice majore;
- tulburări accentuate de dezvoltare și genetice cu manifestări la nivelul
coroanelor dentare

Contraindicații
-când situația funcțională nu permite reconstrucția din material ceramic,
-carioreceptivitate crescută,
-focare de infecție, în această situație mai întâi trebuie tratată boala dentară
- bruxism
- obturații voluminoase
-igiena deficitară
-pentru pacienți care au obiceiuri vicioase

Materiale utilizate pentru realizarea fațetelor dentare


Rășina compozită utilizată în tehnica indirectă poate fi tratată termic și

12
polimerizat într-un grad mult mai mare decât în situațiile în care compozitul
este utilizat în tehnica fațetării directe. Majoritatea practicanților preferă fațetele
ceramice. Ceramica dentară este compusă din particule de sticlă măcinate și sau
pudră de sticlă. Ceramiștii adaugă puțin lichid, care conține în mare parte apă
acestei pulbere formând o pastă. Aceasta se aplică succesiv, aproximând
anatomia dinților de la bontul realizat din masă refractară, care urmează să fie
introdus în cuptor, fiind apoi supus unui regim termic de sinterizare. Odată
sinterizată masa ceramică, urmează îndepărtarea structurii de pe bont.
O altă metodă utilizată este cea a foliei de platină. Ceramica poate fi
aplicată pe o folie de platină drept matrice, înainte de a fi sinterizată, matricea se
îndepărtează de pe bontul protetic, odată ce sinterizarea a luat sfârșit matricea se
decojește. Datorită acestei tehnici, toate materialele ceramice necesită
stratificare ulterioară. Ceramistul are posibilitatea de a adăuga culoare și opaque
pe parcursul acestei etape, lucru care permite infiltrarea culorii în ceramică,
oferind astfel un aspect natural, evitându-se obținerea unor suprafețe

Comparație între faţetele realizate prin tehnica indirectă din RDC și


ceramică
Fațete din ceramică Fațete din RDC (tehnica indirectă)
Avantaje - Estetică foarte bună - Estetică bună
- Stabilitate cromatică - Mai ieftine ușor de reparat
- Rezistentă crescută la abrazie - Fragilitatea mai redusă
suprafețe netede

Dezavantaje - Mai fragile - Stabilitate cromatică mai redusă


- Mai scumpe (implică dotare mai - Rezistență la abrazie scăzută
sofisticată) - Suprafețe mai rugoase
- Dificil de reparat

Indicații Indicații primare Indicații primare

- Tulburări de formă și volum - Tulburări de formă și volum


- Anomalii ușoare de poziție - Anomalii ușoare de poziție
- Discromii moderate - Discromii moderate

Indicații secundare (provizorat de lungă Indicații secundare (provizorat de lungă

13
durată) Dinți devitali fracturați la tineri durată) Dinți devitali fracturați la tineri

- Discromii tetraciclinice majore - Discromii tetraciclinice majore


- Tulburări accentuate de - Tulburări accentuate de
dezvoltare și genetice cu dezvoltare și genetice cu
manifestări la nivelul coroanelor manifestări la nivelul coroanelor
dentare dentare

Contraindicații - Indice de carie crescut - Indice de carie crescut


- Igienă deficitară - Igienă deficitară
- Obturații voluminoase - Obturații voluminoase
- Bruxism - Bruxism

Tehnici Aditive Optec HSP, IPS Empress Artglass, BelleGlass


Substractive Cerec, Celay
(exemple de
sisteme)

SISTEME REALIZATE PRIN PRESARE


Injectarea (presarea) unei mase ceramice plastifiate într-un tipar
reprezintă o altă modalitate de realizare a protezelor integral ceramice. Ideea
modelării ceramicii în stare plastică a fost avansata încă de Scefelder în 1936.
Etapele de realizare a restaurărilor protetice integral ceramice prin
injectare sunt asemănătoare cu cele întâlnite la turnarea aliajelor sau ceramicii.
într-o primă fază se modelează macheta, apoi pe baza acesteia se obține tiparul
prin tehnica cerii pierdute, tipar în care se presează masa ceramică plastifiată.
În funcție de temperatura de plastifiere a ceramicii se disting 2 tipuri
de sisteme:
- sisteme cu temperatură înaltă de injectare (IPS Empress - 1100°C);
- sisteme cu temperatură scăzută de injectare (Cerestore - 160°C). Cele mai
râspândite sisteme sunt: IPS Empress (Ivoclar/Liechtenstein), Optec OPC*
(Jeneric/SUA), Finesse (Dentsply), Cerapress (Schmeidseder/Germania) şi
Cerestore (Johnson&Johnson/SUA).

14
Ceramica sistemului IPS Empress se prezintă sub formă de lingouri.
Procentul crescut de leucit (40-50%) pe care îl conține îmbunătățește rezistența
la încovoiere a matricii sticloase, efect similar cu armarea ceramicilor
aluminoase.
Sistemul Optec OPC asemănător sistemului IPS Empress din punct de vedere al
etapelor de realizare foloseşte o masă ceramică cu conţinut crescut m leucit. Cu
Optec OPC se pot realiza inlay-uri, faţete şi coroane, iar altemativ poate fi
folosit la obţinerea unui nucleu ce urmează să fie apoi placat cu ceramică
feldspatică. Atât Optec OPC cât şi IPS Empress folosesc temperaturi înalte de
prelucrare a lingourilor ceramice.
Cerapress (Schmidseder/Germania) este un procedeu simplificat ce
poate utiliza orice tip de ceramică sticloasă existentă pe piață. Presarea se
realizează manual folosind un procedeu asemănător cu cel întâlnit m tehnica de
îndesare-presare a acrilatului. Pe baza machetei restaurării se obțin două
jumătăți de tipare dintr-o masă refractară în care se depune masa ceramică sub
formă de pastă cu o consistență asemănătoare celei care se pensulează pe
scheletele metalice din tehnica metalo-ceramică. Cele două jumătăți de tipare se
vor suprapune și introduce într-o presă care le va menține unite de-alungul
sinterizării ceramicii. După desfacerea tiparului restaurarea se dezambalează
prin sablare, iar piesa astfel obținută poate fi individualizată ulterior cu mase
ceramice uzuale de individualizare.
Un avantaj al acestei metode este faptul că masa ceramică poate fi
sinterizată în orice tip de cuptor pentru ceramică, nefiind necesară o dotare
specială.
IPS Empress
Ideea modelării ceramicii la temperatură înaltă în stare plastifiată
(Scefelder, 1936) a fost preluată de Wohlwend şi Sharer de la Facultatea de
Stomatologie din Zurich, care, în colaborare cu firma Ivoclar au conceput
sistemul IPS Empress lansat pe piață în 1990. Obiectivul lor principal a fost

15
dezvoltarea unui sistem care să permită obținerea de restaurări integral ceramice
cu proprietăți mecanice și estetice mai bune.
În prezent IPS Empress se găseşte la cea de-a doua generaţie numită
IPS Empress 2 sistem care beneficiază și de un cuptor mai performant - EP600.
IPS Empress are ca principiu plastifierea unui lingou din ceramică
feldspatică cu conținut înalt de leucit și injectarea ei la temperatură înaltă
(aproximativ 1100°C) într-un tipar obținut prin tehnica cerii pierdute. Rezultă
astfel un nucleu dur, care urmează să fie acoperit cu ceramică feldspatică în
vederea individualizării morfologice și estetice. În funcție de modul în care se
realizează această individualizare a restaurării, se descriu două tehnici:
- tehnica colorării sau a individualizării prin „pictare";
- tehnica stratificării sau a depunerii strat cu strat. . Prima variantă presupune
realizarea în prealabil a unui nucleu ceramic apropiat ca formă și volum de
restaurarea finală peste care se depune un strat subțire de ceramică în vederea
obținerii efectului estetic dorit. Această tehnică este folosită cu precădere la
realizarea reconstrucțiilor protetice unidentare (coroane, inlay-uri, onlay-uri) în
zona laterală.
Recent, special pentru acest procedeu a fost conceput un nou tip de
lingouri, prezente în mai multe nuanțe - IPS Empress TCl, TC2, TC3, TC4 şi
TC5. Până la apariția acestora, pentru cele două tehnici ale sistemului IPS
Empress (colorare și stratificare) erau folosite aceleași tipuri de lingouri.
Tehnica depunerii strat cu strat (stratificare) are ca principiu realizarea
unei cape ceramice cu dimensiuni mai reduse comparativ cu volumul restaurării
finale peste care se depun straturile de dentină (IPS Empress Dentine) iar pentru
individualizare - IPS Empress Impulse.
Tehnica este folosită m cazurile când se urmărește obținerea unui
aspect estetic major al reconstituirii, fiind preferată cu precădere la realizarea
fațetelor și coroanelor din zona frontală. Firma Ivoclar a dezvoltat și pentru

16
această tehnică un tip special de lingouri - IPS Empress TL caracterizate printr-o
transluciditate superioară lingourilor existente anterior.
De menționat că pentru îmbunătățirea efectelor cromatice au fost
concepute și seturile de culori IPS Empress Stains şi IPS Empress Shade. Setul
IPS Empress Stains are 12 culori diferite (9 culori pentru caracterizare și 3 culori
de bază), sub formă de pastă, care se pensulează direct pe suprafața ceramicii,
iar apoi se ard în cuptorul de ceramică.
După preparație, cu ajutorul cheii de culori a sistemului IPS Empress
se determină culoarea bontului preparat. De aceasta se va ține seama la alegerea
lingourilor ceramice și în final la nuanța materialului pentru modelul pe care se
va realiza individualizarea restaurării după obținerea nucleului ceramic.
Materialul pentru acest model este fotopolimerizabil, fiind livrat sub formă de
pastă în seringi.
Macheta nucleului se realizează din ceară, iar apoi cu tijele de injectare
fixate se atașează la un dispozitiv cilindric de centrare a machetelor, parte
componentă a setului de ambalare (chiuvetă, material de ambalare și dispozitiv
de centrare a machetelor). Acest dispozitiv prezintă aceleași dimensiuni cu cele
ale lingoului de ceramică și a tijei de turnare. Într-o singură chiuvetă nu se
ambalează mai mult de trei machete pentru dinți frontali și două pentru dinți
laterali (în funcție de volumul restaurării). Pentru ca tiparul să poată rezista la
presiunea de 3,5-4 bari și la temperatura de 1100°C dezvoltate în timpul
injectării, firma Ivoclar a conceput un material special de ambalat. După priza
materialului de ambalat se introduce tiparul într-un cuptor de preîncălzire și se
crește temperatura cu aproximativ 3-6°C pe minut până la 850°C. Se menține
tiparul la această temperatură timp de aproximativ 90 minute în vederea
eliminării cerii și preîncălzirii. Tiparul astfel obținut este pregătit pentru
injectare. Se aleg lingourile de ceramică feldspatică (IPS Empress TL sau IPS
Empress TC) cu conținut crescut de leucit în funcție de nuanța aleasă și se
introduc în cilindrul de injectare. În tipar între lingou și pistonul de injectare se

17
interpune o tijă din AlO și se introduce acest ansamblu în cuptorul de injectare -
IPS Empress EP500 sau mai recent EP600.
În incinta cuptorului de injectare temperatura este crescută cu
aproximativ 60°C pe minut până la 1100°C. Această temperatură se menține
constantă pe parcursul întregului proces de injectare. După aproximativ 20
minute de la atingerea temperaturii de 1100°C,*(timp necesar plastifierii
ceramicii), se începe procesul de injectare propriu-zis la o presiune de 4 bari.
Pistonul de injectare progresează cu aproximativ 0,3 mm pe minut.
În timpul tratamentului termic formarea („creșterea") cristalelor se face printr-o
cristalizare controlată de suprafață spre deosebire de sistemul Dicor la care
aceasta are loc în urma unei cristalizări controlate în volum.
După dezambalarea nucleului ceramic prin sablare cu AlO și
secționarea tijei de injectare infrastructura se pregătește pentru arderea
straturilor de ceramică Empress pentru placare. Aceasta se face după cum am
mai menționat în două moduri:
- prin colorare (pictare) și individualizare cu IPS Empress Shade sau IPS
Emmax
Stains;
- prin depunerea de straturi succesive (stratificare) de IPS Empress Dentine şi
IPS Empress Impulse.
Nuanțele maselor ceramice pot fi alese conform cheii de culori
Chromascop a firmei Ivoclar. Straturile de ceramică pentru individualizare se
depun prin pensulare pe nucleul ceramic aplicat pe un model special, atașat la o
tijă prevăzută cu striuri. Aceste striuri permit ca prin vibrare să se obțină
compactarea particulelor din suspensia de ceramică depusă pe nucleu.
Materialul pentru acest model este fotopolimerizabil fiind livrat sub formă de
pastă în seringi cu mai multe nuanțe.

18
Restaurarea finalizată se verifică m cavitatea bucală și apoi se
pregătește pentru fixare. Redăm alăturat etapele fixării unei restaurări protetice
realizată cu sistemul IPS Empress:
- gravarea intradosului restaurării cu acid fluorhidric (soluție 4,9%) timp de 60
secunde;
- silanizarea intradosului restaurării timp de 60 secunde și aplicarea adezivului;
- gravarea suprafețelor dentare cu acid fosforic 37% timp de 30-60 secunde
pentru smalț și 10-15 secunde pentru dentină;
- aplicarea primerului și adezivului pe suprafața dentară;
- alegerea culorii cimentului ce urmează a fi utilizat și fixarea propriu-zisă.
Adițional la sistemul IPS Empress au fost concepute tijele CosmoPost realizate
dintr-o ceramică Zr02-TZP*. La o temperatură de peste 1170°C, Zr02 formează
o rețea tetragonală. Adiția de Al203 permite stabilizarea acestei rețele de-a-
lungul procesului de fabricare când se revine la temperatura ambiantă, rezultatul
fiind un Zr02 stabil cu o dimensiune a particulelor mai mică de 0,4 im numit
Zr02-TZP. Acestea pot fi folosite și la realizarea de DCR-uri prin două
tehnici:
- direct în cabinet, prin realizarea reconstruirii în jurul tijei CosmoPost cu
ajutorul unui compozit;
- indirect în laborator, pe baza unei amprente se realizează macheta DCR-ului
din ceară în jurul tijei, se ambalează și se injectează ceramica. Se obține astfel
un DCR din masă ceramică IPS Empress care are ca miez o tijă CosmoPost.
Pentru realizarea de reconstituiri cu acest sistem a fost conceput un tip special de
lingouri ceramice - IPS Empress Cosmo.

Fațetele dentare pe masă refractară


Laboratoarele de tehnică dentară deseori neglijează importate etape cum
ar fi modelul de lucru. Ei se concentrează mai mult pe etapa de stratificarea
ceramicii. Pregătirea modelelor și a bonturilor din masă refractară au o mare

19
importanță deoarece nerespectarea etapelor cu strictețe poate duce cu ușurință la
eșec.
Pentru realizarea unui model cu bonturi din masă refractară, avem mai
întâi nevoie de un model normal cu pini. Este foarte important să se asigure un
spațiu adecvat între bonturi pentru a preveni orice goluri în timpul amprentării
cu polivinisiloxan și creșterea rezistenței . Următorul pas este realizarea
spațiului, cu un lac distanțator, si amprentarea bonturilor.
După 45 minute, amprenta este îndepărtată și este lăsată să respire
pentru 1 oră. Duplicarea cu polivinilsiloxan oferă posibilitatea realizării unor
bonturi din masă refractară fără a modifică dimensional amprenta în timpul
reacției de priză exoterma. Realizarea bonturilor din masă refractară este necesar
în cazul fațetelor ceramice feldspatice fără substructură.
Următoarea etapă constă în turnarea propriu zisă a materialului
refractar în amprentă, doar în zona bonturilor pe care se vor realiza fațetele și
plasarea unor pini termici paraleli între ei la nivelul fiecărui dinte. Se lasă să
facă priza 90 minute. Urmează turnarea bazei modelului, prin umplerea restului
de amprentă cu gips care face priză repede, motivul pentru care se alege un gips
cu priză rapidă este de a prevenii absorbția umidității , care poate face bonturile
fragile. Înainte ca baza modelului să facă priză totală, se expune extremitatea
externă a bonturilor pentru a ușura îndepărtarea acestora din amprentă fiecare
bont poate fi împins cu o spatulă în direcția amprentei, bonturile rămânând în
amprentă, se îndepărtează baza modelului. După îndepărtarea bazei modelului,
se îndepărtează fiecare bont, prin suflarea cu aer la nivelul bontului și plasarea
pe baza modelului pentru verificarea acurateței. Următoarea etapă implică
îndepărtarea bontulilor de pe baza modelului și introducerea lor în cuptorul de
preîncălzire pentru eliminarea apei, care durează o oră și constă în creșterea
temperaturii gradată de la temperatura camerei la 760 grade Celsius. Urmează
plasarea bonturilor pe un suport care urmează să fie introduse în cuptorul pentru
ceramică, unde vor sta pentru 5 minute la temperatura de 1050 grade Celsius,

20
acest lucru va crește rezistenta masei refractare. După acest tratament termic,
odată ce bonturile au fost răcite, urmează trasarea limitei preparației cu un
creion special, apoi se introduce din nou în cuptorul pentru ceramică și se tine la
1050 grade pentru 30 secunde. După ce aceste etape au fost realizate
corespunzător, bonturile sunt pregătite pentru stratificarea fațetelor. Urmează
umezirea bonturilor cu apă distilată, pentru a menține umiditatea constantă.
Această umezire este foarte importantă pentru primul strat ceramic, deoarece
porozitatea bontului absoarbe apa din pasta ceramică foarte repede. Când se
începe pensularea primelor două staturi, se ține cont de culoarea dorită, deoarece
aceste straturi definesc gradul de opacitate și culoare al fiecărui dinte. Unele
preparații pot avea o cromă mai accentuată. Necesitând astfel mascarea cu un
opaque mai deschis sau aplicarea unui strat mai gros .
Prima dată se aplică stratul de bază în funcție de culoarea bontului
protetic, dacă vrem sau nu ca acesta să transpară. În timpul stratificării este
important ca fiecare dinte să fie individualizat separat. După realizarea
conturului, a texturii și netezirii, este foarte important ca restaurarea să fie
transferată pe modelul de control, pentru a stabili contactele proximale ideale.
( referinte: Oliver Tric, MDT and Kevin Kopp,DDS. Veneer technique on
refractory using GC Initial Ceramic. Case Reports in Daily Technique )

Fațete dentare pe folie de platină


Fațetele dentare sunt utilizate în stomatologia cosmetică modernă. Metodele
de fabricare a fațetelor dentare include de la stratificarea pe bonturi din masă
refractară, ceramică presată la cea mai recentă tehnologie CAD-CAM. Printre
acestea se numără și o metodă mai veche, așa numita tehnică cu folie de platină
care a suferit o renaștere remarcabilă în ultimii 6 ani. Tehnica foliei de platină
este deseori văzută ca o metodă folosită doar de experți. Mulți tehnicieni dentari
resping această tehnică din cauza lipsei lor de familiaritate. (6 ) Wildgoose DG,

21
Winstanley RB, van Noort R. The laboratory construction and teaching of
ceramic veneers: A survey. J Dent 1997;25:119–123)
Indicațiile fațetelor pe folie de platină:
- Fațete pentru preparații minim invazive și convenționale
- Fațete non invazive , cunoscută și ca ”Non-Prep” sau ”lentile de contact”
- Coroane totale cu preparare circumferențială de 360 grade
- Suport pentru praguri ceramice și capa din metal
Literatura care descrie realizarea fațetelor dentare pe folie de platină
este rară.
Folia de platină trebuie sa aibă grosimea de 0,025 mm( foarte moale). Unii
producători oferă șabloane care facilitează tăierea acestei folii.
Tăierea și trasarea foliei pe bont este cea mai bună metodă. Adaptarea
este simplificată când folia a fost supusă unui tratament de călire. După
adaptarea cu succes, folia de platină trebuie încălzită de câteva ori la un bec
Bunsen pentru a îndepărta orice urmă de grăsime. O recomandare mai veche
sugerează adaptarea unei folii de aluminiu pentru practică, care este apoi
eliminată și pliată înapoi. Din conturul foliei de aluminiu, se poate secționa
cantitatea exactă a foliei de platină necesară, fără a se face risipă, folia de platină
fiind foarte scumpă. Pentru tăierea foliei și potrivirea acesteia se folosesc,
adițional degetelor, două instrumente: un băț de portocală și un instrument
metalic. Bățul de portocală este mai delicat și se utilizează pentru adaptarea
marginală a foliei. Dar și instrumentul metalic, când este folosit cu blândețe
poate fi foarte util.
Adaptarea foliei
Odată ce folia a fost segmentată și are mărimea adecvată, este plasată de pe
suprafața vestibulară a bontului, care apoi se extinde spre marginea incizală,
urmând suprafața palatinală, creându-se două muchii , mezio-incizal și disto-
incizal. Aceste muchii sunt apoi aplatizate cu o pensetă cu vârf drept sau
angulat, și decupate cu foarfece. Excesul este apoi ars spre marginea incizală,

22
golul marginal va fi mai mare în aceste zone, care este datorat acumulării de
folie în zona respectivă. Acest gol marginal poate fi minimalizat prin decuparea
surplusului cu un disc diamantat. Următoarea adaptare se face pe suprafața
vestibulară și incizală, spre direcția cervicală. Marginea apicală poate fi
decupată cu un bisturiu.
Muchia incizală este deosebit de problematică când are unghiuri
ascuțite la canini și la incisivii laterali. Ceramica poate să pătrundă sub muchie,
ceea ce face îndepărtarea foliei mult mai dificilă. O metodă simplă de sigilare a
muchiei problematice, este sigilarea acesteia prin acoperirea cu strat de aur, care
are gradul de fuziune scăzut , peste un bec Bunsen.
Stratificarea ceramicii
Stratificarea peste folia de platină poate fi realizată indiferent de coeficientul
de expansiune termică al ceramicii folosite. Acest lucru înseamnă că ceramica
folosită pentru substructurile din zirconiu, aluminiu sau alte tipuri de metale pot
fi folosite și în cazul foliei de platină. Cu toate acestea, în cazul ceramicii pe
bază de leucit, trebuie să se acorde atenție sporită precum și în cazul ceramicii
etanșabile (ex: Creation CC, Creation Willi Geller, Baar etc) O metodă
alternativă este utilizarea unui silan-agent de cuplare, drept bonding între
suprafața râșinii și a ceramicii.
Instrumentele tradiționale pot fi utilizate pentru aplicarea și
manipularea ceramicii. Primul pas implică acoperirea defectelor mari și a
fracturilor cu un strat de dentină opacă pentru a elimina discontinuitatea
translucidității. Dentina cu conținut bogat de cromă, poate fi folosit pentru a
realiza conturul anatomic al dintelui. După construirea structurii anatomice de
bază, urmează platforma incizală unde se aplică smalț transparent peste lobii
construiți din dentină. Efectele cromatice sunt aplicate în funcție de
documentația fotografică. Conturul vestibular este sculptat cu un amestec de
pulbere transparentă și smalț. Este necesară o extensie dincolo de lobi pentru ca
limita dintre restaurare și defect să nu fie vizibilă. Această extensie se realizează

23
cel mai bine dintr-o ceramică transparentă. Pentru restaurări mici( de exemplu
închiderea spațiilor interdentare) este posibilă ca stratul de ceramică să fie
suficient și dintr-o singură ardere. Toate arderile sunt realizate în vid pana la 910
°C fără timp de reținere.
Separare și readaptare
După prima ardere și fiecare ardere ulterioară până la glazurare, ceramica
trebuie separată de folie cu o sticlă sau o spatulă de agat pentru a compensa
contractarea ceramicii. Folia trebuie mereu readaptată pe bont. Orice lipsă între
restaurare și folie trebuie readaptată cu ceramică.
A doua ardere este în general limitată pentru mici corecturi de formă
pentru care se utilizează un amestec de smalț și pulbere transparentă și se
realizează pe bontul individual, nu cât timp acesta este pe model. Astfel se
apreciază mai bine defectele tridimensionale abaterile de la formă sunt mai ușor
de recunoscut și corectat.
Finisarea și conturarea
Textura suprafeței este creată prin metode obișnuite. Pentru trasarea marginii
este recomandată utilizarea unui disc diamantat de secționare pentru a reduce
riscul fracturării marginilor care sunt foarte subțiri.
Îndepărtarea foliei și glazurarea finală
Glazurarea se face la 910 grade C fără vacuum după îndepărtarea restaurației si
readaptarea foliei de platină. După ardere, se adaugă apă pe folie ceea ce va
reduce tensiunile de pe suprafețe si va facilita îndepărtarea fațetei utilizând un
clește de bumbac.
Din mai multe experimente s-a demonstrat că restaurările realizate
prin metoda folie de platină pot crea margini mai subțiri decât fațetele
stratificate pe bont din masă refractară. În timpul încălzirii bonturilor din masă
refractară, materialul refractar degajează gaze, care pot duce la formarea unor
bule în masa ceramică. Folia de platina oarecum reflectă căldura direct în masa
ceramică, fără captarea gazelor. Acest lucru creează o suprafață mai omogenă și

24
aparent mai rezistentă. Acest poate fi motivul pentru care folia poate fi
îndepărtată chiar și cazul restaurărilor foarte delicate fără a deteriora marginile.
Adaptarea
Chiar dacă pare greu de crezut, restaurările pe folie de platină au fost fost
acceptate din punct de vedere marginal. Un studiu realizat de Suh et al (7) Suh
PS, Johnson R, White SN. Fit of veneers made by CADCAM and platinum foil
methods. Oper Dent 1997;22:121–127 a demonstrat că metoda foliei au o
adaptare mai precisă decât fațetele presate sau frezate. În comparație cu fațetele
pe masă refractară , adaptarea marginală se comportă în aceeași măsură sau
chiar mai bine.
O restaurare precisă din punct de vedere estetic își datorează adaptarea
vizuală la ambele implementări bazate pe anatomia naturală a dinților și pe
dobândirea luminozității.

25