UNIVERSITATEA OVIDIUS

Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole 

Specializarea Geografia Turismului

EVALUAREA POTENTIALULUI
TURISTIC
AL JUDETULUI PRAHOVA

Coordonator : Student :
Lect .univ. dr.
George Marius Cracu Costin Giurgiu

I
 CUPRINS

Introducere

Capitolul 1- Prezentarea generală a judetului Prahova

1.1 Încadrarea în teritoriu. Limite

1.2 Căile de acces

1.3 Rolul factorului istoric în dezvoltarea turistică a regiunii judetului Prahova

1.4 Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural

1.5 Nivelul de dezvoltare economico-socială

Capitolul 2 - Circulatia turistica (flux turistic)

Capitolul 3 - Importanta turismului in economia judetului

Capitolul 4 - Contributia turismului in PIB-ul judetului

Capitolul 5 - Importanta turismului asupra mediului si a societatii

Capitolul 6 -Circuit turistic in judetul Prahova

Capitolul 7 -Concluzii

II
 Cap.1 Prezentare generala judetul Prahova

1.1 Încadrarea în teritoriu. Limite

Incadrarea in teritoriu a judetului Prahova

Prahova este un județ aflat în regiunea istorică Muntenia din România. Prinicipalul

centru urban este municipiul Ploiești, reședința județului, oraș cunoscut pentru industria de
prelucrare a petrolului, care se extrage în zonele deluroase ale județului, în preajma
orașelor Boldești-Scăeni și Urlați.

Județul este renumit și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-
vest și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani și Valea Călugărească.

 Judetul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpatilor Meridionali, având o
suprafată de 4716 Km2(respectiv 2 % din teritoriul ţării) si forma unui dreptunghi ce include
în el toate formele de relief (munti, dealuri si câmpii), ceea ce a condus la multitudinea
sistemelor de exploatare a solului si subsolului, precum si o paletă largă a activitătilor
economice.
 Limita nordică desparte judetul Prahova de judetul Brasov, la est aflându-se judetul
Buzău, la vest judetul Dâmbovita, iar la sud judetul Ilfov si judetul Ialomita.
Judetul este străbătut în lung de meridianul 26º, care trece prin Ploiesti si comuna
Măneciu si paralela 45º, care intersectează localitătile Filipestii de Pădure si orasul Mizil.
Cele două linii geografice se întretaie pe raza comunei Blejoi. Dacă în ceea ce priveste
suprafata, judetul Prahova se clasează în grupa judetelor mici ale tării, numărul mare de
locuitori a condus la o densitate dublă fată de media pe tară, respectiv 186 de locuitori pe
kilometru pătrat.

III
 Din punct de vedere al organizării administrative, judetul Prahova are 104 unităti
administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 90 de comune.
Populatia totala a judetului Prahova la data de 01.01.2019 era de 793257 locuitori din care in
mediul urban 403771locuitori iar in mediul rural 389486 locuitori ,conform DSJ Prahova.

Pozitia geografică a judetului Prahova în cadrul României

1.2 Căile de acces

Reţeaua de drumuri a judetului Prahova cuprinde:  un traseu autostradă;  6 trasee de

drumuri naţionale;  71 trasee de drumuri judeţene;  214 trasee de drumuri comunale.
Lungimea drumurilor publice din judeţul Prahova este de 2.236 km, din care:  31 km
reprezentaţi de Autostrada A3 Bucureşti – Ploieşti;  293 km de drumuri naţionale;  1.147
km de drumuri judeţene;  765 km de drumuri comunale. Densitatea drumurilor publice în
judeţul Prahova este de 47,4 km/100 km2.

IV
 Cai de acces judetul Prahova

Pentru a sosi judetul Prahova, din orice colt al tării, există câteva posibilităti de acces
pe căi directe sau ocolite, pe calea ferată sau pe magistralele rutiere, astfel:

1.Rutier:

        DN1(E60) Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sibiu - Cluj - Oradea;

        DN1A Brasov - Pasul Bratocea 1272m - Cheia - Vălenii de Munte - Ploiesti;
        DN71 Sinaia -(Păduchiosu) - Târgoviste;
        DN72 Ploiesti - Târgoviste - Găesti (DB); DN1A Ploiesti - Buftea - Bucuresti;
        1B Ploiesti - Buzău;

V
        DN1D - Albesti Paleologu - Urziceni (IL);  
 A3- Autostrada Bucuresti-Ploiesti

    2.Feroviar:
        Linia ferată - Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sighisoara - Cluj - Oradea - Episcopia
Bihor; Ploiesti - Târgoviste; Ploiesti - Buzău - Bacău - Suceava; Ploiesti - Urziceni - (Brăila,
Galati, Vaslui)

1.3 Rolul factorului istoric în dezvoltarea turistică a regiunii judetului Prahova

Teritoriul Judeţului Prahova a fost locuit din vremuri imemorabile, acest lucru fiind
atestat şi de descoperirile arheologice din localităţile Ploieşti, Ciorani şi Mizil.
Dezvoltarea administrativă şi economică a fost determinată de poziţia geografică, fiind
situat la intersecţia drumurilor principale care făceau legătura dintre Ţara Românească,
Transilvania şi Moldova, cât şi de bogăţia subsolului şi de diversitatea şi frumuseţea
reliefului. Evenimentele care au marcat istoria judeţului Prahova sunt dezvoltarea comerţului
şi prelucrarea resurselor naturale.
In 1857, aici s-a dat în exploatare prima rafinărie din lume - Rafinăria Mehedinţianu,
prin urmare România devenind prima ţară din lume care in 1857, a avut o producţie de 275
tone de petrol, după cum consemnează Enciclopedia Britanică a Petrolului din 1938.
           Intens locuit de geto-daci, ţinutul Prahovei dispune de un număr important de dovezi
arheologice în acest sens ( ceramică, unelte, arme, etc..). La Tinosu, Drajna de Sus, Gura
Vitioarei, Coada Izvorului, au fost identificate locurile pe care cândva se ridicau puternice
cetăţi dacice.
Prezenţa romană, de asemenea este atestată din plin de cele trei castre puternice:
Târgşor, Mălăiesti, Drajna de Sus. Complexele de la Târgşor şi Budureasca, vechile cetăţi de
la Slon şi Tabla Buţii  atestă prezenţa şi neîntrerupta continuitate de locuire pe aceste
meleaguri a poporului român în perioada secolelor  II - XIII e.n.
Din secolul al XVI-lea ne-au rămas două construcţii: mănăstirea Vărbila ridicată în
1539 şi bisericuţa de la Aluniş  săpată în stancă, parte componentă a schitului construit aici de
domnitorul Mircea Ciobanu.
Următorul veac e dominat de ctitoriile domnitorului Matei Basarab: o biserică
domnească la Gherghiţa şi alta la Ploieşti, complexul arhitectural din comuna

VI
Brebu(mănăstire, casă domnească, turnul clopotniţă şi zidul de incintă). Tot din acest veac s-
au mai păstrat: biserica de la Lespezi-Comarnic (ctitorie cantacuzină pictată de Pârvu Mutu) şi
cele de la Cocorăştii Mislii, Filipeştii de Pădure şi Măgureni, mănăstirile de la Vălenii de
Munte,Mărgineni şi Sinaia, aceasta din urmă cu veritabil aspect de cetate, fiind ctitorită de
spătarul Mihail Cantacuzino la 1695.
Din secolul al XVIII-lea dateazã o serie de monumente de arhitectură populară
specifice zonei, cum ar fi: Hanul Roşu de la Făget, Castelul de la Drajna de Jos, Casa Hagi
Prodan  şi Casa Dobrescu din Ploieşti, mănăstirile Suzana şi Cheia, biserica mică de la
mănăstirea Zamfira. Biserica mare de la Zamfira a fost construită în 1856 şi prezintă o valoare
deosebită, pereţii interiori fiind pictaţi de Nicolae Grigorescu la 19 ani.
Pe lângă acestea, de-a lungul vremii s-a dezvoltat o bogată reţea muzeistică, menită să
cuprindă şi să reflecte cât mai mult preocupările oamenilor din această zonă, şi care deţin în
prezent peste 125 mii piese din patrimoniul naţional ( Muzeul Peleş Sinaia, Muzeul “Ceasul
de-a lungul vremii” Ploieşti, Muzeul de artă Ploieşti, Muzeul republican al petrolului Ploieşti,
Muzeul memorial “Nicolae Grigorescu” Câmpina, Colecţiile memoriale “I.L.Caragiale”
Ploieşti, B.P.Haşdeu” Câmpina,”Nicolae Iorga” Vălenii de Munte etc.).

1.4 Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural

Relieful Văii Prahovei este într-o desfăsurare armonioasă ce coboară în trepte de la

nord la sud, trepte dispuse în formă de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzând în proportii
egale, munti (în nord, Bucegi, cu vârful Jepii de 2.195 m, Piatra Arsă de 2.075 m, Omu de
2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneză si evolutie interesantă (iar în
apropiere de vârful Caraiman sunt niste stânci roase de vânturi si ploi, în formă de ciuperci -
”Babele") Baiului, Ciucas-cu înăltimi între 1.771-1.956 m, Gârbova, Grohotis, Tătaru),
dealuri – Subcarpatii Buzăului si Prahovei (în sud, ca o succesiune de fâsii înalte sau joase,
aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu înăltimi de 1.000 m, zona dealurilor
subcarpatice cu înăltimi între 800-700 m, zona colinară cu înăltimi între 700-400 m - Dealul
Mare) si câmpii (o fâsie îngustă, câmpia înalta, piemontană a Ploiestiului).
Părtile care formează Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu Vârful Omu, Muntii
Leaota cu Vârful Leaota, Muntii Piatra Craiului cu Vârful Baciului, iar vârful cu altitudinea
cea mai mare, având aspectul unei creste alcătuite din calcare; Măgura Codlei-1292m în
partea de est a Depresiunii Brasov. La poalele muntilor se întind, de-a lungul Prahovei
orasele: Azuga, Busteni, Sinaia. Altitudinea oraşelor: Ploieşti – 165 m; Câmpina – 435 m; Azuga -

VII
930 m, Sinaia - 880 m, Buşteni – 875 m, Breaza – 600 m, Comarnic – 555 m, Slănic – 450 m, Vălenii
de Munte - 350 m, Băicoi – 310 m, Boldeşti- Scăeni – 205 m, Urlaţi – 142 m, Mizil – 125 m.

Clima

Este influentată de relief si asezare, are în sud un caracter temperat-continental de

silvostepă, dealuri si coline, iar în nord, în munti, un caracter mai aspru, cu vânturi ce bat din
nord si nord-est.
Temperatura medie anuală este de 20oC la altitudini mari si depăseste 10oC în
regiunile joase de câmpie. Cea mai călduroasă lună a anului este luna iulie, iar cea mai rece
lună este ianuarie.
În zona Prahovei precipitatiile atmosferice cresc gradat din zona de câmpie ( 550-600
mm), la 700-900 mm în regiunea de deal, ajungând în masivele înalte la 1200-1300 mm
anual. Verile sunt răcoroase, toamna este lungă si blândă, iar iarna sunt vânturi puternice.
În Bucegi si Piatra Craiului se întâlneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale
sub 2oC, iar precipitatiile sunt putine. Iarna stratul de zăpadă poate atinge chiar grosimea de
130cm, la fel de bine cum poate exista lipsă totală a stratului de zăpadă.

Hidrografia

Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al

Prahovei. Din cei 3740 kmp cât are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni
depăsesc limitele judetului, la obârsie si la vărsare
Principalele râuri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana,
Teleajenul, Vărbilăul si Cricovul Sărat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din
judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se află pe
teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvorăste din Predeal si are ca afluenti râurile: Azuga,
Cerbu, Izvorul Dorului si râurile mici Talea si Câmpinita.
Alături de reteaua de râuri există în judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: în
câmpie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Sărăcineanca, iar în zona de deal Lacul
Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adaugă Baia Baciului, Baia Verde si Baia
Rosie, care sunt lacuri formate în încăperile vechilor ocne de la Slănic.

VIII
 Flora

Urmărind repartitia vegetatiei în functie de altitudine, se remarcă existenta celor trei

zone: zona alpină, zona pădurilor si zona de silvo-stepă.
În păduri întâlnim fagul, bradul, molidul. În etajul montan superior se întâlnesc
arboretele de larice, tufărişuri de smârdar (rhododendron kotschyi). Pajiştile constituie
vegetaţia predominantă în zona alpină. Se mai întâlnesc molidisuri în amestec cu zada în
abruptul Bucegilor si în Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase.
În zona subcarpatică, pădurile ocupă teritorii discontinue , alternând cu livezi sau cu
culturi agricole, în componenta lor întâlnindu-se exemplare de fag în amestec cu gorunul.
Teritoriul situat la altitudini cuprinse între 650 si 200 m este ocupat de pădurile de
gorun.
Pădurile de stejar ocupă si o parte din teritoriul de pe suprafata conului de dejectie al
Prahovei. Întâlnim astfel exemplare rare de stejar în această regiune: stejar brumăriu si stejar
pedunculat precum si alte plante ierboase xerofite cum sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa,
Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum.

Fauna

Privită în ansamblul judetului, fauna prezintă o mare bogătie de forme, adesea cu

populatii bogate de animale. Stâncile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, în
zonele înalte trăiesc păsări precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte,
fluturasul purpuriu. Pe stâncile golase ale Bucegilor si Ciucasului întâlnim “covoarele”
cenusii de Alopia, insecte, sopârle, batracieni, mierla gulerată, potârnichea de stâncă, cioara
alpină. In zona alpină întâlnim cocosul alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul, rasul, pisica
sălbatică, buha, corbul, dintre rozătoare amintim soarecii , veveritele, pârsii.
Atât în zonele montane cât si în cele de deal si de câmpie, dintre ierbivore întâlnim :
căprioara, cerbul, dar si mistretul. Arealul silvo-stepic este comun rozătoarelor: popândăi,
hârciogi, iepuri. În pădurile de câmpie întâlnim fazanul si căprioara. Fauna piscicolă este
reprezentată de : păstrăv, zglăvoaca, lipan, mreana, salău, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar si
diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhăi de baltă, raci etc. Pe malul apelor cuibăresc
adesea păsări caracteristice de baltă: stârci, berze etc.

IX
 Solurile

Se găsesc argiluvisoluri în zonele cu altitudine mică, soluri brune si brun acide, în

zonele umede, soluri podzolice în pădurile de fag si conifere si soluri brun acide în zonele
alpine.

1.5 Nivelul de dezvoltare economico-socială

Judetul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alături de judetele Arges,
Călărasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situată în partea de
sud a României, având o suprafată de 34.453 km 2 (14.45 % din suprafata României),
corespunzătoare judetelor Arges, Călărasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si
Teleorman.

Harta judetului Prahova

X
 Situatia economică a judetului Prahova
 In anul 2017,judeţul Prahova se afla  printre primele patru judeţe din punct de vedere al PIB-
ului cu o creştere de 42%, iar PIB-ul pe cap de locuitor în Prahova a ajuns undeva la 10.700
de euro. Creşterea se datorează pe de o parte firmelor care au avut o activitate de export mult
mai vizibilă şi mai puternică decât în anii precedenţi, mai ales în domeniul petrolier, dar pe de
altă parte creşterea a fost influenţată şi de scăderea numărului de locuitori din judeţ, cu mult
sub 800.000.În anul 2017 au fost înregistrate în Prahova 3.021 de firme noi, adică 2,90% din
numărul firmelor înregistrate la nivel naţional. dintre acestea ,120 de firme cu capital străin.
În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, în octombrie 2017 în Prahova erau înregistraţi
178.877 de salariaţi, majoritatea în societăţi comerciale. Rata şomajului a ajuns în Prahova in
2017 la 3,08% în timp ce la nivel naţional acest indicator era de 4,04%. 

Agricultura
Judetul Prahova este situat într-o zonă în care legumicultura, pomicultura, viticultura
si zootehnia reprezintă activităti economice importante.
Principalele culturi: cereale pentru boabe, floarea soarelui, soia boabe, cartofi, sfecla
de zahăr, legume, tomate, ceapă, plante furajere si furaje verzi, varză si pepeni.
In anul 2017,suprafata cultivata totala era de 142118ha din care cereale pentru boabe
88641ha(grau,secara,orz,porumb),2392ha cartofi,18840ha plante uleioase (din care 18840ha
floarea soarelui),4097ha legume.

Industria
Dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil să facă fată cerintelor
unei economii de piată constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sector
economic important, creator de noi locuri de muncă. Structura economică a judetului Prahova
este caracterizată de dominarea industriei. Complexă si diversificată, industria este
reprezentată prin toate ramurile ei. Ponderea cea mai mare în productia industrială o detine
ramura prelucrării titeiului, urmată de cea a industriei alimentare, a băuturilor si tutunului,
masini si echipamente, chimică si prelucrarea cauciucului, extractivă, textile si produse
textile, metalurgie, constructii metalice si produse din metal (exclusiv masini, utilaje si
instalatii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale nemetalice,
celuloza, hârtie, carton si poligrafie si alte activităti industriale.

XI
 Prelucrarea petrolului (benzină, motorină, păcură, uleiuri minerale, etc.) este o
activitate de traditie, prima rafinărie de petrol din lume fiind pusă în functiune în anul 1856 la
Ploiesti
Dispunând de materii prime, industria alimentară s-a dezvoltat în toate zonele
judetului. În ultimii ani si-au dezvoltat activitatea un număr important de unităti de prelucrare
a cărnii, laptelui si de vinificatie .
O alta ramură importantă a industriei judetului Prahova – pe locul trei din punct de
vedere al productiei industriale - este cea de masini si echipamente (utilaj petrolier, minier si
chimic, rulmenti grei, echipamente si piese de schimb.
Cap.2 Circulatia turistica in judetul Prahova
Analiza SWOT:

Numar de innoptari: TOTAL anul 2018- 1284823

Numar total de turisti: TOTAL anul 2018 - 567877

Tipuri de unitati de cazare:

TOTAL - 9465 9906 10319 11114 12044 11525 12278 12229 12700 12651

An: 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

- Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri,

judetul Prahova
Tipuri de Ani
structuri de 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
primire
turistica
Total 230 233 257 262 293 286 314 306 347 345
Hoteluri 50 57 68 74 77 74 81 82 80 78
Hosteluri 2 3 4 5 7 7 8 8 7 10
Hoteluri
apartament 1 2 2 2 2 2 2 2 3 3
Hanuri si
moteluri : : : : : : : : : :
Moteluri 12 12 17 15 17 16 15 15 16 16
Vile turistice 37 38 36 35 38 40 41 38 53 52
Cabane
turistice 14 13 10 12 12 12 10 9 8 7
Bungalouri 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Campinguri : : : : : 1 1 1 1 2
Popasuri
turistice : : : : : : : 1 1 1
Tabere de
elevi si
prescolari 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3

XII
 Pensiuni
turistice 78 76 85 83 99 99 116 110 132 128
Pensiuni
agroturistice 33 28 31 32 37 31 36 36 42 44

Se observa o crestere accentuata a numarului de locuri de cazare pe fiecare tip de structuri

de cazare

Evaluare numar de turisti

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri de 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
activitati
turistice
UM: Numar persoane

Activitat
ea de 172260 78099 235742 240101 118712 217705 253507 74125 105310 111686
incoming

- 6210 2503 22922 23295 14326 1808 2163 3417 8766 10523

Activitat
ea de
129990 113841 364107 642268 401726 374667 430832 590500 670428 959030
turism
intern

- 98076 49584 58211 41395 122527 127434 133502 162618 93791 187187

Activitat
ea de 334001 269172 626889 1055919 466683 709977 506183 541037 746928 804610
outgoing

- 129174 56673 172158 263070 213360 317487 323741 409225 152791 349445

In activitatea de incoming se observa o scadere a numarului de persoane in anul 2018

comparativ cu 2009 de 35.8%,in turismul intern se observa o crestere a numarului de
persoane,la fel si in activitatea de outgoing.

XIII
 Cap.3 Importanta turismului in economia judetului Prahova

Dinamismul industriei turismului,considerata una din ramurile economice cele mai

internationalizate,se poate corela cu dezvoltarea sustinuta a economiei precum si a
fenomenului de urbanizare,ale carei consecinte benefice se regasesc in cresterea veniturilor
populatiei.

Judeţul Prahova se încadrează în categoria judeţelor cu funcţii complexe şi dispune de un

puternic potenţial industrial, de transport, turistic, de comerţ şi de servicii. Supranumit
“judeţul aurului negru” datorită zăcămintelor de petrol din regiunea în care se află, precum şi
datorită posibilităţilor de prelucrare a acestuia, judeţul Prahova a cunoscut o dezvoltare
accentuată până în prezent. Situarea sa în regiunea Sud Muntenia a făcut posibilă tranzitarea
sa de călători români şi străini care au putut găsi aici o ofertă turistică variată.

Judeţul Prahova se adresează din punct de vedere turistic celor care doresc să petreacă un
sejur pentru a descoperi originalitatea judeţului şi frumuseţea sa, oferind baze de cazare
moderne şi locuri de agrement.

Accesul facil dinspre Bucureşti, Braşov, Târgovişte sau Buzău determină existenţa unui flux
turistic permanent determinat şi de cei care doar tranzitează judeţul. Pe harta turistică a
judeţului se poate remarca existenţa unei “aglomerări” de obiective turistice variate pe Valea
Prahovei, Valea Teleajănului şi în Municipiul Ploieşti.

În judeţul Prahova erau operaţionali 17.418 agenţi economici la finele anului 2018,
reprezentând circa 31% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud Muntenia şi cca. 3,3%
din totalul unităţilor din România. Distribuţia întreprinderilor pe clase de mărime evidențiază
pentru microîntreprinderi (0-9 salariaţi) o pondere numerică de 85,25%, întreprinderile mici
(10-49 salariați) dețin 11,82%, firmele mici si mijlocii 2,48%, iar firmele mari 0.45%.

Din datele prezentate de către conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova in anul
2018,reiese faptul că, în ceea ce priveşte principalele domenii de activitate, industria (38%)
era situata pe primul loc. Apoi urmează, în clasament, comerţul (32,36%), serviciile (13,72%),
construcţiile (4,54%), agricultura (2,17%), turismul (1,13%) cercetare-dezvoltare – înaltă
tehnologie (0,42%). Pe de altă parte, la capitolul comerţ internaţional cu bunuri, principalii
parteneri ai judeţului Prahova pentru activitatea de export au fost: Italia (19%), Germania

XIV
(12,4%), Franţa (6,9%), Marea Britanie (6,2%),
Republica Moldova (4,7%), principalele grupe de produse exportate de firmele prahovene
fiind: maşini, aparate, echipamente electrice, produse alimentare, băuturi, tutun etc. În acelaşi
timp, principalii parteneri ai judeţului Prahova pentru activitatea de import au fost: Germania
(23%), Federaţia Rusă (14,2%), Italia (8,3%), Kazahstan (6,6%), Polonia (5,7%), principalele
grupe de produse importate de firmele prahovene fiind: produse minerale, maşini, aparate,
echipamente electrice, produse alimentare, băuturi, tutun.

Cap.4 Contributia turismului in PIB-ul judetului Prahova

 In ceea ce priveşte clasamentul judeţelor la nivel naţional în funcţie de Produsul Intern
Brut (PIB) în 2018, Prahova ocupa locul patru (cu 9 miliarde de euro), după Bucureşti,
Constanţa şi Cluj, fiind însă cu o treaptă mai sus faţă de judeţul Timiş. Trebuie menţionat
faptul că judeţul Prahova a ocupat acest loc în topul menţionat şi anul precedent, în condiţiile
în care în 2016 a fost pe locul cinci.

După cum arată şi datele Comisiei Naţionale de Prognoză, acelaşi loc patru îl ocupă
Prahova şi în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, respectiv 12.470
euro/cap locuitor, după Bucureşti, Constanţa şi Cluj.Această clasare este susţinută şi de o serie
de date ce ţin de profilul teritorial în ceea ce priveşte numărul de firme existente – inclusiv al
acelora cu capital străin şi numărul de angajaţi. Astfel, la începutul lui 2018 în Prahova erau
înregistrate 23.304 firme – reprezentând 5,4% din totalul societăţilor existente la nivel
naţional – dintre care 1.762 cu capital străin, din 82 de ţări.

În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, în luna octombrie 2018 erau 178.877 –

reprezentând 3,7% din numărul salariaţilor înregistraţi la nivel naţional – dintre care 140.565
de salariaţi în societăţile comerciale.

În privinţa câştigului salarial mediu nominal net , acesta a fost de 2.461 de lei, în condiţiile
în care la nivel naţional a fost de 2.688 de lei. În acest context, subliniindu-se faptul că şi
Prahova se regăseşte printre judeţele în care angajatorii sunt în căutare de specialişti, dar şi de
muncitori necalificaţi, rata şomajului este mult sub media înregistrată la nivel de ţară. Astfel,
în luna octombrie 2018, dacă la nivel naţional rata şomajului a fost de 3,33%, în judeţul
Prahova aceasta a fost de 2,71%.

XV
 Pentru economia Judetului Prahova, activitatea turistica reprezinta un sector important, al
carui potential in continua dezvoltare se alimenteaza din bogatia si diversitatea elementelor si
resurselor naturale, precum si a celor de natura antropica.

Regiunea Prahovei ofera atractii turistice cu totul remarcabile, care ilustreaza intr-o maniera
cvasi- completa intreaga paleta de atractii specifice turismului .

Frumusetea si varietatea cadrului natural, precum si bogătia valorilor culturale

prezente ii conferă judetului un potential turistic remarcabil, care îl situează pe un loc
important în oferta turistică natională si internatională a României.
Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Teleajenului,
Valea Slănicului si zona Drajna – Cerasu – Starchiojd care fac parte din arealul montan si
submontan; Valea Cricovului Sărat apartinând zonei colinare si zona Ploiesti – Balta Doamnei
situata în câmpia prahoveană. Judetul Prahova, recunoscut ca zonă cu destinatie turistică încă
de la sfârsitul sec. al XIX-lea, si-a constituit o infrastructură turistică deosebită atât cantitativ,
cât si calitativ, în principal în ultimii ani.

Obiective turistice religioase

Între anii 1690-1695 este construită Mănăstirea Sinaia de spătarul Mihai Cantacuzino
în urma unui pelerinaj la Ierusalim si în peninsula Sinai de unde si numele mănăstirii si a
statiunii de azi. Ansamblul mănăstirii cuprinde biserica voievodală construită în stil
brâncovenesc, din piatră si cărămidă si biserica mare construită în 1846. În sirul chiliilor
mănăstiresti se află paraclisul "Schimbarea la Fată" si mausoleul lui Tache Ionescu, fost prim
ministru în perioada primului război mondial si care a avut un rol important în unirea tărilor
române. Din pictura de interior, realizată de vestitul mester zugrav Pârvu Mutu la 1694 se
remarcă tabloul de la intrare care îl reprezintă pe ctitor cu familia sa. În câteva încăperi din
fostele chilii este amenajat un muzeu care prezintă arta decorativă religioasă (piese de
argintărie, broderii, tesături, mobilier de cult); arta plastică din secolele XVII - XIX (icoane de
scoală brâncovenească, rusă, grecească, remarcabile fiind cele create de Pârvu Mutu).
Mănăstirea Sinaia

XVI
 Sursa: www.obiective-turistice.ro

Muzeul este amenajat în fosta casă de oaspeti a mănăstirii, care a adăpostit 11 ani
familia regală, în timpul construirii Pelesului. Este primul muzeu de artă religioasă din
România, fiind deschis în 1895.

Mănăstirea Cheia

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mănăstirea Cheia este situată la 61 km nord de Ploiesti, pe partea râului Teleajen, între
pâraiele Tâmpa si Cheita. Mănăstirea poartă hramul Sfântului Nicolae si a fost construită în
anul 1770, fiind apoi călcată si de turci si trecând si printr-un incendiu devastator. La
reconstruire s-a folosit tot din lemn. Biserica actuală a fost construită din cărămidă în
intervalul anilor 1835-1839 şi pictată în anul 1837 de Gheorghe Tătărescu.

Mănăstirea Zamfira

XVII
 Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mănăstirea Zamfira din localitatea Lipănesti a fost zidită în anul 1857 si este pictată
partial de Nicolae Grigorescu. Mănăstirea de maici poarta numele Zamfira, de la sotia unui
fost om de încredere al lui Brâncoveanu. În mănăstire sunt expuse lucrări de artă plastică si
decorativă religioasă, din secolul al XIX-lea (icoane) si carte veche românească.

Mănăstirea Suzana

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mănăstirea Suzana din localitatea Măneciu a fost ridicată în 1740 de o credincioasă

din zona Săcele-Brasov, pe nume Suzana Arsicu, fiind o constructie din bârne. Alexandru
Vlahută scria despre mănăstire : "Suzana este asezată într-o poiană frumoasă, pe o frunte de
dâmb, sub care se azvârl în Teleajen pârâul Stanca din dreapta si Epurasul din stânga".
Biserica păstrează stilul arhitecturii muntenesti, în forma de cruce, fiind compartimentată în
altar, naos si pronaos. Naosul nefiind delimitat de pronaos, ce formează un spatiu comun.
Pridvorul este închis având plafonul pictat.

Mănăstirea Pissiota din localitatea Poienarii Burchi

XVIII
 Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mănăstirea Jercălăi

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Obiective turistice culturale

Ploiesti:

XIX
  Palatul Culturii

 Muzeul National al Petrolului

 Muzeul de Artă

 Muzeul Ceasului

 Muzeul de Istorie
 Gradina Zoologică Bucov
Breaza:

 Colectia muzeală de artă populară

Buşteni:

XX
  Muzeul"Cezar Petrescu”

Câmpina:

 Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu"

 Colecţia memorială "B.P. Haşdeu"
Cheia:

 Muzeul "Natura văii superioare a Teleajenului"

Obiective turistice istorice

Sinaia:

XXI
 Castelul Peles din Sinaia

 Castelul Peles

Castelul din Valea Peles, resedintă de vară a regilor României, a fost construit pe
vremea regelui Carol I al României (1866 – 1914) si a devenit unul dintre cele mai importante
monumente ale Europei secolului XIX. Pe terenul cumpărat de rege au fost construite pe
lângă castel: Pelisorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare, Foisorul,
Grajdurile, Uzina Electrică si Vila Sipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I
si Regina Elisabeta au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului. Datorită
uzinei electrice proprie, Pelesul a fost primul castel electrificat din Europa.
Prin amenajările de după 1900, resedinta a fost supraînăltată cu un etaj, de asemenea si
turnul principal. În forma sa finală, clădirea cu o suprafată de 3200 mp, are de 160 de camere
si peste 30 de băi. În cele 160 de încăperi ale sale castelul a adăpostit una dintre cele mai
importante colectii de tablouri din Europa si o bogată colectie de arme, cu peste 4000 de piese
europene si orientale, din secolele XIV-XVII.

 Castelul Pelisor

XXII
 Castelul Pelisor din Sinaia

Castelul Pelisor a fost construit între anii 1889 si 1903, de regele Carol I i era destinat
viitorului rege Ferdinand si Reginei Maria. Până la finisarea Pelisorului, tinerii au locuit la
Foisor. Pelisor are doar 99 de încăperi, fată de Castelul Peles cu 160 de încăperi. Întreaga casă
a fost decorată pentru a fi o resedintă prezidentială si poartă amprenta unei personalităti
puternice: regina Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur
este decorat după planurile si desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot
după planurile reginei a fost decorat si biroul ei, iar peretii Camerei de aur sunt decorati cu
frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scotiei, locul natal al ei. Aici au
crescut si copii lor: Carol, viitorul rege, Marioara, regina Iugoslaviei, Elisabeta, regina Greciei
si Printul Nicolae.

Busteni

 Castelul Cantacuzino

XXIII
 Castelul Cantacuzino din Busteni

Castelul Cantacuzino din Bușteni, de o mare valoare arhitectonică, istorică, documentară

și artistică, a fost construit în 1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino
(Nababul), fost ministru al României între 1899-1900, 1904-1907.
Castelul, construit în stil neoromânesc, este înconjurat de un parc ale cărui alei te poartă spre
cascade, fântâni arteziene și grotă. Edificiul a fost realizat în piatră și cărămidă după planurile
arhitectului Grigore Cerchez și se întinde pe o suprafață de 3148 mp.

Valenii de Munte

 Muzeul memorial “Nicolae Iorga”, așezământ cultural ce păstrează amintirea

savantului Nicolae Iorga, este situat în centrul istoric al orașului, și împreună
cu Muzeul de artă religioasă și Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului
formează un adevărat centru cultural. De 100 de ani, Vălenii de Munte a fost
asociat cu numele neasemuitului istoric Nicolae Iorga. Numeroase și trainice
fire l-au legat pe profesor de micul orășel de munte, localitate al cărei nume
“abia îl aflai din pagini de cronică”. 

Obiective turistice etnografice

In asezarile de pe Valea Prahovei, intalnim o mare diversitate de aspecte de civilizatie si

cultura populara traditionala, specifice diferitelor zone etnografice. Pe muntii Prahovei, vara
gasim un impresionant numar de stane, la care traditia se imbina cu noul. In zonele montane
pot fi vazute inca asezari de tip risipit, gospodarii, tesaturi si cusaturi, ceramica populara,
precum si portul popular specific fiecarei zone.

XXIV
 Costum popular din zona Prahova

In Ploiesti, la Casa Hagi Prodan, construita in stil românesc in secolul al XVIII-lea,

alaturi de alte piese specifice interiorului orasenesc de epoca, se gasesc obiecte de uz casnic
si covoare românesti, deosebit de valoroase sub raport etnografic.
APOSTOLACHE
In cadrul manastirii din localitate este amenajat un interior taranesc din
zona Cricovului, la care se adauga o serie de piese etnografice — unelte de munca si ustensile
casnice, costume populare, scoarte românesti.
BREAZA
La Breaza arhitectura caselor dezvaluie aspecte de rara frumusete a
arhitecturii populare in lemn, iar unele gospodarii situate pe pantele din apropierea vetrei
satului ilustreaza tendinta de rasfirare a asezarilor traditionale. In Breaza si satele din jur
exista numeroase creatoare populare specializate in cusaturi traditionale.
La Muzeul de arta populara se afla expus un adevarat tezaur de arta populara in
domeniile cusaturilor, tesaturilor, portului popular si prelucrarii artistice a lemnului.
PUCHENII MARI
Important centru al olaritului românesc unde mestesugul este practicat si in prezent
de un mare numar de oameni. De la ei se pot afla date extrem de interesante cu privire la
mecanismul de desfacere a produselor ceramice si implicit la aria in care s-a exercitat in trecut
influenta acestui centru de olari.

URLATI
XXV
 In localitate se
poate vizita Muzeul
etnografic. Acesta
cuprinde, pe linga
piese de
URLATI
Muzeul de arta etnograrfica cuprinde piese de arta culta si obiecte de arta populara,
indeosebi ceramica, tesaturi, covoare românesti si piese de costum popular traditional.

VALENII DE MUNTE
In renumita comuna, unde marele savant român Nicolae Iorga isi tinea celebrele sale
Dansurile populare
Daca ne referim fie numai la dansurile populare, exista mai multe elemente interesante
cu care prahovenii se pot mandri.De exemplu, binecunoscuta "Perinita" a aparut in judetul
nostru, mai exact in zona actualei comune Batrani. Initial era un dans de nunta, prin
intermediul caruia mireasa isi prezenta zestrea. "Perinita" a fost preluata,apoi, de romanii din
toate zonele tarii, iar in prezent este intalnita nu numai la nunti, ci si la alte petreceri.
Traditiile religioase
Traditiile se pastraza si acum neschimbate in multe din satele judetului
Prahova.Sărbătorile religioase erau în trecut motive de a nu lucra, pentru a se capta astfel
bunăvointa unui sfânt de a cărui mânie sau răzbunare se temea persoana respectivă.
Se scrie că mai ales la tară se tineau 96 de sărbători cu date fixe, 34 sărbători cu
date mobile, cele 52 de duminici din an, 12 vineri din post, plus martea si joia din Postul
Pastelui.

Alte obiective turistice de natură antropică

Slănic Prahova

XXVI
 Statiunea balneoclimaterica Slănic Prahova este situată la 400 m altitudine. Este
înconjurată de dealuri cu păduri de stejar si livezi de pomi fructiferi. Slănicul este în primul
rând cunoscut ca loc al unor importante exploatări de sare, mina de aici fiind una din cele mai
mari din Europa. În statiune se găsesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice. Unele dintre
ele au format în gropile vechilor saline lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie), folosite
pentru tratament balnear, dar si ca stranduri.

Statiunea beneficiază de un climat de dealuri si coline, cu veri plăcute, temperatura

medie a lunii iulie: 19oC si ierni relativ blânde, în ianuarie media temperaturii este de -3,5C.
În localitate se poate vizita Muntele Sării si Salina Unirea unde sunt sculptate în sare busturile
lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu si statuia lui Mihai Viteazul.

De o importanta deosebita este salina Slănic Prahova , situată la aproximativ 100 km de

Bucureşti, într-un peisaj de o deosebită frumuseţe, conferită de zona de dealuri acoperite de
păduri de foioase.
Pe seama salinei, a izvoarelor sulfuroase de pe versanţii văii Slănicului şi a celor şapte lacuri
sărate, formate pe vechile exploatări de sare, s-a dezvoltat o activitate balneoturistică, atestată
documentar din anul 1853, ce a contribuit la declararea localităţii Slănic Prahova ca staţiune
turistică de interes naţional.
Mina Unirea (Salina Slănic Prahova), situată la o adâncime de 208m, pe o suprafaţă de
53.000mp, a fost deschisă vizitării după anul 1970. Circuitul turistic parcurge un traseu care
permite evidenţierea unor elemente spaţiale de interes turistic în structura internă a masivului
de sare, reprezentate prin cute cu dezvoltare pe zeci de metri, marcate prin alternanţe de benzi
divers colorate, cu nuanţe de gri şi alb, diverse caracteristici mineralogice (structură, textură,
mod de cristalizare) şi prin puritatea deosebită a sării.

Salina Slanic Prahova

XXVII
Pădurea Glodeasa

Rezervatie forestieră care conservă un codru secular de fag cu răsinoase, în special de

brad, iar copacii au înăltimi si diametre impresionante.

Arinisul de la Sinaia

Rezervatie forestieră reprezentată de o mică, dar interesantă pădure de foioase.

 Valea Doftanei

XXVIII
Nu la fel de cunoascuta precum Valea Prahovei, dar poate mai frumoasa, fiindca zona
impresioneaza prin salbaticia sa naturala. Cheile Doftanei sunt un punct de atractie pentru cei
mai multi turisti care ajung aici, iar cararile de munte, tocmai potrivite, pentru explorare.

Vârful Omu din județul Prahova

Fiind al unsprezecelea ca inaltime din tara si cel mai inalt varf muntos al Bucegilor, Varful
Omu este admirat zilnic de mii de turisti ce se afla in astfel de drumetii montane.

Varful Omu are o inaltime de 2507 metri si se afla situat in statiunea Valea Prahovei. Crestele
sale destul de abrupte pot fi remarcate atat din statiunea Busteni, cat si din Valea Ialomitei sau
de pe Culoarul Branului.

Sfinxul din județul Prahova

XXIX
Sfinxul din Bucegi, destul de asemanator cu cel egiptean infatiseaza un cap uman, fiind situat
la o inaltime de 2216 metri.Acesta s-a format de-a lungul timpului ca urmare a procesului de
eroziune a solului si a celei eoliene. Acesta are o dimensiune de-a dreptul impresionanta,
ajungand la circa 8 metri inaltime si 12 metri latime.

Arii protejate: rezervatii naturale si monumente ale naturii din judetul Prahova

1. Parcul Natural Bucegi include în Judetul Prahova:

Abruptul Prahovean

Locul fosilifer Plaiul Hotilor

Muntii Coltii lui Barbes

Arinisul de la Sinaia : 1,037 ha

Tigăile din Ciucas ( Com. Măneciu )     3 ha

Muntele de Sare ( Slănic) 2 ha

Parcul Natural Bucegi

Parcul Natural Bucegi, aflat pe teritoriul judetelor Dâmbovita, Prahova si Brasov, figurează cu
o suprafată de 32 662 ha, din care 16 334 ha se află pe teritoriul judetului Dâmbovita.
Cuprinde o  mare diversitate biologică, geologică, geomorfologică, carstul ce prezintă o
importantă deosebită prin frumusetea peisajului si prin interesul stiintific: Pestera Ialomitei,
Pestera Ratei, Cheile Zănoagei, Cheile Ursilor, Cheile Orzei, Cheile Tătarului, clăile din
Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline.

XXX
Frumusetea peisajului, completată de chei, pesteri, stânci cu forme curioase, cum sunt Babele
si Sfinxul – multe dintre ele monumente ale naturii – minunata vale a Ialomitei si a afluentilor
săi, pădurile ce înconjoară poalele muntilor fac din zona muntilor Bucegi una dintre cele mai
pitoresti din tară, vizitată anual de numerosi turisti. În aceasta zonă, pe teritoriul judetului
Dâmbovita sunt construite cabanele: Babele, Bolboci, Zănoaga, Scropoasa, Padina. Hotelul
Pestera, care poate găzdui peste 200  de turisti, oferă acestora posibilităti de cazare si servicii
deosebite (restaurant, bar de zi, piscina, sala de bowling). De asemenea, pe muntele
Păduchiosu, la granita dintre judetele Dâmbovita si Prahova s-a ridicat un complex turistic
modern. Anual, elevi din toata tara îsi petrec vacantele la taberele scolare Căprioara, Cerbu,
Vânătoru, întru-un cadru natural deosebit din Muntii Bucegi.

Rezervatiile naturale au un rol deosebit în protectia si conservarea unor habitate, specii de

plante si animale sălbatice, elemente si formatiuni geologice, speologice, paleontologice sau
de alta natură, cu valoare ecologică, stiintifică sau culturală deosebită. Cele mai importante
valori naturale protejate sunt redate în cele ce urmează.

 Rezervatii naturale aflate pe teritoriul Parcului Natural Bucegi :

Rezervatia naturală mixtă Orzea – Zănoaga

Cuprinde sistemul carstic : cheile Zănoagei Mari, cheile Orzei, clăile din Lespezi (monumente
al naturii), frumoase păduri de molid (Picea abies), pâlcuri de larice (Larix decidua) si câteva
exemplare de zâmbru (Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei si deasupra cheilor Zănoagei
Mari. O vegetatie termofilă compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-
mediteraneene sau balcanice se întâlneste în cheile Zănoagei Mari: secara de munte (Secale
montanum) – element mediteranean - balcanic, Iris dacica (Stânjenelul de munte) – edemism
pentru Carpatii Sudici, Scorusul (Sorbus cretica) – element sud - european sporadic în
Carpati, spinul (Carduus candicans) – element balcanic rar în tara noastră,  umbelifera
(Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum) – sporadică la noi, în Bucegi fiind
întâlnită si în Jepii Mici, cosaci (Astragalus depressus) – ce se mai găseste pe muntele
Domogled, caprifoiul (Lonicera caerulea) si Streptopus amplexifolius, specii sporadice în
Romania, Hepatica transsilvanica, etc.

Rezervatia naturală mixtă  Zănoaga – Lucacila

Cuprinde cheile Zănoagei Mici, cheile Zănoagei Mari  (monumente al naturii), frumoase
păduri de molid (Picea abies), pâlcuri de larice (Larix decidua) si câteva exemplare de zâmbru

XXXI
(Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei. O vegetatie termofilă compusă din elemente
floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice se întâlneste la poalele peretilor
sudici de calcare  titonice al muntelui Zănoaga, numit si “Podul cu florile “ si în cheile
Zănoagei Mari: secara de munte (Secale montanum) – element mediteranean-balcanic, Iris
dacica (Stanjenelul de munte) – edemism pentru Carpatii Sudici, Scorusul (Sorbus cretica) –
element sud-european sporadic în Carpati, spinul (Carduus candicans) – element balcanic rar
în tara noastră,  umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum) –
sporadica la noi, in Bucegi fiind intalnita si in Jepii Mici, , cosaci (Astragalus depressus) – ce
se mai găseste pe muntele Domogled, caprifoiul (Lonicera caerulea) si Streptopus
amplexifolius, specii sporadice in Romania.

Rezervatia naturală mixtă Cheile Tătarului

Pe lângă vegetatia termofilă, cu elemente floristice rare pe care le ocroteste si frumusetea

peisajului, reprezintă si o interesantă rezervatie geologică si paleontologică, ce cuprinde   
sistemul  carstic  Tătaru : lapiez, doline, cheile Tătarul Mare (monument al naturii), Pestera
Ursului si Pestera Mică (din cheile Tătarul Mare), o faună fosilă abundentă si diversă.

Sectorul cel mai frumos al cheilor Tătarul Mare – situate la coada lacului Bolboci – se află în
aval, pe cca. 300 m, unde Ialomita s-a adâncit în prelungirea sud – estică a masei de calcar
jurasic a Muntilor Tătaru. Aici,  pe versantul stâng al văii Tătarului, la altitudinea de 1548 m,
se văd deschiderile celor doua pesteri – Pestera Ursului si Pestera Mică – cele mai înalte
statiuni paleolitice de la noi din tară – urmele de vatră si prezenta oaselor aschiate în cantităti
destul de mare sunt mărturii că omul le-a folosit ca adăpost în perioadele de retragere a
ghetarilor Wurmiene.

Rezervatia cheile Tătarului retine atentia prin fauna fosilă existentă aici, în stratele de calcar
jurasic.

Turbăria Lăptici

Rezervatie naturală botanică (rezervatie stiintifică, în conformitate cu unele lucrări din

literatura de specialitate). Tinovul Lăptici, desi mic si izolat geografic de zonele mari de
tinoave din România, ocroteste o serie de elemente floristice nordice rare, unele chiar relicte
si o microfaună caracteristică mlastinilor oligotrofe, deosebit de interesantă si variată

Rezervatia naturală mixtă Pestera – Cocora

XXXII
Cuprinde sistemele carstice Bătrâna – Pestera Ialomitei: Cheile Ursilor, Cheile Pesterii,
Pestera Ialomitei, Pestera Pustnicul (monumente ale naturii) si sistemul din Valea Horoabei:
Pestera Ialomitei, săpată în calcarele jurasic-superioare din culmea sud-estică a muntelui
Bătrâna, la 1530 m este o pesteră mare, dispusă pe două etaje, care însumează 804 m

Poiana Horoaba – rezervatie naturală botanică

Poiana Crucii – rezervatie naturală botanică

Pestera Ratei – rezervatie naturală mixtă ( geologică – geomorfologică, speologică)

Cap.5 Importanta turismului asupra mediului sau a societatii

Turismul ,implicit si cel din judetul Prahova,este in stransa dependenta de mediul

înconjurător, dezvoltarea societății predispune mediul înconjurător la două tipuri de degradări:

 urmare directă a exploziei demografice, a expansiunii orașelor, dezviltării industriilor,

agriculturii etc, amplificării sistemelor de transport, comunicații, exploatări intensive a
resurselor naturale. Aceasta are consecințe asupra calității aerului, apa, degradarea
rezervațiilor și monumentelor naturale, obiectivelor antropice.
 activități de turism și agrement cu caracter sezonier având efecte negative datorită unei
concepții greșite de valorificare a resurselor turistice, zone, puncte sau obiecte turistice,
precum și activităților directe a turiștilor asupra peisajului, florei, faunei sau a altor
obiective turistice pe care aceștia le pot deteriora total sau parțial.

Pentru protecția și conservarea mediului, în România este creat un cadru juridic solid,
reflectat în sistemul de legi, hotărâri și alte acte normative care stabilesc principiul, normele
generale și speciale, precum și răspunderile ce revin societăților, persoanelor fizice și
organelor centrale și de control în acest domeniu.

Zonele și stațiunile turistice de pe Valea Prahovei ,care sunt foarte aglomerate o mare parte
din an, beneficiază de priorități pentru ameliorarea și protecția mediului înconjurător prin
măsuri și programe speciale, care vizează asigurarea si încurajarea dezvoltării turismului
responsabil.

Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie, mediul beneficiază de pe urma

turismului facilitând conservarea și reabilitarea mediului.

XXXIII
 Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul
înconjurător, aceasta reprezentând”materia sa primă”, obiectul şi domeniul de desfaşurare a
turismului, fiind suportul său cadru, purtătorul resurselor sale. Turismul se desfaşoară în
mediu şi prin mediu, calitatea acestuia putînd favoriza sau nega activitaţile turistice.

Relieful, padurile, râurile, lacurile, marea, monumentele naturii sau de artă şi arhitectură,
aerul sau apele minerale, componente ale mediului ,se constituie şi ca resurse turistice ce
favorizează desfăşurarea turismului de odihnă şi recreere, de tratament balnear ,de litoral sau
cultural, drumeţii. Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi complexe şi, mai ales, nealterate,
cu proprietăţi cât ,mai apropiate de cele primare, cu cât interesul  lor turistic este mai mare ,iar
activităţile pe care le generează sunt mai valoroase şi mai atractive, răspunzând unor foarte
variate motivaţii turistice.Cu cât degradările produse acestuia ia o amploare mai mare , cu atât
serviciile turistice sunt mai afectate.

Din punct de vedere economic ,neajunsurile semnalate, ca urmare a existenţei de resurse

turistice , degradate se reflectă, în primul rând în imposibilitatea valorificării lor turistice ca
surse de venituri, constituind, astfel o pierdere definitivă pentru economie.

Deosebirea de acestea, produsele turistice care includ resursele degradate îşi micşorează din
valoare, consecinţele fiind directe, materializate în diminuarea cererii turistice şi implicit,
utilizarea mai redusă a bazei materiale turistice şi scăderea încasărilor provenite din
comercializarea lor.

Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt, de asemenea, importante.Dacă se acceptă ca

cele mai importante funcţii ale turismului modern sunt cele recreativ-recuperatitive şi
instructiv-educative se întelege mai uşor raportul dintre turism şi mediul înconjurător.
Afectarea, chiar şi mica măsură, a acestuia reduce posibilitatle de refacere a sănătăţii şi a
forţelor umane, prin diminuarea calităţii factorilor terapeutici sau a celor ce favorizează
odihna şi, recreerea ca şi a posibilitaţilor de satisfacere a necesitiiţilor de cultură şi educaţie a
oamenilor.

Potenţialul turistic fiind o parte integrantă a mediului înconjurător, existenţa şi dezvoltarea lui
depind în mod obiectiv de calitatea acestuia, deci, poate fi considerat un posibil indice de
calitate pentru mediul său, altfel spus, un „barometru” al calitiiţii acestuia: se practică intens
acolo unde sunt întrunite condiţii bune sau se diminuează şi dispare treptat în zonele unde, din
diverse motive, o componentă sau alta a mediului înconjurător ca, de exemplu, peisajul, aerul

XXXIV
sau apa, se degradează. În acelaşi timp, prin „exigenţele” pe care le revendică, turismul poate
fi o soluţie practică pentru păstrarea nealterată a mediului.

Iată de ce ocrotirea naturii şi conservarea calităţilor sale devin pentru turism sin judetul
Prahova,o necesitate, acţiunile întreprinse în acest sens concurând la protecţia potentialului
turistic.

Printre factorii de degradare a mediului intalniti in judetul Prahova,sunt:

Poluarea aerului

Activităţile turistice grupate pe forme de turism sau luate independent pot conduce la
reducerea calităţii aerului. Astfel, în sezonul turistic, cînd circulaţia turistică se află la cote
maxime, se poate produce poluarea aerului prin gazele de eşapament produse de autoturismele
turiştilor, numarul mare de autocare,frecvenţa ridicată a curselor de avioane de tip charter.

Derularea activitaţilor la nivelul structurilor de cazare şi alimentaţie publică presupune un

consum de energie mai ridicat şi ca urmare exista o poluare produsa de centralele termice care
deservesc staţiunile turistice.

În plus, lipsa unor amenajări adecvate privind depozitarea deşeurilor menajere, a gunoaielor,
poate produce  poluare olfactivă a aerului din localităţile turistice.

Poluarea apei

Faţă de poluarea aerului, poluarea apei este mult mai prezentă deoarece foarte multe activităţi
turistice nu se pot derula în lipsa unor resurse de apă, mai ales cînd este vorba de starea de
igiena şi calitatea serviciilor turistice oferite.

Consumul de apă calculat pentru fiecare turist este destul de ridicat, atat în structurile de
cazare, cît şi în cele de alimentaţie publică, ca urmare inregistrîndu-se un volum mai mare de
ape uzate evacuate pe lîngă cele provenite din partea localitaţii urbane sau rurale.Poluarea
apelor mai este produsa şi prin turismul neorganizat prin campare în locuri situate pe malurile
apelor, lacurilor sau în perimetrul apelor freatice cu caracter mineral, unde turişti, prin
gunoaiele lăsate, pot contribui la scăderea calităţii apelor de suprafată sau subterane.

Poluarea solului

XXXV
Această formă de poluare afectează mai ales prin extinderea amenajărilor turistice şi de
transporturi, care determina scoaterea din circuitul forestier şi agricol a unor importante
suprafeţe (realizarea de parcări, staţii de alimentare cu combustibil etc.). Solurile sunt afectate
indeosebi de cantitaţile de deşeuri solide care, prin anumite procese fizice şi chimice, pot
afecta calitatea acestora. Modul de colectare şi de depozitare a deşeurilor solide provenite din
activitaţi1e turistice va asigura şi menţinerea curata a solurilor.

În general, solurile sunt afectate şi de multitudinea structurilor de agrement -terenuri de sport,

pîrtii de schi, instalaţii de transport pe cablu etc. care produc tasari, pot declanşa procese de
erodare a acestora.

 Poluarea vegetaţiei
Speciile vegetale sunt tot mai valoroase  pentru păstrarea parametrilor de calitate a mai multor
componente ale mediului înconjurator. Pădurile deţin supremaţia prin faptul că reduc poluarea
aerului, atenuează efectul de seră, avănd un rol recreativ şi de agrement recunoscut. Vegetaţia
arbustivă şi ierboasă naturală prin varietatea speciilor componente aduc o mai mare varietate
peisajelor naturale, sporind caracterul de atractivitate.

Amenajările turistice pot contribui prin  practica defrişărilor la reducerea spaţiilor acoperite cu
vegetaţie naturală, îndeosebi cu păduri.Activităţile turistice determina, prin atitudinile
consumatorilor, degradarea vegetaţiei existente-colectare de lemn de foc pentru picnic,
parcare direct pe iarbă, ruperea de specii valoroase ca suveniruri, campare haotica a corturilor

Poluarea faunei

Speciile faunistice sunt valoroase sub aspectul rarităţii pentru domeniul ştiinţific şi ecologic
sau pentru domeniul pescuitului şi al vânătorii sportive. Extinderea amenajărilor turistice,
circulaţia turistică intensă determină reducerea habitatelor naturale pentru multe dintre
animalele sălbatice. Comportamentul zgomotos al turiştilor, camparea libera a corturilor au un
impact negativ asupra mediului de viaţă al multor specii de animale multe dintre acestea
foarte sensibile la orice modificare adusă biotopului lor.

 Poluarea fonică

Activităţile turistice deţin mai multe surse prin care produc zgomote cu caracter discofortant.
Zgomotele sunt produse de marile lifturi de marfă., motoarele de pompare ale apei reci şi
calde, aparatele frigorifice, instalaţiile de aer conditionat, rampele de aprovizionare cu materii

XXXVI
prime din structurile de alimentatie publică, şi evacuare a deşeurilor, de staţiile de amplificare
ale orchestrelor ,de câinii vagabonzi din jurul hotelurilor, restaurantelor sau al statiunilor
turistice, comportamentul necivilizat al multor turişti, functionarea defectuoasă a instalatiilor
sanitare.

Toate aceste surse de zgomot sunt puncte negative în funcţionarea structurilor turistice care
pot afecta liniştea clienţilor şi care pot să determine scurtarea sejurului acestora.

Cap. 6 Circuit turistic pe Valea Prahovei

Itinerariu:

Constanta-Sinaia-Slanic Prahova-Busteni-Constanta

Durata :3 zile

Transport: cu autocarul

XXXVII
 Ziua 1:

Ora 06.00- Plecare din Constanta

Ora 12.00-Sosire in Sinaia

-Cazare la Hotel Sinaia

Ora 13.00-Pranz la Hotel Sinaia

Ora 14.30-Vizita la Castelul Peles si Castelul Pelisor

Complexul Peles - ansamblul arhitectural (castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de garda
si Economatul) construit de regele Carol I pe malul stang al paraului Peles intr-un loc deosebit
de pitoresc reprezinta unul din obiectivele cele mai cautate de pe Valea Prahovei

.
Castelul Peleș din Sinaia, reședința de vară a regilor României, a fost construit la dorința
regelui Carol I al României (1866 - 1914), după planurile arhitecților Johannes Schultz și
Karel Liman, și a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August

XXXVIII
Bembé din Mainz și Berhard Ludwig din Viena.

Castelul Peleș poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istoric din România, având
caracter de unicat și este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul din cele mai importante
monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.

Castelul Peles - a fost construit intre anii 1875-1883 fiind folosit de regele Carol I ca resedinta
de vara; dupa moartea acestuia (1914) devine muzeu. Constructie monumentala, in exterior
castelul este realizat in stilul Renasterii germane; in interior cele circa 160 de incaperi au
stiluri variate (Renastere germana, italiana, engleza, baroc german, Rococo francez, hispano-
maur).

Pelisor - este amplasat la cateva sute de metri de castelul Peles, a fost construit intre 1899-
1903, stilul Renasterii Germane. A fost inaugurat la 24 mai 1903, fiind construit dupa
planurile arhitectului Liman ce acolaborat permanent cu Regele Carol I. Pelisorul, dupa
dorinta lui Carol, trebuia sa fie mai mult un chalet elvetian si nici de cum un castel. Pentru ca
asa cum spunea el, nu puteau fi doua castele regesti.

Cu toate acestea, Pelisorul cu arhitectura sa - Stilul renasterii germane, cu turlele sale

acoperite cu tigla smaltuita cu culori vii, cu cele 70 de camere decorate artistic, este un
veritabil castel care va fi locuit permanent vara. Inca de la inceput el a constituit resedinta
printilor mostenitori: Ferdinand si Maria sotia lui. Aici au crescut si copii lor: Carol viitor
rege, Elisabeta (Regina Greciei), Marioara (Regina Yugoslaviei) si Printul Nicolae. Din 1993,
vizitatorii au prilejul sa cunoasca fostele apartamente princiare si regale, camerele de lucru,
apartamentele copiilor, atelierul de pictura al fostei regine Maria, precum si micuta Capela
bizantina amenajata in interiorul cladirii.

Ora 17.00-Plimbare cu telegondola la Cota 1400 Sinaia

Telegondola din Sinaia este una dintre cele mai moderne și sigure mijloace de transport de
acest tip din țară. Clădirile celor două stații terminus sunt moderne și învelite în metal, iar
gondolele în sine – nu mai puțin de 34 la număr, fiecare cu o capacitate de 8 pasageri – sunt
date cu o vopsea veselă, aproape sigur numită fucsia sau ceva asemănător. Întreaga instalație
transportă până la 1700 de turiști pe oră, cu o viteză de maxim 6 metri pe secundă, însă doar
în perioadele aglomerate.
XXXIX
În restul timpului, ascensiunea spre cota 1.400 se face lin și aproape fără nicio hurducătură.
Priveliștile care se deschid ochiului sunt de-a dreptul impresionante, mai ales că pe la
jumătatea urcușului toată Sinaia se dezvăluie privirii de la înălțime, străjuită de-a dreapta (la
urcare) de silueta Peleșului. Avantajul telegondolei îl constituie băncile confortabile de pe
care poate fi admirat întregul spectacol, care durează aproximativ 20 de minute.

Ora 19.00-Cina la Hotel Sinaia

Ziua 2:

Ora 7.30-Mic dejun la Hotel Sinaia

Ora 9.30-Plecare la Slanic Prahova

Ora 11.00-Sosire in Slanic Prahova

Vizita la Salina Slanic Prahova

Muntele de Sare din statiunea Slanic Prahova este unic in lume si vreme de peste 300 de ani a
reprezentat un important centru de exploatare a sarii. Vechea mina de sare (Unirea) a fost
transformata in sanatoriu, datorita factorilor naturali de tratament. La o adancime de 210 de
metri sub pamant, in mina de sare, exista un microclimat de aer sarat, ideal pentru tratarea
bolilor pulmonare.
Salina a inceput sa fie exploatata in 1689, iar astazi are 15 camere in forma de trapez, cu baza
de 32 de metri si inaltimea de 45 de metri. Suprafata totala a minei este de 78.000 de metri
patrati, iar volumul excavat este de aproape 3 milioane metri cubi de sare. In jurul pilonului
urias care sustine mina exista statuile lui Mihai Eminescu, Decebal si Traian (sculptate in
sare), precum si basoreliefurile lui Mihai Viteazul.
Muntele de sare, declarat monument al naturii, se intinde pe o suprafata de doua hectare. In
interiorul sau exista Grota Miresei

XL
Ora 12.30-Vizita la Muzeul de Sare din Casa Camarasiei

Muzeul este amenajat in Casa Camarasiei din Slanic Prahova, o cladire monument istoric,
care a fost construita la inceputul secolului XVIII. Pe vremuri era resedinta functionarului
care se ocupa cu strangerea taxelor pe sare, de la curtea domneasca. Casa a fost restaurata
recent, iar muzeul a fost redeschis in anul 2003. In interiorul sau sunt expuse documentele
care atesta istoria preluarii salinei de la Slanic, unelte si utilaje vechi folosite la extragerea
sarii, cristale de sare, flora si fauna din zona. Casa Camarasiei este declarata monument
istoric.

Ora 14.00-Pranz la restaurant Ambient in Slanic Prahova

Ora 16.00-Vizita la Manastirea Crasna

In apropierea statiunii Slanic Prahova se afla Crasna, micuta localitate in care a fost construita
manastirea cu acelasi nume . Lacasul de cult a fost construit in padure, langa paraul Crasna, la
baza muntelui Ursoaia. Pe locul manastirii fusese anterior un schit de calugari si o biserica de
lemn (asa cum arata prima atestare documentara, de prin 1745). Biserica purta hramul

„Sfintilor Imparati Constantin si Elena” si era inconjurata de cateva chilii.

Ora 17.30-Plecare catre Sinaia

Ora 19.00-Cina la Hotel Sinaia

Ziua 3:

Ora 7.30-Mic dejun la Hotel Sinaia

Ora 8.00-Plecare catre Busteni

Ora 9.00-Sosire in Busteni

XLI
Excursie in Muntii Bucegi.

Se merge cu telecabina pana pe Platoul Bucegi si mai departe pe jos,pe un traseu de

aproximativ doua ore,pana la Babele si Sfinxul. Pe Platoul Bucegi se ajunge foarte usor, cu
telecabina din statiunea Busteni (DN1), punctul de plecare fiind langa Hotel Silva. Traseul
telecabinei are o diferenta de nivel de 1235m si o lungime de 4,3 km, pe care aceasta ii
parcurge in aproximativ zece minute.

Ora 14.00-Pranz in Busteni la restaurant Silva

Ora 15.30- Vizita la Castelul Cantacuzino

Clădirea castelului, ale cărei lucrări de construcție au fost finalizate în 1911, a fost realizată de
arhitectul Grigore Cerchez la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino.

Clădirea a aparținut familiei Cantacuzino până la naționalizarea din 1948, devenind apoi un

sanatoriu al Ministerului de Interne. Ea adăpostește astăzi un muzeu.

Ansamblul castelului este format din 4 corpuri. Pavilionul central are o suprafață la sol de
1.200,30 m2 și 3.148,02 m2 în total (demisol, parter și etaj) și este construit dintr-o fundație
de beton, pereți de piatră cioplită și acoperiș din țiglă. Pavilionul de serviciu are parter și etaj,
pentru o suprafață totală de 403,80 m2. Vila administrativă are un singur nivel, de 114,41 m2.
Al patrulea corp îl reprezintă capela.

În pavilionul central se găsește o colecție de heraldică reprezentând blazoanele familiilor

înrudite prin alianță cu familia Cantacuzino, precum și portrete ale membrilor familiei din
ramura munteană. Castelul a fost amenajat cu vitralii, plafoane cu grinzi pictate, balustrade
din lemn, piatră sau fier forjat, șeminee cu piatră albă și ornamente din mozaic.

Ora 17.00-Vizita la Manastirea Caraiman

Manastirea Caraiman este o manastire ortodoxa aflata in localitatea Busteni, la poalele

masivului Caraiman. Crucea de pe Caraiman parca strajuieste poteca ce duce pasii pelerinilor
spre manastire. Mergand spre telecabina din Busteni, la un moment dat, pe partea stanga, un
indicator si o icoana arata poteca, cu dale de piatra pe alocuri, ce duce spre manastire.

Poteca, mergand parca pe ascuns, pe sub coroanele intunecate ale brazilor, ajunge, in cele din
urma, intr-o oaza de lumina, masivul Caraiman ivindu-se in toata splendoarea lui. In aceasta

XLII
poiana, Parintele Gherontie Puiu a ridicat, din mila lui Dumnezeu si cu ajutorul Maicii
Domnului, o mareata manastire.

Ora 18.00 -Plecare spre Sinaia

Ora 19.00-Cina la Hotel Sinaia

Ziua 4:
Ora 7.30- Mic dejun la Hotel Sinaia
Ora 9.30- Plecare catre Constanta
Ora 15.30-Sosire in Constanta

Cap. 7 Concluzii

Judetul Prahova reprezintă o importanta zona turistica, fiind una dintre cele mai
căutate destinaţii turistice din ţara noastră. Acest fapt se datorează în primul rând resurselor
naturale şi antropice, dar şi accesibilităţii zonei. Pe Valea Prahovei întâlnim staţiuni ce
funcţionează în tot timpul anului, ceea ce sporeşte rolul turismului în economie. Deşi
potenţialul turistic, natural şi antropic, al zonei este extrem de valoros, nu in toate locurile
acesta este exploatat la maximum.
Putem afirma că judetul Prahova poate fi considerat o componenta de baza a turismului
romînesc deoarece concentrează pe o arie relativ restrânsă atât destinatii turistice de vis,
perfecte pentru sporturile de iarnă, cât si multe oportunităti de relaxare si revigorare, cu mult
aer proaspăt într-o natură minunată pe timpul verii. Pe lângă peisajele magnifice, Valea
Prahovei pune la dispozitia celor ce vin aici si o ofertă culturală deosebit de vastă. Pentru o
întoarcere în timp, în fastul si eleganta regală, o vizită la Castelul Peles este o experientă de
neuitat. De asemenea, ca simbol al perioadei interbelice, în centrul statiunii Sinaia, în parcul
Dimitrie Ghica, se înaltă Cazinoul - clădirea care în perioada interbelică decidea destinele
multor oameni cu stare atrasi de frumusetile de pe Valea Prahovei.

De fapt sunt multe lucruri care ne vor surprinde vizitând statiunile de pe Valea Prahovei. De
la măretia si frumusetea muntilor Bucegi, ineditul formatiunilor megalitice ( Babele,

XLIII
Sfinxul ), amintirea eroilor neamului ( crucea de pe Caraiman ) si spiritul crestin care s-a
cuibărit într-un loc foarte inedit ( mănăstirea din Pestera Ialomitei ), până la sentimentul unic
pe care îl vom avea urcând pe numeroasele poteci de munte sau coborând dintre nori cu
telecabina sau cu parapanta ( în cazul iubitorilor de adrenalină). Desigur, pot face acest lucru
cei care se vor plictisi de a skia în fiecare zi pe numeroasele pârtii de pe Valea Prahovei.

Evaluarea potentialului turistic prin metoda bonitarii:

Clase de bonitare Subclase de bonitare Punctaj

I.Resurse naturale 1.Resurse morfoturistice  5
  2.Resurse climatoturistice  4
  3.Resurse hidrografice  4
  4.Resurse biogeografice  2
II.Resurse turistice
antropice 1.Resurse istorice  3
  2.Resurse culturale  2
  3.Resurse religioase  2
  4.Resurse etnografice  3
1.Infrastructura transportului de cai
III.Infrastructura turistica feroviare  1
  2.Infrastructura de cazare  3
  3.Infrastructura de tratament si agrement  2
  4.Infrastructura de alimentatie publica  3

XLIV
 În urma realizării analizei potenţialului turistic din Valea Prahovei, am constatat că
turismul din Valea Prahovei este un sector al economiei în curs de dezvoltare. Aceasta zonă
dispune de un număr impresionant de resurse turistice, naturale şi antropice, care din păcate
nu toate sunt valorificate la valoarea lor reală.
Prin investiţiile făcute şi proiectele derulate autorităţile incearca atragerea turiştilor
într-un număr foarte mare în viitorul apropiat. Datele obtinute ne arată că numărul
înnoptărilor în structurile de primire din Valea Prahovei este relativ redus, fapt ce determină şi
scăderea duratei sejurului. Din acest motiv, se are în vedere ieftinirea ofertelor turistice şi
totodată prelungirea duratei sejururilor.
În ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizează dezvoltarea agroturismului şi
turismului montan şi cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistică, dar şi
pentru dezvoltarea economică.

XLV
 

BIBLIOGRAFIE

 www.e-tur.ro
 www.accenttravel.ro
 www.turism.ro
 www.descoperă.ro
 www.travelguide-romania.ro
 www.prahova.insse.ro
 www.welcometoromania.ro
 http://hartprahova.ro
 www.romaniaturistica.ro

 www.cjph.ro

XLVI
 www.hiturism.ro
 www.adrmuntenia.ro
 www.pensiunivaleaprahovei.ro/istoric-valea-prahovei
 www.infotravelromania.ro/prahova.html
 https://prahovaeconomica.eu
 https://pe-harta.ro/prahova/
 https://muntii-bucegi.ro/
 http://statistici.insse.ro/
 http://merg.in/busteni

XLVII