Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile

vechi trecut Cron∫tadt, Brastovia sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen)

este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din
localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov. Potrivit recensământului din 2011,
are o populație de 253.200 locuitori,[1] fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară (totuși în
scădere în ultimele două decenii din cauza exodului sașilor și a reducerii activității industriale).
Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre
contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată
dedesubt în relief.
Brașovul este cunoscut și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se ținea aproape
în fiecare an în centrul orașului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Thomas
Anders, Toto Cutugno, Tom Jones, Coolio, Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina
Aguilera. Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de centrul municipiului,
dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și
înfloritoare orașe din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de
astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice, culturale și sportive.
Brașovul este cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Centru.

Cuprins

 1Istorie
o 1.1Calamități abătute asupra Brașovului
 2Numele și stema
o 2.1Etimologia toponimelor  Brașov și Corona
 2.1.1Ipoteza provenienței slavo-române
 2.1.2Ipoteza provenienței turco-bulgare
 2.1.3Termeni derivați
o 2.2Stema și steagul municipiului
 3Geografie
o 3.1Localizare
o 3.2Hidrografie
o 3.3Flora si Fauna
o 3.4Climă și precipitații
 4Demografie
o 4.1În trecut
 4.1.11850
 4.1.21890
 4.1.31930
o 4.22002
o 4.3Astăzi
 5Cultură și educație
o 5.1Istoric
o 5.2Instituții de cultură
o 5.3Arhitectură
o 5.4Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”
o 5.5Junii Brașoveni
o 5.6Alte manifestări culturale
o 5.7Cinema și teatru
o 5.8Educație
 6Economie
o 6.1Turism
 6.1.1Obiective turistice
 6.1.2Hoteluri, pensiuni și restaurante
o 6.2Transport
 6.2.1Transporturi interne
 6.2.2Transporturi externe
 7Politică și administrație
o 7.1Primarii orașului
o 7.2Cartiere
o 7.3Zona Metropolitană
 8Relații externe
 9Personalități
o 9.1Cetățeni de onoare
 10Presă
 11Sport
 12Note
 13Bibliografie
 14Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Brașovului.
Istoria apartenenței statale 
 România 1918–
 Republica Democrată Ungară 1918
 Austro-Ungaria 1867–1918
 Imperiul Austriac 1804–1867
 Imperiul Habsburgic 1711–1804
 Principatul Transilvaniei 1570–1711
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
 Regatul Ungariei –1526

Brașov - stampă din 1689, dinainte de incendiu

Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei,
Dealu-Melcilor) pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului.
Nu departe de Brașov s-au găsit bare de aur, cu ștampila oficiului din Sirmium și monograma lui
Crist, emise în a doua jumatate a sec-. IV[3]
Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui
Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealu-Melcilor
și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către
autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.
Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomenește de Brașov. Totuși,
se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a
format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șcheii
Brașovului, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.
Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare
românească cu numele "Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe
Coastă, I. Barac, Valea Morilor și Coastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de
pe Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după
înălțarea zidurilor și a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei.[4] O altă explicație cu privire
la vechea așezare românească era că aceasta era locuita și de slavii bulgari (denumirea ei
veche fiind Bolgarszeg). Denumirea de "Cutun" este străină de limba română, fiind de fapt de
origine cumană (Kotony).[5]