2

VALOAREA ÎN TIMP A BANILOR

2.1 Concept
Teoria valorii în timp a banilor se referă la faptul că un leu deţinut
astăzi valorează mai mult decât un leu promis a fi plătit într-o perioadă
de timp în viitor. Cum poate fi adevărat acest lucru ? La urma urmei, un
leu este un leu! Da, dar un leu deţinut astăzi poate fi investit la bancă şi
valoarea sa va creşte cu timpul. Potrivit teoriei creşterii economice,
orice valoare monetară nominală de astăzi va reprezenta mâine o
valoare monetară sporită, rezultată din posibilitatea de reinvestire
în fiecare an cu o eficienţă cel puţin egală cu cea asociată
perioadei considerate. Aceasta este înţelesul conceptului de valoare
în timp a banilor. Drept urmare, este posibil ca un leu să fie investit la o
rată anuală a dobânzii, spre exemplu de 8%, astfel încât, la sfârşitul
anului, să se acumuleze suma de 1,08 RON. Se poate spune că
valoarea viitoare a unui leu este de 1,08 RON ca urmare a unei rate a
dobânzii de 8% şi a unei perioade de timp de un an.
Valoarea în timp a banilor este un concept de bază în domeniul
financiar. Acest concept se bazează pe faptul că este preferabilă plata
unei sume de bani astăzi mai degrabă decât la o dată în viitor. 100
RON astăzi sunt un lucru sigur, de care poţi beneficia în acest moment,
pe când peste 5 ani aceşti bani pot valora mai puţin ca putere de
cumpărare sau pot să nu fie returnaţi creditorului.
Noţiunea de valoare în timp a banilor este utilizată pentru a putea
compara diferitele variante investiţionale şi pentru a rezolva problemele
de ordin financiar legate de împrumuturi, ipoteci, leasing, economii şi
plăţi. Astfel, evaluarea tranzacţiilor financiare necesită evaluarea
fluxurilor de numerar obţinute la diferite momente de timp. A găsi
echivalentul valorii banilor la diferite momente de referinţă implică
translaţia valorilor monetare de la diferite perioade în timp către acel
moment de referinţă. Translaţia unei valori monetare de la perioade de
timp situate posterior unui moment de referinţă către acel moment
poartă numele de proces de discontare (sau actualizare). Translaţia
unei valori monetare de la perioade de timp situate anterior unui
moment de referinţă către acel moment se numeşte proces de
compunere (sau fructificare). Această translaţie implică utilizarea
dobânzii, cea care determină, pentru fiecare proces în parte, valoarea
în timp a banilor.

54
2.2 Elemente fundamentale

A. Diagrama fluxurilor de numerar

O diagramă a fluxurilor de numerar este desenul unei probleme
financiare care poziţionează toate fluxurile de numerar intrate (încasări)
sau ieşite (plăţi) pe axa timpului. Ea ajută la vizualizarea problemei şi la
a vedea dacă aceasta poate fi rezolvată pe baza metodelor valorii în
timp a banilor.
Modul de construire a unei diagrame a cash-flow-urilor este
evidenţiat mai jos.
Se trasează o axă a timpului, care reprezintă o linie orizontală
împărţită în perioade de timp egale cum ar fi: zile, luni, trimestre,
semestre sau ani. Fiecare flux de numerar, de tipul plăţilor sau
încasărilor, sunt reprezentate de-a lungul acestei linii fie la începutul, fie
la sfîrşitul perioadei în care apare. Sumele plătite sunt fluxuri de
numerar negative, în timp ce sumele încasate sunt fluxuri de numerar
pozitive.

0 1 2 3 4 5
5%

-100 -100 150 200 250 ?

Fig. 3.1 Exemplu de diagramă a fluxurilor de numerar

Diagramele sunt realizate şi interpretate în funcţie de punctul de

vedere al celui interesat: pentru debitor fluxurile de numerar reprezintă
exact fluxuri negative (plăţi), dar pentru creditor aceste fluxuri sunt
pozitive (încasările sale).
Momentul 0 este astăzi, adică momentul prezent. Intervalul de la 0
la 1 reprezintă perioada 1. Momentul 1 este poziţionat la o perioadă de
timp şi reprezintă atât sfârşitul perioadei 1, cât şi începutul perioadei 2.
Intervalul de la 1 la 2 reprezintă perioada 2. Momentul 2 se află
poziţionat la două perioade de timp începând din momentul prezent şi
reprezintă atât sfârşitul perioadei 2, cât şi începutul perioadei 3,
ş.a.m.d. Dacă nu se specifică altfel, perioadele de timp considerate
sunt exprimate în ani.
Fluxurile de numerar se plasează direct sub numerele
reprezentând momentele de timp, iar ratele dobânzilor aplicabile pe
perioada respectivă sunt plasate deasupra axei temporale, între
momentele de timp. Fluxurile de numerar necunoscute, pe care
încercâm să le găsim cu ajutorul analizei, sunt indicate prin semnul
întrebării « ? ».
Dacă rata dobânzii este constantă, acest lucru va fi arătat numai la
nivelul primei perioade pe axa temporală; atunci când valoarea ratei se

55
schimbă, vom prezenta modificările respective acolo unde ele au loc pe
axa temporală.

B. Dobânda
Dobânda este preţul plătit de către un agent economic cu
necesităţi de finanţare (debitor) pentru capitalul împrumutat de la
un agent economic care dispune de capacităţi de finanţare
(creditor). Pe scurt, dobânda reprezintă preţul plătit pentru capitalul
pus la dispoziţie.
În finanţe, dobânda are trei semnificaţii generale :
a) este o plată pentru utilizarea capitalului împrumutat;
b) reprezintă venitul adus de realizarea unei investiţii;
c) este dreptul unui creditor asupra unui debitor de a-i fi plătită
datoria.
Dobânda se exprimă valoric sub forma unei sume de bani. Ea se
calculează ca procent din valoarea nominală a capitalului împrumutat –
rata dobânzii, reprezentată în general printr-o rată anuală.
Rata dobânzii indică astfel preţul necesar a fi plătit pentru un
împrumut corespunzând unei valori de 100 unităţi monetare, pe o
perioadă de un an, adică:
D
i= × 100
C
unde:
i = rata dobânzii (din lb. engl. – interest);
D = dobânda exprimată valoric;
C = capitalul investit.

Dobânda simplă
Dobânda simplă este suma obţinută prin aplicarea ratei de
dobândă la suma iniţial investită. Dobânda acumulată anterior nu
este folosită în calcule pentru perioadele următoare, altfel spus
dobânda nu este reinvestită.
Cunoscându-se rata dobânzii, dobânda simplă cuvenită se
calculează după formula :
D = C×i×n
unde:
D = dobânda simplă
i = rata dobânzii pentru o singură perioadă (în %)
x zile y luni
n = numărul de perioade de timp; în zile ; în luni .
360 12

Exemple:
a) Dacă se împrumută 10.000 RON pentru 3 ani la o rată anuală a
dobânzii de 5%, atunci D = C ×  i ×  n = 10.000 × 0,05 × 3 =
1.500 RON.

56
 b) Dacă se împrumută 10.000 RON pentru 60 de zile la o rată anuală
a dobânzii de 5% (presupunând că există 360 zile pe an), atunci
D = 10.000 ×  0,05 ×  60/360 = 83,33 RON.

Dobânda compusă
Dobânda compusă este suma rezultată prin aplicarea ratei
dobânzii asupra sumei iniţial investită plus dobânda acumulată în
perioadele anterioare.
Dobânda compusă poate fi văzută ca o serie succesivă de
contracte de dobândă simplă. Dobânda câştigată în fiecare perioadă
este adăugată la suma iniţială investită pentru a deveni noua sumă
împrumutată pe perioada următoare.

Exemplu:
Dacă se împrumută 10.000 RON pentru 3 ani la o rată anuală a
dobânzii de 5% compusă anual, atunci:
Dobânda în anul 1 = 10.000 ×  0,05 = 500 RON
Dobânda în anul 2 = (10.000 + 500) × 0,05 = 525 RON
Dobânda în anul 3 = (10.500 + 525) × 0,05 = 551,25 RON.
Dobânda totală pentru trei ani este 500 + 525 + 551,25= 1.576,25 RON.
Prin compararea valorii de 1.576,25 RON, obţinută pe baza
considerării dobânzii compuse, cu valoarea de 1.500 RON, obţinută pe
baza aplicării dobânzii simple, se constată diferenţa majoră între cele
două tipuri de dobândă.
Procedeul de compunere a dobânzii are un efect extraordinar
asupra acumulării bogăţiei, efect arătat şi în tabelul de mai jos. La o
investiţie iniţială de 10.000 RON pentru 30 de ani utilizând o rată anuală
de dobândă de 12% se obţin la sfârşitul perioadei:

Tipul de dobândă Suma iniţială plus dobânda (RON)

Dobânda simplă 46.000,00
Dobânda compusă anual 299.599,22
Dobânda compusă trimestrial 347.109,87
Fig. 3.2 Tabel referitor la efectul compunerii dobânzii
Se poate aprecia că dobânda compusă are un efect cu atât mai
mare cu cât perioada de compunere în timp creşte şi cu cât rata
dobânzii creşte, celelalte variabile rămânând neschimbate.
Formula matematică de calcul a dobânzii compuse porneşte de la
calculul sumei totale obţinute la sfârşitul perioadei de compunere (ST):
ST = C(1 + i)n
Deci:
D = ST − C = C(1 + i)n − C = C[(1 + i)n − 1]

Dobânda nominală şi dobânda reală

Contribuţia “celui mai mare economist al Americii” Irwing Fisher
(1867-1947) la dezvoltarea teoriei dobânzii este reflectată şi în
57
importanţa acordată aprecierii diferite a dobânzii nominale (de piaţă)
faţă de dobânda reală.
Rata reală a dobânzii, conform analizei lui Fisher, depinde de
productivitatea marginală a capitalului fizic, aceasta la rândul său fiind
determinată de înclinaţia spre economisire a populaţiei şi nivelul
tehnologiilor.
Rata reală a dobânzii (rdr) este fundamental legată de schimbul
unor cantităţi echivalente de bunuri fizice ori servicii sau, mai general
spus, a unei puteri de cumpărare echivalente. Ea reprezintă deci
randamentul fondurilor împrumutate exprimat în bunuri şi servicii.
În schimb, rata nominală a dobânzii (rdn) include inflaţia estimată
(ri), ca expresie a echilibrului monetar (mai poartă numele şi de rata
monetară a dobânzii) Această rată a dobânzii este legată, în fapt, de
schimbul unor sume de bani, fiind definită ca rata de schimb dintre
valoarea unei valute astăzi şi valoarea aceleiaşi valute în viitor.
Rata nominală a dobânzii este rata care apare tipărită în publicaţiile
financiare şi monetare.
Presupunând că rata reală a dobânzii este rdr, iar rata anticipată a
inflaţiei este ri, atunci rata nominală a dobânzii rdn se calculează cu
formula :
(1 + rdn) = (1 + rdr) (1 + ri)
Relaţia exprimă legătura existentă între rata reală a dobânzii, rata
nominală a dobânzii şi rata anticipată (estimată) a inflaţiei, fiind valabilă
atât din punct de vedere al creditorilor – care urmăresc obţinerea unei
rate nominale a dobânzii care să permită acoperirea eventualelor
pierderi provocate de inflaţie şi obţinerea unei rate reale a dobânzii
pozitivă, cât şi pentru debitori – care sunt dispuşi să plătească o rată
nominală a dobânzii care, după scăderea ratei inflaţiei, să corespundă
unei rate reale a dobânzii.
Efectuând calculele, putem obţine rata nominală a dobânzii ca
având formula:
rdn = ri + rdr + (ri × rdr)

În general, când rata inflaţiei se situează sub valoarea de 10%,

termenul ri×rdr are valori foarte mici putând fi neglijat, astfel că relaţia
devine:
rdn = ri + rdr

Altfel spus, rata nominală a dobânzii este egală cu rata reală a

dobânzii plus rata anticipată a inflaţiei, relaţie denumită “ecuaţia lui
Fisher”.
Rata reală a dobânzii rezultă din expresia iniţială:
1 + rdn rdn − ri
rdr = −1 sau rdr =
1 + ri 1 + ri

Rata reală a dobânzii este dificil de măsurat deoarece rata

previzibilă a inflaţiei nu poate fi comensurată cu certitudine. Anumiţi
economişti au încercat să estimeze rata anticipată a inflaţiei pe baza
58
valorilor ratelor anterioare, dar încercările lor s-au dovedit lipsite de
succes.

Rata periodică a dobânzii

În evidenţierea tipurilor de dobândă de mai sus s-a pornit de la
ipoteza unor perioade de compunere în timp echivalente anilor. Pentru
perioade de compunere mai mici de un an se utilizează în calcule un alt
tip de dobândă.
Rata periodică este rata de dobândă calculată pentru fiecare
perioadă considerată. Această perioadă poate fi una semestrială,
trimestrială, lunară, zilnică sau orice alt interval de timp stabilit anterior
(mai puţin de un an).
Formula de calcul este:
rdn
Rata periodica a dobanzii = k =
m
unde:
rdn = rata nominală a dobânzii (se exprimă întotdeauna anual)
m = numărul de perioade de compunere pe an.

Dacă plata dobânzii se face doar o dată pe an, atunci m = 1, iar în

acest caz rata periodică a dobânzii este egală cu rata nominală. În
celelalte cazuri, când dobânda se compune cu o frecvenţă mai mare
decât o dată pe an (m 1), rata periodică a dobânzii este mai mică
decât rata nominală.
Exemplu:
Să se calculeze rata nominală a dobânzii la un credit de consum
oferit de o bancă, dacă aceasta percepe o dobândă de 3% trimestrial.
Din ipoteză reiese că rata periodică a dobânzii (rata trimestrială)
este de 3%, iar numărul de perioade m = 4 (sunt 4 trimestre pe an). În
consecinţă, rata nominală a dobânzii este:

rdn = Rata periodica × m = 0,03 × 4 = 12%

C. Numărul de perioade de compunere

Variabila n din formulele utilizate la calculul valorii în timp a banilor
reprezintă numărul de perioade. Perioadele sunt intervale de timp
egale. Ele pot reprezenta, după cum a mai fost precizat anterior, ani
sau perioade mai mici de un an. Fiecare interval trebuie să corespundă
unei perioade de compunere pentru o singură plată sau mai multe plăţi.
Rata de dobândă şi numărul de perioade sunt elemente ce trebuie
ajustate concomitent pentru a putea reflecta corect numărul de
perioade de compunere pe an înainte de a le utiliza în formulele valorii
în timp a banilor.
Exemplu :
Dacă se împrumută 1.000 RON pentru 2 ani la o rată a dobânzii
de 12% compusă trimestrial, atunci trebuie împărţită rata dobânzii la m
59
 = numărul de perioade de compunere pe an = 4 (numărul de trimestre
pe an) pentru a obţine rata de dobândă pe perioadă (rata periodică), în
acest caz 3%. La fel, trebuie multiplicat numărul de ani cu m = 4
(numărul de trimestre) pentru a obţine numărul total de perioade (n = 8).

D. Modul de plată al dobânzii

Modul în care se realizează plata dobânzii este una din cheile
majore de rezolvare a problemelor de calcul a valorii în timp a banilor.
Plăţile pot fi efectuate în timp sub mai multe forme :
a) o singură plată ;
b) serii de plăţi egale ;
c) serii de plăţi inegale ;
d) alte tipuri (continue etc.).

Test de autoevaluare 2.1

1. Alegeţi varianta corectă a următorului enunţ:

Dobânda compusă reprezintă:

a) dobândă care pe baza dobânzii simple produce aceeaşi
sumă de dobândă, ca dobânda nominală compusă de un
anumit număr de ori pe parcursul unui an;
b) suma obţinută prin aplicarea ratei de dobândă la suma iniţial
investită;
c) suma rezultată prin aplicarea ratei dobânzii asupra sumei
iniţial investită plus dobânda acumulată în perioadele
anterioare.

2. Considerând că trebuie să alegeţi între un împrumut pe baza

utilizării unei cărţi de credit la care se percepe o rată de dobândă de
2% lunar sau unul pe baza unui credit bancar cu o rată de 24%
trimestrial, pe care din cele două modalităţi de finanţare aţi alege-o ?

2.3 Determinarea valorii în timp a banilor

a) O singură plată

Valoarea viitoare

Valoarea viitoare (VV), numită şi suma compusă, este suma

egală cu valoarea iniţială a unei sume de bani la care se adaugă
dobânda acumulată, adică valoarea prezentă (VP) multiplicată cu
(1 + rata dobânzii). Ea reprezintă suma de bani pe care o va atinge o
investiţie la un moment în viitor (notat pe diagramă cu V), la o rată fixă
de dobândă compusă.
Procesul prin care se ajunge de la valoarea prezentă VP
(present value – engl.) la valoarea viitoare VV (future value – engl.) a
60
unei sume de bani se numeşte compunere. Diferenţa dintre cele două
valori depinde de numărul de perioade de compunere şi de rata
dobânzii.

Valoarea viitoare pentru o singură plată se determină cu formula :

VVn = VP(1 + i)n

unde:
VVn = valoarea viitoare (acumulată) la sfârşitul a “n” ani;
VP = valoarea prezentă sau suma iniţial investită;
i = rata dobânzii plătită la sfârşitul anului;
n = numărul de ani.

Exemplu: Presupunem că depunem 100 RON într-un cont bancar

care oferă o dobândă de 10% pe an. Care este suma de care vom
dispune la sfârşitul anului 5 ?
În exemplul nostru n = 5, astfel că VVn = VV5.
Valoarea finală la sfârşitul anului 1 va fi:
VVn = VV1 = VP (1 + i)1 = 100 (1 + 0,10)1 = 110 RON.
Identic:
VV2 = VV1(1+i) = VP(1+i) (1+i)= VP (1+i)2 = 110 × 1,21 = 121 RON.
VV3 = VV2(1+i) = VP(1+i)2(1+i) = VP (1+i)3 = 110 × 1,331 =133,1 RON
Deci, VV4 = 146,4 RON şi VV5 = 161 RON
Termenul (1+i)n se numeşte factorul de compunere a valorii
viitoare pentru o rată a dobânzii i (mai este denumit şi coeficientul de
dobândă compusă sau factorul de fructificare). El arată ce devine o
sumă iniţială depusă la o rată a dobânzii i după n ani.

Perioadă Sumă la Factorul de Sumă la

începutul compunere sfârşitul
perioadei perioadei
1 100 1,10 110,0
2 110 1,10 121,0
3 121 1,10 133,1
4 133,1 1,10 146,4
5 146,41 1,10 161,0

Fig. 3.3 Tabel cu exemplu de calcul al valorii viitoare (RON)

0 1 2 3 4 5

100 161
COMPUNERE

61
 Fig. 3.4 Diagrama fluxurilor de numerar în calculul valorii viitoare

Valoarea prezentă
Valoarea prezentă (VP) a unui flux de numerar, plătibil după n
ani în viitor, este reprezentată de suma care, dacă ar fi disponibilă
în momentul prezent (notat P), ar creşte, astfel încât să atingă
valoarea respectivă în viitor.
În exemplul nostru, deoarece suma de 100 RON va creşte la o
valoare de 161 RON într-o perioadă de 5 ani la o rată a dobânzii de
10%, această sumă de 100 RON reprezintă valoarea prezentă a sumei
de 161 RON plătibilă după cinci ani de la momentul actual la i = 10%.
Procesul de determinare a valorii prezente VP a unui flux de
numerar sau a unei serii de fluxuri de numerar se numeşte procesul
de actualizare (discontare), proces invers procesului de compunere.
Ştiind că : VVn = VP(1 + i)n atunci :
VVn 1
VP = n
= VVn ×
(1 + i) (1 + i)n

1
Termenul se numeşte factorul de actualizare (sau
(1 + i)n
coeficientul de discontare) pentru o rată de actualizare i şi n
perioade. El exprimă valoarea actuală a unei sume (încasată sau
cheltuită) într-un an viitor n pentru rata de actualizare i.

0 1 2 3 4 5

100 161
ACTUALIZARE

Fig. 3.6 Diagrama fluxurilor de numerar pentru valoarea prezentă

b) Serii de plăţi

B1) Serii de plăţi egale

Anuitatea este o serie de plăţi sau încasări egale ca valoare

care apar la intervale de timp egale.

În funcţie de momentul de efectuare a plăţilor (la începutul sau la

sfârşitul perioadei) există patru categorii de anuităţi:

62
 a) anuităţi obişnuite – specifice seriilor de anuităţi în care
sumele apar la sfârşitul perioadei de timp;
b) anuităţi speciale (denumite şi datorate1) – specifice seriilor de
anuităţi în care sumele apar imediat la începutul perioadei de timp;
c) anuităţi întârziate – specifice seriilor de anuităţi în care
sumele apar peste două sau mai multe perioade de timp la sfârşitul
perioadelor;
d) anuităţi perpetue (perpetuităţi) – plăţile anuale fixe se fac
perpetuu în timp.

Anul 0 1 2 3 4 5
Anuităţi speciale 100 100 100 100
Anuităţi obişnuite 100 100 100 100
Anuităţi întârziate cu 1 an 100 100 100 100

Fig. 3.8 Tabel pentru un exemplu de anuităţi de 100€ pe 4 ani

Toate calculele ce urmează se bazează pe anuităţi obişnuite.

Valoarea viitoare a unei anuităţi

Valoarea viitoare a unei anuităţi este suma pe care o va atinge

fluxul anual de plăţi viitoare, aşteptate sau promise, compuse la
momentul viitor (V) în funcţie de numărul de perioade de
compunere n şi de rata dobânzii i.

Presupunem că depunem o sumă S = 100 RON la sfârşitul

fiecărui an într-un cont bancar pentru o perioadă de 3 ani, la o rată a
dobânzii de 15%. Care este suma disponibilă la sfârşitul celor 3 ani?

0 1 2 3 n-1 n

100 100 100 100 100

Fig. 3.9 Diagrama fluxurilor de numerar

pentru calculul valorii viitoare a unei anuităţi obişnuite

VVAn = S(1+i)n-1 + S(1+i)n-2 + … + S(1+i)1 + S

VVAn = S [(1+i)n-1 + (1+i)n-2 + … + (1+i)1 + 1]

1
Dimitriu M., Duncan F.H., (1998), Dicţionar Englez-Român de termeni contabili, economici şi
financiari, Ed. RAI, Imprimeriile Coresi, Bucureşti, p.72
63
 Elementele parantezei pătrate reprezintă o progresie geometrică
crescătoare, în care primul termen este p = 1, iar raţia q = 1 + i. Suma
acestei progresii Sn este:

1 − qn 1 − (1 + i)n 1 − (1 + i)n 1 − (1 + i)n (1 + i)n − 1

Sn = p = = =− =
1− q 1 − (1 + i) 1− 1− i i i

Prin urmare:
n n− t   (1 + i)n − 1
VVAn = S ×  ∑ (1 + i)  = S ×  
 t = 1   i 

 (1 + i)n − 1
Termenul   reprezintă factorul de compunere a unei
 i 
anuităţi sau coeficientul cumulativ de dobândă compusă. El arată
ce devine după n ani o sumă depusă constant în fiecare an al perioadei
la o rată a dobânzii i.

 (1 + 0,15)3 − 1
VVA 3 = 100 ×   = 100 × 3,4725 = 347,25 RON
 0,15 

Valoarea prezentă a unei anuităţi

Valoarea prezentă a unei anuităţi este suma reprezentând

fluxul anual de plăţi viitoare, aşteptate sau promise, actualizate la
momentul prezent la o rată a dobânzii i şi pe perioada n.

0 1 2 3 n-1 n

100 100 100 100 100

Fig. 3.11 Diagrama fluxurilor de numerar

pentru calculul valorii prezente a unei anuităţi obişnuite

Formula matematică este :

1 1 1
VPA n = S × 1
+ S× 2
+ ... + S ×
(1 + i) (1 + i) (1 + i)n

 1 1 1 
VPAn = S ×  1
+ + ... + 
 (1 + i) (1 + i)2 (1 + i)n 

64
 Elementele din paranteza pătrată reprezintă o progresie
1
geometrică descrescătoare, în care primul termen notat p = , iar
1+ i
1
raţia q = . Suma acestei progresii Sn este:
1+ i
1
1 −
1 − qn 1 (1 + i)n (1 + i)n − 1
Sn = p = × =
1− q 1+ i 1 i(1 + i)n
1−
1+ i

Prin urmare, va rezulta :

 (1 + i)n − 1
VPAn = S ×  n 
 i(1 + i) 

 (1 + i)n − 1
Factorul  n 
se cheamă factorul de actualizare a unei
 i(1 + i) 
anuităţi sau coeficientul cumulativ de discontare (actualizare). El
arată valoarea actuală a unei sume (încasată sau cheltuită) în mod
constant în fiecare an al perioadei n pentru rata de actualizare i.

Exemplu : Care este valoarea actualizată a beneficiilor dacă

anual se obţine un beneficiu de 100 RON timp de 3 ani pentru o rată
de actualizare de 15% ?

 (1 + 0,15)3 − 1 
VPA 3 = 100 ×  3
= 100 × 2,283225 = 228,323 RON
 0,15(1 + 0,15) 

Rambursarea capitalului

Rambursarea capitalului se referă la procesul de restituire a

capitalului împrumutat prin efectuarea de plăţi periodice egale - anuităţi.
Tipul de împrumuturi care se recuperază în acest mod poartă numele
de împrumuturi amortizate. Anuităţile sunt formate din două
componente: o parte din suma împrumutată ce se înapoiază la
scadenţa convenită numită amortisment (sau principal) şi dobânda
aferentă sumei rămase de restituit la acel moment. În timp ce valoarea
amortismentului creşte, suma aferentă dobânzii scade, anuitatea
rămânând astfel constantă.
Pentru a găsi rambursarea anuală a capitalului (notată cu R) se
utilizează formula :
 i(1 + i )n 
R = C×  n 
 (1 + i ) − 1 
 i(1 + i)n 
Factorul  n  se cheamă coeficientul de recuperare a
 (1 + i) − 1
capitalului împrumutat şi arată suma anuală ce trebuie plătită în

65
 fiecare an al perioadei n pentru rambursarea unui împrumut inclusiv
dobânda la o rată a dobânzii i.
Exemplu:
Presupunem o firmă care împrumută o sumă de 1.000 $, sumă ce
trebuie rambursată în 3 rate egale timp de 3 ani, fiecare rată fiind
plătibilă la sfârşitul anului, rata dobânzii fiind de 6%. Care este plata
anuală ce trebuie efectuată?
 0,06(1 + 0,06)3 
R = 1.000 ×  3  = 1.000 × 0,37411 = 374,11 $
 (1 + 0,06) − 1 

Test de autoevaluare 2.2

2. Considerând o rată de actualizare de 14%, care dintre

următoarele sume este mai valoroasă: 1.000 RON plătibili în
momentul prezent sau 2.000 RON plătibili peste 6 ani?

3. Aflaţi valoarea indicată pentru fiecare din următoarele anuităţi

obişnuite:
a. Valoarea viitoare a unei anuităţi reprezentată prin plăţi de câte
200 RON la fiecare 6 luni, pe o perioadă de 4 ani, la o rată
nominală de 12%;
b. Valoarea prezentă VP a unei anuităţi reprezentată prin plăţi
de câte 200 RON la fiecare 3 luni, pe o perioadă de 4 ani, la o
rată nominală de 12%.

Răspunsuri la testele de autoevaluare

Test de autoevaluare 2.1

1. c)
2. Pentru împrumutul pe carte de credit se obţine:
REA = (1+0,02)12 – 1 = 1,2682 – 1 = 0,2682 = 26,82%
Pentru împrumutul prin credit bancar se obţine:
REA = (1+0,06)4 – 1 = 1,2624 – 1 = 0,2624 = 26,24%.
Prin urmare, împrumutul pe baza cărţii de credit este mai costisitor
decât împrumutul pe baza creditului bancar.

Test de autoevaluare 2.2

1. Calculând valoarea viitoare a sumei de 1.000 RON plătibilă în

prezent, peste 6 ani aceasta va fi:
VV1000 = 1.000 x (1 + 0,14)6 = 1.000 x 2,19497 = 2.194,97 RON
Prin urmare, suma de 1.000 RON plătibili astăzi este mai
valoroasă decât suma de 2.000 RON plătibilă peste 6 ani.

66
 2. a) Rata dobânzii utilizată în calcul va fi rata periodică, anume rata
dobânzii nominale 12% împărţită la numărul de perioade pe an
2 (semestre). Valoarea ei este 6%. De asemenea, numărul
total de perioade va fi 2 x 4 ani = 8 perioade (semestre).
Prin urmare, valoarea viitoare în acest caz va fi :
 (1 + 0,06)8 − 1
VV = 200 ×   = 200 × 9,8966 = 1979,33 RON
 0,06 

b) Rata periodică în această situaţie va fi: 12% : 4 trimestre = 3%.

Numărul total de perioade va fi 4 trimestre x 4 ani = 16 perioade
(trimestre). Prin urmare, valoarea prezentă în acest caz va fi :
 (1 + 0,03)16 − 1 
VP = 200 ×  16 
= 200 × 12,5717 = 2514,35 RON
 0,03(1 + 0,03) 

Lucrare de verificare Unitatea 2

1. Aflaţi valoarea la care va ajunge suma de 500 RON în fiecare din

următoarele condiţii:
a. rata de 12% compusă anual pe o perioadă de 5 ani;
b. rata de 12% compusă semestrial pe o perioadă de 5 ani;
c. rata de 12% compusă trimestrial pe o perioadă de 5 ani;
d. rata de 12% compusă lunar pe o perioadă de 1 an.

3. Aflaţi valoarea la care va ajunge suma de 500 RON în fiecare din

următoarele condiţii:
a. rata de 12% compusă anual pe o perioadă de 5 ani;
b. rata de 12% compusă semestrial pe o perioadă de 5 ani;
c. rata de 12% compusă trimestrial pe o perioadă de 5 ani;
d. rata de 12% compusă lunar pe o perioadă de 1 an.

4. Care este valoarea actualizată a unui beneficiu de 125 mil. RON

obţinut de un obiectiv de investiţii peste 5 ani în condiţiile unei rate
de actualizare de 10%?

5. Ce sumă trebuie plătită anual timp de 10 ani pentru a rambursa un

împrumut de 150 mil. RON cu o dobândă de 6% (inclusiv dobânda
la soldul neachitat din fiecare an)?

6. Care este suma totală actualizată a beneficiilor unei firme care

aduce un profit anual de 12 mil. RON timp de 15 ani, pentru o rată
de discontare de 8%?

7. Care este valoarea actualizată a unei investiţii de 200 mil. RON

realizată în 2 ani, anume, anul 1: 70 mil. RON; anul 2: 130 mil.
RON, pentru o rată de actualizare de 12% ?

67