Anghel Bogdan-Emilian, grupa 1

Dizarmonia dentro-alveolara cu inghesuire (crowding)

Dizarmonia dento-alveolara cu inghesuire (crowding) reprezinta un factor

predispozant al patologiei parodontale, in special prin asociere cu inflamatia
septica. Acest aspect se datoreaza in pricipal disproportiei dintre dimensiunile
mezio-distale ale dintilor permanenti si al perimetrelor arcurilor alveolare
conducand in primul rand la diverse malpozitii dentare (ectopie, rotatie,
incluzie) localizate in regiunea incisivo-canina, si in al doilea rand, la numeroase
situri retentive pentru resturile alimentare si biofilmul bacterian ce devin dificil
de indepartat prin mijloace artificiale sau autocuratare.

O alta problema dezvoltata de aceasta anomalie este reprezentata de faptul ca

dintii malpozitionati nu erup intotdeauna in conturul gingiei atasate, fiind
predispusi eruptiei in mucoasa orala, si chiar daca dintele va fi aliniat ulterior in
ardul dentar, structura deficitara a unui parodintiu subtire pe fata vestibulara a
alveolei este considerat un factor de risc pentru eventuale patologii mucozale si
gingivale ulterioare.

Cercetarea in domeniul antropologiei fiziologice este esentiala pentru o mai

buna intelegere a populatiilor trecute si prezente. In antropologia faciala, studiul
perioadei de dezvoltare faciala si relatia cu maturarea dentara este de un interes
special in scopul imbunatatirii cunostintei despre evolutia umana
(pleoantropologie), in scop medical si in scop legal.

In zilele noastre, prevalenta inghesuirii dentare este estimata intre 30-60%. Este
una dintre cauzele principale pentru care pacienti se adreseaza medicului
ortodont, in special prin efectul puternic inestetic al acestei patologii.

Cauzele DAD cu inghesuire nu sunt complet elucidate, dar ele se pot inscrie
intr-un trend evolutiv caracterizat de reducerea volumului facial fara o reducere
proportionala a dimensiunii dintilor. Cele mai multe studii anterioare conduse pe
primate au relevat o corelatie foarte scazuta sau inexistenta intre dimensiunea
dintilor si cea a maxilarelor. Astfel, inghesuirea dentara a putut aparea ca
razultat al cresterii procesarii alimentatiei moderne si reducerii necesitatii
actiunii masticatorii puternice.
Cele mai multe studii anteruiare care au surprins discrepante intre dimensiunea
dintilor si cea a maxilarelor au utilizat masuratori clinice si/sau cefalometrice
fara a se focusa pe stagiile fiziologice ale maturarii dentare si stadiile cresterii
faciale. Stagiile maturarii dentare la om au fost subiectul cercetarii extinse, si
metoda lui Demirjian et al. Pentru estimarea varstei bazat pe dentitie, este acum
larg folosita in antropologie si criminalistica. Mai recent, o metoda a fost
folosita pentru a estima varsta copiilor utilizand marimea centrala al
viscerocraniului.

Comparatia studiata intre varsta dentara si varsta scheletala a viscerocraniului au

putut ajuta la obtinerea unor noi cunostinte al procesului dinamic de inghesuire
dentara. Ipoteza este aceea ca, la un nivel individual, inghesuirea dentara este
rezultatul nesincronizarii dintre maturarea dentara si cresterea faciala.

Bibliografie:

- Rauten, A. M., Surlin, P., Olteanu, M., Maglaviceanu, C., Popescu, M. R.,
& Teodorescu, E. (2013). Clinical and therapeutic aspects in dento-
alveolar disharmony (DAD) with crowding. Current health sciences
journal, 39(1), 39–44.
- Yan-Vergnes, Wei et al. “Asynchronous dentofacial development and
dental crowding: a cross-sectional study in a contemporary sample of
children in France.” Journal of physiological anthropology vol. 32,1 22.
19 Nov. 2013, doi:10.1186/1880-6805-32-22