FACULTATEA DE CONSTRUCŢII

Secţiile: CONSTRUCŢII SI INGINERIE ECONOMICĂ

TEME PROPUSE - CONSTRUCŢII

La disciplina Geometrie Descriptivă

Anul I, semestrul II

CUPRINSUL TEMELOR:

 Tema nr. 1: CONSTRUCŢII GRAFICE

 Tema nr. 2: PUNCTUL
 Tema nr. 3: DREAPTA
 Tema nr. 4: PLANUL
 Tema nr. 5: METODELE G.D.: Schimbarea planelor de proiecţie. Rotaţia
 Tema nr. 6: METODELE G.D.: Rabaterea. Ridicarea din rabatere
 Tema nr. 7: AXONOMETRIE
 Tema nr. 8: POLIEDRE. Reprezentare, secţiuni plane şi desfăşurate
 Tema nr. 9: POLIEDRE. Secţiuni plane şi desfăşurate
 Tema nr. 10: CONUL. CILINDRUL
 Tema nr. 11: PROIECŢIA COTATĂ. Rezolvarea acoperişurilor
 Tema nr. 12: PROIECŢIA COTATĂ. Rezolvarea platformelor

NOTĂ: Temele se vor executa în creion, pe hârtie format A3 cu chenar şi

indicator, folosind instrumente (teu, echere, compas).
Tema nr. 1: CONSTRUCŢII GRAFICE

 Împărţirea segmentului în părţi egale

o în 2 părţi egale;
o în “n” părţi egale.
 Construcţia bisectoarei unui unghi
o când vârful unghiului aparţine planşei;
o când vârful unghiului nu aparţine planşei.
 Construcţia poligoanelor
o triunghi oarecare cu laturi impuse;
o triunghi echilateral cu latura impusă;
o pentagon (decagon) înscris în cerc;
o hexagon (triunghi) înscris în cerc.
 Construcţia elipsei când se cunosc axele.

Tema nr. 2: PUNCTUL

1. Să se reprezinte în epură (dublă proiecţie ortogonală) următoarele puncte:

A(70,20,40); B(55,-20,45); C(45,10,-30); D(10,0,35); E(15,0,0); F(65,40,0); G(-40,20-
25); I(-50,-35,-10); K(25,-30,-50).

Notă: Menţionaţi diedrele în care se situează punctele.

2. Să se reprezinte în epură (triplă proiecţie ortogonală) următoarele puncte:

A(40,15,10); B(-30,20,5); C(-10,-25,-25); D(20,5,-30).

Notă: Menţionaţi diedrele în care se situează punctele.

3. Să se reprezinte proiecţiile triunghiului ABC, pe cele trei plane de proiecţie ştiind că

vârful A se găseşte în planul bisector B I, vârful B se situează în diedrul III şi vârful C
aparţine planului [H]. Se va lucra în triplă proiecţie ortogonală.

Notă: Precizaţi coordonatele alese pentru fiecare punct.

4. Se dă punctual M(10,30,20). Se cere reprezentarea triplei proiecţii ortogonale a

punctului M precum şi a următoarelor puncte:
M1 - simetricul lui M faţă de planul [H];
M2 - simetricul lui M faţă de planul [V].

OPŢIONAL:

5. Să se reprezinte în dublă proiecţie ortogonală simetricele N 1 şi N2 ale punctului N(10,-

30,10) faţă de planele bisectoare BI-III şi BII-IV.

2
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII – Teme propuse CONSTRUCŢII + ING. ECONOMICĂ
Tema nr. 3: DREAPTA

1. Se dă dreapta (D) definită de punctele A şi B. Se cere să se determine

- urmele dreptei: H(h,h’,h”), V(v,v’,v”) şi W(w,w’,w”);

- punctele de intersecţie I(i,i’,i”) şi K(k,k’,k”) cu planele bisectoare B I-III şi BII-IV;
- regiunile (zonele) străbătute de dreaptă.
A(15, 5,65); B(80,50,10).

2. Se dă dreapta (D) definită de punctele A şi B şi punctul M(m,m’) exterior dreptei. Se

cere să se construiască prin punctul M(m,m’) o orizontală (G) şi o frontală (F)
concurente cu (D).Se va lucra în triplă proiecţie ortogonală.
M(10,40,10); A(-30,20,10) şi B(25, 5,40).

3. Se dă dreapta (D) definită de punctele A şi B şi punctul M(m,m’) exterior dreptei. Se

cere să se construiască prin punctul M(m,m’) o dreaptă (Δ 1) paralelă cu (D) şi o
dreaptă (Δ2) disjunctă cu (D).
M(25,20,20); A(50,30,15) şi B(15, 50,40).

4. Să se construiască din fiecare tip de dreaptă particulară câte un segment cu

lungimea de 30 mm. Să se noteze extremităţile segmentului şi să se urmărească
notaţiile în cele trei proiecţii. Se va lucra în triplă proiecţie ortogonală.

OPŢIONAL:

5. Să se determine adevărata mărime a segmentului (AB) şi unghiurile α şi β pe care

le face acest segment cu planele de proiecţie.
A(50,10,25); B(20,20,10).

Tema nr. 4: PLANUL

1. Se dau trei puncte necoliniare A(40,14,25); B(28,6,40); C(45,6,35). Se cere să se
determine urmele P,P,’P” ale planului definit de cele trei puncte şi unghiul maxim
pe care îl face planul [P] cu planul de proiecţie [H].

2. Să se determine dreapta de intersecţie dintre o placă triunghiulară [ABC] situată

într-un plan de nivel de cotă +45 mm şi o placă triunghiulară [MNP] situată într-o
poziţie oarecare. Să se studieze vizibilitatea intersecţiei.

A(103, 80, 45); B(55, 10, 45); C(15, 100, 45);

M(110, 20, 30); N(60, 105, 90); P(15, 50, 10).

3. Să se determine punctul de intersecţie dintre dreapta D(d,d') determinată de

punctele M şi N şi placa triunghiulară [ABC]. Să se studieze vizibilitatea dreptei
după intersecţie.

A(15, 15, 35); B(50, 55, 60); C(85, 25, 10);

M(18, 47, 15); N(70, 15, 48).

3
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII – Teme propuse CONSTRUCŢII + ING. ECONOMICĂ
 4. Să se determine dreapta de intersecţie dintre plăcile [ABCD] şi [PQR], utilizând
plane proiectante. Să se studieze vizibilitatea intersecţiei.

A(90, 10, 10); B(25, 5, 5); C(5, 40, 55); D(55, 45, z);
P(80, 5, 40); N(30, 55, 0); C(5, 10, 65);

Notă: Toate plăcile se consideră opace.

Tema nr. 5: METODELE G.D.: Schimbarea planelor de proiecţie. Rotaţia

1. Folosind metoda schimbării planelor de proiecţie să se determine adevărata

mărime a segmentului de dreaptă AB şi a unghiurilor α şi β pe care le face acest
segment cu planele de proiecţie [H] şi [V].

A(50, 5, 25); B(5, 35, 7).

2. Folosind metoda schimbării planelor de proiecţie, să se determine adevărata

mărime a unghiului format dreptele concurente (D) şi (Δ) definite de (AC) şi (BC).

A(48, 5,10); C(30,27,27); B(5,15, 10).

3. Se dă planul [P] prin urme : Px(80, 0, 0), <OPxP=60 0, <OPxP’=300. Se cere să se

determine, utilizând metoda schimbării planelor de proiecţie, adevărata mărime a
unghiurilor α şi β formate de planul [P] cu planele de proiecţie [H], respectiv [V].

4. Folosind metoda rotaţiei să se determine adevărata mărime a distanţei de la

punctul M la dreapta (AB).

A(10, 25, 5); B(50, 5, 35); M(25, 50, 45).

5. Să se determine, folosind metoda rotaţiei, adevărata mărime a distanţei dintre

planele paralele [P] şi [Q] date prin urme: Px(15,0,0), unghiul OPxP=135 o, unghiul
OPxP’=150o, Qx(30,0,0).

Tema nr. 6: METODELE G.D.: Rabaterea. Ridicarea din rabatere

1. Folosind metoda rabaterii pe un plan de front, să se determine adevărata mărime a

unghiului dintre două drepte concurente (D1) si (D2).

2. Se dă dreapta (D), definită de punctele A şi B şi un punct M exterior dreptei. Se

4
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII – Teme propuse CONSTRUCŢII + ING. ECONOMICĂ
 cere să se determine distanţa de la punctul M la dreapta (AB). A(10,8,12),
B(65,27,35), M(30,30,26).

3. Să se determine adevărata mărime a distanţei dintre două drepte oarecare paralele

(D) şi (Δ) date prin proiecţii.

d' '

x O


d

4. Să se reprezinte un pătrat cu latura de 25 mm conţinut într-un plan de capăt ştiind

că are două laturi în poziţie de capăt. Rx(60,0,0); unghiul ORxR=90, unghiul
ORxR’=45.

5. Să se construiască proiecţiile unui cerc cu raza r=30 mm, conţinut într-un plan vertical
[Q].

5
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII – Teme propuse CONSTRUCŢII + ING. ECONOMICĂ
 Tema nr. 7: AXONOMETRIE

1. Reprezentaţi în proiecţie axonometrică ortogonală izometrică ansamblul din epura

de mai jos:

2. Reprezentaţi în proiecţie axonometrică oblică frontală izometrică (perspectiva

cavalieră) ansamblul din epura de mai jos:

50
10 30 10
10
55

x O
20
45
15
10

35 50 35

6
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII – Teme propuse CONSTRUCŢII + ING. ECONOMICĂ
 3. Reprezentaţi în proiecţie axonometrică ortogonală dimetrică ansamblul din epura
de mai jos:

4. Reprezentaţi în proiecţie axonometrică oblică orizontală izometrică (perspectiva

militară) ansamblul din epura de mai jos:

7
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII – Teme propuse CONSTRUCŢII + ING. ECONOMICĂ
Tema nr. 8: POLIEDRE. Reprezentare, secţiuni plane şi desfăşurate

1. Să se reprezinte un cub de latură 35 mm, având o faţă conţinută într-un plan de

capăt [R]. Rx(60, 0, 0), unghiul ORxR’=45.

2. Se dă o piramidă dreaptă cu baza situată în planul [H], de formă pentagon regulat

înscris într-un cerc cu raza r=25 mm şi înălţimea de 75 mm. Se cere determinarea
secţiunii cu planul de capăt [Q] în piramidă, adevărata mărime a secţiunii şi
desfăşurata trunchiului de piramidă situat între planul secant şi bază. <OQxQ’=30˚.

3. Se dă piramida oblică ABCDV: A(80,25, 0); B(60,45, 0); C(40,20, 0); D(75, 7, 0);
V(15,50,50). Se cere determinarea secţiunii cu planul de capăt [P] în piramidă,
adevărata mărime a secţiunii şi desfăşurata trunchiului de piramidă situat între
planul de secţiune şi bază.
Px(25, 0, 0); <OPxP’=135˚.

4. Se dă prisma frontală ABCDA1B1C1D1. Se cere determinarea secţiunii cu un plan

[P] având urmele perpendiculare pe muchiile prismei, adevărata mărime a secţiunii
şi desfăşurata porţiunii de prismă situată între planul de secţiune şi bază.

A(85, 7,0); B( 101,26, 0); C(78,46, 0); D(66,33, 0); A 1(7, 7,66);
Px(13, 0, 0).

Tema nr. 9: POLIEDRE. Secţiuni plane şi desfăşurate

1. Să se determine secţiunea cu planul oarecare [P] în piramida oblică ABCS şi

desfăşurata trunchiului de piramidă dintre planul secant şi bază.

A(83, 51, 0); B(67, 21, 0); C( 40, 30, 0); S( 23, 75, 63);
Px(13, 0, 0); <OPxP=122°; <OPxP’=140°.

2. Se dă prisma patrulateră dreaptă cu baza ABCD conţinută în planul [H], având

înălţimea de 65 mm. Se cere să se determine secţiunea cu planul oarecare [P] în
prismă, adevărata mărime a secţiunii şi desfăşurata porţiunii de prismă (inclusiv
bazele), cuprinsă între planul de secţiune şi baza superioară.

A(85, 28, 0); B( 50, 50, 0); C(36, 30, 0); D(65, 5, 0);
Px(10, 0, 0); <xOP=60˚; <xOP’=30˚.

3. Se dă piramida oblică SABC cu baza ABC conţinută în planul [H]: A(125,45,0);

B(62,80,0); C(90,8,0); S(7,40,75). Se cere să se determine punctele de intersecţie
cu segmentul de dreaptă (MN) şi să se studieze vizibilitatea dreptei.
M(105,70,55); N(34,20, 5).

4. Se dă prisma triunghiulară oblică ABCMNP cu baza ABC conţinută în [H]. Se cere

să se determine secţiunea cu planul oarecare [P] în prismă, adevărata mărime a
secţiunii şi desfăşurata porţiunii de prismă (inclusiv bazele), cuprinsă între planul [P]
şi baza inferioară.
A(15, 10, 0); B( 20,30, 0); C(40,15, 0); M(65,40,50);
8
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII – Teme propuse CONSTRUCŢII + ING. ECONOMICĂ
 Px(80, 0, 0); <OPxP=45˚; <OPxP’=45˚.

Tema nr. 10: CONUL. CILINDRUL

1. Se consideră un con de revoluţie cu baza, un cerc cu raza R=30 mm, situată în

planul [V], vârful în S(s,s’) şi înălţimea egală cu 70 mm (în poziţie de dreaptă de
capăt). Se cere ca utilizând un plan vertical [Q] să se determine în con o secţiune
de tip eliptic, adevărata mărime a secţiunii şi desfăşurata porţiunii (trunchiului) de
con situată între planul de secţiune şi bază (inclusiv bazele).

2. Se consideră un con de revoluţie cu baza, un cerc cu raza R=30 mm, situată în

planul [H], vârful în V(v,v’) şi înălţimea egală cu 70 mm. Se cere ca utilizând un plan
de capăt [P] să se determine în con o secţiune de tip parabolic, adevărata mărime a
secţiunii şi desfăşurata porţiunii (trunchiului) de con situată între planul de secţiune
şi bază (inclusiv bazele).

3. Să se determine adevărata mărime a secţiunii cu un plan de capăt [P] într-un

cilindru de revoluţie având baza, un cerc cu raza R=30 mm, situată în planul [H] şi
înălţimea 75 mm. Să se desfăşoare porţiunea de cilindru situată sub planul de
secţiune (inclusiv bazele).

4. Se consideră cilindrul circular drept cu baza un cerc situat în planul orizontal de

proiecţie, cu centrul în (85,30,0), raza R=25 mm şi înălţimea egală cu 70 mm. Se
cere să se determine secţiunea cu un plan oarecare [P], adevărata mărime a
secţiunii şi desfăşurata porţiunii de cilindru situată între planul secant şi baza
inferioară.

Px(0, 0, 0); <OPxP=135˚; <OPxP’=150˚.

5. Se consideră conul oblic, cu directoarea un cerc de rază r=20 mm, situată în planul
[H], cu centrul în (40,30,0) şi vârful în punctul S(0,50,50). Se cere adevărata
mărime a secţiunii cu planul vertical [Q], dat prin urme, şi desfăşurata suprafeţei
laterale a conului.

Qx(-15,0,0); <OPxP=50˚.

9
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII – Teme propuse CONSTRUCŢII + ING. ECONOMICĂ
Tema nr. 11: PROIECŢIA COTATĂ. Rezolvarea acoperişurilor

1. Să se determine muchiile de intersecţie ale versanţilor acoperişurilor date în schită.

- panta versanţilor este de 30° (acoperişul nr.1), 45° (acoperişul nr.2), 60°
(acoperişul nr.3) şi 50° (acoperişul nr.4).
- scara de reprezentare 1:100.

2. Să se reprezinte desfăşuratele pentru trei versanţi (aleşi de către student) ai

acoperişului nr.4 şi două vederi ale acoperişului nr.3.

10
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII – Teme propuse CONSTRUCŢII + ING. ECONOMICĂ
Tema nr. 12: PROIECŢIA COTATĂ. Rezolvarea platformelor

1. Să se determine linia de intersecţie a taluzurilor platformei orizontale şi a drumului

de acces în pantă cu terenul natural, dat prin curbe de nivel.
- pantă taluz debleu = 1/1
- pantă taluz rambleu = 2/3
- pantă drum acces: 1/5
- scară de reprezentare 1:200

Să se reprezinte şi o secţiune longitudinală cu planul [F] prin platformă şi drumul de

acces.

11
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII – Teme propuse CONSTRUCŢII + ING. ECONOMICĂ
 2. Să se determine linia de intersecţie a taluzurilor platformei orizontale şi a drumului
de acces în pantă cu terenul natural, dat prin curbe de nivel.
- pantă taluz debleu = 1/1
- pantă taluz rambleu = 2/3
- pantă drum acces: 1/7
- scară de reprezentare 1:200

12
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII – Teme propuse CONSTRUCŢII + ING. ECONOMICĂ