Sunteți pe pagina 1din 6

1.

PROBLEMATICA EDUCATIEI SI A INVATAMANTULUI IN


SOCIETATEA CONTEMPORANA. INOVATIE SI REFORMA IN
SCOALA ROMANEASCA- INVATAMANT PRESCOLAR

EDUCAŢIA ŞI PROVOCĂRILE LUMII CONTEMPORANE

,,Omul nu poate deveni om decât prin educaţie”- spunea Kant, prin urmare omul
nu se naşte om: ,, tot ceea ce constituie umanitate: limbajul şi gândirea,
sentimentele, arta, morala – nimic nu trece în organismul noului născut”- fără
educaţie. Menirea educaţiei este aceea ,,de a înălţa pe culmi mai nobile de viaţă
omul, comunitatea etnică şi umanitatea, prin cultivarea valorilor spiritului”.
Educaţia este unul dintre fenomenele care a apărut o dată cu societatea umană,
suferind pe parcursul evoluţiei sale, modificări esenţiale.

Obiectivată în cele trei ipostaze (formală, nonformală şi informală), educaţia este


chemată să formeze personalităţi uşor adaptabile la nou,creative şi responsabile.
Realitatea contemporană demonstrează că rolul şcolii nu numai că nu s-a diminuat,
ci a devenit tot mai complex. În actualul context, avem nevoie de o educaţie
dinamică, formativă, centrată pe valorile autentice. Se afirmă pe bună dreptate, că
unul dintre elementele definitorii ale societăţii contemporane este schimbarea.

Noul mileniu în care păşim a moştenit însă multe probleme sociale, economice şi
politice, care, deşi au marcat în mare măsură ultima jumătate de secol, sunt departe
de a-şi fi găsit soluţiile. Dintre aceste probleme menţionăm: terorismul
internaţional, rasismul, creşterea numărului săracilor, a analfabeţilor şi a şomerilor,
etc. Analfabeţi nu sunt doar cei ce nu ştiu să scrie şi să citească, ci şi cei care au
deficienţe în cunoştinţele de bază, vorbindu-se de analfabetismul funcţional, iar
mai nou şi de cel computerial.

1
Educaţia caută să contribuie la ameliorarea acestor probleme prin acţiuni specifice
de prevenţie. Dintre soluţiile specifice şi generale găsite enumerăm: - inovaţii în
conceperea şi desfăşurarea proceselor educative; - introducerea noilor tipuri de
educaţie în programele şcolare; - întărirea legăturilor dintre acţiunile şcolare şi cele
extracurriculare; - formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice; - conlucrarea
dintre cadre didactice, elevi, părinţi şi responsabili de la nivel local; - organizarea
de schimburi de informaţii între statele europene; - regândirea procesului de
educaţie în vederea integrării cu succes a tinerilor în viaţa profesională şi socială.

Noile educaţii s-au impus într-un timp foarte scurt, dat fiind faptul că ele
corespund unor trebuinţe de ordin sociopedagogic din ce în ce mai bine conturate.
În ciuda situaţiei paradoxale în care se găseşte, în pofida obstacolelor cu care se
confruntă, educaţia este invitată să pregătească într-o manieră activă, mai
constructivă şi dinamică, generaţia viitoare. În aceste condiţii, noile educaţii vin să
pregătească un comportament adecvat, adică raţional, care să atenueze în parte
şocul viitorului.

INOVARE SI REFORMA IN INVATAMANTUL ROMANESC.


POLITICI SI PROGRAME EDUCATIONALE

Noile educaţii
Îmbogăţirea conţinutului educaţiei a adus la apariţia „noilor educaţii”
acestea s-au constituit deci, ca răspuns la problematica lumii contemporane.
Denumirea acestor educaţii figurează în programele UNESCO.
Educaţia relativă la mediu. Omul este răspunzător pentru agravarea
continuă a dezechilibrului naturii. De aici necesitatea apariţiei acestei educaţii. Pe
plan şcolar copilul trebuie să înţeleagă că omul este inseparabil de mediul său şi că
acţiunile negative asupra mediului se întorc asupra lui însuşi. Copilul trebuie să
desfăşoare acţiuni concrete de protecţie a mediului.

2
Educaţia pentru pace şi cooperare. Este necesar ca omenirea să se bazeze
pe un nou umanism. Copilul trebuie să aibă respect faţă de valorile culturale şi să
accepte diversitatea culturilor, să fie receptiv la ideile şi sugestiile altora, să
accepte comportamentele diferite, să descurajeze agresivitatea şi violenţa, să
protejeze flora şi fauna etc.
Educaţia pentru participare şi democraţie. Copiii sunt stimulaţi şi ajutaţi
să participe la diferite acţiuni, activităţi. Ei vor fi încurajaţi să-şi exprime părerile,
opţiunile.
Educaţia economică şi casnică modernă. Factorul economic influenţează
atât individul cât şi colectivitatea. Copiii vor învăţa că munca duce la îmbunătăţirea
calităţii vieţii.
Educaţia nutriţională. Face cunoscute copiilor principiile unei alimentaţii
sănătoase.
Educaţia pentru timpul liber. Prezentarea şi practicarea unor activităţi de
relaxare se insistă pe desfăşurarea unor activităţi în aer liber.

ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE ACTUALE

Pedagogia Waldorf – Germania


Şcoala Waldorf a fost prima şcoală care a propus o alternativă sistemului
educaţional clasic. A fost întemeiată de Rudolf Steiner la Stuttgart, ca urmare a
sugestiei date de conducătorul fabricii de ţigarete Waldorf Astoria, pentru copiii
salariaţilor. În România după anul 1991 Ministerul Educaţiei şi Cercetării a aprobat
introducerea pedagogiei Waldorf ca alternativă educaţională.
Pedagogia Waldorf urmăreşte să dezvolte personalitatea copilului în
ansamblul ei şi să îşi orienteze oferta de predare în funcţie de particularităţile
diferitelor trepte de vârstă şi de cerinţele acestor trepte. Ia nu este orientată spre
oferirea unei anumite pregătiri profesionale înguste sau a unei specializări.
Pedagogia Waldorf vizează transformarea fiinţei omeneşti, dezvoltarea
armonioasă, stabilirea unei relaţii sănătoase între individ şi lumea înconjurătoare şi
integrarea sa în realitatea socială. Cunoştinţele nu sunt ca scop în sine, ci un
instrument important pentru formare, pentru asigurarea legăturii cu viaţa.

3
În curriculumul-ul Waldorf un loc important îl ocupă artele lucrul
manual, artizanatul care oferă elevilor un contact cu diverse materii şi nenumărate
activităţi de bază ale omului, lor li se adaugă limbajul, istoria, geografia, limbile
străine,matematica, ştiinţele, desenul, religia etc. Elevii sunt consideraţi
individualităţi şi acceptaţi fără nici o prejudecată socială, religioasă, de sex, de rasă
sau de orice alt fel.
Evaluarea în şcolile Waldorf nu se bazează pe probe, teste sau
examene, ci are în vedere toţi factorii ce permit să fie evaluată personalitatea
elevului: scrisul, dedicaţia, forma, fantezia, logica şi flexibilitatea gândirii, stilul,
ortografia, desigur, cunoştinţele reale. Se va lua în considerare efortul real pe care
elevul l-a făcut pentru a atinge un anumit rezultat, comportamentul său spiritul
social. La cererea autorităţilor din învăţământ, şcoala face o evaluare cantitativă, pe
care o menţine secretă şi o oferă elevului sau părinţilor numai în momentul în care
se încheie studiile.
Se pot însă distinge şi câteva limite ale acestui program, datorate
neacceptării mijloacelor tehnice moderne (TV., calculatorul) fapt care înfrânează
progresul.
Educaţia Montessori - Ialia
Alternativa Maria Montessori, în viziunea celei care a fundamentat-o
doctor Maria Montessori, îşi propune să înveţe copilul să gândească şi să acţioneze
independent, într-o manieră responsabilă, adică „ajută-mă să pot singur”.
Această alternativă are la bază două principii . Unul este pregătirea unui
mediu cât mai natural care să ajute şi la dezvoltarea copilului, iar al doilea este
observarea copilului care trăieşte în acest mediu, astfel conturându-i-se potenţialul
fizic, mintal, spiritual şi emoţional.
Filozofia metodei Montessori se bazează pe preocuparea de a oferii
tuturor copiilor oportunitatea de a se dezvolta la potenţialul lor maxim şi libertatea
de a găsi soluţii pentru propriile lor probleme. Copilul şi învăţarea sunt situate pe
primul loc iar predarea şi programa de educaţie pe locul al doilea. De asemenea se
optează pentru grupe combinate, unde cei mari îi ajută pe cei mici.
Activitatea se desfăşoară în cadrul a patru arii: viaţa practică, exerciţii
senzoriale, limbaj, matematică. Nu sunt neglijate nici arta, muzica, biologia,
geografia, fizica. Educatoarea direcţionează energiile copiilor, nu corectează

4
niciodată, nu intervine în munca copilului, ci observă pentru a şti ce să facă mai
departe.
Finalitatea acestei alternative este cunoaşterea realităţii, preţuirea
valorilor morale, activităţi de întrajutorare dragoste fată de valorile estetice ale
vieţii, faţă de ştiinţă şi umanism.
Programul Step by step
Este un program destinat copiilor de la naştere şi până la vârsta de 13 ani,
precum şi familiilor acestora. În România, programul a debutat în anul 1994 sub
numele de Head Start, care în anul 1995 a luat numele de Step by step.
Programul promovează modele educaţionale centrate pe elev, educaţia
individuală şi susţine necesitatea de al face pe copil conştient că tot ce se întâmplă
în viaţă este interdependent. Pune accent pe colaborarea şcolii cu familiile elevilor,
pe implicarea părţilor acestora în conceperea şi organizarea activităţilor din şcoală.
Această metodă individualizează actul didactic. Proiectarea activităţilor
are ca punct de plecare o bună cunoaştere a copilului. Se ştie că toţi copiii au
anumite particularităţi generale legate de vârstă, dar şi individuale, fiecare copil are
nevoile sale proprii, dorinţele sale, ritmul său de dezvoltare. Ţinând cont de acest
lucru se trece la individualizarea învăţării, educatoarea elaborând obiective de
învăţare pentru fiecare copil în parte.
Lucrul se realizează în grupuri mici de copii, în centre de activitate
delimitate atât fizic cât şi prin procesul de învăţare. Modalităţile de lucru pe
grupuri alternează atât datorită modului de dispunere a mobilierului, cât şi a
metodelor aplicate.
În ideea învăţării prin acţiune şi individualizării experienţei de învăţare a
fost introduse „zonele” sau „ariile” de stimulare. Cele mai importante arii sunt :
artă, activităţi de construcţie, bucătăria, jocul de rol, alfabetizarea, matematică,
muzică, activităţi în are liber, nisip şi apă, ştiinţă.
Copilul învaţă prin descoperire în interacţiunea sa cu mediul.
Interacţiunea sa cu mediul şi motivaţia explorării sunt cultivate de pedagog.
Metodele şi mijloacele de explorare şi cunoaştere ale copilului sunt individuale,
adesea neaşteptate, originale. Comparaţia cu el însuşi în performanţele anterioare o
face atât copilul cât şi pedagogul. Acumulările se fac treptat, pas cu pas, de aici şi
denumirea de step by step.

5
In locul unei relaţii inegale educator-copil, această alternativă consideră
copilul ca pe o persoană demnă de respect, unică.
Programul Step by step pune un accent deosebit pe colaborarea cu
familia pentru binele copilului. Acest parteneriat educatoare-familie constă în
comunicarea la venirea şi plecarea copilului de la grădiniţă, mesaje scrise şi carnete
de dialog,afişierul pentru anunţuri, vizitele la domiciliu, participarea familiilor la
activităţile grupei, excursii, carnavaluri, serbări etc.