CONTROL DE GESTIUNE

1. La nivelul unei întreprinderi, conform profesorului Robert N. Anthony, se impune organizarea controlului
pe nivele manageriale şi temporale, respectiv:
a) control strategic, control de gestiune, control operațional;
b) control faptic, control documentar;
c) control general, control parțial.

2. Care afirmație este corectă:

a) controlul operațional este procesul ce constă în stabilirea şi schimbarea obiectivelor organizaţiei,
precum şi definirea resurselor necesare pentru a atinge aceste obiective;
b) controlul strategic este procesul prin care se asigură că sarcinile specifice sunt efectuate în mod
eficace şi eficient;
c) controlul de gestiune este procesul prin care managerii se asigură că resursele sunt obţinute şi
utilizate în mod eficace şi eficient în realizarea obiectivelor organizaţiei.

3. Construirea unui sistem de bugete într-o întreprindere se realizează:

a) întotdeauna începând de la nivelurile ierarhice superioare, fiind apoi aplicat principiul
descentralizării
(abordarea descendentă);
b) întotdeauna pornind de la propunerile operaţionalilor, urmând ca acestea să fie discutate şi aprobate
de superiori (abordarea ascendentă);
c) având în vedere structura şi gradul de centralizare, fiecare întreprindere îşi va stabili modul de
elaborare şi negociere a bugetelor, aplicând o metodă sau alta din cele prezentate mai sus sau
combinaţii dintre cele două.

4. În procesul de elaborare a bugetelor intervin o multitudine de factori interni sau externi, de care trebuie să
se ţină seama în definirea planurilor şi obiectivelor. Referitor la factorii externi, care afirmaţie este corectă:
a) sunt în marea lor majoritate necontrolabili şi se referă la obiectivele de risc, abilităţile manageriale,
stilul managerial, inovarea produselor etc.;
b) sunt în marea lor majoritate necontrolabili și privesc aspecte legate de industria ţării, economie,
politică, cultură, demografie, tehnologie, disponibilitatea resurselor etc.;
c) sunt în marea lor majoritate controlabili şi se referă la obiectivele de risc, abilităţile manageriale,
stilul managerial, inovarea produselor etc.;

5. În procesul de elaborare a bugetelor intervin o multitudine de factori interni sau externi, de care trebuie să
se ţină seama în definirea planurilor şi obiectivelor. Referitor la factorii interni, care afirmaţie este corectă:
a) sunt în marea lor majoritate controlabili şi se referă la obiectivele de risc, abilităţile manageriale,
stilul managerial, inovarea produselor etc.;
b) sunt în marea lor majoritate necontrolabili și privesc aspecte legate de industria ţării, economie,
politică, cultură, demografie, tehnologie, disponibilitatea resurselor etc.;
 c) sunt în marea lor majoritate controlabili și privesc aspecte legate de industria ţării, economie,
politică, cultură, demografie, tehnologie, disponibilitatea resurselor etc.

6. După perioada de timp pentru care sunt proiectate, bugetele pot fi:
a) bugete comerciale, bugete ale activităţii de exploatare, bugete de costuri, bugete de rezultate;

b) bugete determinante, bugete rezultante;

c) bugete previzionale, bugete ale exerciţiului şi bugete operaţionale.

7. Criteriul după care bugetele se clasifică în bugete comerciale, bugete ale activităţii de exploatare, bugete de
costuri și bugete de rezultate, este:
a) având în vedere funcţiile bugetelor în gestiunea întreprinderii;
b) după perioada de timp pentru care sunt proiectate;
c) după obiectul activităţii bugetelor.

8. Având în vedere funcţiile bugetelor în gestiunea întreprinderii, se disting:

a) bugete impuse, bugete negociate;
b) bugete determinante, bugete rezultante;
c) bugete comerciale, bugete ale activităţii de exploatare, bugete de costuri, bugete de rezultate.

9. Criteriul după care bugetele se clasifică în bugete impuse şi bugete negociate, este:
a) având în vedere practicile de constituire a bugetelor;
b) după obiectul activităţii bugetelor;
c) după perioada de timp pentru care sunt proiectate.

10. Cheltuielile cu materiile prime şi materiale directe se determină pe baza:

a) cheltuielilor fixe şi variabile de regie;
b) timpului normat pe unitatea de produs, precum şi a tarifului de salarizare pe unitatea de produs;
c) normelor de consum pe feluri de materii prime şi materiale, separat pentru fiecare produs şi pe locuri
de cheltuieli, precum şi a preţurilor unitare ale materiilor prime şi materiale directe.

11. Totalul cheltuielilor cu materiile prime şi materiale directe, la nivelul unui produs, se stabileşte:
a) prin însumarea cheltuielilor fixe şi variabile de regie;
b) prin ponderarea timpului normat cu tariful de salarizare, precum şi cu cantitatea de produse
prevăzută a se fabrica;
c) prin ponderarea normelor de consum cu preţurile unitare, precum şi cu cantitatea de produse
prevăzută a se fabrica.

12. Costurile bugetate sunt:

a) costuri efective;
b) costuri antecalculate sau standard;
c) ambele variante de mai sus.

13. Într-o întreprindere, pentru o anumită perioadă de timp, se cunosc următoarele date referitoare la
produsele P1 şi P2:
- cantităţile prevăzute a se fabrica, conform Bugetului producţiei, sunt 100 buc P1 şi 200 buc. P2;
 - materiile prime necesare fabricării produselor sunt „a” şi „b”;
- consumul specific de materii prime pe unitatea de produs este pentru P 1 =3a + 2b, iar pentru P2 =2a +
2b; - preţurile unitare ale materiilor prime sunt: a=10 lei/buc; b=15 lei/buc.
Se cere să se stabilească totalul bugetului cheltuielilor cu materiile prime.
a) 16.000 lei;
b) 16.500 lei;
c) 17.000 lei.

14. Într-o întreprindere, pentru o anumită perioadă de timp, se cunosc următoarele date referitoare la
produsele P1 şi P2:
- cantităţile prevăzute a se fabrica, conform Bugetului producţiei, sunt 100 buc P1 şi 200 buc. P2;
- materiile prime necesare fabricării produselor sunt „a” şi „b”;
- consumul specific de materii prime pe unitatea de produs este pentru P 1 = 3a + 2b, iar pentru P2 =2a + 2b;
- preţurile unitare ale materiilor prime sunt: a=10 lei/buc; b=15 lei/buc.
Se cere să se stabilească totalul cheltuielilor cu materia primă „a” pentru întreaga producţie.
a) 10.500 lei;
b) 9.000 lei;
c) 7.000 lei.

15. Într-o întreprindere, pentru o anumită perioadă de timp, se cunosc următoarele date referitoare la
produsele P1 şi P2:
- cantităţile prevăzute a se fabrica, conform Bugetului producţiei, sunt 100 buc P1 şi 200 buc. P2;
- materiile prime necesare fabricării produselor sunt „a” şi „b”;
- consumul specific de materii prime pe unitatea de produs este pentru P 1 =3a + 2b, iar pentru P2 =2a +
2b;
- preţurile unitare ale materiilor prime sunt: a=10 lei/buc; b=15 lei/buc.
Se cere să se stabilească totalul cheltuielilor cu materiile prime pentru întreaga producţie P 1.
a) 5.000 lei;
b) 6.500 lei;
c) 6.000 lei.

16. Într-o întreprindere, pentru o anumită perioadă de timp, se cunosc următoarele date referitoare la
produsele P1 şi P2:
- cantităţile prevăzute a se fabrica, conform Bugetului producţiei, sunt 100 buc P1 şi 200 buc. P2;
- materia primă necesară fabricării produselor este „a”;
- consumul specific de materii prime pe unitatea de produs este pentru P 1 = 3a, iar pentru P2 = 2a;
Care este preţul unitar al materiei prime „a”, știind că totalul bugetului cheltuielilor cu materiile prime este
de 7.000 lei?
a) 14 lei/buc;
b) 10 lei/buc;
c) 4,67 lei/buc.

17. La întocmirea bugetului cheltuielilor cu salariile directe, determinarea cheltuielilor se face pe baza:
a) timpului normat pe unitatea de produs, precum şi a tarifului de salarizare pe unitatea de produs;
b) normelor de consum pe feluri de materii prime şi materiale, separat pentru fiecare produs şi pe locuri
de cheltuieli, precum şi a preţurilor unitare ale materiilor prime şi materiale directe;
 c) cheltuielilor fixe şi variabile de regie.

18. Totalul cheltuielilor cu salariile directe, la nivelul unui produs, se stabileşte:

a) prin însumarea cheltuielilor fixe şi variabile de regie;
b) prin ponderarea normelor de consum cu preţurile unitare, precum şi cu cantitatea de produse
prevăzută a se fabrica;
c) prin ponderarea timpului normat cu tariful de salarizare, precum şi cu cantitatea de produse
prevăzută a se fabrica.

19. Într-o întreprindere, pentru o anumită perioadă de timp, se cunosc următoarele date referitoare la
produsele P1 şi P2:
- cantităţile prevăzute a se fabrica, conform Bugetului producţiei, sunt 100 buc P1 şi 200 buc. P2; -
timpul normat pe unitatea de produs este de 30 minute pentru P1 şi o oră pentru P2;
- tariful de salarizare pe oră pe unitatea de produs este pentru P 1 = 10 lei/oră, iar pentru P2 de 20
lei/oră. Se cere să se stabilească totalul bugetului cheltuielilor cu salariile directe.
a) 34.000 lei;
b) 2.500 lei;
c) 4.500 lei.

20. Să se determine tariful de salarizare pe oră pe unitatea de produs, ştiind că pentru fabricarea a 100 buc. din
produsul P1 se fac cheltuieli cu salariile directe de 15.000 lei, iar timpul necesar pentru realizarea unui
produs este de 90 minute.
a) 1,67 lei/oră;
b) 100 lei/oră;
c) 16,67 lei/oră.

21. Într-o întreprindere, pentru o anumită perioadă de timp, se cunosc următoarele date referitoare la
produsele P1 şi P2:
- cantităţile prevăzute a se fabrica, conform Bugetului producţiei, sunt 100 buc P1 şi 200 buc. P2; -
timpul normat pe unitatea de produs este de 30 minute pentru P1 şi o oră pentru P2;
- tariful de salarizare pe oră pe unitatea de produs este pentru P 1 = 10 lei/oră, iar pentru P2 de 20
lei/oră. Se cere să se stabilească totalul bugetului cheltuielilor cu salariile directe pentru întreaga
producţie P1.
a) 500 lei;
b) 30.000 lei;
c) 1.000 lei.

22. Considerăm următoarele date:

- cheltuielile indirecte de producţie (ale secţiilor de bază) medii calculate pe baza datelor din perioadele
anterioare sunt de 100.000 lei;
- volumul mediu al producţiei determinat pentru perioadele anterioare este de 10.000 lei.
Ştiind că nivelul programat al producţiei este de 15.000 lei, se cere să se determine gradul de creştere sau
descreştere a producţiei programate faţă de volumul mediu a producţiei:
a) 0%;
b) -50%;
c) +50%.
23. Considerăm următoarele date:
- cheltuielile indirecte de producţie (ale secţiilor de bază) medii calculate pe baza datelor din perioadele
anterioare sunt de 100.000 lei; - volumul mediu al producţiei determinat pentru perioadele anterioare este
de 10.000 lei.
Ştiind că nivelul programat al producţiei este de 15.000 lei, se cere să se determine cheltuielile bugetate
(aferente producţiei programate):
a) 50.000 lei;
b) 100.000 lei;
c) 150.000 lei;

24. Considerăm următoarele date:

- cheltuielile indirecte de producţie (ale secţiilor de bază) medii calculate pe baza datelor din perioadele
anterioare sunt de 100.000 lei; - volumul mediu al producţiei determinat pentru perioadele anterioare este
de 10.000 lei.
Ştiind că nivelul programat al producţiei este de 5.000 lei, se cere să se determine gradul de creştere sau
descreştere a producţiei programate faţă de volumul mediu a producţiei:
a) +50%;
b) -50%;
c) 0%.

25. Considerăm următoarele date:

- cheltuielile indirecte de producţie (ale secţiilor de bază) medii calculate pe baza datelor din perioadele
anterioare sunt de 100.000 lei; - volumul mediu al producţiei determinat pentru perioadele anterioare este
de 10.000 lei.
Ştiind că nivelul programat al producţiei este de 5.000 lei, se cere să se determine cheltuielile bugetate
(aferente producţiei programate):
a) 50.000 lei;
b) 100.000 lei;
c) 5.000 lei.

26. Considerăm următoarele date:

- cheltuielile indirecte de producţie (ale secţiilor de bază) medii calculate pe baza datelor din perioadele
anterioare sunt de 100.000 lei; - volumul mediu al producţiei determinat pentru perioadele anterioare este
de 10.000 lei.
Ştiind că nivelul programat al producţiei este de 15.000 lei, iar factorul de stimulare este de 1%, se cere să
se determine cheltuielile bugetate (aferente producţiei programate):
a) 149.999 lei;
b) 99.000 lei;
c) 148.500 lei.

27. Considerăm următoarele date:

- cheltuielile indirecte de producţie (ale secţiilor de bază) medii calculate pe baza datelor din perioadele
anterioare sunt de 100.000 lei; - volumul mediu al producţiei determinat pentru perioadele anterioare este
de 10.000 lei.
Ştiind că nivelul programat al producţiei este de 5.000 lei, iar factorul de stimulare este de 1%, se cere să
se determine cheltuielile bugetate (aferente producţiei programate):
a) 99.000 lei;
b) 49.999 lei;
 c) 49.500 lei.

28. Metoda standard-cost este o metodă de calculaţie care:

a) presupune doar antecalculaţia costurilor standard (normate);
b) integrează antecalculaţia costurilor standard (normate) cu postcalculaţia, aceasta din urmă constând
dintr-un sistem operativ de urmărire şi control al costurilor;
c) presupune doar postcalculaţia costurilor efective.

29. În cazul metodei standard-cost, controlul operativ al cheltuielilor de producţie se realizează prin
intermediul abaterilor stabilite prin compararea nivelului costurilor la nivel efectiv (realizat) cu cel
standard
(previzionat). Atunci când nivelul efectiv al costurilor este mai mic decât cel standard, abaterile rezultate
sunt:
a) favorabile;
b) nefavorabile;
c) zero.

30. În cazul metodei standard-cost, controlul operativ al cheltuielilor de producţie se realizează prin
intermediul abaterilor stabilite prin compararea nivelului costurilor la nivel efectiv (realizat) cu cel
standard
(previzionat). Atunci când nivelul efectiv al costurilor este mai mare decât cel standard, abaterile rezultate
sunt:
a) zero;
b) favorabile;
c) nefavorabile.

31. În cazul metodei standard-cost, controlul operativ al cheltuielilor de producţie se realizează prin
intermediul abaterilor stabilite prin compararea nivelului costurilor la nivel efectiv (realizat) cu cel
standard
(previzionat). Atunci când nivelul efectiv al costurilor este egal cu costul cel standard, abaterile rezultate
sunt:
a) nefavorabile;
b) favorabile;
c) zero.

32. În cazul metodei standard-cost, pentru materiile prime şi materialele directe, abaterile de la costurile
standard pot fi:
a) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament;
b) abateri de cantitate, abateri de preţ;
c) abateri de la eficienţa muncii, abateri din variaţia tarifului de salarizare.

33. În cazul metodei standard-cost, pentru manopera directă, abaterile de la costurile standard pot fi:
a) abateri de la eficienţa muncii, abateri din variaţia tarifului de salarizare;
b) abateri de cantitate, abateri de preţ;
c) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament.

34. În cazul metodei standard-cost, pentru cheltuielile de regie, abaterile de la costurile standard pot fi:
 a) abateri de cantitate, abateri de preţ;
b) abateri de la eficienţa muncii, abateri din variaţia tarifului de salarizare;
c) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament.

35. Se cere să se calculeze abaterea totală de la costurile standard pentru materialele directe, cunoscând
următoarele date:
- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 1 kg/buc;
- consum specific efectiv = 1,5 kg/buc;
- preţul unitar standard al materialelor directe = 9 lei/kg;
- preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
a) +510 lei;
b) -600 lei;
c) +600 lei.

36. Se cere să se calculeze abaterile de la costurile standard pentru materialele directe (abateri de cantitate şi
abateri de preţ), cunoscând următoarele date:
- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 1 kg/buc;
- consum specific efectiv = 1,5 kg/buc;
- preţul unitar standard al materialelor directe = 9 lei/kg; - preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
a) abateri de cantitate = 150 lei abateri de preţ = 450 lei;
b) abateri de cantitate = 450 lei abateri de preţ = 150 lei;
c) abateri de cantitate = 300 lei abateri de preţ = 300 lei.

37. Se cunosc următoarele date referitoare la materialele directe:

- producţia fizică standard = 90 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 1 kg/buc;
- consum specific efectiv = 1,5 kg/buc;
- preţul unitar al materialelor directe standard = 10 lei/kg; - preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
Se cere să se calculeze abaterea de cantitate de la costurile standard pentru materialele directe şi să se
stabilească dacă este o abatere favorabilă sau nefavorabilă pentru întreprindere.
a) +500 lei, abatere nefavorabilă;
b) -500 lei, abatere favorabilă;
c) +600 lei, abatere nefavorabilă.

38. Se cunosc următoarele date referitoare la materialele directe:

- producţia fizică standard = 90 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = consum specific efectiv = 1 kg/buc;
- preţul unitar standard = preţul unitar efectiv = 10 lei/kg.
Abaterea totală de la costurile standard pentru materialele directe este:
 a) favorabilă;
b) nefavorabilă;
c) nu există abatere întrucât consumul specific de materiale directe, precum şi preţul unitar al materialelor au
aceleaşi valori, atât la nivel standard, cât şi efectiv.

39. Se cere să se calculeze abaterea totală de la costurile standard pentru manopera directă, cunoscând
următoarele date:
- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 2 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 2,5 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 9 lei/oră;
- tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
a) -700 lei;
b) +520 lei;
c) +700 lei.

40. Se cere să se calculeze abaterile de la costurile standard pentru manopera directă (abateri de timp şi abateri
de tarif de retribuire), cunoscând următoarele date:
- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 2 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 2,5 ore/buc.;
- tariful de retribuire standard = 9 lei/oră;
- tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
a) abateri de timp = 250 lei abateri de tarif = 450 lei;
b) abateri de timp = 450 lei abateri de tarif = 250;
c) abateri de timp = 350 lei abateri de tarif = 350 lei.

41. Se cere să se calculeze abaterea de timp de la costurile standard pentru manopera directă, cunoscând
următoarele date:
- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 2,5 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 2 ore/buc.;
- tariful de retribuire standard = 10 lei/oră;
- tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
a) -500 lei;
b) 0 lei;
c) +500 lei.

42. În cazul metodei standard-cost, pentru manopera directă, nu există abatere de tarif de retribuire de la
costurile standard atunci când:
a) tariful de retribuire standard = timpul (ore productive) standard;
b) tariful de retribuire efectiv = timpul (ore productive) standard.
c) tariful de retribuire standard = tariful de retribuire efectiv;
43. Se cunosc următoarele date referitoare la manopera directă:
- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 2 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 2 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 10 lei/oră; -
tariful de retribuire efectiv = 9 lei/oră.
Se cere să se calculeze abaterea de tarif de retribuire de la costurile standard pentru manopera directă şi să
se stabilească dacă este o abatere favorabilă sau nefavorabilă pentru întreprindere.
a) nu există abatere;
b) +200 lei, abatere favorabilă;
c) -200 lei, abatere favorabilă.

44. În cazul metodei standard - cost

901 Decontări costuri efective
parţial, colectarea cheltuielilor
interne privind costuri standard abateri de la
efectuate se înregistrează astfel: cheltuielile costurile standard

a) % =
921 Cheltuielile activităţii de bază
903 Abateri

901 Decontări interne costuri efective

privind cheltuielile

901 Decontări interne costuri standard

privind cheltuielile

b) 921 Cheltuielile = activităţii de bază

c) 921 Cheltuielile activităţii = de bază

45. Având în vedere metoda standard - cost parţial, care afirmație este corectă?
a) abaterile sunt determinate prin intermediul contului sintetic 921 Cheltuielile activităţii de bază;
b) abaterile sunt determinate extracontabil şi sunt înregistrate direct în contul 903 Abateri, în negru
(depăşiri) / roşu (economii);
c) abaterile nu se înregistrează.

46. În cazul metodei standard - cost parţial, înregistrarea contabilă a abaterilor de la costurile standard este:

a) 901 Decontări interne = 903 Abateri

privind cheltuielile

b) 903 Abateri = 901 Decontări interne privind cheltuielile

c) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităţii de b ază

47. În cazul metodei standard - cost unic, abaterile:
a) nu se înregistrează;
b) sunt determinate prin intermediul contului sintetic 921 Cheltuielile activităţii de bază;
c) sunt determinate extracontabil şi sunt înregistrate direct în contul 903 Abateri, în negru (depăşiri) /
roşu (economii).

48. În cazul metodei standard - cost unic, înregistrarea contabilă a abaterilor de la costurile standard este:
a) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităţii de bază

b) 903 Abateri = 901 Dec ontări interne privind cheltuielile

c) 921 Cheltuielile activităţii = 903 Abateri

de bază

49. În cazul metodei standard - cost unic, colectarea cheltuielilor efectuate se înregistrează astfel:
a) % 901 costuri efective
= Decontări costuri standard abateri de la
921 Cheltuielile activităţii de bază interne costurile standard
903 privind
cheltuielile
Abateri
 b) 921 Cheltuielile activităţii = 901 Decontări interne costuri standard
de bază privind cheltuielile

C)92 Cheltui elile activităţii = 901 Decontări interne costuri efective

1 de bază privind cheltuielile

-
50. În cazul metodei standard cost, prin formula contabilă:
902 Decontări interne = 921 Cheltuielile activităţii de
privind producţia obţinută bază

se înregistrează:
a) decontarea producţiei la cost efectiv;
b) înregistrarea abaterilor;
c) decontarea producţiei la cost standard.

51. Referitor la materiile prime şi materialele directe, se cunosc următoarele date:

- producţia fizică standard = 110 buc;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 2 kg/buc;
- consum specific efectiv = 2,5 kg/buc;
- preţul unitar standard al materialelor directe = 9 lei/kg; - preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
Se cere să se înregistreze în contabilitate consumul de materiale directe, conform metodei standard–cost
parţial.

a) 921 Cheltuielile activităţii de bază = 901 Decontări interne 1.980

- 921 Materiale = 1.980 privind cheltuielile

b) 921 Cheltuielile activităţii de bază = 901 Decontări interne 2.750

- 921 Materiale = 2.750 privind cheltuielile
C)
921 Cheltuielile activităţii de bază = 901 Decontări interne 2.500
- 921 Materiale = 2.500 privind cheltuielile
52.
- producţia fizică standard = 110 buc;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 2 kg/buc;
- consum specific efectiv = 2,5 kg/buc;
- preţul unitar standard al materialelor directe = 9 lei/kg; - preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
Se cere să se înregistreze în contabilitate abaterile de la costurile standard pentru materialele directe,
conform metodei standard–cost parţial.

c)
 a) 903 Abateri = 901 Decontări interne 700
- 903 Materiale = 700 privind cheltuielile

b) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităţii de bază 700

- 903 Materiale = 700 - 921 Materiale = 700

903 Abateri = 902 Decontări interne privind 700

- 903 Materiale = 700 producţia obţinută

53. Referitor la materiile prime şi materialele directe, se cunosc următoarele date:

- producţia fizică standard = 110 buc;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 2 kg/buc;
- consum specific efectiv = 2,5 kg/buc;
- preţul unitar standard al materialelor directe = 9 lei/kg;
- preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
Se cere să se înregistreze în contabilitate abaterile de la costurile standard pentru materialele directe,
conform metodei standard–cost unic.

a) 903 901 Decontări interne 700

Abateri = privind cheltuielile
- 903 Abateri de cantitate = 450

- 903 Abateri de preţ = 250

902 Decontări interne 700
privind producţia obţinută
b) 903 Abateri =
- 903 Abateri de cantitate = 450
921 Cheltuielile 700
- 903 Abateri de preţ = 250
activităţii de bază
- 921 Materiale = 700

c) 903 Abateri =
- 903 Abateri de cantitate = 450
- 903 Abateri de preţ = 250

54. Referitor la manopera directă, se cunosc următoarele date:

- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 3 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 3,5 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 9 lei/oră; -
tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
Se cere să se înregistreze în contabilitate cheltuielile cu manopera directă, conform metodei standard–cost
parţial.
 a) 921 Cheltuielile activităţii de 901 Decontări interne 3.850
bază = privind cheltuielile
-921 Manoperă = 3.850
901 Decontări interne 2.700
b) 921 Cheltuielile activităţii de privind cheltuielile
bază =
-921 Manoperă = 2.700 901 Decontări interne 3.500
privind cheltuielile

c) 921 Cheltuielile activităţii de bază =

-921 Manoperă = 3.500

55. Referitor la manopera directă, se cunosc următoarele date:

- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 3 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 3,5 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 9 lei/oră;
- tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
Se cere să se înregistreze în contabilitate abaterile de la costurile standard pentru manopera directă,
conform metodei standard–cost parţial.

903 Abateri = 902 Decontări interne privind 800

- 903 Manoperă = 800 producţia obţinută
a)

b) 903 Abateri = 901 Decontări interne 800

- 903 Manoperă = 800 privind cheltuielile

c) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităţii de bază 800 - 903 Manoperă = 800 - 921 Manoperă = 800

56. Referitor la manopera directă, se cunosc următoarele date:

- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 3 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 3,5 ore/buc.;
- tariful de retribuire standard = 9 lei/oră;
- tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
Se cere să se înregistreze în contabilitate abaterile de la costurile standard pentru manopera directă,
conform metodei standard–cost unic.

a) 903 921 Cheltuielile activităţii 800

Abateri =
de bază
-903 Abateri de timp = 450 - 921 Manoperă = 800
- 903 Abateri de tarif = 350

901 Decontări interne 800

c) privind cheltuielile
 privind
producţia obţinută
b) 903 Abateri =
-903 Abateri de timp = 450 - 903 Abateri de tarif = 350

c) 903 Abateri =
-903 Abateri de timp = 450
-903 Abateri de tarif = 350

57. Referitor la conceptul metodei ABC (Activity-Based Costing), care afirmaţie nu este corectă:
a) nu produsele sunt cele care consumă resurse, ci activităţile;
b) produsele consumă resurse, nu activităţi;
c) activităţile consumă resurse şi produsele consumă activităţi.

58. Utilizarea informaţiilor furnizate de metoda ABC (Activity-Based Costing) pentru a creşte eficienţa
activităţilor ce aduc valoare pentru companie, iar în cazul activităţilor ce nu aduc valoare - eliminarea sau
reducerea costurilor lor fără să se afecteze valoarea produsului - reprezintă conceptul:
a) ABM (Activity-Based Management) strategic;
b) Activity-Based Pricing;
c) ABM (Activity-Based Management) operaţional;

59. Simplificarea metodei ABC (Activity-Based Costing) s-a realizat prin:

a) Activity-Based Pricing;
b) Activity-Based Management;
c) Time-Driven Activity-Based Costing.

60. În cazul metodei Target-costing, prin relaţia de calcul „Preţ de vânzare concurenţial - Profit ţintă” se
determină:
a) costul de producţie;
b) costul ţintă;
c) costul standard.

61. În cazul metodei Target-costing, costul ţintă se determină ca diferenţă dintre preţul de vânzare concurenţial
şi marja aşteptată (profitul ţintă).
Dintre cei trei termeni, singurul element pe care întreprinderea nu îl poate controla este:
a) preţul de vânzare concurenţial;
b) costul ţintă;
c) marja aşteptată (profitul ţintă).

62. O întreprindere are două centre de profit A şi B, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc
următoarele date:
- centrul A vinde jumătate din producţia sa pe piaţă;
- centrul A a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 15.000 lei şi cheltuieli cu producţia de
20.000 lei; - centrul B a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producţia
de 8.000 lei. Centrul A se hotărăşte să transfere cealaltă jumătate din producţia sa centrului B la un preţ de
cesiune internă egal cu preţul pieţei. Care este valoarea la care se face transferul?
a) 10.000 lei;
b) 12.500 lei;
 c) 15.000 lei.

63. O întreprindere are două centre de profit A şi B, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc
următoarele date:
- centrul A vinde jumătate din producţia sa pe piaţă;
- centrul A a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 15.000 lei şi cheltuieli cu producţia de
20.000 lei; - centrul B a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producţia de
8.000 lei. În condiţiile în care centrul A transferă cealaltă jumătate din producţia sa centrului B, la preţul
pieţei, care sunt rezultatele obţinute de cele două centre de profit?
- Rezultatul centrului A Rezultatul centrului B
a) 5.000 lei 7.000 lei;
b) 7.500 lei 4.500 lei;
c) 10.000 lei 2.000 lei.

64. O întreprindere are două centre de profit A şi B, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc
următoarele date:
- centrul A vinde jumătate din producţia sa pe piaţă;
- centrul A a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 15.000 lei şi cheltuieli cu producţia de
20.000 lei; - centrul B a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producţia
de 8.000 lei. Centrul A se hotărăşte să transfere cealaltă jumătate din producţia sa centrului B la un preţ de
cesiune internă egal cu costul de producţie. Care este valoarea la care se face transferul?
a) 12.500 lei;
b) 10.000 lei;
c) 15.000 lei.

65. O întreprindere are două centre de profit A şi B, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc
următoarele date:
- centrul A vinde jumătate din producţia sa pe piaţă;
- centrul A a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 15.000 lei şi cheltuieli cu producţia de
20.000 lei; - centrul B a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producţia de
8.000 lei. În condiţiile în care centrul A transferă cealaltă jumătate din producţia sa centrului B, la costul de
producţie, care sunt rezultatele obţinute de cele două centre de profit?
- Rezultatul centrului A Rezultatul centrului B
a) 5.000 lei 7.000 lei;
b) 7.500 lei 4.500 lei;
c) 10.000 lei 2.000 lei.

66. O întreprindere are două centre de profit A şi B, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc
următoarele date:
- centrul A vinde jumătate din producţia sa pe piaţă;
- centrul A a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 15.000 lei şi cheltuieli cu producţia de
20.000 lei; - centrul B a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producţia de
8.000 lei. Centrul A se hotărăşte să transfere cealaltă jumătate din producţia sa centrului B la un preţ de
cesiune internă egal cu costul total la care se adaugă o marjă de profit de 25% asupra costului. Care este
valoarea la care se face transferul?
a) 15.000 lei;
b) 10.000 lei;
c)
 c) 12.500 lei.

67. O întreprindere are două centre de profit A şi B, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc
următoarele date:
- centrul A vinde jumătate din producţia sa pe piaţă;
- centrul A a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 15.000 lei şi cheltuieli cu producţia de 20.000
lei; - centrul B a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producţia
de 8.000 lei.
Centrul A se hotărăşte să transfere cealaltă jumătate din producţia sa centrului B. Se cere să se stabilească
rezultatele obţinute la nivelul fiecărui centru de profit, în condiţiile folosirii ca preţ de cesiune internă a
costului total la care se adaugă o marjă de profit de 25% asupra costului.
Rezultatul centrului A Rezultatul centrului B
a) 5.000 lei 7.000 lei;
b) 10.000 lei 2.000 lei;
c) 7.500 lei 4.500 lei.

68. O întreprindere are două centre de profit A şi B, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc
următoarele date:
- centrul A vinde jumătate din producţia sa pe piaţă şi transferă cealaltă jumătate centrului B;
- centrul A a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 20.000 lei şi cheltuieli cu producţia de
20.000 lei; - centrul B a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 35.000 lei şi cheltuieli cu producţia
de 5.000 lei. La ce preţ s-a făcut transferul, dacă rezultatele celor două centre de profit au fost
următoarele: - rezultatul centrului A = +20.000 lei; - rezultatul centrului B = +10.000 lei.
a) costul total de producţie;
b) preţul pieţei;
c) costul total + o marjă de profit de 50% asupra costului.

69. O întreprindere are două centre de profit A şi B, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc
următoarele date:
- centrul A vinde jumătate din producţia sa pe piaţă şi transferă cealaltă jumătate centrului B;
- centrul A a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 20.000 lei şi cheltuieli cu producţia de
20.000 lei; - centrul B a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 35.000 lei şi cheltuieli cu producţia
de 5.000 lei. La ce preţ s-a făcut transferul, dacă rezultatele celor două centre de profit au fost
următoarele: - rezultatul centrului A = +10.000 lei; - rezultatul centrului B = +20.000 lei.
a) costul total de producţie;
b) preţul pieţei;
c) costul total + o marjă de profit de 50% asupra costului.

70. O întreprindere are două centre de profit A şi B, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc
următoarele date:
- centrul A vinde jumătate din producţia sa pe piaţă şi transferă cealaltă jumătate centrului B;
- centrul A a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 20.000 lei şi cheltuieli cu producţia de
20.000 lei; - centrul B a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 35.000 lei şi cheltuieli cu producţia
 de 5.000 lei. La ce preţ s-a făcut transferul, dacă rezultatele celor două centre de profit au fost
următoarele: - rezultatul centrului A = +15.000 lei; - rezultatul centrului B = +15.000 lei.
a) costul total de producţie;
b) preţul pieţei;
c) costul total + o marjă de profit de 50% asupra costului.

71. O întreprindere are două centre de profit A şi B, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc
următoarele date:
- centrul A vinde 2/3 din producţia sa pe piaţă şi transferă 1/3 centrului B;
- centrul A a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 20.000 lei şi cheltuieli cu producţia de 24.000
lei; - centrul B a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producţia
de 5.000 lei.
Centrul A se hotărăşte să transfere 1/3 din producţia sa centrului B la costul de producţie.
Dacă transferul dintre cele două centre s-ar face la preţul pieţei, atunci rezultatul la nivel de întreprindere:
a) scade;
b) creşte;
c) rămâne acelaşi;

72. O întreprindere are două centre de profit A şi B, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc
următoarele date:
- centrul A vinde 2/3 din producţia sa pe piaţă şi transferă 1/3 centrului B;
- centrul A a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 20.000 lei şi cheltuieli cu producţia de 24.000
lei; - centrul B a înregistrat venituri din vânzări pe piaţă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producţia
de 5.000 lei.
Centrul A se hotărăşte să transfere 1/3 din producţia sa centrului B la preţul pieţei.
Ce se întâmplă cu rezultatul centrului de profit B, dacă transferul dintre cele două centre s-ar face la costul
de producţie?
a) nu se modifică;
b) creşte cu 2.000 lei;
c) scade cu 2.000 lei.

73. Conceptele fundamentale pe care se bazează metoda Just-In-Time sunt:

a) simplitate, calitatea procesului, perfecţionarea mediului de lucru, eliminarea / reducerea activităţilor
care nu adaugă valoare produsului;
b) complexitatea proceselor, un nivel permanent ridicat al stocurilor;
c) bunurile trebuie produse chiar şi atunci când nu sunt necesare, neimplicarea personalului la creşterea
eficienţei şi calităţii proceselor;

74. Tabloul de bord corespunde unui sistem de informare, permiţând a cunoaşte în permanenţă şi cât mai
rapid posibil datele indispensabile pentru a controla mersul întreprinderii pe termen scurt şi să faciliteze
exercitarea responsabilităţilor. După sfera de cuprindere, tablourile de bord pot fi:
a) tablouri de bord de strategie; tablouri de bord financiare; tablouri de bord de gestiune; tablouri de
bord de exploatare;
b) tablouri de bord pe feluri de activităţi ale întreprinderii;
c) tablouri de bord globale, tablouri de bord parţiale.
c)
75. Tabloul de bord corespunde unui sistem de informare, permiţând a cunoaşte în permanenţă şi cât mai
rapid posibil datele indispensabile pentru a controla mersul întreprinderii pe termen scurt şi să faciliteze
exercitarea responsabilităţilor. Având în vedere natura proceselor de muncă derulate, tablourile de bord
pot fi:
a) tablouri de bord globale, tablouri de bord parţiale;
b) tablouri de bord pe feluri de activităţi ale întreprinderii;
c) tablouri de bord de strategie; tablouri de bord financiare; tablouri de bord de gestiune; tablouri de
bord de exploatare.
Soluţiile testelor:
1-a 11-c 21-a 31-c 41-a 51-c 61-a 71-c
2-c 12-b 22-c 32-b 42-c 52-b 62-c 72-b
3-c 13-a 23-c 33-a 43-c 53-a 63-c 73-a
4-b 14-c 24-b 34-c 44-b 54-c 64-b 74-c
5-a 15-c 25-a 35-c 45-a 55-c 65-a 75-c
6-c 16-b 26-c 36-b 46-c 56-b 66-c
7-c 17-a 27-c 37-a 47-c 57-a 67-c
8-b 18-c 28-b 38-c 48-b 58-c 68-b
9-a 19-c 29-a 39-c 49-a 59-c 69-a
10-c 20-b 30-c 40-b 50-c 60-b 70-c