ANUL XXXIII IULIEOCTOMVRIE 1926 No.

3 Si 4

A.RHIVA.
ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-FILOLOGICE
-- DIN IASI --
Director: ILIE BARBULESCU
SUMAR
ILIE BARBULESCU . Nasterea limbii romane si elementul
. .
slay (Categoria III: cu o In loc de plsl.
si h interioare. Categ. IV: cu e in loc
Y.

de plsl K. Categ. V: cu u in loc de pls1

I. IORDAN Dialectele italiene de sud si limba
romans.
N. C. BEJENARU . . . . Pribegia lui Constantin Voda Serban.
P. CONSTANTINESCU-IASI Caracterizarea si impartirea Istoriei
Romanilor : o noua conceptie.
N. C. BEJENARU . . . . Rolul lui I. C. Bratianu in revolutia
dela 1848.
COMUNICARI
1. Jordan : t Jules Gillieron. N. C. Bejenctru: In jurul chesti-
unii lui Negru-Voda si a intemeierei Munteniei. N. A. Bogdan:
Monografii sau colectii de documente despre Dorohoi, Vaslul, Bo-
tosani. Margareta .5tefeinescu : Cronica mediobulgara a lui Manas-
ses. Hie Barbulescu : 0 intrebare filologica din insula lava ; Origi-
nea curentelor noastre literare pentru limba cartilor bisericesti si
pentru limba cu neologisme. I. Jordan: Metafore din lame, .ani-
malelor Margareta : Despre Romanii Macedoneni. Inca o o

urma de rotacism. P. Caranian: Stiri despre.Romani si despre o-

rientul Europii, din pragul veacului XIV (a 13(13);: Dr. M. Gaster
Despre activitatea filologico-istorica a ,.A.rhiveio:: Margareta .5t:d
(loosen: Un ceh despre Basarabia ; larasi despre; rotacism.
MATER1ALE DE FOLKLOR
r. Mateescu: Povestea Saraciei.
RECENZII
Gaston Esnault: L'imagination pop ulaire. Metaphores occiden--
tales (I Iordan). Miloje Vasie: Arhitektura i Skulptura u Dalma-
ciji, Crkove, (P. Constantinescu-Iasi). Th. Capidan: Petru Maior si
Aromanii ; Aromanismele din dialectul daco-roman. Constantin I a-
con: Sunt In Transilvania asezari de Romani veniti din sudul Du-
narii? loan Budai Deleanu ed. Carda (D. Gazdaru). Episcopuljacoi)
Antonovici : Documente Barladene ; 0. I. Lecca: Neamul romaneasce
N. Draganu: flihaii Halici (Margareta Stelanescu).P. P. Panaiteacu:
Nicolas Spathar Milescu (N. C. B9jenaru). Dr. Anton B. I. &Oki:
La nasalisation et le rhotacisme dans les langues rounniine-et al-
banaise (Margareta Stefanescu). N. Cartojan: Legendele Troadei.
in literature veche rotnaneasca (Hie Barbulescu).

IASI
INSTITUT DE ARTE GRAFICE VIATA ROMiNEASCA".SOC. ANONIMA. C -da 1782
1926
.1%-va nvat. ava 1%v-a

Rugam cu insistenta persoanele cari primesc ARHIVA sa ne

trimita costul abonamentului ce ne mai datoresc pe trecut
sau pentru anul in curs ; intru cit cheltuelile tiparului fiind
foarte maH, se cer adevarate sacrificii pentru a putea apare.

ARHIVA
Apare de patru on pe an: lanuar, April, Iulie si Octombre
etas
ABONAMENTUL ANUAL
100 de lei In Para pentru particulari.
200 lei pentru Autoriteiti, Beinci gi alte Intreprinderi.
40 franci franceji pentru Franta, Italia, Belgia, Anglia, El-
vetia §i celelalte Kul din uniunea postalci.

Orice corespondente sa se adreseze :

Pentru tot ce prive§te Directia §i Redactia, (manuscrise, carti
schimb de publicatiuni etc.).
D-lui Hie Barbulescu, profesor universitar,
Strada Sperantei No. 14Ia§i.
Pentru Administratie, expeditie, abonamente, mandate-postale etc.
D-lui N. A. Bogdan, publicist,
Strada Albinet No.

Pentru anii mai vechi ai acestei Reviste, a se adresa

tot D-lui N. A. Bogdan.
 A. IR IR I V A.
Anul XXXIII
- DIN IASI
Iulie-Octombrie 1926
-
REVISTA DE ISTORIE, FILOLOGIE $1 CULTURA ROMINEASCA

No. 3 si 4

Nasterea individualitatii limbii romane

si elementul slay 1)

Categoria III: cu o In loc de plsl. ss §i It interioare. Cu-

vintele acestei categorii, despre care am aratat 2) pentru ce nu
au intrat din plsl. in limba romand, se prezinta in aceasta din
urma, in raport cu cea dintai, in cloud feluri deosebite : cele mai
multe au o in loc de pis'. x (ropot corespunde plsl. rapata=
rApv.b. etc.), iar cateva au tot o (>1u u), dar in loc de plsl. k
(prilostesc, coresp. plsl. pr("lestiti etc.). Amandoud aceste feluri
corespund la cloud' fenomene fonetice cari nu existau in plslove-
nica, ci cari s'au nascut mai tdrziu, in epoca postpaleoslovenicd,
adica dupd veacul al IX; intaiul fel corespunde fenomenului post -
plsl. numit «intaia vocalizare a lui Y , iar al doilea corespunde
fenomenului postpaleoslovenic numit «a doua vocalizare a lui yo).
Intre acestea, apoi, «intaia vocalizare' e mai veche, iar «a doua vo-
calizareh e mai noua, adica ea s'a produs in bulgara postpaleo-
slovenicd in urma celei dintai.
SA' le vedem pe amandoud, pe rand.
In unele texte-cOpii plslovenice se constata, ca ceva anor-
mal ki mai mult on mai putin rar, ca sunetul x=d, cand nu a-
mute§te (Categ. I) §i cand nu se pastreazti tot astfel mai departe
(Categ. II), e inlocuit cu o. Aceasta inlocuire se intampld de o-
bicei cand cuvantul mai avusese, spre sfar§itul lui, un alt_asunet
% sau h care amutea (ca la Categ. I), a§a ca silaba cu celalalt
sunet x ramas devenise inchisa. Atunci, acest semivocal rdmas,
x, se intari i,mai ales and avea accent, dar une-ori §i WA'
1) A se'vedea Arhiva, XXXIII, 2, p. 92.
2) Cf. Arhiva, XXXI, 2, p. 84.
162 !LIE BARBULESCU

accent') se prefdcu in o. Acesta e fenomenul numit wprima vo-

calizareo lui x.
Ast-fel, an Codex Zographensis e uneori : tokmo in loc de
normal tzkxmo=tdkamo, narodosk=narodose in loc de mai vechi
si de reguld narodxsk, rabotx in 1. de regulat rabztx, ljubovk
crlkovketc, in loc de ljubxvk, crxkxvh. Codex Suprasliensis are
tot astfel : krepokz, smokovisnago 1. normal kreptks, smokxvk-
nago2), si ljubovnyj 1. ljubxvnyj etc.
Si tot ast-fel, ca ceva neobicinuit, nou si anormal, gasim
o in loc de obicinuitul normal x inch' in alte, desi nu in toate,
din textele-capii plslovenice ') (deci in sec. X si XI).
Iar dacd urmarim cu atenfie acest fenomen in textele asa
numite medio-bulgare, constatam cd, cu incepere chiar din yea-
cul al XII, el se manifesteazd mult mai des de cat in cele plslo-
venice, cu toate ca traditia literary impunea scriitorilor de a
'Astra, la scris, x ca in acestea de pe urrna.
In deosebi textele scrise in regiunile asa numite medio-bul-
gare apusane it au din belsug, pe cand cele rdsdritene numai
in anumite cateva cazuri.
Ast-fel Paremeinicul lui Grigorovit (sec. XII) are : ostanokx
kr("pokr, soitokx, 11Wsokx, etc., in loc de normal si plsl. ostanxkx,
kr(Tpxkz, svitlkz, pt's kz. Evangelia lui Grigorovk din acelas
secol are : doidx 1. plsl. normal dbid , sot nik 1. plsl. sxtxnikx,
naktok4 1. OM. naZgUkx, ostanokx 1. plsl. ostanickx etc. Are la
fel Apostolul dela Ohrida din sec. XII: tokmo, sobrani, ljubovxna,
na't.gtokx etc. In 5estodnev al lui Ion Exarhul din sec. XIII e,
de asemeni : svitokh, krjpokx4). Un Triod din sec. XIII : are svitokx
si cu articolul postpozitiv svitokosx5). E si in Dobrejgovo Evang.
1) Coney, in Godiinik na Sofijskija Universiiet,l, p. 46, zice cd: gero-
vettl se vokalizuvat siuno v zatvoreni srieki i pod udareniez, adica : gem-
rile se vocalizeazd numai in silabe inchise si subt accent. Acelas, in Do-
br,jgovo Evang. p. 51 : esaino udareno x dava o , adica : «numai accentu-
atul x da oz. Dar de se observd s. ex. postpaleosl. ropot fatd de plsl rApsktx
unde at doilea z nu are accent si totusi a dat o, atunci se vede cd se insald
Coney. Miletie e ceva mai exact, si a roape in sensul meu, in Das Ostbul-
garische, p. 71, unde zice cd: gDie Vertinderung des Halbvocals in o hat.
sirh zweifellos zue.st nur in den bentonten silben vollzogenz. Cf. p. 168 noel.
2) Cf. Vonclrak: Altkirehensl. Grcun2, p. 40; Kuljbakin: Drevnecri, kAvknyj
slov. jezt, p. 88.
3) Cf. Salimatov, in AfsIPIL, XXXI, 985, Leslien in AfslPh., XXVII-
4) LEIVrOV : ObZ0i, p. 36, 39.
5) Miletie, in SbMin., XVIII, p. 11.
 NA$TBRBA LIMBII ROM IN/E 163

din sec. XIII : vrtov, crxkovx, krotokx etc. In Letopise(ul lui

Manase din sec. XIV : vrxtopx, sladokx, etc., Si tot ast-fel, acest
fenomen : o in loc de plsl. x se afla in o multime de alte texte
mediobulgare. In toate aceste cazuri, insa, adica cand pis'. x de-
vine, prin intaia vocalizare, sunetul o, finalul x disparuse ceva
mai inainte din pronuntare; aci, dar, nu se poate zice ca ar fi
existat (afara de acel x devenit o) si un x final pronuntat, ca la
Categ. IP). Deci, in toate aceste exemple postplslovenice si me-
diobulgare, scrisul x final era pus in texte numai spre a pastra
traditia literara plslovenica, dar el nu se pronunta la ele ; ci pro-
nuntarea era : tokmo chiar cand era scris ca in plsl. tokxmo,
svitok chiar cand se scria s witoki sau svitokx, vrxtop chiar
cand era scris ca in plsl. vrxtop c etc. Acest lucru ni-1 invederea-
za, de alt-fel, insasi limba bulgara de astazi, care, mai ales in
asa numitul dialect de apus, dar la sufixul plsl. xkx inca si in
dialectal propriu bulgaresc sau numit de rasarit, are tot asa :
tokmo, ljubov, momok, svitok etc..).
Faptul exceptionalitdtii lui o in loc de plsl. x interior in
textele-cOpii plslovenice si inmultirea, adica neexceptionalitatea
ci mai mutt on mai putin generalizarea lui, in textele mediobul-
gare si in graiuri ale limbei bulgare de astazi, ne arata ca in
sec. IX nu a existat Inca acest fenomen in plslovenica, ci ca el
s'a inceput odata cu sec. X de cand avem textele-cOpii si de
cand in acestea se constata Inca cealalta prefacere fonetica a
lui x, adica amutirea lui la sfarsitul si, in anumite locuri, si in
interiorul cuvintelor (Categ. 18). Aceasta exceptionalitate plslo-
venica fata de neexceptionalitatea, de generalizarea mediobulgara
invedereaza ca fenomenul o 1. x (casi amutirea lui x) s'a ince-
put o data cu mijlocul sau sfarsitul secol. X, adica in perioada
postplslovenica, dar nu inainte de acest veac.
Jar textul numit ,,Fragmentele dela Kiev' confirrna si mai
mutt aceasta concluzie, prin acea ca, in el, x si k nu numai ca
niciodata nu sunt lasate afara, dar niciodata nu sunt inlocuite
prin alte vocale pline, adica niciodata x prin o. Limba bulgard

1) Arhivu, XXXII, 2, p. 81,

2) Cf. Oblik, in Afs1P11., XVI, 186 §i &JUR., XI, 552 C mev : Dialek ur
Studii, p. 36 Si DobrNsovo tetv p. 30 §i SbMin., III, 309 §i IV, 498,
3) Araiva, XXXI, 2, P. 170,
164 IL IE BAR BULESCU

de astazi prezinta pe o 1. plsk, x de obicei in dial. apusan ; dar,

in unele cazuri, a§a la articolul postpozitiv, in sufixul ok(<p1s1.
xkx) §i Inca in alte forme de cuvinte, ea are o 1. plsl, x §i in
cel de rasarit'). Aceasta arata, potrivit cu cele spuse §i mai sus
in aceasta lucrare, cd existenta unui o I. plsl. A in < Fragm. dela
Kiev» nu e manifestarea vre-unui dialect bulgar din epoca plslo-
venica, ci e manifestarea Jimbei bulgare intregi inainte de a in-
cepe in ea intreagei sd se transforme (§i in suf.xkx) A interior
in o2).
De altfel, pare-mi-se ca aceastd concluzie o confirms Inca
§i Savina Kniga; textul acesta, care va fi scris in Dacia
traiand, (p. 73), on fie chiar §i in Rodopi, nu numai ca elimina
foarte rar la scris pe x §i k, dar, tot a§a, nu are sigur o I. X
decat in vre-o doua cuvinte 3), care Si ele vor fi in ea ortografie
strecurata din altd parte.
Concluzia aceasta : ca o in loc de plsl. interior x e fenomen
postplslovenic, anume din sec. XXI iar nu din al IX veac, al
limbei bulgare, concluzie la care ne impinge, rum vazurdm, Inca
Fragm. dela Kiev §i Savina Kniga, e sustinuta in genere de
slavi§tii de astazi, de§i ei nu au adus in sprijin Si aceste argu-
mente. Astfel crede Oblak 4), ca : "Die Halbvocale b und
wurden im Bulgar. unter gevissen Bedingungen frtihzeitig (in ei-
nigen Dialecten gewiss schon zu Ende des X. Zahrh.) zu o
und o». Kuljbakin 5) zice la fel, cd : In aceste fapte ale majo-
ritAtii textelor plslovenice se manifesteazd fenomene mai teirzii
ale veacurilor XXI, fenomene care s'au produs in aceste yea-
curi in felurite graiuri bulgare». A§a §i Vondrak 6), Jagie etc-

1) Coney : Diulektni Studii, p. 36. De aceia tot Coney coinite o e-

roare cand (in Dobrej&ovo fetveroev, p. 51) Anna, fAra sit hotarni,;easca
ea uvokalizacijata... nito e povsern stna etc , adic8. <vocalizar ea... nu e ge
nerd14 . idee pe care, idr fara spirit critic, o reproduce Mladenov (in Rocs-
Slaw.). Cf. si Rocz. Slaw. IV, 106.
2) Cf. si Arhiva, XXX, 1, p. 21.
3) CI, *achmatov, in Afsl oh., XXXI, 484-485 si Kuljbakin : Drevne-
cerkovno-slov. jcz., p. 58. De asemeni Arhiva, XXX, 1, p. 11.
4) In AfslPh., XVI, 197.
5) In Drevne-cerkovno-slow. Jgz., p, 29.
6) In Verfil. slay. Grcun. 1, 149, 149,
 NA.$TEREA LIMBII ROMANE 165

De aceea e desigur o gresala, la Conev, credinta lui '), ca :

cleoarece limba rusa are si ea, ca deja textele-cOpii plslovenice,
o 1. x (si o 1. asta ar fi o dovada ca fenomenul acesta : o
1. x ar fi mostenit din straslava de plslovenica si graiurile bul-
gare cari il au 2). De 'apt, o 1. x in limba rusa nu era si in cea
mai veche limba rusa, cum invedereaza, intre allele, cuvintele
ruse vechi intrate prin sec. V1I sau VIII in fineza si litvana (ceeace
a uitat sa observe Conev) si cum dovedesc Inca unele vechi
texte rusesti. Pe de alta parte, nici argumentul (adus in Rom.
Slaw. III, 127) cu plsl. chit ti alaturi de chorti, kzgda alaturi
de kogda, togda si togda nu arata acest fenomen plsl. si stras-
lay de prefacere a lui A in o, ci aceste sunt pur si simplu du-
blete fonetice din radacini cu o si cu x mostenite din straslava ')
poate din pricina deosebitei accentuari.
Acesta e fenomenul numit «intdia vocalizare., El s'a nas-
cut dar abia in sec. X, iar nu a existat mai nainte in plslove-
nica si limba bulgara in deobste ; n'a existat deci nici in daco-
sloveana.
Sa vedem acum «a doua vocalizare».
Fenomenul fonetic numit a Aoua vocalizare a lui x,), care
nu exists in pis!. si textele-cOpii ale ei, s'a nascut pe terenul lim-
bii bulgare dupd ce incepuse deja si chiar se sfarsise intdia vo-
calizare. Cand incepir si se desvolta intdia vocalizare a lui x",
limba bulgara posedd Inca : si pe x=6 si pe k--=e (chiar daca
acestea si amutiserdin parte); cand incepe si se desvolta a doua
vocalizare a lui x" insd, bulgara nu mai avea, in general, su-
netul h=e, ci II contopise deja pe acesta In x, asa ca acum ea
nu mai avea 2 semivocale ci numai una : pe x. Numai dupa ce
se nascuse din contopire acest sunet x (cafe are ca baza in pro-
nuntarea bulgarei moderne 3 nuance de colorituri : a inchis, o
1) Pe care o admite, iara fara spirit critic, Mladenov in Rocznik Sla-
wistyc 111, 127 : «Die Neigung x zu o and k zu e zu erheben dialek-
tisch fur uralt gehalten werden muss .
2) Conev, in Dobrejgovo Cetueroev p. 28: da e stanala i naolAta
powco).
3) Cum observa 5i Vondriik: Vergl. slay. Grain. 1, 89, 146. Asa si
Kuljbakin : Drevne-cerkouno-slau. fez. p. 59 : wSlova Kor,.4,;1, or,,% pri
Tx 1.,1, K ne predstavljajut primerov iznVnenia I V o; eto osobyja
obrazovanija of osnov ko-, To.A.
166 11 IV, 13ARBUI.ESCU

inchis §i e inchis), numai atunci incepe a doua vocalizare" a

acestui x. Numai atunci, dar, se poate ca un plsl. ts= e (care de-
venise x) sa se prefaca in o
Contopirea lui k= e in x= a incepe a se produce deja in
textele-cOpii plslovenice '), cum voi arata mai jos la categoria
VI; caci, ca ceva anormal Si rar, o gashn si pe ea in ele, ala-
turi de intaia vocalizare al lui v.". Dar fenomenul vocalizarii
a doua", adica de existents a unui o in loc de pis'. 1,--=e (de-
venit acum x) nu se afla in textele-cOpii plslovenice, de cat, mi
se pare, in Cod. Suprasl. in skqdol h fats de sk4de1h, acesta din obici-
unit sk dklk, si in Psalt. Sin. in s idobdin obicinuitul 2) s ,d ba.
Nu se poate preciza timpul cand s'a inceput aceasta .. a doua
vocalizare" pe terenul limbii bulgare ; oricum, insa, ea e desigur,
posterioara chiar veacului al XI. Oblak presupunea ca acest fe-
nomen fonetic ar fi inceput spre sfarsitul veacului al XIII ), iar
Kalina ca deja in veacul al XII; pe cand intaia vocalizare, deci,
e un fenomen fonetic postplslovenic (adica din sec. X si XI), a
doua vocalizare e medio-bulgar (adica din sec. XII sau XIII).
Conform cu acestea, pis]. §1.pAt.c.gepata devine nu numai
epat, ci si §apat, in sec. X sau XI, prin contopirea pis]. e= ,
in A= a ; iar in sec. XII sau XIII, numai, acesta din urma, prin
a doua vocalizare" a lui x in o, a devenit §opot. Tot astfel
plsl. pr '1 tstiti prlestiti si dkska = desk a devin (nu numai
pr lest-, deska, ci si) prelasti- Si ddska in sec. X sau XI, prin
contopirea pis!. e--=, in A=A ; iar in sec. XII sau XII numai, a-
cestea din urma, prin ,a doua vocalizare" a lui x in o, au de-
venit pr 'lost-, doska (in uncle graiuri bulgare de azi ca cele dela
Rodop, chiar ¢f doaska '). De altfel, graiul est-bulgar dela Teteven
chiar are 5) x 1. pis!. k in : pril stil pronuntat prildstil, (rom. pri-
lostesc), s,pna (rom. §optesc) pron. Aapna. In loc de pis'. e.,,pag
Bulgarii zic azi eepak"") pentru rom. ciupag.
Jar cele lalte cuvinte, cu intaia vocalizare a lui x", tot

1) Cf. Oblak in SbMitz. XI 562. Vezi niai jos la categ. Vl.

2) Vondrak: Altksl. Gran. , p. 193.
3) Ibid. p. 565.
4) Cf. Oblak in SbMin. XI, 565. Tot a§a, uncle graiuri bulgare an as-
tazi zoardi pis!. mows rom. joardA. (Coney : Dialektni Studii, Sad 1904,
pag. 91).
5) Stojcev in Sborn. our. um., XXXI, Sofia 1925, p. 12-13.
6) Coney: Ezikouni Vzahnttosti, p. 23,
 NAVEREA LIMBII ROMANE 167

conform cu cele ce am adus din textele-cOpii plslovenice, sunara

in limba postplslovenica, adicd cu incepere numai dela mijlocul
sau sfarsitul veacului al X: dobitok, vrIstop, svitok, naprhstok
vezok, tokmo, ijubovnik, ropot. Fireste ca, conform cu cele ce
am ardtat la categ. I '), insa, si lipsa sunetelor x =a si h=e fi-
nale si interioare plslovenice arata Inca °data ca cuvintele aman-
doror acestor feluri sunt postplslovenice.
Dar cu aceeasi forma postplslovenica (care-i Inca medio-
bulgard), adica cu o I. si K plslovenice sunt aceste cuvinte si
2s

au fost totdeauna si in limba romand, cum arata si vechile-i texte :

dobitok, vartop, svitoc, naparstoc, vanzoc, tocma, ropot, ibovnic
si sopot, soptesc, prilostesc, doasca.
Asa fiind aceste cuvinte din categoria III, evident ca trans-
formarea din ele a plsl. z= a in o si a pis]. h in o neputandu-se
produce pe terenul limbii romane ci pe al celei bulgare, din mo-
tivele ce am ardtat, urmeazd ca ele, aceste cuvinte, au intrat in
limba romana nu in veacul plslovenic (al 1X), si cu atat mai
mult nu in epoca lui Jordanes (sec. 1V-VI1), cum s'a pretins, ci
numai dupa veacul al IX si anume in secolul al X si XI, unele,
iar altele chiar intr-al XII veac, anume de cand s'a Inceput si
dezvoltat in bulgara fenomenul, ei organic, de prefacere a lui
z pis]. si h pis'. in o prin intaia si a doua vocalizare. Iar lipsa
plsl. %-= a si ise" finale sau interioare, care s'a intamplat la ele
tot pe terenul limbii bulgare Cu. incepere din veacul al X (Categ.
I), confirmd si mai mult aceasta concluzie dela Categoria III.
Categoria IV: ca e In loc de plsl. K. Cuvintele acestei
categorii despre care am aratat 3) pentru ce nu au intrat din
pis'. in limba romana, se prezintd cu fenomenul fonetic numit
intaia vocalizare" in textele-cOpii plslovenice ; anume, in aces-
tea ele au e in loc de plsl. is=e, tot asa precum cele din Categ.
III au, prin aceeasi intaie vocalizare", o in loc de plsl x=a.
Desi nu in toate, dar in cele mai multe texte-cOpii plslove-
nice se constata, ca ceva anormal mai mult on mai putin rat.,
ca sunetul plsl. h=e,cand nu amuteste si cand nu se pastreazd
tot astfel mai departe, spre a se preface, apoi, in r=6,e inlo-
1) Arhiva XXXI, 3-4, p. 171 §i XXXIII, 1, p. 1-8.
2) Arhiva, XXXI, 2, p. 84.
3) Arldva, XXXI, 3-4, p. 170, §i XXXII, 2, p. 87.
168 ILIE BARI3ULESCU

cuit cu e. Aceasta inlocuire se Intampla, ca si lax o, de obicei

(dar nu intotdeatina), cand cuvantul mai avusese, spre sfarsitul
lui, un alt sunet 1.,=;e care amutea (ca la Categ. I), asa ca si-
laba cu celalalt sunet h ramas devenise inchisa. Atunci acest se-
mivocal ramas : k e se intari simai ales cand avea accent,
dar uneori §i fara accent ')se prefacu in e curat 2), intocmai
cum, pe aceeasi cale, plsi. x deveni o in texte-copii plslovenice,
Asa ca, gasim in Codex Suprasliensis : temnica 1. pis]. thmh-
nica, gedXga 1. pis'. §h di ga, levx 1. plsl. 1 v.a, legiko 1. plsl. 1,gxko.
razumenx 1. plsl. razumhnx, silen c 1. plsl. silhni, starech 1. OA
star ch, konech 1. plsl. konhc ()tech 1. plsl. othch. Savina Kniga
are si ea un cas precis de I. p. h : sk4delhnici, sk4dhl ,nice si de 5
on o p. x : koido si kxido etc. 3). In Codex Zographensis : tem.-
nica., thmhnica,, podobenx I. podob.nx, s,eech I. s46,ch, In Psal-
terium Sinaiticum : pravhdenk 1. prav,dhnx, konecx 1. konhc
telech 1. telhch etc. Euchologium Sinaiticum are : Pave16 1. Pa-
vhlt, ocebs 1. oc,,tx 1. oc,.tx 4), tresthi4 1. trhsthj4.
Asa Inca, E 1. h, au si altele din textele-cOpii paleoslovenice
ce avem. In toate, insa, unde se constata acest fenomen fo-
netic, el ne apare ca ceva anormal, rar Si exceptional, in raport
cu limba generald a lor, care, ca normal si regulat, are sau a-
rata is la locurile unde acele exceptii pun r. Faptul acesta, pe de
o parte, iar pe de alta faptu 1 ca Savina Kniga nu are decat cu
totul rar pe E 1. I. (§i o 1. .), precum si faptul ca Foile: dela
Kiev nu-I au de loc, acestea toate arata, conform si cu cele
ce am spus mai sus (p. ), ca in veacul al X, cand izbucni
revolutia fonetica Si morfologica a limbei bulgare, aceastd limba
Incepu a suferi Inca o alta prefacere in existents sunetului t. ;
anume, de atunci, h nu numai ca se pierdu, in genere, la sfar-
situl cuvintelor §i in anumite pozitii interioare (Categ. I), nu nu-
mai ca uneori devine sunetul x (p. 386), ci, mai cu seama in te-
ritoriul asa numit bulgar apusan, dar putin si in cel rasaritean,
cum arata limba bulgara de astazi, se prefacu si in curat e. Ba

1) Cf. p, 162, nota, gi cuvantul postplsl. starec, pronuntat staret, fata

(le plsl. starec,,, care are accent pe a iar nu pe e in 1. romartA.
2) Cf. Coney, in SbMin., III, 309.
3) Cf. Leskiert in AfslPit., XXVII, 1 40 si 321 349 si Sachmatov: 'bi-
dem XXXI, 485, Vondrak : Altkireltensl. Grant'-, p. 164.
4) Vondrak: lb. p. 190.
 NA$TERBA LIMBI1 ROMANE 169

aceasta prefacere in e s'a intdmplat nu numai in corpul cuvin-

telor, ci si la sfarsitul unui numar restrans de cuvinte, la cari,
din cine gtie ce pricina, k final nu a amutit ca la majoritate, ci
s'a mai pdstrat cdtva, pand ce si acesta, ca k interior din silabe
ramase inchise, devine e (cf. p. 366, 417),
Dar acel e in loc de paleoslovenicul k, care in textele-cOpii
paleoslovenice apare rar si exceptional, se indeseste foarte mult
si ni se aratd mai mult ca reguld in limba in veacul al XII ;
de acum si in veacurile urmatoare, adicd in vremea curat medio-
bulgard, E =e in loc de h= e ni se arata ca fenomen nu anormal,
cum e limba propriu paleoslovenicd, ci ca normal si obictnuit in
limba asa numita bulgara de apus mai ales, dar rar si in cea
de rdsdrit. Astfel, in Paremeinicul lui Grigorovie din sec. XII e:
pekloms in 1. de plsl. pkklomh, denie 1. plsl. dhnije, studenecx I.
pig studenhch etc. Evangelia lui Grigorovie tot din veacul al
XII: NECK 1. plsl. disci, stekl nica 1. pig st kltnica, dver.cami 1.
plsI. dvhrhcami etc. In Dobrejgovo Evangelie din sec. XII : dverA,
skreie§te, ocetx, temnica. In codicele dela Berlin 1) din sec. XIII:
sli'pech 1. plsl. sl phc:, hromech 1. plsl. hromkch, silenh 1. plsl.
silhnx etc. Intr'un Sbornik din sec. XIV e : temnica 1. plsl. thmk-
nica etc.'). Evangelia dela Tarnovo are dyer/. 1. .p1s1. dvi"
temnici, iezla, pentru ihzla etc.
far limba bulgara de astazi, mai ales in dialectu-i apusan,
mai rar si in cel rasdritean, are e 1. pis]. h : temni(a, lesno (pis].
Ihsno, rom. lesne), dyer (p1s1. dvhr.s= dvere), steklo (pis!. sthklo
=steklo), slepet (p1s1. s113 -silen (p1s1. silhnx), denie
(pis'. dhnije) 2), staret, otet, stamen, pevet, kupet, Pavel etc. Ba
are si un e (din care, apoi i) final, care poate corespunde si el
unui plsl. din care s'a desvoltat: alne etc. (p. 366), ioardi etc.
Din aceste reese, dar, ca vocalizarea plsl. h e in curat e
s'a inceput pe terenul limbei bulgare, (ca si intaia vocalizare a
plsl. x= d in o), spre mijlocul sau sfarsitul sec. X, ca si o 1. pls1
x ; ea a continuat, apoi, coprinzand -din ce in ce mai multe cu-
vinte, atat in corpul cat si la sfarsitul lor, in veacul al XI. De
atunci ele s'au perindat astfel, cu e I, plsl. h, in epoca medio-
bulgard si pand in bulgara de astazi.

1) Cf. §i Lavrov : Obzor, p. 36.

2) 'bid, p. 38, 42.
170 ILIE BAIMULtSCLI

Potrivit cu aceste ardtdri, cuvintele slave vechi ale limbei

romane din Categ. IV sunara in bulgara secolelor X si XI : kale,
korabe, peZate, pamete, seien, steklo, temnita, prekupet, kotet,
dugegubet, otet, cinste (sau eeste), spreten '), p ten, v ste, pov ste,
1 ne, pacoste, parte, mole, s .det, Pavel, pestr, p "vet, smivren.
spr9ten 1).
Dar tot cu aceea§i forma postplslovenica (care -i Inca me-
diobulgara, adica cu e 1. pis]. h e, sunt aceste cuvinte §i au
fost, cum arata vechile texte, §i in limba romans : jale, corabie,
pecete, paminte, stanjen, stecla, temnita, precupet, staret, cotet,
Pavel, §ugubet, otet, cinste, sprinten, etc.
Asa fiind aceste cuvinte din Categ. IV, evident ca, trans-
formarea pis!. h e din ele in e, neputandu-se produce pe fere-
nuI limbii romane ci pe al celei bulgare, din motivele ce am a,-
ratat'), -urmeazd cd aceste cuvinte au intrat in limba romans,
ca §i cele cu Intaia vocalizare a lui x in o", nu in veacul pis!.
(al IX) §i cu atat mai mult nu in epoca lui Iordanes (sec. IV-
VII), cum s'a pretins, ci numai dupd veacul al IX §i anume cii
incepere dela mijlocul sau sfar§itul veacului X ; ele au intrat,
adica, numai de cand s'a inceput §i dezvoltat in bulgara feno-
menul, ei organic, de prefacere a plsl. h in curat e. Iar lipsa la
unele din ele a. sunetelor plsl. =a §i ti=e finale sau interioare,
care s'a luta ,n?lat tot pe terenul bulgarei §i incepand iard§i nu-
mai din veacul al X (Categ. I), confirma si mai puternic aceasta
concluzie dela Categ. IV.
Categoria V : cu u in loo de plsl. z. Cuvintele acestei
categorii3), despre care am demonstrat 4) pentru ce nu au intrat
din plsl. in limba romans, nu puteau avea al for ii, dent dacd
ne veneau cel mai devreme din postplslovenica §i iata cum.
Am aratat la Categ. I ca, spre mijlocul sau sfar§itul veacului al
X, plsl. xa §i ri=e au inceput a amuti .(a se plerde) la sfar-
Oul cuvintelor, in deosebi, dar si in corpul lor. Atunci, din pri-
cina acestei amutiri, s'a ndscut, in limba bulgara, formele : sto
in loc de plsl. sxto=scito, kmotr 1. plsl. kamotrd, z .br 1. plsl.
1) Azi, in graiul bulgar dela Teteven, e: spreten (Stojcev, in Sborn.
liar. um., XXXI, p. 342). Cf. p. 195.
2) Arhiva, XXXII, 2, p 87.
3) Arhiva. XXXI, 3-4. p. 470.
4) Arltiva, XXXII 3-4 p. 161.
 NAFEREA LIMBII ROMANE 171

z /bre, t.cbr 1. pis]. 4brei, molotr plsl. molotrei etc. Acest nou
1.

fonetism bulgdresc, conform cu cele ce am aratat la Categ. I, a

existat, fire§te, in vremea textelor-cOpii prsl., adicd in sec. X §i
XI, intocmai ca la toate cuvintele de categoria aceea, carora tot
astfel le-a amulit atunci al for s. Precum, adicd, s'a pronuntat
atunci in bulg. svada, pritea, bezdno, kto, mnogo etc. in loc de
plsl. scivada, pritdea, bezdano, karo-. mcinogo, tot a§a se va fi
zis :sto, kmotr, z br, cebr, molotr etc. Nici un motiv nu e de
a separa amutirea lui z=a in plsl. s to sto de amutirea lui in cu-
vinte ca celelalte cari au grupul final cons. + px, uneori Si cons.
,), Drept e ca bulgara are azi in general reflexul cons. +
ar §i cons. + al in locul acelor cu x plslovenice; insa regional
are, in a§a cazuri, chiar §i cons. r §i cons. -{--1, adicd cu r, 1

vocalis sonans. Astfel, posedd nu numai general intinsele forme

manddr. vetch sau Yenta'', corespunzdtoare plslovenicelor m dry.
=m rdra, rom. mandru, §i vetris, ci Inca §i mandr, ventr 2). A-
cestea sunt, cred eu, chiar resturi ale primului moment 2) post-
plslovenic, cand a amutit z=d la cons. -Fps etc.; caci apoi limba
bulgara apucd alt drum aci.
Anume, in urma acestei amutiri ramanand cu prea multe
consonante, ceea ce be ingreuna pronuntarea, limba bulgara,
dupa catava vreme, spre a o wra, Incepe a intereala", a intro-
duce", treptat intre consonante o vocald : pare-se ca mai intai
tot un ca cel amutit. Acest not a ramase in unele graiuri
ale ei chiar pana astazi ; in altele, insa, el, poate de cand §i
prin adoua vocalizare" (p. 386), se prefacu in o mai des, ba
chiar *i in e une-ori 3) (ca la intaia §i a doua vocalizare).
A doua vocalizare va fi inceput in sec. XII (p. 166), §i,
1) Cf. mai jos is capitolul Cuvinte slave vechi cu grupele Tom, ".
etc.
2) SbMin. Xl, 524 ; Oblak : Nlaced. Studien p. 23, 20.
3) Se insala, dar, Conev (in Dobrejg. tetveroeo. p. 55), cand crude
ca nu ar fi existat in bulgara forme cu r 1 vocalis sonans. Cele ce aratatn
aci la cuvintele slave vechi din limbs romana ii dovedesc ca se insala
acelea bulg. cu r, 1 s'au pastrat de atunci in romana.
4). Poate ea dupa cum fusese sau s sau h Cali au disparut de langa
= r, A =1.
5). De aceea Conev crede ca acest non a vtoricen er", adica er
seuundar", ar fi nu o noun aparitie. ci o metatezare a acelui pis'. s de dupa
4%, A% etc.
172 ILIE BARBULESCU

unde s-a facut, se va fi ispravit, se poate, la sfarsitul veacului al

XIII '). Asa ca, Intre acest timp se va fi produs §i aceasta in-
troducere" si a doua vocalizare" a lui x in o, §i e la pozitia de
langa r §i l §i la alte pozitii.
In textele-cOpii plslovenice nu exista fenomenul acestei in-
troduceri. a lui a sau o, e, pe cat stiu eu, la substantive co-
mune in general, nici chiar in interiorul for (al cuvintelor) ; ci
in ele se and, dace nu ma inset, numai la doud numi proprii :
Pavelx pronuntat Pavel, care e scris totdeodata si 11 umIx = Pa-
vel f. in loc de regulat si normal plsl. Pavlx in Cod. Suprasl.
si Glagolita Clozianus ; si Peter/. pron. Peter, in loc de normal
Petri in Cod. Assemanicus 2) ; si Inainte de m in : OSKMA pro-
nuntat oscim, in loc de normal °sink in Cod. Marianus 3).
Aceasta exceptionalitate de aparitie arata, desigur, ca ein-
troducerea., e i nte rcal a rea lui a (sau o, dupd disparitia pls-
lovenicului x a nu exista in limba plslovenica a secolului al
IX, ci ca se va fi inceput, la asa grupe, intr-un numar de cu-
vinte, in sec. XI din care vor fi Cod. Suprasl., Glag. Cloz. si Cod.
Mar., der ca atunci acest fenomen Inca nu cuprinsese substantive
comune ca molotrd) etc. din Categ. V. Gdsim, insd, acest feno-
men, relativ intins, si .la substantive comune (ca molotrx) in
textele bulgare de dupa veacul al XI, postplslovenic, adica in
epoca propriu mediobulgard cu Incepere din sec. XII si it con-
statdm si in bulgara de astazi rdmas, poate cristalizat, incd de
atunci 4) ; II afldm nu numai la grupul cons. + rx, ci si la cons.
Ix uneori si pe langa alte consonante. Apostolul dela Ohrida
(sec. XII) are : hrabor x, in loc de plsl. hrabrx pron. hrabrd. Do-
brejs`ovo eetveroev. (sec. XIII) are : esy m pronuntat escim, are

1). Coney (in Dobr ft. Cetveroev., p. 55) crede ca nu ar fi introdu-

cere" (vmetnat zvuk"). ci metateza plslovenicului final .A inaintea con-
soanei care'l preceda. Dar, on cumAi dansul socoate cd aceasta metateza"
( introducere") s-a inceput numai de cand a inceput a amuti A it k fi-
nale, deci tot numai din sec. X. Tot Olney mai crede ca acest fenomen
( metateza introducere) s-a sfarsit in sec. XIII. Cf. p. 402, nota 1.
2). Sobolevskij : Drevnij cerkovno-slay. jazyk, p. 141 ; Coney : Do-
br js. 'eetveroev. p 55.
3). Cf. Oblak, in SbMin., XI, 563,
4). Coney, in Dobrejg. cetv. p. 57, crede ca acest vtoriEen er e bit
v XIII v It veZe svriena rabota", adica : acest er secundar e deja lucrare
(fenomen) sfir§ita in sec. XIII".
 NAFEREA LIMBII ROMANE 173

ogxnx pron. ogcin, odxrx pron. odelr, v'tkrh pron. vet& (ori veter ?)
etc., in loc de pisi. pronuntate cu x sau h finale : iesmx, ognh,
vetry. Alte texte mediobulgare au la fel acest (cintrodus* a (0, f) :
hrabAr, Pavel, osxm (pisi. osmn), pest r, (OA. pi strx) etc.1). Iar
limba bulgard it are astazi, la fel in vihar, hrabar §i hrabor,
odcir, vjateir, oseim §i osem, ogcin, pastor, Pavel, Peteir. Gralul
din Kostur, Macedonia sudica, are de reguld xr, xl, dar excep-
tional 1i cu o : svekor, zolva etc.
Dar, in locul amutitului intre consonante postpslovenic x
a §i chiar numai intre consonante succesive Odra x = i intre
ele), limba bulgareascd, tot spre a-si upra pronuntarea acelor
alaturate consonante, a mai vintrodusD, la unele cuvinte, §i su-
netul u (deci nu numai o). Acest fel de u nu se afla In textele
plsl., ceea ce arata ca el nu e fenomen postplslovenic (ca o),
ci posterior acestei epoce, deci poate mediobulgar. Ast-fel are :
osum, sedum, kumet, luvrdsto, guvozd etc., In loc de plsl. osmh,
sedmh, kmetx, Evrxstx, gvozdx 8). Are, de asemeni : ingica pen-
tru pis!. migica (din primul moment postplslovenic al amutirei
paleoslovenicului x = a), cuy_ant care se afla, rdmas subt a-
ceastd forma, §i in limba greacd : u.aitcra = msita ; insa are bul-
gara §i mugea (rom. mu§ita), cuvant care s-a pdstrat *i in
greaca sub forma p.ouaimz = musita 4). Tot astfel, I imba greaca
mai are, desigur tot cu acest fonetism bulgaresc,'cuvintele bul-
gare : gouAcart corespunzator pis]. zxIx, ot.,(3eXt coresp. plsloveni-
cului kxbIA (rom. cabld , zoup.i)a) §i z6up.007 coresp. plsl. hmelh
(rom. hamel), poate a6za),0, coresp. plsl. s hIn (rom. sahld
sihla). 5)
Formele grece§ti cu acest u introdus" intre consonante
in loc de x = a ar putea sa nu fie considerate ca fiind bulga-
re§ti imprumutate limbii grece chiar aka, ci sa fie socotite nu-
mai ca o adaptare a sunetului specific bulgar x a, pe care
nu -1 are §i nu-I poate pronunta grecul, la aceastd din urma

1). Lavrov : Obzor, p. 41-42

2), Ar. Kuzov, in at al lui Miletk ; Izikstija nu Seminara, Sofia 1921,
IV, p. 104-5.
3). Lavrov Obzor, p. 124 ; MiletiZ : Das Ostbulg , p 99 ; Oblak, in
SbMin., XI, 534-5.
4). Cf. G. Meyer : Neugriechische Studien, II. p. 43.
5). Gustav Meyer ; Neugriech. Studien, 11, ad. voc.
 174 ILIE BA RBULESCU

limbd care 1-a perceput ca un sunet u (asa cum, depildd Un-

gurii, percep pe a ca o, zicand s. ex. borbat pentru rom. bar-
bat). Asa ar fi gr. musita, zulapi, kuveli, sithalo. Forme le gre-
cesti cu u care nu corespunde unui = a bulgaresc insa, ca
humeli, cuvant pe care limba bulg. nu-1 are astdzi astfel, arata,
alaturi de bulg. mugica, guvozd etc., cd fenomenul nintercaldrii
lui u intre consonante (uncle nu fusese si nu era un x = a) era
and data mai intins de cat astazi in limba bulgdreasca. Iar daca
admitem, dupd cum ne arata textele plslovenice in care el nu
se afla, cd fenomenul nu exista Inca in epoca for paleosl. ti
postpslovenicd (sec. XI incl.), atunci urmeazd cd el se va fi
inceput a se produce in bulgara cel molt in epoca mediobul-
gara (sec. XII si XIII) ; in aceasta de pe urma vreme dar, limba
bulg., care intercala z = ci" (> o Si e) mai ales in grupuri de
consonante in cari se aflau licvidele r §i 1, hrabor, vihor, ve-
tar etc.) introducea" si u intre alte consonante de cat acestea,
fie cd intre ele se gdsise, in epoca anterioard (paleosl. Si post-
pis].) un x = d (mugica), fie cd nu avusesera acest z = d (guvozd).
Istoriceste, adica ru mai multa preciziune, vorbind, acest u
a inceput a se produce din acel z =d introdus", mai intai cand
x=d se afla langd cons. nazale m sau n. '). El e dar ceva mai
nou, ca timp, de cat intercalatul" z deli tot din epoca
mediobulgara.
Astfel---5-`a nascut mai intai mu§ica, osum, sedum, kumet
etc,. Dar repede apoi acest u va fi inceput a se «introduce",
prin analogie cu acestea, §i langd alte consunante de cat m, n,
anume Si intre go, cu etc., s. ex. in guvozd, euvrzsto etc.
In aceasta de pe urma perioadd mediobulgara, adica cand
se introduce u langa in, n, trebue sa admitem ca s-a nascut in
I. bulgard 1i *kumOtrx > *kumOtar if kumOtr din plsl. si post-
plsl. lignOtrx, asa cum s-a produs in ea si mu§ica (pronuntat
musi(a) din plsl. si postplsl. m §i'ca, amandoua cu accentul pe
penultima. De altfel, o indicatie ca sd poate sä fi existat in
bulgara forma *kumOtr (kumOtar) (t lat. commater) ni-o cid cu-
vantul ei kupotr 1) (< lat. compater) care va fi avut, ca Si kx-
motrA, 1i o forma *kxpotrs.
Tot atunci, precum prin analogie cu aceste cuvinte cari au
1). Cf. si Oblak in SbMin, XI, 534-5 : «ne o pr d nt zninava v it,
a X, ti, napr. osum, sumA, adica : nu o trece in it dinaintea lui in, ci x, I,,
s. ez. osum, sum.
2). Cf. AfslPh., XXX, 311.
 NA$TEREA LIMBII ROMANE 175

m, n limba bulgara a produs si forme cu u intre alte cons. de

cat m, n, ca : euvrxsto, guvozd etc., din plsl. si postplsl. evntsbc,
gvozdx, tot astfel a mai produs ea si *suto, cu accentul pe ul-
tima, din un postplsl, si mediobulgar std, introducand" u intre
slit.
Dar in aceiasi perioada, sau postplsl. sau mediobulgara,
limba bulgara, se tie, in dialectu-i numit vestic si-a ridicat ac-
centul, ca in limba sarbeascd, adica dela silaba ultima cu o si-
laba in sus spre Inceputul cuvintelor. De aceea bulgara are s.
ex. martuvec si martOvic, pita si petuk, pisOk si pesuk etc. 1).
Aceasta ridicare de accent se va fi intamplat si la *suto care
a devenit *sato, cand, potrivit cu inclinarea regionald a limbii
bulgare 2), si-a schimbat, pe Cate undeva, si genul din neutru
in fem. devenind chiar *seta. Ba va fi facut si *ktimotr din*ku-
mOtr.
Limba bulgard nu ne-a pastrat ea insa§i pans astazi nici
pe *kumOtr, nici pe *sutO sau *sato*sata. Dar nu e exclus cs
aceste forme exista in ea prin vre-o regiune Inca neexploatatit
de dialectologi, pe cats vreme, cum aratai, tot astfel limba nu a
pastrat, sau Inca nu s-au descoperit undeva, nici unele forme
ale ei, pe cari i le-a pastrat insa limba greceascd in : zulapi,
kuveli, samba, humeli.
Forma din limba romans seta este insa tocmai cea me-
diobulgara. U dintr-insa nu este introdus", deci, pe terenul ro-
manei 2) de catre aceasta limbd, cum se crede de obicei 4). Asa
ca, aceasta forma nu ne-a venit din plsI., ci din mediobulgara,
si este pe deantregul, cum o vedem, intrata din limba bulgara
in romana dupd sec. XII ; ea este dar o forma bulgareasca pe
care limba bulgara se pare ca a pierdut-o, dar care i-a pas-

I). Cf. SbMhz., XVIII, 436.

2). Arhiva, mai sus.
3) A§a cum ar fi s. ex. la popa Grigore din MAliaci in sec. XVI) in :
spurucaciune, porucilor (I-Jasdeu Cuvente, 11, 489), unde cirilicul $ reprezintli
nu pe rr ci pe u (cf. a mea Fonetich alfabetului cirilic).
4) S. ex. de Miklosich in Beierlige, Lautgruppen, p. 6 $i dupA acesta
de ceilalti ca Ovid Den lane in Histoire, I, p. 245. Cf. Caracostea, in a hi
Gustav Mayer: Mitteilungen.
176 ILIE BA RBULESCO

trat-o limba romana (ca si greaca pe zulapi, kuveli etc.) dela

sec. XII incoace.
Cuvintele acestei a V categorii cari au un r: cumdtru,
zambru, molotru, cinhru, etc. (cf. §i adj. mandru, hatru, pistrul),
cari n'au intrat in romana sub forma for plslovenica, cum am
aratat, n'au intrat nici sub acea mediobulgara cu introdus" d
sau cu o nascut din acesta prin a doua-i vocalizare". De ar fi
venit astfel in romana, trebuiau sa sune si -In ea ca in bulgara :
cumatar sau cumator, zambar sau zambor, molotdr sau molotor,
cimbar sau cimbor ; cad cele astfel venite, astfel §i suna. A§a :
rom. dubar corespunde pis'. Zebre '), bulg. modern Zdbeir ; rom.
vihor, vifor coresp. plsl. vihrci §i bulg. modern vihdr-vihor 3) ;
ori, rom. hrabor 8) coresp. plslovenicului hrabrx, bulg. modern
hrabarhrabor care se afla deja in manuscrisul Apostolul dela
Ohrida (sec. XII) sub forma hrabor 4). A§a Inca maistor sau mais- ,
tar. care se afla deja in vechile texte romano-slave §i in limba
bulgard (format acolo din grec biz. i.r.a.crrpo;<
7 t &YeaTpoc =vechi dal-
mat maistru) 4).
Fonetismul organic al limbii romane nu impunea, deci, schim-
barea postpslovenicelor sau mediobulg. -dr, -or finale in -ru;
cad, de ar fi impus trebuia sa avem §i : vihru, clubru, precum
e molotru, zambru etc. 5).
Rom. molotru, zambru etc. au intrat, insa, in romana sub
forma imediat de dupd amutirea plslovenicului x =a. final, -din
post plslovenica ; au intrat adicd sub forma acesteia din urma :
molotr, zambr, cenbr, etc, anume cu formele de dinainte de a
se iritercala" acel x=d (o) de mai In urma prin care s'au nas-
cut bulgare§tile: molotar, cenbar ca vihar, hrabar etc. Acest r
final din stadiul formelor molotr, zambr, cenbr era un x vocalis
sonans in postplslovenica. Dupd cat ne arata vechile texte ro-
1) Miklosich: Lexicon palaeosl. p. 1128. Desi poate fi pis!. Z,13,-la self
bdr ; cf. Vondrak : Vegl. slaw. Gram. 1, 430 si Berneker : Slay. Etym.
Wbrtb., p. 165.
2) Lavrov : Obzor, p. 41.
3) S. ex. in Cronica olteanului Moxa lin a. 1620, alaturi de: vihor
(Hasdeu: Cuvente, I, 441).
4) Cf. C. JireZek, in AfslPh., XXXI, 415 si Teodorov-Balan : Sueti KU-
'tient Ohridski, Sofia 1919, p. 47.
5) Cf. Ins si Sandru-*andor, in Ardeal Nandru-Nandor, de origine
maghiarn (Cf. losif Popovici : Ru niinische Dialecte, I, p. 14).
 DIALECTELE ITALIENE DE SUD SI LIMBA ROMINA 177

mane 1), limba romand primea sub forma fonetia tir pe slavicul
r interior cuvintelor ; asa carpa, targ etc. Insa, cand un r slay se
0
gdsi cu desavarsire la sfarsitul cuv'antului, ca in aceste kumotr,
zobr, molotr, etc., atunci, daca observam azi pronuntarea lui la
Romani, vedem ca, spre a-i sustine intreaga-i amplitudine de vi-
bratii, limba produce si un redus u dupa r in afard de acel a
de dinainte-i. Adica, in asa cazuri se pronuntd : kumotaru, cin-
baru, molotaru. Si nu e nici un motiv de a nu admite cd tot asa
a pronuntat Romanul aceste cuvinte si in momentul cand le-a
luat din postplslovenica.
In rezumat, asemAnarea aci aratata a fonetismului formelor
romane din aceasta a V categorie cu fonetismul postplslovenice
si mediobulgar arata cd cuvintele acestea si altele de felul for
cari, din motivele expuse, n'au venit in romana din plslovenic
si nici mai nainte, au intrat in ea : cele cu r (zambra etc.) in-
data dupe disparitia pia s, h finale, adica spre mijlocul on sfar-
situl veacului X2), iar cele ca sutd (cu introdusul u") in sec.
XIII sau XIII al epocei mediobulgare.
Ilie BarbuIescu

1) Ilie BSrbulescu. Fonetica Alfab. Cir. p. 424.

2) Postpaleoslavonismul lui zambru, zimbru, dealtfel, se dovedeste si
prin nazalizmul lui, despre care vezi maijos ca pitolul Cuvintele slave cu ,y,
paleosl. in limbs romana"; iara curnatru are §i primul u.

Dialectele italieue de sud i limb& romia

(v. nr. 1, vol. XXXIII al «ArhiveiD)

73. Sic. lagu: essiri 'eon lagu di suduri essere in un laco

di sudore, essere fradicio mezzo di sudorerom. a fi lac de.
sudoare.
Sic. latti d'oceddu vale cibo squisito e quasi impossibile
a trovarsi : latte di gallina"rom. lapte de pasdre id. Cf. lat.
lac gallinaceum (Georges s. v. lac) si constructiile analoage din
limbile balcanice citate de P. Papahagi in al XIV-lea Anuar al
2
178 t. IORDAN

lui Weigand, pag. 163, nr. 408.Sic. fitiricci la yucca di latti

per dire che uno e ancora bambino : aver ancora it latte alla
bocce: cf. rom. a area c4 la gura id. (s'a zis probabil intdiu
despre puii de pasdre 8i apoi despre oameni).Sic. frati di
latti che ha poppato lo stesso latte che un altro, fratel di latte't
rom. frate de lapte sau de Mei (se zice despre un copil care
a supt la mama altuia, strain : este obiceiul ca cloud vecine, cu
copii de tip, sa facd schimb Citeodata cu pruncii, cind vor
sa-i alapteze).
Abr. 2 lebbre la lepre : durmi' nghe ll'uocchie de lu lebbre
dormire a occhi aperti come la lepre, dormire leggermente
rom. a dormi repureqte.
Teram. lengue: leyarse la came de sott' a la lengue di
quello, sopratutto del genitori, i quali, per educare i loro figli-
uoli, fanno i piil grandi sacrifizi": cf. rom. a-sr rupe bucatica
(sau pinea) dela gurci id. Sic. lingua: iri la lingua coma
un mulinu a yenta (di chi parla molto) seccar una pescaja, a-
vere rotto lo scilinguagnolorom. a-I merge (s. umbla) gura ca
o moarei (hodorogitci).
Sic. lettu: iri a lettu comu li gaddini andar a letto quando
ipolli (a buon' ora)rom. a se culca (odatd) cu gainile.
Sic. liccari 'leccare': liccarisi ii jidita d'una cosa (quando
essa place assai) leccarsi he dita o i baffi di una cosa, succhi-
arsene le dita rom. a-0 linge degetele (s. buzele). Cf. lat. lin-
gere digitos.
Sic. ligatu: star cu li manu ligati star colle mani a cintola,
star ozioso : cf. rom. a sta cu minile in sin (sau in buzunar)
id. A fi cu minile legate Insemneazd a fi 'impiedicat in actiunile
sale, a nu se putea misca in niciun fel'.
Cal. Gr. ligna del fuoco legna da ardererom. lemne
de foc.
Sic. linzolu: stenni lu pedi, quanta linzolu teni (nmi si
deve consumare pin di quel che si pub), bisogna distendersi
quanto i1 lenzuolo e lungo" rom. intinde-te cit ti-I (s. cit
te-ajunge) plapuma.
Sic. liyari di 'mmuca 'nu cosa (dire cib che altri voleva o
stava per dire) torre di boccarom. a lua vorba din gurci id.;
liyarisi di 'mmucca (dividere con altri l'alimento, dare del suo
 DIALECTELE ITALIENE DE SLD I LIMBA ROMINA 179

ad alcuno) cavarsi di bocca una cosarom. a-0 lua (s. rupe)

pinea dela gurd id. (cf. mai sus s. v. teram. league).
Sic. longu quanta la simana santa o la quaresima lungo
quanto la fame o quanto la settimana santa o pia della quaresi-
marom. lung cit postal cel mare: pentru oamenii credincio§i §i
sdraci, care pazesc cu sfintenie prescriptiile bisericii, postul pare
fail sfir§it. Acela§ lucru se petrece cu lene§ii, cind se gindesc la
=Inca : o zi, in care slut siliti sa munceasca, dureaza o ve§nicie;
deaceia se zice, adica au zis intaiu lene§ii, mare cit ziaa de mini.
Camp. lope, gran fame (supt nr. 48), sic. (s. v. manciari) manciari
quanta un lupu mangiare quanto un lupo :rom. foame de lap s.
a franca ca (s. cit) un lap. In latine§te lupus se Intrebuinta
metaforic spre a numi unele animale lacome (v. Georges s. v.).
i alte animale rapitoare simbolizeazd lacomia, foamea ; cf. Leo
Spitzer, Die Umschreibungen des Begriffes Hunger" im Italie-
nischen (68. Beiheft zur Zeitschrift f. rom. Phil.), Halle 1921, pag.
174 urm., unde se gasesc. numeroase exemple de acest fel. V.
§i R. Riegler, Das Tier im Spiegel der Sprache, Dresden u.
Leipzig 1907, pag. 31 urm. pentru alte limbi.
Sic. luciri corn' un oru o corn' un specchiu essere terso,
pulito, rilucere come di argento, lustrare come uno specchio
rom. a (stre)luci cum it (s. ca) aural, cum it oglinda. Cf. sd fie
oglinda! (§i: sd fie hind) in limbajul cazon, cind e vorba de
lustruit nasturii, cizmele, armele. etc., deunde a trecut apoi §i
in graiul civililor, Mai ales al gospodinelor iubitoare de curd-
tenie desavdr§itd.Sic. nun vidiri luciri non veder comparire da-
naro : cf. rom. vreau sd vad lucind ceva, cand este vorba de
bani (de our sau de argint, ca pe vremuri).
Sic. luntanu di l'occhi, luntanu di cori lontan dagli occhi,
lontan dal cuore : cf. rom. °chit care nu se vad se uitd, cu a-
cela§ Inteles ca §i Intorsatura stilitica din siciliana.
Agn. luoke un pezzo di terrenorom. loc id. (cf. loc de
easel, loc de vie, etc.; am capcitat i ea loc zice taranul Impro-
prietarit).Sic. 'nta di ddocu a un di presso, infra cotesto nu-
mero : nel torno, in circa, costi presso, de ex. eramu dieci o
dudici, 'nta di ddocu eravamo dieci o dodici in circa : cf. rom.
cram zece sau doisprezece la un loc. Sic. cu' muta locu muta
vintura chi muta lato muta statorom. cine-0 schimba local
t0 schimba norocul. Pentru sensul de 'bucata de pamInt' cf.
 180 I. IORDAN

Georges s. v., nr. 5, care, fara a cita exemple, traduce pe locus

prin 'ein Stuck von einem Gute, ein Gut, Grundstuck, Acker'.
Si vegl. luk insemneaza 'Landgut' (v. M.-Liibke, Rom. Etym.
Wb. nr. 5097).
Sic. lupu: jiri o mettiri mmucca di lu lupu (in potere del
nemico) andar o mettere in bocca al luporom. a se duce (s.
a intra) In (s. pe) gura lupului 'a se pierde, a nu mai veni
inapoi'. Lu lupu cangia lu pilu, nun perdi lu viziu sau lu lupu
6 sempri lupu it lupo cangia ii pelo, ma non ii vizio rom.
lupu -$t schimbci petrul, dar nciravul ba sau lupul tot lup
reimine.
74. Sic. mali: pariri mali (rincrescere, dispiacere) parer
una certa cosa, parer male, disconvenirerom. Ind pare reia.
Di mall 'm peggiu (da cattiva condizione andar in peggiore) di
mal in peggiorom. din reia in mat raa. Mal pri mia ! chime
lass' a me 1: cf. rom. rag ( ?i amar) de mine ! Cu' cerca lu mall lu
mali trova chi cerca rogna, rognatrovarom. rau calf, raiz gasesti.
Sic. mamma la madre, mamma: essiri la mamma di....
(essere nel suo genere la cosa migliore o pia grossa) essere la
mamma di....rom. mama cu aceia§, insemnare ; de ex. t-am tras
o mama de batate, nu-mt path nice de mama frigulut, etc.
Abr. g mammase! figliol mio', tot asa tatase ! id., fratese ! 'Ira-
tel mio', sorase l (si sorese !) 'sorella mia', zijaze 'nepote mio'
(v. Finamore. op. cit., pag. 22): avem aici o particularitate sti-
listica foarte interesanta, care consta in faptul ca vorbitorul, nu
se adreseazd membrilor familiei sale cu numele gradului de
rudenie respectiv, ci cm al sau Insu§, insotit de persoana III
a adjectivului posesiv. In Literaturblatt f. germ. u. rom. Phil.
XV (1894), Sp. 236 M.-Liibke crede ca avem de a face
cu expresii din graiul copiilor : ace§tia vorbesc deobiceiu
Ia persoana III, prinurmare zic mamei lor mammase, iar a-
ceasta la rindul sau, ca sa vorbeasca Ia fel cu copiii, repeta cu-
Vintul spus de ei. Cu vremea repetarea a fost privita ca un
raspuns la chemarea copilului, capatind astfel insemnarea 'flub
mieu'. Leo Spitzer se ocupa in Germanisch-romanische Monats-
schrift X (1922), 247-248 Si XII, 247-251 de aceia§ particulari-
tate §i de altele asemandtoare, puse la un loc supt titulatura schim-
bare de persoana" (citeazd §i cazuri de 'schimbarq de numar',
care au acela§ substrat psichologic ca §i celelalte). Parerea lui
 DIALECTELE 1TALIENE DE SUD $1 1 MBA ROMNA 181

este ca originea acestui chip de a vorbi trebuie cautata in lim-

bajul doicelor, care, cum se §tie, cuprinde nu numai cuvinte de-
ale copiilor, ci §i de-ale parintilor Si doicelor, dar atribuite tot
copiilor. Spitzer gase§te- particularitati stilistice de aceasta na-
tura §i in alte limbi, deasemenea trimete pe cetitor la diferite
studii de-ale sale §i de-ale altora, unde se pot gasi informatii
asupra chestiei discutate. Ceiace ne intereseaza pe not direct aici
este, faptul ca §i in romine§te constatam existenta fenomenului
acestuia pe care Spitzer 11 nume§te schimbare de persoana. In ade-
var este lucru cunoscut ca adesea parintii ki zic 'mama' §i 'tata',
in loc de 'nevasta' §i 'barbate'. Mai mult decit atita : in multe
familii am auzit spunandu-se obi§nuit 'maso l' (la vocativ) §i
'tatsule 1' in acelea§i imprejurari. Este evident ca aceste expresii
ki au obir§ia in tendinta parintilor (ca §i a tuturor oamenilor
maturi) de a se scobori la nivelul psichologic al copiilor, de ali
insu§i pentru un moment psichologia lor : fiindca ace§tia zic 'ma-
ma' §i 'tata', parintii, nu vor sa se deosebeasca de din§ii in
felul lor de a vorbi, nu vor sa-i faca sa simta ca exista Si alt
soiu de oameni afara de copii, Si atunci intrebuinteaza acelea§i
cuvinte ca Si odraslele lor. Se intelege ca acest lucru s'a intimplat
mai intaiu in prezenta copiilor : mama zicea sotului ei ' tata', in-
tocmai cum zicea §i copilul care era de MO ; cu alte cuvinte
ea spunea barbatului 'tata', dar intelegea `tatal sau', adica al co-
pilului prezent la convorbire. Deaceia s'a mers ceva mai de-
parte, incercindu-se oarecum sa se precizeze sensul acestei vorbe :
parin4ii se temeau ca un strain, depilda, ar putea interpreta pe
'tata' §i 'mama', cu care se adresau unul altuia, in chip gre§it,
ceiace i-ar fi facut sa se jeneze, §i atunci au adaugat posesivul
persoanei III, spre a evita orice confuzie §i a lamuri deplin ca
au in minte pe lath!' §i 'mama' copiilor lor. Poate ca au contri-
buit la na§terea acestor particularitati stilistice §i sentimentele
reciproce dintre parinti : dragostea unuia fata de celalalt i-a in-
demnat sa se dezmierde ca nkte copii, iar in cazul cind intil-
nim acela§ fel de a vorbi in familii fara copii, este de admis ca
avem de a face cu o influents venita dela familiile cu copii.
'Tata' §i 'mama' intrebuintate in conditiile aratate au atras du-
pa ele §i pe celelalte nume de rudenie, adica pe toate acele
ale caror posesori au putinta sa se gaseasca in situatia Orin-
tilor fata de copii din punctul de vedere al vristei : 'tap' (sora
 182 I. IORDAN

mai mare), 'nene' §i '131die' (fratele mai mare, precum §i unchiul,

daca nu-i prea in vrasta ca sd i se zicd 'mo§', apoi in popor
orice cunoscut sau chiar strain mai mare .de ani), 'mdtu§a',
'unchiu', 'mo§', etc. Cu o singura `deosebire, totu§, care ne a-
minte§te de explicatia lui M.-Ltibke, citata aici mai sus : ruda
mai in vrista, vorbind cu cea mai tinara, i se adreseazd cu
aceia§ titulatura de care se folose§te ultima fata de prima. Ex
Tact cu tata! (spune o sord mai mare fratelui care plinge),
yin' la nenea (sau la btdia 0, hat cu mosu!, al midi estt, mo-
sicule ! Cei trei frati de cruce", poveste de I. C. Fundescu}
§. a. Un exemplu foarte interesant, cad ne arata cd, din punct
de vedere morfologic, §i alte cuvinte pot fi fntrebuintate exact
la fel ca 'tatsule' (tat'su socotit ca o singura vorbd §i deaceia
articulat cu -le la vocativ, tot asa ma's° I), am gdsit in bucata
Suprema consolare de Sdrmanul Klop§tock (Adevarul literar §i
artistic" dela 14 Sept. 1924):Mergi cu unchiu-tau la Ada-Kaleh,
la Turci ?Merg, nene Iancu.Haidi, nentule!').Irp. mammamia I
misericordia ! rom. mOlculita mea! (cf. si vat de mama hit ce-a
palit):poate cd trebuie sa pornim dela meitculita mea, dece m'ar
mat nascut? (scil. ca set' Indur o nenorocire ca asta), care din
pricina afectului, foarte puternic intr'o astfel de Imprejurare, a
devenit o constructie elipticg, a§a cum o fntalnim In dialectul
Italian citat aici §i in romfne§te. In acelea§i conditii §i cu aceia§ in-
semnare se zice Doamne!, Dumnezeule! (scil. at mild de mine
1) Acum de curind s'a ocupat de particularitatea stilistica din dialec-
tul abruzzez G. Rohlfs in Archiuum Romanicum IX (1925), pag. 439-442.
Rohlfs se ridica impotriva explicatiei lui M.-Lilbke pentru mai multe mo-
tive : pedeoparte copiii nu zic mamei niciodata mammase, pedealtaparte
parintii nu se adreseaza copiilor in felul aratat decit atunci cind acestia se
afla In apropierea lor, cind pArintii vor astfel sa arate strinsa legatura afec-
tuoasa dintre ei §i odraslele lor. Afars de asta in alte graiuri italienesti de
sud (lecc., calabr. gi neapol.) se zice la m imma tun (deci persoana II In
loc de Ill) in aceleasi imprejurari. Infine tot in Italia meridionala gasim
la mamma, fare adjectiv posesiv. (Cf. rom. deschide. mama, usa: vorbeste
mama catra copil; hat, Ma, cu mine : vorbeste tatAl catra copil). Toate a-
ceste tipuri merg impreuna, spune Rohlfs, si deaceia trebuie data o expli-
catie valabila pentru toate. Aceasta ar fi urmatoarea : mamma si celelalte
expresii analoage sint un fel de cuvinte menite sa dea copilului singuranta
0 n'are dece sa se teams, intrucit mama, etc. se afla linga el si-1 poste,
deci, apara de orice primejdie. Explicatia aceasta mi se pare prea artificiala
$i deaceia nu in convinge ; ramln, prinurmare, la cea expusa mai sus.
 DIALECTELE ITALIENE DE SUD $I L1M1M ROMINA 183

sau pentru ce m'ar adus pe lume, etc.). Cf. Leo Spitzer, Italie-
nische Umgangssprache, pag. 17 urm.
Sic. manciari `mangiare' are si insemnarea 'pizzicare, pru-
dere' : mi mancia = mi pizzica, ca rom. ma minincd (prelea, etc.);
manciarisi ad unu cull 'occhi (guardar fissamente alcuno con af-
fetto sensuale o disordonato) mangiarsi uno cogli occhirom.
a minca pe cineva din ochi' s. cu ochit 'a iubi mutt pe cineva'
(nu are sensul peiorativ al intorsaturii siciliene); lu cancaru o la
pesta chi ti mancia (nelle imprecazioni) canchero ti mangi, ecc
rom. minca-te-ar holera, cruma, etc. sa to mtnince; l'ura di
manciari, pri ii ricchi 6 quannu hannu fami ; pri li poviri, quannu
hannu dinari l'ora del desinare, pei ricchi quando hanno fame ;
pei poveri, quando hanno da mangiare : cf. rom. bogatul minin-
ca cind urea, seiracul and poate.
Abr. x manna' mandare; chiedere in moglie : ha marinate
pe' la fijje de... ha chiesto la mano, fatto la chiesta, della figli-
ola di...rom. a trimes la fata ; ce marine tanda ggende
e chiesta da tanti !rom. all trimes atiiia I Acest fel de a vorbi
se explica prin obiceiul de a cere pe o fata in casatorie nu
direct, ci prin mijlocirea unor rude sau prietini.
Neap (App.) ,mano: na mano lava l'autra e tutte doje la-
uano la faccia l'uomo ajuta l'uomo, ed entrambi si giovano a
vicenda, cal. Cr. una manu lava l'altra e due la faccia, sic. una
manu lava all'autra e tutti dui lavanu la faccirom. o mina
spala pe alta ei amindoila obrazul id. Cf. lat. manus manum
lavat la Seneca si Petronius (Georges s. v. manus). Sic.
aviri li 7natzu longhi rubare, grancire nascostamente rom.
a avea mind lungs sau a fi lung de mina id. ; dari di manu
percuotere ; darsi a fare rom. a da din mint 'a se misca ;
a face treabd ; a fi energic' ; aviri li manu ligati (non poter o-
perare, essere impedito) avere le mani legaterom. a avea (s.
a fi cu) minile legate; farisi o lassarisi scappari din mmanu 'na
cosa (lasciar l'occasione o lasciar the altri s'impadronisca di chec-
chessia) lasciar uscir di mano una cosa rom. a sccipa (s. a leisa
sa scape) din mind un lucru, o afacere ; lavarisi li manu di
qualchi cosa (non se ne impicciar pH!) lavarsi le mani di chec-
chessiarom. a se speila pe mini (cum a facut Pilat din Pont 1
Deaceia intilnim aceastd particularitate stilistica in multe limbi :
s'a rdspindit prin bisericd) ; mettiri li nzanu supra li focu (affer-
184 i. IORDAN

mare calorosamente o fermamente) metter le mani nel fuoco

rom. a pune mina (s. minile) in foc pentru cineva s. pentru ceva ;
mettiri manu (cominciare) dare, mettere o por mano ; impiegar
la sua opera : por manorom. a pune mina 'a se apuca de o
treaba'; muzzicarisi li manu d'una cosa (pentirsene, rabbiarsene)
mordersi le mani di una cosarom. a-st musca minile (de ciudci,
de neicaz, etc.) ; purtarl 'n chianta di manu ad unu (proteggerlo,
amarlo) portar in palma di mano alcuno rom. a purta (s. Linea)
pe palme pe cineva ; mettiri ii manu supra d'unu (impadronirsi,
arrestarlo) mettergli le mani addossorom. a pune mina pe
cineva.
Teram. mar' a me !, intrebuintat ca interjectie 9i explicat
de G. Savini, op. cit. 81 prin quasi amaro me !", abr. mara
triste, misero (evident cd avem in acest cuvint un amaro
prepoz. a : cf. 'mare amaro), de ex. mara me me misero, mar'
a vvu', mar' a jisse, etc., abr. 2 mare me ! sau mar' a mme !,
mare te s. a tte 4 mare esse s. a esse ! povero me, te, lui I, vast.
(s. v. case) mar' a chile casa... povera quella casa, irp. marame!,
marate !, me, te misero, maraiddo ! lui infelice, maraedda I lei
misera, agn. maramaja, nzarame amara me, amaro me ; misero,
misera me, marisse, maressa amaro lui, amara lei, neap. ma-
risso ! (esclamazione di dolore) misero lui ! tristo lui 1, maressa
misera lei, trista lei (ap. Salvioni in Studj romanzi VI, supt nr.
43) '), cal. Sc. amaru tia, amaru iddu guai a te, a lui, sic. amaru
mia ! misero me I lasso a merom. amar mie! s. amar de mine !,
amar tie !, etc. (v. exemple din texte vechi si noud in Dict. Acad.
s. v.). Hasdeu, Etym. Magn. Rom. 999 citeaza, afara de exemple
siciliene, si v. portug. amaro de mi !, dupd Diez, Etym. Wb. der
rom. Spr. Din punct de vedere al Intelesului poate fi socotit ca
un derivat dela amar v. rom. marat = macedorom. marat 'biet,
sarman' s'a format tntdiu un verb de conjugarea intaia, care
cu vremea a disparut, Idsind in urma lui numai participiul tre-
cut, notat aici, si infinitivul substantivat din meglenoromin mao
rani 'amdrire, amardciune' (P. Papahagi, Meglenorom. glosar).
1) Salvioni crede ca intre aceasta exclamatie italieneasca de sud §i
v. franc. mar 'par malheur' ar exista un raport oarecare (fie imprumut, fie
origino comuna). G. Bertoni, Romania XL1V (1918), 308 constatS deosebiri
sintactice intre cele cloud limbi, iar M.- Lubke, Rom. Etym. Wb. pune pe
v. franc. mar s. v. bora (nr. 4176), pecind pe sudital. mar' s. v. amaras.
 DIALECTELE ITALIENE DE BUD §1 LIMBA ROMINA 185

Dar nici in privnita formei nu intimpindm dificultati la derivarea

lui marat din amar: un lat. amarare este atestat (Georges s. v.
§i Candrea-Densusianu, Dict. etim. nr. 55), tar dacdArebuie sa
credem lui P. Papahagi, Basme aromine, glosar, s. v. amarciscu,
acest infinitiv exists pAnd azi in macedorom. amarare, apoi in
megl. mdrari. In acest caz, a amart, de conjugarea IV, s'a dez-
voltat ulterior din *a anzara : treceri dela conjug. I la IV §i in-
vers sint asa de obisnuite in romineste, incIt nu-i nevoie sd mai
dau exemple. La caderea lui a- din *amarat a putut contribui
fie fonetica sintactica, fie dublete de felul lui amestec si mestec,
amiros si miros, amutesc si mutesc, etc. Deaceia M.-Liibke, Rom.
Etym. Wb. pune pe macedorom. marat s. v. amarus, (nr. 406), la
un loc cu amar.') Etimologia lui Puscariu, Etym. Wb. nr. 1024 :
makeh)abitus, admisd si de Tiktin, Ruin. d. Wb. s. v. marat,
prezinta prea multe greutati, mai ales fonetice, pentru a fi con-
siderata ca valabild. In schimb bulg. marja se soucier de, s'in-
quieter de, propus de Pascu in Archivum Romanicum VI (1922),
217 merits toatd atentia 2). In legAturd cu amar mie si corespun-
zdtoarele italienesti cred nimerit sd discut alte expresii, sinonime,
care deasemenea se regAsesc in Italia sudica. Se stie cd in ma-
cedoromin cuvintele care insemneazd 'negru' se intrebuinteazd
figurat cu intelesul de 'nenorocit' : laia (ex. lailu di amini"ne-
norocitul de imparat', Ida feats 'biata, nefericita de fats', ect.;
v. Papahagi, Basme, glosar s. v.); ngernu s. ndzernu ( < slay.
eern-), dupd Pascu, Archivum Rotnanicum IX, 302 ; gal 'negru ;
nenorocit' (Pascu, Dict. etym. macedorouni. I, 90), apoi corbu,
desigur tot din cauza culorii negre a acestei pasari (ex. nu si
.tea corbul 'nu stia nefericitul, sarmanur, corbe ! 'nenorocitule I',
corba 'nefericita, sarmana', Papahagi, op. cit., glosar s. v.).Din-
1) Aceast8 explicatie provine dela G. Pascu Arhiva XVI (1904) pag. 324,
2) Cf. §i Dictionnaire etymologique nzacedoroumain II, 198 de acelag,
P. Papahagi citeaza in Duncirea I 1(1923-4), 186 §i II, 1004 macedorom.
mar di tits, mar di el 'sarmanul de dinsul ; sarmanul, bietul de el ; nefe-
ricitul, amaritul de el' §i vede in acest mar pe lat. malus. Cred ca n'are
dreptate §i c dimpotriva mar provine din amarus, cum dovede§te con-
structia sintactica (cf. dacorom. amar de mine) ; apoi schimbarea de late-
les dela 'rau' la 'amarit, nenorocit' are nevoie de o explicatie mai amanun-
tita. Caderea lui a- din mar < amarus intare§te derivarea wird *amarat
§i mi se pare fireasca in vorbirea stapinita de afect, chiar intr'un dialect ca
cel aromin, cu atiti a protetici. *i G. Giuglea discuta cuvintul nostru
in Dacoronzania II, 393.
186 I. IORDAN

tre limbile balcanice, neogreaca §i, mai cu same, albaneza ne

ofera transformari semantice asemanatoare (cf. Papahagi in al
XIV-lea Anuar al lui Weigand, pag. 151, nr. 327, unde se
citeaza cite un exemplu din aceste limbi) : alb. korb Rabe, Un-
glficksvogel, Ungliicklicher, murg grau, schwarz, ungliicklich,
infer ungliicklich, (ursprunglich) schwarz (cf. mjergull Nebel),
zi schwarz, unglficklich, deunde zeta (das Schwarze) Elend, Un-
gliick (toate aceste cuvinte, impreuna cu traducerea tor, le-am
luat din Weigand, Alb. d. and d. alb. Wb.) Deasemenea bulg.
terens 'negru' insemneaza §i 'nenorocit' (Pascu, op. cit. I, 69
s. v. corbu). In graiurile italiene§ti meridionale am gasit urma-
toarele paralele : neap. nigro-me, nigro-te,se,isso, essa tristo
me, etc., sic. niuro nero, (fig.) tristo, misero, abr. 2 (pag. 29, nr.
169) scare mg ! misero, misera me (scare = ital. oscuro), agn.
skeilranze, skedramaja oscuro me,a me, ossia misero,a me").
Cutoateca trecerea dela sensul 'negru' la cel de 'trist, amarit,
nenorocit' s'a putut face independent §i fara nicio dificultate in
fiecare din limbile amintite, merits sa se noteze faptul ca v. grec.
plAcic insemna 'noir, sombre, triste, funeste', tot a§a lat. niger
'schwarz, finster, duster, unheilvoll, unglikklich' (este curioasa
potrivirea de intelesuri intre cuvantul latinesc §i cel grecesc, ceia-
ce se poate pune pe socoteala unei influente din partea limbii
grece§ti). $i in alte limbi dam peste transformari semantice a-
naloage. Depilda germ. tribe 'sombre, obscur, 'are sensul de 'me-
lancolique' §i ii corespunde oland. droef 'traurig', deasemenea
germ. betriiben, format dela tribe, insemneaza '(s')affliger, (s')
attrister' (Fr. Kluge, Etym. Wb. d. Spr.9, pag. 463-4 s. v. trtibe).
Sic. marl mare : prumettiri marl (s. mdrisi) e munti (pro-
mettere molte e belle rose) prometter mari e month cf. rom.
a fageidui marea cu sarea. Dictonul sicilian exista aidoma in
latine§te : polliceri marea et montes. In romine§te montes pare
a fi fost inlocuit prin sal, - lis din motive de ritm.
matinu: di lu matinu si vidi lu bon jornu il buon
Sic.
di si conosce da mattinarom. zida band se cunoaste de dimi-
neap.
Sic. 'mbriacu ubbriaco : 'mbriacu come an porcu cotto come
1) Interesant este ca macedorom. albu are sensul de 'fericit' (Pascu,
op. cit. I, 31 s. v.).
 DIALECTELE ITALIENE DE SUD $I LIMBA ROMtNA 187

una monna, briaco fradiciorom. beat ca un porc. Porcul este

simbolul murdariei, deaici comparatia aceasta care exprimd
dispretul si scirba fata de un om beat, murdar din punct de
vedere fizic §i moral.
Sic. meli : cu' avi lu meli a lu manu si la licca chi ha buono
in mano ne goderom. eine umbld cu mtere trebute sei-J lingo
degetele.
Abr. mende mente, memoria : tie' nna mende ricorda, tie-
ne a mente, tie' mmende ! guarda, abr. 2 tene' mmende guardare,
por mente, (s. v. tene) tt mmende ! mira, ma guarda, agn. (s. v.
mende) tie mende poni mente, guarda, tene mende guardare atten-
tamente, neap. (s. v. tenere) teneremente (sic!) v. comp. di cui
si conitiga soltanto it radicale: affissare, mirare, squadrare", cal.
Sc. (pag. 67) tenere a mmente, sic. (s. v. menti) teniri a menu ri-
cordarsi rom. a Linea minte; '1. a nu uita, a-§i aminti ; 2. a
baga de mud' (adica ambele sensuri pe care le vedem *i in
Italia sudica).Sic. nesciri di menti (dimenticarsi) uscir di mente
rom. a iesi din minte; veniri in menti (rammentarsi) venir in
menterom. a veni in minte. Cf. lat. venire in mentem.
Sic. mettirisi cu 111711 (provarsi, contendere e anco azzuf-
farsi con alcuno) porsi con alcunorom. a se pune cu cineva ;
mettiri la tavula (apprestar Ia mensa) metter la tavola rom. a
pane masa ; mettirisi 'n testa (voler fare, ostinarvisi) ficcarsi in
caporom. a-st pune in cap 'a se hotarI (sd facd ceva)'.
Teram. mezze mezzo : na cose de mezze, ne grande, ne pic-
cola, ne buona, ne cattiva, mediocrerom. un lucru de mijloc id.;
ex.: Cum a fost gala anul acesta ? De mijloc (=potrivit). Sic.
menzu mezzo : mettirisi 'n menzu (esser mediatore) essere o en-
trar di mezzorom. a se pune la mijloc 'a interveni'.
Sic. milli mile : parir mill' anni (attender con ansieta gran-
de) parer mille annirom. mi se pare 1000 ant pdndla vacantd.
Sic. minna poppa : minna di vacca (sorta d'uva) brumesta
rom. gra vacit 'o specie de struguri'.
Sic. misura rasa (spianata) misura rasarom. masurel rasa
(§i banita rasa : plina exact panala nivelul buzei ; cind se ma-
soara cereale cu banita, se 'rade' cu o lopatica tot ce trece peste
acest nivel); d'una misura (uguali, pari) d'una misurarom. de-o
masurd 'deopotriva, la fel'.
Abr. moneche (§i preute) scaldaletto ad arcucciorom.
 188 I. IORDAN

lugcir(as) 'stecld plind cu apa fierbinte servind Ia incalzirea aster-

nutului inainte de culcare'. Este curios cd nici Tiktin, nici Diet.
Acad. nu inregistreaza acest inteles at cuvintului ccilugar, asa de
rlspindit prin unele locuri. Si in alte limbi intilnim exemple
asemanatoare : frc. moine 'Bettwarmer', span. fraile si catal
frare (ambele = frare, adica monah la inceputul carierei) id. ; in
italiana aceias insemnare o are marito (v. Archivum Romanicum
VIII, pag. 483, recenzia lui R. Riegler despre Alfredo Panzini,
Dizionario moderno). Foarte probabil, obiceiul rominesc de a se
inc lzi patul in chipul aratat aici este importat, prinurmare si
sensul cuvintului ccilugar(a0 'Bettwarmer' trebuie pus pe sama
unui imprumut ; deunde? Aceastd metafora tontine o aluzie
foarte transparentd la moralitatea nu tocmai ireprosabild a cd-
lugarilor (si a preotilor catolici ; si acestia necasatoriti, cf. abr.
preute).--C6. Rominii au luat obiceiul din alta parte, dovedeste,
poate, si anecdota despre calugdrul care, fiind in gazda la o
casa unde servitoarea, angajata chiar atunci, nu stia Inca ce in-
semneaza 'calugar', a fost purtat din odaie in odaie, pentruca fe-
meia intelesese cd trebuie sa is pe monah si sd-1 ducd pe rind
in fiecare camera : aceias anecdota o povesteste Riegler, loc. cit.
Sic. morti morte: chista e la sd morti (si dice delle vivande,
doe cosi vanno apparecchiate) questa e Ia 'sua morterom.
asta i-t moartea (despre o mincare care place mult, dupd care
moare" cineva ; ex. : sarmalele sent moartea cutcirul'a) ; aviri vista
la morti cull 'occhi (essero stato in pericolo di morte) aver ye-
duto .1a morte cogli occhirom. a fi vazut moartea cu ochit
Abr. mosca ! silenzio 1 e si accenna con la punta dell'
indice destro alla bocca chiusa, abr. 2 (pag. 29, nr. 169) zitte!
mosche !, (s. v. mosche) mosche !, most' a la cegte mosca zitto 1,
I

silenzio 1, bud 1, acqua in bocca", leap. (App.) mosca ! sta bene,

vedrairom. sst ! musca ! [constructie eliptica pentru : sd se audd
musca !, sau. sd... nu se audd (nici) musca ! cum zic unii, contaminind
sa se audd musca cu sa nu se audd niciun zgomot).Neap. (App.) mos-
ca ciuffo di peli che molti si lasciano sul mento, o nell' incavo che se-
para esso mento dal labbro inferiore, pizzo, abr. 3 muschette chtffetto
di peli tra ii labbro inferiore e it mentorom. mused' id. (probabil
ca-i trorba de un inteles nou, treat supt influentd strains, dUpdcum si
obiceiul de a-si ldsa par Mire barbie si buza de jos va fi dease-
menea importat : cf. franc. mouche, germ. Fliege cu acelas sens).
 DIALECTELE ITALIENE DE SUD BSI LIMBA ROMINA 189

Irp. muorto cadavere, agn. muorte it cadaverorom. mortal

(de ex.: am vazut mortal, a trecut mortal lacimitir).Sic. 'nnamu-
ratu mortu (grandemente) innamorato morto rom. indragostit
mort (cf. a umbla mort sau a- muri dupci cineva = a muri de dra-
goste pentru cineva, dupacum se zice a muri de frig, de foame,
etc.= a suferi mult de frig, de foame, etc.) ; mortu di siti, di
fami, etc. (sommamente assetato, affarnato) morto di sete, di
famerom. mort de foame, de sete, etc.; cchia mortu ca viva (spa-
ventato) trambasciato, pia morto che vivorom. mat malt mort
decit via.
Sic. munnu mondo : essiri 'ntra l'autru manna (essere fuori
di se) essere nell' altro mondorom. a fi pe lumea cealalta s. pe
ceia lame 'a fi absent cu spiritul' ; lu munnu a la riversa (dicesi
delle cose che son al contrario di come dovrebbero essere) it
mondo a rovesciorom. (s'a tutors) lumea pe dos 's'a schimbat
mult' ; essiri cosa di l'autru manna (strana, straordinaria) esser
cosa dell' altro mondorom. a fi un lucru depe lumea cealaltd ;
essiri pri lu manna (andar errando di qua e di la) essere per
it mondorom. a fi prin lame; da chi lu manna e manna (da
tempi antichissimi) da che it mondo e mondo : cf. rom. decind
(ii') lumea (si pcimintul).
Sic. munti: munti cu munti nun si juncinu mai (cioe i monti
non si muovono, ma gli uomini s'incontrano) i monti stan fermi
e le persone camminanorom. inutile cu munte nu s'ajunge, dar
om cu om s'ajunge (se spune asa cind cineva nu se poartd cum
trebuie intr'o imprejurare oarecare sau cind Isi iau Minas doud
persoane, dintre care una se teme ca nu va mai revedea pe
cealaltd).
Sic. muriri di rabbia, di sdegno (travagliato grandemente
dalla rabbia) morir di rabbia, di sdegno, muriri di fami, cli sit!, di
sauna, di friddu, ecc. (patir molta fame, sete, ecc.) morire
di fame, di sete, di sonno, di freddo rom. a muri de
dada, de ncicaz, de foame, de sete, etc. ; muriri di fami mai
Insemneaza si 'esser mendico : morir di fame', ca si rom. a marl
de foame = a nu avea ce minca ; muriri di li risati o di la ririri
(ridere molto) morir dalle risarom. a muri de ris ; muriri di una
cosa sau muririnni (averne veemente desiderio) morir di checches-
sia o di voglia di checchessia : cf. rom. a muri dupa ceva sau
de dorul anal' lucru (§i: a se omori dupa ceva); pozza muriri (di
190 I. IORDAN

subbitu) (maniera di giuramento) io caschi morto, vo' morire,

poss' io morire, ch' io assaettirom. pot sd mor sau sd mor,
dacd.., (§i: sd mor pe loc, sd dea Dumnezed sd mor.,. etc.); moru !
la testa; moral lu vrazzu esclama cosi chi ha un fiero dolor di
capo, di braccio, ecc.rom. mor ! capul, mor ! mina, etc.
Sic. muru : stari muru cu muru (abitare accanto, non avere
che un muro che li divida) stare a muro a murorom. a sta
pdrete in pdrete cu cineva ; parrari cu lu muru (parlare a chi non
ascolta) dir al murorom. a vorbi la parett
Sic. mussu muso : fari mussu (far certo segno di cruccio)
far musorom. a face bot; mittirisi cu lu mussu (imbronciarsi)
far musorom. a pune botul (se zice mai ales .despre copii, cind
sint gata sa plinga) ; essiri mussu cu mussu cu unu (stargli vicino)
viso a visorom. a fi sau a sta bot in bot cu cineva 'a fi mereu
impreund cu cineva' ; mettiri lu mussu a tutti banni (impacciarsi
negli affari altrui) metter bocca in checchessiarom. a -pt yid
botul in toate,
Sic. muzzicari mordere : muzzicarisi ii manu o li jirita (pen-
tirsi o dolersi di checchessia) mordersi le mani o le ditarom.
a-si musca minile sau degetele (v. mai sus s. v. neap. mano);
muzzicarisi li labbra sforzarsi di non ridere ; e anche frenare I'ira
rom. a-sr musca buzele (cu ambele 1ntelesuri din siciliana). Cf.
lat. labra mordere.
75. Irp. naso : tene naso essere ben educato : cf. rom. a-si
cunoaste lungul nasului 'a fi rezervat, discret' ; sic. ciusciarisi lu
nasu (buttar da naso it moccio nella pezzuola o altro) soffiarsi
it naso -rom. a-,s1 sufla nasal ; sic. aviri nasu esser avveduto,
accorto : cf. rom. a avea_ nas 'a indrazni, a se incumeta'. Con-
structia siciliand se apropie ca sens de lat. habere nasum : ex. :
non cuicumque datum est habere nasum, in care nasum este tra-
dus de Georges prin 'spottisscher Witz, Satire'.
Cal. Sc. nchiudire coprirsi (il tempo), piovere dirottamente :
§i rom. a se inchide se Intrebuinteaza despre vreme cu intelesul
de 'a se inoura' (se inchide cerul din cauza nouilor, intocmai
ca o fereastra cu perdeaua lasatd sau o odaie cu u§a inchisa,
on poate e vorba de culoarea Inchisa, adica intunecata, a ce-
rului §i a atmosferei, atunci cind sint nouri ?).
Cal. Sc. ndirizzarsi (detto del tempo) rimettersirom. a se
indrepta (vremea). S'a zis intaiu, probabil, despre oamenii bolnavi :
 DIALECTELE ITALIENB DE SUD $1 LIMBA ROMINA 191

dupace s'au insdnato§it, s'au sculat din pat, s'au ridicat drept
in sus, s'au 'indreptat' adica (pana atunci stateau culcati). Sau
poate s'a pornit dela constatarea ca obiectele flexibile, dacd-s
Indoite, revin in pozitia dreaptd dela inceput, adica se 'indreap-
ta'. Dupd aceia s'a zis §i despre alte lucruri, care, dupace §i-au
schimbat infati§area, o recapata a§a cum o avusese dela inceput.
Vremea se indreaptd insemneazyremea se face bund, din rea cum
a lost, Intocmai ca afacerea s'a mdreptat (dupace se stricase mai
intdiu).
Teran. nengue nevicare : ci ha nenguute metaf. si dice di
chi comincia ad incanutire §i in romine§te se intrebuinteazd a
ninge cu acest sens ligurat ; de ex. : ca s'ajungi acolo.,., va sa-t
ningci in cap nifel (din Opincaru de Jipescu, citat de Tiktin s. v.
ninge).
Sic. nesciri uscire : nesciri di menti (dimenticarsi) uscir di
menterom. a l'esi din minte; nesciri lu data morire, sbasire
rom. a l'esi sufletul ; nesciri di mastru (chi arriva all' eta da uscir
di tutelia paterna o del maestro, o simili) saltar la granatarom.
a iesi calfa, mester, profesor, doctor, etc. 'a ajunge...' (poporul a§a
intreabd totdeauna pe cel care urmeaza la o §coald oarecare :
ce leg dupcice sfiresti invdtcitura 2).
Sic. nettu netto : vale anche interamente, del tutto o di-
rittura, in un trattou : 'mbriacu nettu, pazzu nettu, etc. ubriaco,
pazzo affatto, del tuttorom. carat nebun (§i nebun curat), etc.
(carat este adverb in romine§te, cind precede adjectivul, §i in-
semneazd acela§ lucru ca adeveirat : X. este carat nebun = X.
este a§a de nebun, Incit din cumintenia de altddata n'a mai rd-
rnas nimic, care sd-i §tirbeasca intr'un chip oarecare deplindta-
tea nebuniei).
Abr.2 'nfusse, 'mbusse ,p. pass. (di 'nfonne', 'mbonne) e agg.
bagnato, molle, intinto, inzuppatoa : sta gne 'na hallina 'nfusse é
come un pulcin bagnato, avvilito, buttato giarom. a sta (s. a
fi) ca o gdind (s. curcd) plouatd.
Cal. Cr. nghiuttiri inghiottire : nghiuttiri una pillola ingoz-
zare ; soffrire in silenzio qualche cosa the dispiacerom. a in-
ghiti id. (construit eliptic).
Abr."ngrigtallirse degli occhi : divenir lucidi e riflettenti ; pr. di
chi ha mal di capo, di chi ha i bachi, di chi da in tisico, di chi e
192 N. C. BEJENARU

moribondo : cf. rom. a sticli ochii, intrebuintat cam in aceleasi

Imprejurari.
Teram. 'nnomenapatre la fronte, forse perche facendosi ii
segno della croce, dicendosi : in nomine patris, si tocca la fronte,
Si usa nelle fr9.si: ha, cascate e ha-schiuppate lu 'nnomenapatre,
mo to dinghe na 'bbotte su lu 'nnomenapatre " rom. a cazut si
lovit in numele tatcilut, acu itt dau una in numele tatii fur, etc.
(explicatia data de Savini : fruntea este locul unde se pun de-
getele, cind se spune' in numele tatalur corespunde evident ade-
varului).
Sic. notti : fari di la notti jornu (vegliare o essere occupa-
to anco la notte) far della notte giorno rom. a face din noapte
(s. a face noaptea) zi.
Sic. nudu : nudu como lu fici so matri s. comu Diu l'ha fattu
(affatto nudo) nudo come Dio l'ha fatto, ignudo natorom. gol
cum 1 -a facut matai-sa s. Dumnezeii.
Abr.2 'n zene nel grembiule, nel grembo, sulle cosce, stando
seduti : purta' n zene portar nel grembiule, mette"n zene met-
tere nel grembiule, posare sulle cosce stando seduto, tene"n
zene, etc., neap. (s. v. tenere) tenere nzino avere in gremborom.
a purta, a purse, a finea, etc. in sin.
(va urrna) I. Iordan.

IV.
Pribegia lui Constantin Voda Serban
2. Cucerirea Moldovei de catre Constantin Serban.Re-
luarea Tronului Munteniei.A doua domnie mol.
doveand qi moartea sa 1).

Inainte de a se realiza schimbarea in aceste domnii, cand

batranul domn moldovean Gheorghe Ghica astepta ostile tataresti
spre a porni spre Muntenia, aparu de peste munti Constantin Ser-
ban. La 21 Oct. 1659, pribeagul pornea din Brasov spre mUntii
Moldovei pe care-i trecu pela Oituz 2) de unde lua drumul spre
1) A se vedea Arhiva, XXXIII, 1, p. 45.
2) Nekesch-Schuller 250-1.
 PRIBEGIA LUI CONSTANTIN VODA $ERBAN 193

capitala tarii. Cand auzi Ghica Vodd de primejdia ce-1 amenin-

ta i§i muta tabara la Capu Stancei '), Tanga Tutora in preajma
Bugeagului §i trimise impotriva Iui Constantin Serban toata cala-
rimea in frunte cu Hdba§escul Hatmanul §i cu Grigore Pahar-
nicul. Prin §tafete se afla despre taria oastei lui Constantin care
era 1ntovara§it de Nemti, (ccalari cu foc,), de Seimeni §i de Un-
guri §i nebizuindu-se calarimea moldoveand sa se loveasca cu
navalitorii, se hotara§te sa se retragd inapoi. Spre a lua con-
tact cu oastea lui Constantin s'au lasat trupele Iui Voicevoschi
capitanulvreo 200 la numar§i mai in sus de Movile pe Bah-
lui, s'a produs Intaia ciocnire. 0§tirea moldoveana ce se re-
tragea, lua direct drumul Tutorei dar oprindu-se Hatmanul Ha-
ba§escul la manastirea lui Aron Voda, osta§ii au ramas in Iasi
pustiu de boeri §i de cea mai mare parte din negustori §i din
populatie.cIard oastea de sub steaguri au umplut targul prin,
pivnite slobode cu vinuri, pren case, pren poduri, morti beti pe
ulitao. Cu toata bataia intrebuintatd de capitani spre a readuce
sub steaguri pe osta§i ce care beat asculta la treaba ca aceia ?"
Voicevoschi Cdpitanul retragandu-se pand in marghtea oraplui
s'au oprit in laturea targului cu oamenii sai. Iar Constantin Vo-
da sosind la Valea Copoului Si trimitand §tafete sa afle ce oaste
e in targ, au luat'o cu oastea pe desupra Copoului ,.prentre vii"
§i la capul viilor s'au oprit pregatinduli oastea de luptd. In frun-
tea o§tilor sale erau lefegiii le§i ce fusese a lui Gheorghe
Stefan.
Cativa din osta§ii moldoveni, infierbantati de belie, fara po-
runca nimanui au inceput o mica hartuiald cu avangardele lui
Constantin ; dar apropiindu-se grosul o§tilor navalitoare, Moldo-
venii printre cari era §i Miron Costin Impreund cu Voicevoschi
Capitanul au inceput retragerea spre targ. Au lost urmariti de
gona§ii lui Constantin pand in marginea targului unde s'a oprit
apoi toate Wile spre a cerceta dacd nu se ascund forte puter-
nice in ora§. Afland prin oameni ca, Ghica Vodd e plecat cu
tabera la Tutora, n'a mai lasat o§tirea sa intre in targ, ci pe
deasupra ora§ului, peste valea Calcainei au inceput a urmari pe
fugari cari mergeau spre Tutora, inconjorand §i prinzand in ora§
o multime de osta§i bell. In retragerea ei desorganizata, o§tirea
moldoveana prime§te ordinul de a se opri la Capul Stancii §i
1) Miron Costin in Kogillniceanu, 1, 362 ed. Barwiski, 199.
3
 194 N. C. BEJENAR(J

sd intampine pe navalitori. Astfel toate steagurile" au stdtut

pe deal, aranjandu-se de batae. Constantin Vodd puse In fruntea
ostirii de luptd pe calaretii nemti iar in urma lor veneau Lesii
cu arme de foc.
Ostirea moldoveneascd era cu mult inferioard si ca numar
si ca armament, lucru de care si-au dat seama conducatorii ei,
dar avand ordinul de a intarzia inaintarea lui Constantin, se in-
cepu lupta in aceste conditiuni. Entuziasmul Moldovenilor facu
ravagii in primele randuri de Nemti «intrand cu sabille in
el, in asa fel incat randurile din urma nu mai puteau da foc
spre a nu omori pe insisi ai lor. Indata ins intrand in luptd
toata oastea lui Constantin si fiind pericol de a-i inconjura pe
toti, trupele moldovene incep retragerea cu mult mai desastruoa-
sa deck lupta. Retragerea trebuia sd se fach pe o panta foarte
repede, ce dd de pe dealul Stancei jos la Jijia iar aici trebuiau
sa treaca raul spre a merge spre Tutora. Jijia era foarte greu
de trecut fiind aici tinoasd, nefiind nici vad nici de inotat. Pe
un pod mic ce se afla nu puteau trece toti asa ca imbul-
zindu-se, cadeau de pe el in apa. Multa oaste a pierit inecata.
Cati n'au putut trece au cazut vii in manile lui Constantin prin-
tre cari si boerii, Bucioc, Buhus slugerul cel mare si Gavrilita
Costache vel jignicer pe can insa i-a eliberat si le-a ldsat mai
departe boeriile lor.
Oastea lui Constantin n'a mai trecut Jijia, iar Ghica auzind
de soarta bdtdliei dela Stanca, plecd inspaimantat spre La-
pusna, trimitand la el Agasi in Bugeac, veste despre cele
intamplate. In retragerea ei insd oastea lui Ghica infra in des-
...compunere. Facandu-li-se cunoscut promisiunile de lefuri marl
ale lui Constantin, ei pdrdeesc pe domnul lor si se intorc ina-
poi. Boerii cari insoteau ostirea n'au indrasnit sa incerce a o
convinge sa ramand pe langd domnul lor. El insusi a lost
insultat cand a incercat aceasta. Rdmanand numai cu bo-
.erd, Ghica Vodd a plecat indata spre Tighina, iar Seimenii
si Darabanii care-I Orasisera, erg la Iasi unde se in-
china lui Constantin Vodd cdruia, dela Mohildu ii sosise tot a-
tunci si Talmaciu Paharnicul cu cati-va oameni de-ai lui Gheor-
ghe Stefan.
Astfel se instald Constantin Serban domn al Moldovei gi,
din capitala Orli trimetea,soli la Turci spre a-1 intdri in noua
 PRIBEGIA LUI CONSTANTIN VODA SERBAN 195

Domnie '). Para lel cu acjiunea lui Constantin Voda in Moldova

Mihnea desfasura pe a sa in Muntenia. Dupd intalnirea cu Ra-
Koczy el plecase la Dunare cu scopul de a face un pod de lun-
tri si a lovi cetajile turcesti de pe malul drept. Cu ajutorul lui
Gaudy btu in drum o oaste turceasca , surprinsd in Vla§ca cand
-tocmai, sosindu-i stirea despre alungarea lui Constantin din Mol-
dova, el parsi orice acjiune §i fugi in Ardeal la Craiul. Cad §i
Turcii afland despre cele ce se petrec la Dunare se hotarasc din
nou pentru o expedijie care avea, de asta (lath, sa puna capat
tulburarilor. Ei randuesc pe All Pa§a Vizirul de Buda spre a
merge in Ardeal contra lui. Rakoczy, iar asupra lui Mihnea pe
Calga Sultanul de Crimeia. Pentru a putea instala pe Ghica in
Tara Romaneasca Calga avea de aranjant situajia din Moldova.
Pornind pe urmele lui El Agasi care se unise cu Ghica Voda la
Cd§uteni it ajunge §i unindu-si trupele se a§eaza cu tabara la
Bolota mai jos de Tujora. De aici oastea Tatarasca cu El Agasi
§i boerii moldoveni eu gloatele sunt trimi§i la Iasi contra lui Con-
stantin Voda, Calga ramanand in tabera cu Ghica Voda. Apro-
piindu-se ostile tatare0i, nenorocosul domn al Moldovei I i ri-
dica oastea din targ §i iii puse tabara la Galata, sus pe deal.
Pe deasupra raului ce se desparte de pardul Barnovei §i vine
pe sub Galata" au pus osta0i sa facd ant mare in dosul ca-
xuia s'a a§ezat toata pedestrimea. Caldrimea toata statea in deal
,,sus la dreapta". Oastea tatarasca s'a adunat incetul cu incetul
-concentrandu-se toata la Ciric §i de aici au inceput harjuelile
mergand Tatarii pand la parau. Ddrabanii de dupd §anjuri au in-
ceput focul, un foc ins care nu aducea Tatarilor nici o paguba
intrucat ei nu bagasera in lupta decat patrule rasleje spre a incerca
foga inamicului. Spre seara o parte din Seimeni cari pardsisera
pe Ghica au ie§it din §anjnri, viind la iaz pe langa parau pant(
la podul Bahluiului Si trecand podul au inceput a da din saneje
in Tatari. El Agasi- incalecand, pogori singur pe §esul Bahluiului
§i indemnand pe ni§te Tatari sprinteni asupra Seimenilor, ii pun
pe fugd. Panica produsa fu atat de mare incat cele 2 steaguri
de catane, care erau pe §es fugeau la un moment dat, gonite
de un singur Tatar. Aceasta mica harja s'a intamplat in seara
tie 20 Noembrie .) intro Joi Si Erica o§tilor lui Constantin a fost
1) Cf. §i Szilagyi, II 553 ; 562 §i 566.
2) Cum presupune D-1 Iorga in Studii si Doc. IV CCCIV.
196 N. C. BEJENARU

a§a de mare incat toata noaptea au dat «din sanete, nemte§te),

stricand pulberea in vent, intrucat Tatarii se retrasese «la mas.,
A doua zi Vineri 21 Noembrie, El Agasi chemd pe boeri la el
spre a le spune ca in acesta zi ei nu fac razboiu nimanui ci
numai dace sunt atacati de altii primesc lupta de oarece ii o-
pre§te legea dela aceasta. Totodatd le cerea boerilor informa-
tiuni asupra o§tirii lui Constantin, asupra positiei §i locurilor pe
unde l'ar putea lovi mai bine, cand in mijlocul acestor discuti-
uni se and tobele §i trambitele oastei aceluia care pe Bahlui
se §i pusese in linie de bdtae. Pedestrimea §i tunurile se-
cuprindeau intre paraul ce venea alaturea cu Galata de jos §i
astfel a§ezata, oastea lui Constantin iii incepu inaintarea spre
podul Bahluiului in numar de vre-o 8000 de oameni. Tatarii in
numar de vre-o 3000 §i Moldovenii de vre-o 300 au luat po-
sitie dincoace de Ciric, pre podi§ asupra Tatara§ilor a§teptand
inaintarea lui Constantin.
Au inceput a trage cu tunurile dar prost, fare sa nimerea-
sca in du§man §i mai ales fard sa-1 inspaimante. Ajungand la
Bahlui au inceput a trece raul. Cand au inceput insa a ridica
dealul pe langa Tatara§i, El Agasi in frunte a dat semnalul ata-
cului urmat de 'Mari. Focurile dese ale Nemtilor lui Constan-
tin produc la inceput frica Mari lor, cari se opresc dar nu cad
de loc dintre ei. Vazand ca focul for nu produce nici un elect
asupra du§manului, o parte din darabani care se aflau mai la
urma o iau la WO. Aceasta a fost semnalul desastrului. Tatarii
incurajati dau navald §i intra in pedestrimea lui Constantin cu
sabiile f dcand un macel ingrozitor. Toate carele cu provizii §i
munitiuni raman la Galata iar osta§ii s'au impra§tiat pe unde
au putut, spre a nu cadea in robie a§a cum s'a intamplat cu
banul Craiovei Baleanul. Constantin lua drumul Scanteei ') §i a-
poi spre munti in Tara Romaneasca de unde pe la Timi§ ajunse
in Ardeal ) unde gasi Si pe Mihnea. Acesta nu mai avu nepld-
cerea de a incerca o lupta cu Tatarii cari aduceau pe Ghica dar
trecu prin primejdii §i mai mari. Era sa fie arestat de trupele
sale care voiau sa -1 dea Turcilor §i trebui sa se rascumpere pia-

1) Salarcli ap. Sincai, HI. 83, ne spune Ca Constantin ar fi scapat in

Muntenia lui Mihnea.
2) Hurmuzaki Doc. V, 75.
 PRIBEGIA LUI CONSTANTIN VODA URBAN 197

tind o mare sum de bani, ') iar in Ardeal era sa fie prins de
oamenii lui Acatiu Barcsai pe cari Turcii 11 reintronaserd in
domnie 2).
Astfel se termina a ventura lui Constantin in Moldova §i a
lui Mihnea in Muntenia care in loc sa aduca vre-un folos ,,Crain -
lain care-i indemnase la aceasta, ii aduc din contra not pri-
mejdii.
La intrarea pribegilor in Ardeal, Rakoczy nu mai era sin-
gurul stapanitor al tdrii. Barcsai fusese reintrodus de Turcii
din Timi§oara §i cucerind Sibiul fu inconjurat aici de trupele lui
Rakoczy. Dar Poarta era hotaratd a-I inlatura cu orice pret din
Ardeal. Ea intervine la imperiali asupra carora plana bd-
nuiala ca ajutd pe Rakoczy §i pe cei doi domni romani ma-
z suferindu-i pe teritoriul lor. Poarta cerea extradarea lui
Francisc Rakoczy, fiul Craiului §i a lui Kemeny cari erau refu-
giati in Ungaria de sus, spre a se putea inlatura banuiala ce o
avea asupra for 5).
In acest limp Rakoczi continua a asedia Sibiul §i se pare
ca era isolat in partea de nord-vest a Tdriff sale avand ca cen-
tru de putere Orade-Mare §i Cluj. In oastea de asediu a Sibiu-
lui erau §i cei trei domni romani : Constantin, Mihnea §i Gheor-
ghe Stefan cari, vazand ca lucrurile merg greu parasesc asediul
cautand fiecare sa-$i aranjeze socotelile. Gheorghe Stefan
lua calea uni exil de unde n'avea sa se mai intoarca. Constan-
tin Serban se intalne§te in 10 Februarie 1660 in Elesd 4) de unde
scria lui Rakoczy ca va veni la Cluj sa-1 vada. In Aprilie el se
zdsea impreund cu Mihnea la Satmar unde, in 23 ale lunei da-
dea un pranz mare prietenuluig §i competitorul aceluia§ tron.
Pranzul, poate a§a pregatit, i-a fost fatal lui Mihnea care de in-

1) Pentru intaia invazie a lui Constantin in Moldova vezi : Miron Cos-

-tin I, 361-367 = ed. Barwinschi pag. 194-204, isvorul cel mai de capetenie
pe care l'am nrmat in expunerea de mai sus precum : Cronicele muntene
in Mag. 1 si IV ; Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, II, 19 unde se socoate 25
data infrangerei lui Constantin : Nekesch Schuller, care ne spune ca durata
domniei lui Constantin in Moldova e 4 saptamani ; Hurmuzaki Doc. V'. ra-
portul din 8 Dec. 1659 ; Sincai III; Szylagi II, 553, 566 si 562.
2) Ziarul lui Ion Nemes loc. cit. 277-268.
3) Hurmuzaki III, 316.
4) Mon. Hung, Hist. Diplomataria XXIII 661.
198 N. C. BEJPNARU

data ce se intoarce acasa la tiitoarea sa, o circasianca 1) muri

pe neasteptate in bucuria rivalului sdu Constantin Serban.
Unindu-si astfel trupele sale- cu acele ale lui Mihnea, Con-
stantin Vodd se pregatea a trece muntii in Tara Romaneasca
poate nu pentru a-si relua un tron pe care nu era sigur ca l'ar
mai putea tine, ci pentru a-si ridica bogdtiiie mari lasate acolo
la plecarea sa din tarn in 1658.
In 26 Aprilie 1660 Constantin Serban reintra in tara Ro-
maneasca pe la Turnu Ros cu 3-500 ostasi dupd unii 2), 2-3000
dupa altii 3). La 11 Mai el intra in Bucuresti §i adunand pe da-
rabani si pe seimeni cati ii gdsi, le promise lefuri mari spre a
veni la el dandu-le in acelas timp voe de pradd.
Pradand, oastea seimenilor se adund sub steagurile lui Con-
stantin si se indreaptd spre Giurgiu unde se afla Ghica Voda.
Aici it lovird pe neasteptate Intr'o dimineatli in zorii zilei pro-
ducand mare invalm4eald in trupele sale : multi voind a se
salva in seici dincolo de Dundre au pierit inecandu-se in fluviu
iar cati n'au putut scdpa au cdzut robi in manile lui Constan-
tin. Dupd aceasta ispravd oastea se intoarce la Bucuresti 1). Pen-
tru a pune capdt acestor tulburdri din Tara Romaneasca, Sill,-
tanul dddu ordin pentru robia tarii. Husein Asian Pasa si Kemal
Pa§a cu osti turcesti si Ak Marza cu Tatarii, erau insarcinati sa
instaleze in scaun pe Ghica Vodd si sa limpezeascd sivatia de
aici. Acestia impreunandu-si ostile cu ale lui Ghica la Giurgiu
au plecat in ziva de 21 Mai spre Bucuresti 5). Auzind despre
aceasta Constantin Vodd, dupd ce-si desgropd din helesteul dela
Dobreni, bogatiile pe care le cufundase in 1658 la fuga sa
din tara, lud drumul in 25 Mai spre a trece in Ardeal. In
pdrtile muntelui Constantin bizuindu-se pe oastea sa mdritd prin
numdrul seimenilor §i darabanilor veniti la el si formata mai
ales din Poloni, Nemti §1 Unguri, incearcd o rezistenta in
contra Turco-Tdtarilor. Acestia au trimis o ceata de vre-o
300 de Tatari spre a cerceta pozitia si puterea trupelor lui
Constantin care intalnindu-se cu o strajd din trupele pribea--
gului o pune pe fuga. In fuga ei, aceasta strajd ajungand la
1) Sincai 111 83.
2) Frank ap. Sincai III, 83, Trauschenfels op. cit. 405-5.
3) Hurmuzaki Fragm, III, 316.
4) Stoica Ludescu in Mag. IV, 345 cf. Hurmuzaki, Fragm. III, 316.
5) Cronicele TArii in Mag. I §i IV.
 PRIBEGIA LUI CONSTANTIN VODA $ERBAN 199

tabard provoacd o panica a§a de mare 'Mat Wile toate au

luat'o la fuga. Cu cati a putut tine pe langd dansulvre-o 2-3000
de oameniConstantin Vodd a trecut muntii in Ardeal '), unde
c4peteniile de granita cu ordine dela Acatiu Barcasi a§teptau
sa-1 prindd. Constantin Vodd 2) trecand in Ardeal §i scapand de
urmaritori, n'a mai putut merge la Rakoczy care era in toiul
luptelor cu Turci ci urcandu-se alature cu muntii aproape de
Maramure§ pe la Bistrita, trecand prin cetatea Dornii au ie§it
la Campu Lung moldovenesc §i trecand mai pe din sus de Su-
ceava, au lovit pe la Hotin §i an trecut Nistrul pe la Mohilau
mergand la Cazaci ').
In Ardeal se petreceau acum ultimile scene ale dramei lui
Rakoczy. La 8 Maiu Craiul &idea un manifest in care aratan-
du-§i planurile Si lupta cea mare ce-o duce contra Turcilor, in-
demna pe toti ca la 15 ale Iunei sa fie adunati la Oradea Mare
spre 1nfrangerea mandriei turce§ti. Lasand asediul Sibiului 4) la
31 Mai 1660 dupd 6 luni, Rakoczy se pregatea sd reziste tru-
pelor cari veneau din Tara Romaneascd §i pe care Constantin
Serban nu le putuse opri. Rakoczyi si -a a§ezat tabdra intre Fe-
ne§ul Sasesc §i Gilau, in preajma Some§ului celui mic, a§a fel
ca in caz de infrangere sa se poata retrage in Ungaria. In 14
Mai, Vizirul ardea $imlaul §i trecand pe langd Cluj se a§eza in
22 Mai la Fene§ in fata trupelor lui Rakoczy pregdtindu-se deo-
camdatd de odihnd. Dar lupta se incepu indata, semnalul ei fi-
ind dat de trupele lui Rakoczy. Un vant puternic sufla °Vile
Turce§ti drept in fatd, ceeace Ricea bucuria Ardelenilor. Dar in
curand vantul se intoarse invers lovind in fatd trupele Craiului.
Dupd putind vreme trupele sacue§ti a§ezate in primele randuri
incep retragea. Spre a nu intra in debandadd intreaga oaste,
Rakoczy alergd intr'acolo spre a-i opri. Sdrind prin albia raului
ce curge din Fene§ul romanesc s'a lovit in fata de mai multi

1) Miron Costin in Kog. 1, 367-8 = editia Barvinski 205-206.

2) Acta dierum sub quibus Geor,ius Rakocius et Acatius Barczai, una
cum suis adhaerentibus, intra et extra civitatem Cibinium super regimine
regni Transylvaniae contendunt, anno 1660, Extrase in Jorga, Studiu §i Doc.
1V, 252.
3) Ibidem 368.
4) Deutsche Fundgruben, Capitolul XI, Wehrhaftige Berchreibung
de loan Kemeny.
200 N. C. BEJENARU

Turci si pand sa-i vie ai lui in ajutor a primit in cap patru ta-
eturi de sable, mortale. Pus in car si dus la Oradea Craiul
mai traeste pand in 8 Iunie 1660 cand moare ') lasand Cara in
manile rivalului stiu Acatiu Baresai.

Ultima Incer care a lui Constantin Serban de a lua

tronul Moldovei.
Dupd moartea Craiului lucrurile nu s'au linistit definitiv in
Ardeal. Alte rasmirite asteptau pe craiul cel nou. Sacuii fuse-
sera partizani Infocati ai lui Rakoczy si lesne i-a fost Iiii Stefan
Lazar sa-i convingd a alege in locul lui Barcsai pe loan Kemeny,
partizan infocat al craiului mort. Acesta reusise a ,se salva
in Ungaria si la alegerea lui i se supuse tot Ardealul
inclusiv Clujul. Barcsai paraseste de buns voe tronul asa ca
Staturile, in ziva de 1 Ianuarie 1661 confirms alegerea fdcutd de
Secui, alegand pe Kemeny 2) de print al Ardealului.
Dar aceasta insemna iarasi tulburare in acest colt sud estic
al Europei. El era prieten cu imperialii , fusese un devotat prie-
ten al lui Rakoczy ti -I intovarasise in toate expeditiile acestuia,
asa ca Turcii nu vor admite cu nisi un chip domnia lui in Ardeal.
Instalarea lui Kemeny dadea not sperante lui Constantin
Serban, care, ref ugiat la Cazacii ce-i fuseserd totdeauna prieteni
pregatea o noun aventurd militard. Imprejurarile erau si ele fa-
vorabil6- pentru aceasta. Cazacii erau suparati pe domnul Mol-
dovei Stefanita, pentru ca acesta indrasnise sa atace Raskovul
unde statea sora sa Ruxanda flupa moartea lui Timus 8). Ke-
meny insusi va fi desteptat lui Constantin noui sperante de dom-
nie 4). Cu vre-o 5000 b) de Cazaciparte recrutati de el parte
dati de eiConstantin Serban trecu Nistrul pe la Soroca spre
a lua domnia Moldovei 6).
Intrarea trupelor Cazdcesti in Moldova a pricinuit o ade-

1) Galeazzo ap. Sincai 11, 84.6 si Hurmuzaki Doc. V' psg. 77.
2) Sincai III, 88.
3) Miron Costin in Kog. I, 368 ad. Barwinski, 205.
4) Dovada am avea-o si in Cronica lui Miron Costin (Kog. I 386 ed.
Barwinski 368) unde ni se spune ca Rakoczy la indemnat la aceasta ; la
aceasta data 1nsa Rakoczy era mort.
5) Sincai III 99.
6) Neculce, o sama de cuvinte in Kog. Let. 11 190.
 PRIBEGIA LUI CONSTANTIN VODA URBAN 201

vdratd groazd pretutindeni asa ca aproape toata populatia s'a

refugiat la munti si in paduri. Oastea navalitoare fu intampindtd
Ia Coiceni pe Prut de cdlarasii de Cara si rnazilii rnoldoveni co-
mandati de Catargiu, de Grigore Paharnicul si de Mihalcea
Hancul sardarulcam vre-o 200 de oameni.Au fost insd im-
prdstiati numai de sunetele trambitelor cazdcesti. Dela Coiceni
Stefanita s'a retras in jos pang la Posadnici ; trecand apoi in
grabd pe Ia Iasi au mers in jos in preajma Bugeagului sa -1 ga-
seascd pe El Agasi pentru ajutor '). Constantin trecand Prutul
se instaleaza Ia Iasi 1mpreunandu-se cu prietenii sal 2), de unde
In 26 Ianuarie dadea un act de danie 9).
Dar domnia sa era sä fie de scurta durata. Afland Turcii
despre aceastd tulburare a Moldovei, trimit ordine severe Pasei
de Silistra si hanului pentru alungarea lui Constantin Voda si
reinstalarea lui Stefanita. Acesta, ajungand la el Agasi din Bu-
geag, s'a intors inapoi spre Iasi cu 3000 de ostasi. In capi-
tala domnul cel nou adunase pe episcopi si cativa boeri din
nordul Orli spre a-si forma divanul. Lovit insa pe neasteptate de
trupele tdtdrasti, Constantin Vodd iesi in graba spre rnarginea
de sud a orasului urindrit deaproape. Nestatornicii Cazaci, vd-
zind puterea mare a Tdtarilor, concep planul de a preda in ml-
nile for pe Domnul pentru care luptau.
Stamatenco, seful Cazacilor, trata cu El Agasi vinderea lui
Constantin $erban si dacd n'ar fi promis lefuri mari trupelor
sale mercenare, si-ar fi terminat atunci cariera. Fdgdduindu-le
de fiecare om cate 20 lei, la Mohilau si dand chiar atunci in-
semnate sume de bani stolnicilor cazaci mai ales lui Kiasca Stol-
nicul, Constantin Vodd reuseste sa se salveze.
In retragerea sa desordonatd spre Nistru a mai fost atacat
de cloud on de catre Tatari, °data la dealul Tatarasilor si a
doua oars la mandstirea lui Aron Voda, cand viata lui Constan-
tin Serban a fost din nou in pericol. Ajuns cu mare greutate la
Nistru trecu In Polonia de unde n'a mai Incercat niciodatd sa
ocupe tronul Moldovei 4).
1) Miron Costin in Kog. I 366 ed. Barwinski pag. 208.
2) Galeazzo la Sincai, Ill 90.
3) lorga, Studii §1 Doc. IV, CCCIX pgstrat la Acad. Rom. To LXXIX.
4) Miron Costin in Kog. I, 368-371 --r- ed. Barwinski 208-212, Hurmu-
zaki V' 81 si 83, IX', Mon. Corn. Trans. XII. Kraus II, 138-9 ; 145.
202 te. C. BEJENARU

Astfel reistalarea lui Stefanita se face de catre Tatari cari

duc drept rasplata, din Ord, un mare numar de vite. Deabea
dupd alungarea lui Constantin, sose§te Si pa§a de Silistra spre
a destivar§i pustiirea Orli 1).
*
* *
Este greu a urmari mai departe viata pe care a dus'o pri-
beagul domn al tarii romane§ti dupd ultima sa incercare de a
lua tronul Moldovei. Imediat dupd retragerea sa la Camenita,
pe teritoriul Poloniei, marele Vizir cere dela ambasadorul polo-
nez extradarea fugarului cu intentiunea de a-1 decapita 2). Am-
basadorul refuzd categoric. In urmd s'a luat intelegere cu hanul
sa se inchee pe cale panicd o invoiald cu Regele Poloniei in
ceiace prive§te modalitatite extradarii §i lurtrii in primire a Voe-
vodului reclamat 8). Extradarea insd nu a avut loc, datoritd u-
nor imprejurari pe cari nu le cunoa§tem Si Constantin Serban a
continuat a trai, nesupdrat de nimeni in Polonia. 0 singura §tire
avem despre pribeagul domnitor in rasiimpul dintre 1660-70.
Anume in 13 Martie 1665, Constantin Serban scrie mitropolitului
Stefan sa se prezinte cu scrisoarea sa Domnului Radu Leon Vodd
spre a-i dovedicu marturia sa ca mo4iile : Lipovdtul, Runcul
§i Crasanii sunt cumparate de el cu bani dela batranul Hrizea §i
ddruite mAnastirii salemitropolia Bucure§tilor de azi ; de ci
Hrizea Vornicul fiul lui Hrizea batranul nu poate sa le is inddrat
dela manastire cum facusepe motiv ca au fost luate cu de-a-
sila de Constantin Serban dela tats -sau. Ceiace Mitropolitul face,
castigand astfel mo§iile manastirii, devenita din acest an re§e-
dinta mitropolitand 4).
Se pare insa ca 'ill Polonia, contra cdreia luptase in ali-
anta cu Rakoczy, Constantin Vodd i§i gasise nu numai un ada-
post al vietii sale ci §i un sprijin al sperantelor sale pentru re-
capdtarea domniei. Caci incepand cu deceniul al 8-lea din al
XVII-lea veac, pribeagul domn Incepe a da iara§i semne de viatd
1) Hurmuzaki, Frag. III 320.
2) Hurmuzaki, Doc. V' pag. 82 §i 85.
3) Hurmuzaki, Frag. III, 321.
4) Scrisoarea publicat8 in Biserica ortodox6 RomanO, XVII, pag. 751
cfr. Gheorghe I. Negulescu, Stefan I Mitropolitul ungro-Vlohiei 1647-1668,
Buc. 1900 pag. 47 §i Gh. M. Ionescu, Istor;a Mitropoliei Ungro-Vlohiei,
1359-1718, Buc 1906 pag. 171-173.
 PRIBEGIA LUI CONSTANTIN VODA $ERBAN 203:

in aceasta privintd. Inteadevar prin August 1670 intalnim pe-

Canstantin Vodd cu mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldo-
vei" la Iastrzebiec de unde scrie pentru o datorie de 5000 de
galbeni ce-o avea de luat din Ardeal 1). Pentru aceasta datorie
Constantin Serban poarta o lungd corespondents cu Appafi, dela
care primeste,cam intre acesti ani 1670-1673o scrisoare, ca
rdspuns la una din 18 Februarie, in aceasta chestie 2). Neprimind
din Ardeal suma ceruta, pribeagul Voevod al Munteniei i§i in-
dreaptd sperantele in altd parte spre a -si procura banii de care
avea mare nevoie. Dintr'un hrisov din 4 Ianuarie 1672, dela
domnitorul Antonie din Popesti (1669-1672) reesd cd Constan-
tin Serban incerca la aceasta data sa ia indarat mosiile Lolo-
estii si Pestenii, pentru trebuintele sale pe care le ddruise ma
ndstirii sale din Bucure§ti (Mitropolia). Intelesam domnia mez
ne spune chrisovul domnuluicum au vrut Constantin Voda sd
instraineze dela sfanta mitropolie (mosiile) ; iar domnia mea so-
cotit'am dimpreund cu toti cinstitii dregatori ai domniei mele ca
nu se cade fiind d-lui pribeag in tari straine sd ia mosiile si
le instraineze dela Sfanta mitropolie care d-sa le-au elan
Pentru Constantin Vodd intervine insu§i regele Poloniei
tot cam in anul 1673 in Ardeal in mai multe randuri si de
unde regele primeste raspuns in favoarea voevodului exilat 4).
De sigur ca regele va fi vorbit principelui ArOdealului nu nurnai
pentru datoria reclamata de acesta ci si in favoarea planurilor
politice ale lui Constantin Vodd, pe cari, se pare, neastampara-
tul voevod, a incercat sä si le aducd la indeplinire cu ajutorul
Polonilor. In 1673 Decgmbrie el veni cu Polonii la Iasi pentru a
lua Tara Romdneasca, dar nu isbuti §i la 29 Ianuar el se gasea
la Snyatin de unde scrie iardsi in Ardeal pentru cei 5000 de
galbeni 9. Pe vremea addpostului lui Miron Costin in Polonia,
Constantin Serban, mai era Inca in aceasta tarn ').
1) Scrisoarea e in Torok-Mag. Allan Okm. IV, 4 4-5.
2) Scrisoarea e in : Bibl. Acad. Maghiare, Hist. act. 135, pp, 256-7
(Citat6 la Iorga, Studiii §i Doc. IV, 260.
3) Arch. Stat. Cond. Mitr. 2 fila 9 v. §i 10 v. (ap. Gh. M. Ionescu,
op. cit. pag. 165 nota 2).
4) Scrisoarea lui Appall, ciitre regele Poloniei, in Iorga, Studii $i Doc.
IV, 259.
5) Iorga, Studii qi Doc. IV, 260 nota 1 (cfr. Tara Mag.-Allan okm.
V, p 183, 190-1, 199-200, 219).
6) 1. Bogdan, Cronin inedite, 165.
204 N. C. EEJENARU

In timpul rascoalelor Polonilor cu Cazacii, cucerindu-se dela

acestia cetatea Raskov, este asignatd pribegilor domni Constan-
tin Serban si Petriceicu ca loc de sedere. (1774). Cu toate ca,
pe aceasta vreme era la o vrasta foarte inaintatd, totusi Con-
stantin Serban se mai gandea Inca la recuperarea scaunului sau
domnesc. Caci in 10 August 1674 Tarul Rusiei raspunde din Mos-
cova lui Petriceicu §i Constantin Serban la o explicatie ce a-
cestia o adresara tarului in 26 Februarie acela§ an,conditiile
pe care el le pune pentru Incheerea unui tratat de aliantain-
tre el si cei doi principi I). Dar aceste planuri nu s'au mai rea-
lizat niciodatd §i urma lui Constantin Serban se pierde pentru
totdeauna. Sd fi murit oare in cetatatea Raskov unde isi avea
in aceste ultime vremuri locuinta ?
N. C. Bejenaru

Caracterizarea si impArtirea Istoriei Rominilor

0 null& conceptie 2)

(urmare)
De-acelas, vis se contaminard si unii principi romini. Se
atribue Inca lui Mihai Viteazul gindul ascuns de-a alunga pe turci
§i a se opri la Constantinopol ; in acest scop cuceririle sale si
alianta cu Boris Godunov. Mai sigur si precis nutri acest gind
ambitiosul Serban Cantacuzino ; el adauga la titlul sau un enig-
matec ,,T. T." poate tar tarigradului" = Imparat al Constanti-
nopelei. Fratele sau, Constantin Stolnicul pune pe invatatul pre-
lat Ion Comnen sa scrie viata stramosului lor, loan Cantacuzino
imparatul. Vasile Lupu, ca urmator imparatilor de rasarit in tu-
telarea patriarhiei de Constantinopol §i a bisericei ortodoxe, ur-
maria acela§ vis invaluit in haina religioasa, pe care faptele de
stapinire In Muntenia si Ukraina il descopereau. De altfel, mai
toti domnii romani, dela Neagoe la Brancoveanu, fura conside-
rati ca urmasi ai Cezarilor bizantini". Neagoe Basarab cauta
1) Conditiile acestui tratat sunt publicate in : Polnoe Sobranie Zaco-
nov, Tom. II, 968 ; Mitilineu, Colectiune de Tratatele si Conventiile Roma-
niei ; Acte si Documente relative la 1st. Renasterei Romaniei Vol. 1, 9-12.
2) A se vedei Arhiva. XXXIII, 2, p. 101.
 P. CONSTANTINESCU-1A51 205

sa imite in totul pe imparatii bizantini, dela incercdrile literare

Ia zugravirea chipului sail cu cununa de our a acelora. Domnii
Alexandru *i Mihnea din Muntenia '-se Intitulau basileis", iar
dupd ei *i ceilalti domni. Un patriarh afirma cd Petru Schiopul,
domnul Moldovei, ar merita sd fie imparat bizantin !
*
* *
Renagerea culturald din Intreaga Europa nu s'a oprit Ia
granitele Principatelor. Tipografiile, ca cea mai insemnatd in-
ventie, ajung in jumatatea de veac *i la romini. Radu cel Mare
aduce cea dintdi tipografie in preajma anului 1500 ; peste un
veac intrebuintarea tiparului e raspindita. Petru Rare* este un
om al Rena*terei" '), Alexandru Ldpu*neanu, fiul acestuia Bog-
dan IV, Despot Vodd, Petru Schiopul, sunt patrun*i de insem-
natatea culturii apusene a strdlucitului veac XVI, introdusd in
Principate prin vecinatatea Poloniei *i a Ungariei. Cronicarii Ma-
carie *i Eftimie, istoriografi subiectivi, deli imitators ai cronicelor
bizantine, prin apologia domnilor care-i sustin, se pot compara
cu legi*tii *i biografii regilor franceji. Neagoe Basarab s'a de-
votat numai bisericei *i artelor, se crede a fi fost el singur de-
savir*it scriitor ; faptele sale sunt ldudate de Gavril Protul dela
Athos. Demn urma* al lui Neagoe fu mai putin cunoscutul Radu
Paisie ; Petru Cercel fu poet *i humanist format in anturajul Me-
dicilor florentini *i franceji. Rena*terea culturald din prima ju-
matate a veacului XVI datore*te mult *i unor femei, Despina
Milita a lui Neagoe *i Elena lui Rare* ; iubitoare de carte *i
arts, prinseserd acest gust de-acasa, dela vechea traditie bizan-
tino-apusand, stralucitoare odatd la cikrtile despotilor sirbi. Aple-
carea lui Petru Rare*, cdtre culturd Incepe datat din clipa cdsd-
toriei a doua cu Elena, iar iubirea Despinei pentru arta chiar
poporul a imortalizat-o in legenda jertfirei odoarelor personale
pentru terminarea catedralei dela Arge*. Ele inspirard un curent
de Rena*tere culturala, ca*i italiencele de Medicis, regine pe
tronul Frantei.
In veacul al XVI se formeazd limba literary romineascd in-
Idturindu-se haina slavond, dupa cum rena*terea literaturelor na-
tionale in apusul Europei inlaturase limba latind. Idiomul dela
1) N. Iorga eRevista istoricaz, X, 10-12 p. 298, Buc. 1925 ; iar de cu-
rind comunicarea interesanta a d-lui Ciobanu la Academie.
206 CARACTERIZAREA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMAN1LOR

Tirgovi§te se impune ca limb literard prin scrierile lui Coressi,

dupa cum dialectul toscanez fu adoptat de literatura italiand sau
cel din Ile de France pentru cea francezd. Nici precursorii Re-
na§terei nu lipsird : autorii anonimi din veacul XV ai textelor
mahacene §i ai celorlalte codice religioase sau noti§tii istorici ai
Analelor dela diferite mandstiri. Dar chiar pentru lumea slava,
cotropita la sudul Dundrii de turci §i Inca neinsemnatd in Rusia,
;principatele joaca acum rolul precumpanitor. Pe timpul lui Radu
cel Mare se tipare§te cea dintai carte feligioasa pentru toata
lumea slava ; Macarie tipograful it nume§te pe Radu Mare
Voevod a toata Valahia §i a Padunopei", titlul despotilor sirbi.
In veacul urmator Vasile Lupu e sustindtorul intregei ortodoxii,
singurul sinod tinut in Tarile romine§ti fu prezidat de el la Ia0.
In veacul al XVII Rena§terea se desfavara in linii mari
'pe timpul domniilor culturale ale lui Matei Basarab §i Vasile Lupu,
Serban Cantacuzino §i Constantin Brincoveanu. In acest veac scriu
cei mai mari cronicari §i istorici, Intre cari Dimitrie Cantemir
.ci§tiga o faima europeand cum n'a avut-o nici un romin pand
azi ; se tiparesc cele mai frumoase §i desavir§ite carti biserice§ti
ale mitropolitilor Varlam, Dositei, Stefan ; apar cele dintai carti
de legi scrise §i tiparite in romine§te.
.
Dupd cum nu numai regii, dar §i alti seniori incurajau cul-
tura §i'n Principate multi boieri inlesneau pe scriitori. Familia
CraioveOilor sau Banovetii, ctitorii Strehaiei Si Bistritei, au jucat
un rol insemnat politic §i cultural la finele veacului XV §i'n de-
cursul celui urmator, dind mai multi domni sau sustinind pe altii.
Cantacuzinii iau locul in veacul urmator, cei mai insemnati car-
turari ai timpului apartin familiei lor. In Moldova contemporanii
Costine§ti au dat doi din cei mai insemnati cronicari ; iar Inain-
tea for Movile§tii au imprumutat culturii slavone pe mitropolitul
Petru al Kievului. Vasile Lupu fu ajutat de Evstratie Logofdtul,
pc timpul for familia Ureche da ctturii pe un mare ctitor i un
cronicar. Matei Basarab e ajutat de carturareasca familie Udri§te
Ndsturel. Stiinta de carte incepuse sd patrunda in boerime, iar
contactul cu nobilimea polond aduse la not obiceiuri apusene.
care schimbara intrucitva traiul primitiv de !And atunci al cla-
sei stdpinitoare 1). Curtea lui Bogdan Ldpu§neanu era atit de

1) R. Rosetti, op. cit., p. 38.

 P. CONSTANTiNESCU-IAI 207

-polonizata, ea boierii gelosi pe tinerii lehi de care se 'nconju-

rase domnul, uneltird Impotriva-i si-1 alungara. In Polonia si-au
facut studiile cronicarii Costinesti, Ureche, Milescu, celalt invatat
romIn de- reputatie europeand si probabil si alti boieri moldo-
veni. Pentru boierii din Muntenia era mai aproape Viena, unde
invata arhitectura un Cantacuzino si chiar Italia.
Cultura romInd Infloreste spre deosebire de cea slavond si
greaca. Vechea scoald de 'nvatAturd slovineascd, ale cdrei Ince-
puturi merg pand la 1566, se transforms in veacul XVII intro
scoala cu scopul de-a pregati si scriitori in romIneste. La scoala
lui Vasile Lupu dela Trei Erarhi, intitulatd, dupd modelul apu-
san, collegiu, elevii Invatau si literile latinemarturiseste Ban-
dinus. Colegiul vasilian fusese organizat, dupa modelul scoalei
din Kiev a mitropolitului Petru Movild, cu InvdtamIntul dupd sis-
temul, medieval in trivium si tuadrivium, incoronat de teolo-
lie ; inva(amIntul clasic din Polonia influentase pe toti cronicarii
moldoveni, pe care se cuoine sd -i numciram printre humanistii
Europei. La scoala din Bucuresti a lui Serban si Brincoveanu se
invata gramatica, logica, retorica, metafizica, fizica si astronomia,
-casi 'n programul scolilor din apus '). Pe linga literatura religi-
oasd si istorica, apar si lucrdri in versuri ca lucrarile lui Miron
Costin (Viata lumii, La sterna tdrii"), Psalmii lui Dositei, vi-
surile dela Pravilele Imparatestia, unele Incercari ale lui Can-
temir si al(ii ; se statorniceste acum literatura juridica.
Cultura e atit de desvoltatd In paturile de sus cA cele mai
insemnate lucrari ale Renasterei europene, tiparituri din veacul
XVI si XVII, sunt cetite adnotate si colectate In biblioteci costi-
sitoare. Una din cele mai vaste fu cea lui Serban Cantacuzino
cu tiparituri din Italia, Germania, Franta, Ungaria, Polonia '). In
veacul XVIII Movrocordatii si 'ndeosebi Constantin, posedau bi-
blioteci cu ultimele noutdti ale literaturii europene. Cartile tips -
rite s'au rOspindit si 'n popor ; [And si literatura poporand in-
floreste In aceasta epoca. Udriste Nasturel traduce Alixandria",
patrunsa adinc la Cara; Halimaua", Varlaam si boasal" se ras-
pIndesc acum.
Desi unii istorici nu recunos influenta Renasterei artistice
1) V. A. Ureche Istoria §coalelor, passim.
2) Em. Grigora§ in Adevarul literar §i Artistic" din August 1925.
208 CARACTERIZAREA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMAN)LOR

decit superficial, ea patrunde Inca dela inceputul veacului XVI

si e puternica in veacurile urrnatoare. Biserica dela Dealul a lui
Radu cel Mare e un amestec de spirit rasaritean si inspiratii a-
pusene cu liniile arhitecturii simple a Renasterei ; multe din bi-
sericile din Moldova si Muntenia au podoabele ornamentative
din sculptura Renasterei. Influenta artei italiene e exclusive pe
vremea si la monumentele lui Brincoveanufrumoasa manastire
Hurezul, de pilda. Daca aruncam o privire generale asupra artei
rominesti, raporturile ei cu arta europeana sunt frecvente si ge-
nerale. Toate rnarile epoci ale artei europene sint reprezentate
in tara noastra si uneori prin exemplare de toata frumusetea"
sunt cuvintele unui specialist in materie, dar strain de preo-
cuparile noastre '). In Ardeal s'au dat de urme ale omului paleo-
liticdaca ne scoborim In preistorie, cind Dacia este un mare
centru , pretutindeni apar statiuni de civilizatie si arta neoli-
tica. In aceasta epoca Rominia a jucat un rol in deslegarea
marilor probleme ale migratiunelor si ale curentelor ce au influ-
entat vechea Europa" ; pictura pe vase din neolitic se crede
a fi opera popoarelor din partea de jos a sesului dunarean. In
epoca tracica Agatirsii sunt cunoscuti ca purtatori de aur" ; in
timpul dominatiei romane Dacia felix" nu cunoaste nici o deo-
sebire fata de 'ntreaga civilizatie si arta din restul imperiului.
Odata cu aparitia statelor rominesti s'a desvoltat o arta oficiala,
paralel cu cea veche populara, in care se resimt stravechi mos-
teniri, nascute din contopirea influentelor straine 2). Din Orient
si din Apus s'au intilnit pe pamintul rominesc curentele artis-
tice cele mai deosebite : antipodul gotic cu cel bizantin, de
pilda. In primele manifestari si cele mai generale caracteristici
arta romineasca este o arta religioasa de influenta bizantina,
intrucit Biserica gravita in jurul patriarhiei dela Constantinopol,
capitala imperiului bizantin, mai tirziu catre Athos. Artele me-
dievale specifice apusului au influentat la rindul for arta romi-
neasca. Si dace urmele romanice sunt f carte slabe unele se
confunda cu caracterele generale bizantine, acele gotice sunt
evidente si numeroase. In apus artistii erau arganizati in bresle,

1) Al, Tzigara-Samurca§i «Arta Rominiei Mari, in rConvorbiri lite-

rare" Ian.-Febr. 1924, p. 9.
2) P. Constantinescu-I4 in Arhiva", Aprilie 1924.
 CARACTERIZAREA SDI IMPARTIREA ISTORIEI ROMAN1LOR 209

multe opere arhitectonice §i sculpturale gotice sunt anonime ;

ora§ele se'ntrec primind la lucru me§terii condu*i de-un maitre",
al carui nume s'a pastrat mai repetat. In Principate comanda a-
partine domnului, boerului §i numai mai tirziu §i colectivitatilor
ora§ene§ti. Numele cititorilor s'a pastrat in consecinta, pentru
cele mai mici opere ; al arti§tilor foarte rar. Si la romini ar-
tiViilucratori erau grupati pe bresle, in frunte cu cite un vataf
care singur era pomenit prin vreo insemnare.
* *

Reforma religioasa n'a prins la romini. Cu toate incerca-

rile Despotului Eraclide in Moldova, ale Sailor luterani §i Ungurilor
calvini din Ardeal de-a introduce reforma,, nu s'a reuOt de
cit indirect: introducerea limbei nationale in biserica, ca §i'n
tarile reformate din apus. Despot Voda infiinteaza la Cotnari o
universitate cu invatati reformati : Joan Sommer, Joachim Rhe-
tecus si Gaspar PeuceVprietenul lui Melanchton. In Ardeal re-
forma prinsese radacini mai adinci. Ea c4tigase mai multi preoti
care se adunasera la 1569 inteun sinod la tind, sub conducerea
episcopului for Pavel din Turda. Hotarirele lor dupa perceptele
reformei furh multa vreme tinute de multi credincio§i ; a trebuit
sa lupte din rasputeri imptriva-le ierarhia ortodoxa din Ardeal.
Reforma fu mi§carea burgheziei germane la inceput, im-
potriva despotismului papal, care pe deoparte storcea biruri ne-
contenite pentru «dinariul Sf. PetruA, pe de alta impunea prin
cultul catolic formalitati cheltuitoare de bani si timp. In Franta
lupta contra reformei fu dusa de Parlament, format din nobili
§i Sorbona, centrala clerului inalt, ambele forte sociale dusmane
burgheziei. In Germania Luther aproba cu tarie inabu§irea ras-
coalei taranilor, care cred,eau ca noile idei inseamna liberarea
for ; nu vru sa se'nteleaga cu Zwingli, tocmai pentru ca acesta
reprezenta OreformaA) clasei tarane§ti din Elvetia. Un singur aliat
avu burghezia germana reformats, pe principii germani §i scan-
dinavi, care vedeau in reforms un mijloc de-a se'mbogati prin
secularizarea averilor minastire*ti. La romini nu existau con-
ditii prielnice pentru reforms. Clasa burgheza era f6arte res-
trinsa, instrainata §i fara insemnatate ; ea nu suferea de pe urma
despotismului bisericesc. Printi in felul celor din Germania nu
existau; certurile bisericei papistw nu-i priveau pe romini. In
4
210 P. CONSTANTJNESCU-I.W

Ardeal traiau Sasii burgheji si magnatii unguri, care primira

imediat reforma. Prin acestia se raspindira unele invataturi re-
formate si la romini. Inca din veacul XV urmasii lui Huss ajung
pana'n Moldovaunde se crede a fi intemeiat Husisi'ndeamna
pe unii preoti din Maramures sa traduca biblia in romineste.
Uncle din traduceri s'au pastrat la Vornet, altele in Ardeal, iar
cele mai multe au circulat prin bisericele si satele rominesti. Re-
formei corespunde invierea limbei poate si'n Principate. In
1544 se tipareste cea dintai carte romineasca, catehismul cal-
vinesc din Sibiu ; intre 1566-1580 se tipdresc la Brasov cartile
lui Coressi, infaptuitord limbei literare.
0 altd urmare fu slabirea intolerantei bisericei ortodoxe
in Principate. Pe cand la Constantinopol se urmaria cu stricteta
orice abatere un patriarh fusese caterisit, numai pentru ca pa-
ruse «infectat» de idei reformate,in Principate se realiza o a-
propiere de noile confesiuni, casi la ortodoxii din Polonia. Vasile
Lupu sprijinit de mitropolitul Petru Movila, da in casatorie pe
una din fetele sale dupa principele polon Radzivill, calvin, facind
nunta la Iasi dupa ritualul reformat. Faptul scandalizase pe unii
boieri, pe altii nu ; intre acestia din urma fu si cronicarul
Ureche, patruns de spiritul apusan tolerant.
Asa dar, a treia epoca a istoriei rominilor este epoca mo-
derna, care tine dela inceputul veacului XVI, dela domnia lui
Petru Rares, si pina cind se fixeaza terminus ad quem pentru
istoria modernd a Europei, adica pentru romini 1821, cind se
resimt influentele Revolutiei franceze. Se poate subimparti si is-
toria modernd a rominilor in doua perioade bine distincte. In-
taia dela inceputul veacului XVI si pand la epoca fanariotilor-
1527-1716,pe care o putem numi (,epoca luptelor interne»
intre.domni si boieri, intre boieri si tarani si va renasterei cul-
turaled) A doua 1716-1821este epoca fanariotilorz, cind se
destivirseste decaderea economica, sociala, politica si culturala
a Principatelor, anuntind vremuri de not prefaceri, casi veacul
XVIII din apus. In acest veac apar rationalistii si enciclopedistii
anglo-franceji, pregatitorii revolutionari ai epocii contemporane ;
la romini apar scriitori ardeleni, povestitorii renasterei nationale
din veacul urmator.
P. Constantinescu-Ia§i
 I. C. BRATEANU IN REVOLUTIA DELA 1 848 211

Rolul lui I. C. BrAtianu in revolutla dela 1848

30 Iunie-4 Iulie 1E48.
(guvernul interimar).

Aya dar in ziva de 29 Iunie coloneii Odobescu si Solomon,

'eliberati din Inchisoare erau numiti in fruntea armatei §i cu ei
vechiul regim reinvia in capitala. Dorobantii politiei sub co-
manda vestitului Costache Chihaia §i a lui Cdpitan Gheorghe a-
parurd stdpinitori pe ulitele Bucure§tilor, punand in practica u-
neltele for de carmuire, datorita carora cel dintai se putea 16-
uda cd o sa-§i imbrace biciul cu piele de roman. 2) Domnia
reactiunii a fost insa de scurtd durata. In 30 Iunie, cand am
vdzut cd rolul lui I. Bratianu a fost hotardtor,ea era din nou
rasturnata. Caimacamii Emanoil Baleanu §i Banul Teodor Vacd-
rescti au fost inlaturati de mi§carea populara Si ii s'a platit cru-
zimea for de-o zi prin devastarea locuintelor. Mitropolitul a
trecut iara§i de partea revolutiei. Guvernul interimar n'a putut
inlocui insa in aceia§i zi de 30 Iunie pe coloneii Odobescu §i
Solomon cari se gdseau din nou in fruntea armatei, fie ca nu
va fi voit sd provoace o vArsare de sange, intru cat ei rezistau
contra mi§carii fie ca se va fi temut de o infrangere a ras-
coalei. Ori, guvernul provizoriu, refugiat In munti, nu consimtea
cu nici un cbip sa se mai inapoeze in capitala in situatia de a
fi iard§i la discretia celor doi comandanti reactionari In cari
nici poporul n'avea incredere. Cu toate ca in ziva de 30 Iunie
se ajunsese la o intelegere intre cetateni §i cei doi comandanti,
totu0 a doua zi, la 1 Julie poporul alerga din nou la mitropolit
spre a se asigura de gandurile acelora ce aveau o§tirea tidrii
in mana. Nu capatara insa vre-un rdspuns satisfdcator. 0 depu-
tatiune merse pentru acest lucru §i la cazarma unde gasi trupa
inarmata. Spre sears, cetatenii in numar mare inconjurard ca-
zarma pe care tocmai atunci soldatii, inarmati, o pardseau fara
sd se §tie unde se duc §i in ce scop. Un preot ie§i din mul-
time Si punandu-se inaintea tunurijor se adresd soldatilor: Pentru

1) Vezi Arhiva, an XXXIII No. 2 pag. 121-129.

2) Ziarul Pruncul Roman", 1348. 6-8 Iulie, No. 8 -10 reptodus gi
in Anul 1848 in principele Romane", vol II 324,
212 N. C. BEJENARU

ce sa mai traim cand voi calcati crucea care ne dd soare si-

apa. 7" Cuvintele acestea isi avurd efectul for cdci trupa se in-
toarse inapoi. Poporul entuziasmat dd navala in curtea cazar-
mei. In indlmaseald insa o arms se sloboade si multimea cre-
zandu-se atacatd, incepe a arunca cu pietre in soldati. In mo-
mentul acesta critic interveni Joan Bratianu care, sosind aici im-
preund cu Mitropolitul si cu Campineanu, se puse in mijlocul
multimii reusind sd calmeze spiritele. Se produce o impacare
intre armata si cetateni, acestia declarand ca iartd pe cei doi
colonei insd cer indepdrtarea for din slujba deoarece nu inspirau
incre.dere revolutiei ').
Tratativele pentru rezolvarea acestei chestiuni duc la o
intelegere, astfel ca in 2 Julie guvernul interimar dadea un ordin
de zi catre ostire anuntand ca dupd dorinta poporului se iarta
celor doi comandanti gresala fdcuta recastigandu-ii rangul si
toate drepturille ce decurg din el" 3) dar in aceiasi zi ambii o-
fiteri isi dadeau demisia din armata 8) si pardseau Cara.
In aceste conditii membrii guvernului provizoriu consimt
sd se intoarcd in capitald. In ziva de 4 Iulie sosea Eliad primit
cu aclamatiuni de popor si in unire cu guvernul interimar dadea
o proclamatie prin care arata insemndtatea evenimentelor din
30 lunie, ldudand curajul cetdtenilor cari salva era revolutia 4).
4-28 Iulie
Cu intoarcerea lui Eliad, guvernul interimar isi termisase-
misiunea trecand iarasi in manile guvernului provizoriu puterea
ce o detinuse timp de 4 zile. Rand pe rand sosesc in zilele ur-
matoare si ceilalti membri cari se refugiaserd odata. cu Eliad
asa cd in 7 Iulie guvernul provizoriu era complect refdput.
Atentiunea principald si-o indreptd de aici inainte spre a
ld'muri populatia asupra dreptuilor ce decurg pentru ea din re-

1) Articol din Pruncul Roman" 6-8 Iulie 1848 No. 8-10 (§i in a-
nul 1848, II 326). Ascendenta ce loan Bratianu i-o capatase asupra mul-
timii era foarte mare. Totdeauua in momentele cand poporul adunat tre-
buia sa is vre-o hotarare, n'o lua fara a fi consultat. Pentru activitatea lui
neobosita simpatia populara it botezase cu numele de Firfiricu."
2) Anul 1848, Vol. 11, 241.
3) Idem, 242.
4)' Proclamatiunea guv. prov. No. 167 in Anul 1848, II, 287.
 I. C. BRAITANU IN REVOLIITIA DELA 1 848 213

volutie cautand prin aceasta sa intereseze la mi§care ') intreaga

-tdranime. Se dadeau ordine tuturor Administratiilor sa adune in
capitalele judetelor. Cate un preot §i un delegat din fiecare sat
carora sa li se explice sensul celor 22 articule din proclamatia
dela 9 Iunie spre a le face cunoscute astfel in toata tara. Gu-
vernul insu§i surprins de succesul nea§teptat al revolutiei studia
reformele cari cereau o grabnica realizare §i printre cari erau :
chestiunea tardneasca, eliberarea robilor §i convocarea cons -
tituantei 2). 0 intensd activitate au desfayrat revolutionarii spre
a convinge Poarta de temeinicia mi§carii tor, cdutind sa -i obtie
aprobarea. Ei isi dadeau seama de marea importantd ce avea
aceastamai ales cand Rusia be era in spate§i erau siguri ca
reu§ita revolutiei atarnd de atitudinea Turciei.
In sanul guvernului provizoriu insd, reinviase discordia dela
inceput. Incepand din 15 Iulie, I. Bratianu nu mai iscale§te de-
cretele guvernului ceiace arata ie§irea sa din minister de§i nu
avem o demisie formala pastrata. Retragerea lui Bratianu este
confirmatd de scrisoarea lui Maiorescu 3) din 15 Iulie, catre A.
G. Golescu in care isi arata nemultumirea ca in guvern nu e
unire" §i ca Bratianu s'a tras la o parte.
Evenimentele externe se precipitau, peste animositatile re-
volutionarilor.
In 14 Iulie Suleiman pap, comisarul Portii pentru a resta-
bili ordinea in principat, sosea la Rusciuk de unde avea sa in-
tre in Muntenia. Este sigur ca Turcii nu vedeau cu ochi rdi mi§-
carea revolutionary munteand. Dacd totu§i au trebuit sa pro-
cedeze in aparentd energic au facut'o spre a salva aparentele
Si a nu da de banuit Rusiei. Suleiman pap refuzd asa dar, sa
primeascd pe I. Voinescu II in calitate de reprezentant al gu-
vernului provizoriu §i incins cu esarfa revolutionarci iar in 18 Julie
in§tiinteazd pe Administratorul de Vla§ca, ca va intra in Mun-

1) Decretele No. 185 §i 186 ale Guvernului prov. in Anul 1848, II,
315-316.
2) Din nenorocire, guvernul nu era unitar intru rezolvirea chestiu-
nilor ce i se puneau in fatg. Deosebirile de vederi erau cateodata profunde
mergaud pang la sdruncinarea unitgtii guvernului, fapte, de care va incerca
sa prate reactiunea in once moment.
3) Anul 1848, 11, 519, 520.
214 N. C. BEJENARU

tenia trimitand in acela* timp §i o scrisoare tuturor boerilor"

prin care le fdcea cunoscuta misiunea sa 1).
Situatia era critica. Pe deoparte guvernul avea informatii
de bun vointa Turciei pe de alta parte Suleiman pap intra cu
o§tile in tail §i se adresa reactionarilor. Guvernul provizoriu
protesta in ziva intrarii Turcilor contra incalcarii teritorului tarii
iar a doua zi la 20 Iu lie poporul era adunat pe campia Liber-
tatii spre a decide asupra mdsurilor ce trebuiau luate.
Se vede Inca odata ca marele animator al multimei in re-
volutia dela 1848 din Muntenia a fost loan Bratianu. Debi, dupa
cum am vazut mai sus, din ziva de 15 lulie el se retrasese din
guvern, totu§i in momentul acesta critic el reintra in scend. Ma-
rea intrunire din 20 Iu lie care avea sd impresioneze foarte mult
pe secretarul lui Sulemian pap, Tinghir Efenditrimis ca interme-
diar intre acesta §i Bucure§tia fost presidatd de loan Bratianu.
Peste 30.000 2) de oameni au venit la chemarea sa pe campia
Filaretului spre a asculta expunerea situatiei in care se gasea Cara.
Luand cuvantul el arata acuzatiile fal§e aduse revolutionarilor la
Constantinopol, ceru multimei sa protesteze contra intrarii Turcilor
in Cara §i sa declare in acelq timp supunere §i credinta Sultanu-
lui. Dupa terminarea intrunirii punandu-se in fruntea multimei
porni spre locuinta secretarului turcesc, cdruia-i face o imposanta
manifestatie de simpatie ceiace impresioneazd profund pe acesta
§i-1 convinge de sinceritatea Romani lor 1). Scrisoarea lui Sulemian
pap este politicos" restituitd sub motiv ca boeri nu mai exista
in Cara §i Tinghir Efendi reu§e§te a convinge pe comandantul os-
tirii Turce§ti sd o adreseze din nou, nu numai boerilor ci §i no-
tabililor" Tariff 4). Insfarit dupd tratative urmate si sub impresia
evenimentelor petrecute, Sulemian pap se declara gata in 23 Iulie,
1) Anul 1848, II 606-609. Cu scrisoarea aceasta a venit la Bucurc§ti
secretarul lui Suleman pap, Tinghir Efendi. Sefii mi§carii au veghiat tot
timpul pentru ca trimisul turcesc sa nu is contact cu reactionarii §i nici sa
ramana numai impreuna cu Mitropolitul spre a nu unelti contra revolutiei.
Ei au isbutit sa couvinga pe secretarul papi dp lealitatea tarii MO de Poarta.
Poporul i-a facut o manifestatie de simpatie la locuinta sa cand el a e$it
in balcon §i ca semn al aprobarii revolutiei, el saruta steagul tricolor in ura-
lele multimei. (Ibidem. 652-644).
2) Dupa alte §tiri 6Q.000 de oainvi.
3) Anul 1848, II, 654 -664; Ib dem, 668-9 §i Idem Vol. HI, pag. 78.
4) h`fpm, Vol, II.
 I. C. BRATEANU 1N REvOLUTIEA DELA 1848 215

a recuno4e constitutia 1). Stefan Golescu aducand aceasta veste

dela Giurgiu, mai in§tiinta ca, pap puse drept conditie a acestei
recunoa§teri, schimbarea guvernului provizoriu in locotenenta dom-
neascd. Se provoacd o alta mare adunare a poporului pe cam-
pia Filaretului la care iau cuvantul Boliac, Balcescu §i Bratianu;
de aici merg la palat unde se nume§te locotenenta compusa din :
Mitropolitul Neofit, Eliad Golescu, Tel §i Minco ').
A doua zi se dadea o proclamatie prin care se arata con-
stituirea locotenentei dumne§ti 14iintandu-se ca va avea putere
desavar§ita numai dupd aprobarea lui Sulemian pap §i dupa sanc-
tiunea Sultanului 4). Fiind insa numai o reeditare a guvernului pro-
vizoriu comandantul turc nu aproba aceasta formatie mai ales Ca
era compusa din 5 membri deci contra prevederilor regulamen-
tului organic. In 27 lulie o noud adunare avu loc in campia li-
bertatli sand reactionarii Incercard chiar a face tulburari. In timpul
cuvantarii lui loan Bratianu s'au produs strigate impotriva consti-
tutiei ') dar multimea infuriate a sarit sa pedepseasca pe tulbura-
tori, cari au fost scapati numai prin interventia lui N. Balcescu.
In sfar§it dupa alte tratative, Sulemian recuno4e noua formatie
a locotenentii domne§ti compusa din: Eliade, Tel §i Golescu.
29 Iulie-19 August 1848.
Indata dupa recunoa§terea nouei orandueli, membrii locote-
nentii Si ai fostului guvern provizoriu iau contactul cu trimisul tur-
cesc pentru a-i expune principiile dupa care aveau sa dea tarii o
constitutie §i de a cauta sa-1 convingd spre a le aproba. In 3
August se forma o deputatiunedin St. Golescu, N. Balcescu, Gr.
Gradi.5teanu, D. Brdtianu, Vasiliadi §i Ubicinicare trebuia sa
mearga la Constantinopol sd arate Sultanului supunerea Roma-
nilor G) §i a lucra pentru recunomterea Constitutiei iar in 4 Au-

1) Idem I1, 701-2.

2) In 5 August, deci inainte de ivabusirea revolutiei, Balcescu intr'o
scrisoare catre A. G. Golescu acuza pe Bratianu 5i pe Rosetti ca s'au facut
tribuni si arangheaza- mereu public9I in campia Filaretulu (An. 848, VI, 4).
3) Idem 705.
4) Anul 1848, 11, 704-5.
5) Ziarul Pruncul Roman', No. 21, din 31 lulie 1848 (Reprodus st
in anul 1848, III 95-96).
6) Decretul locotenentii domnesti din 3 Aug. 1848 in Anul 1848, 1j1, 186.
216 N. C. BEJENARU

gust Suleiman instiinta cd va veni cu o mica gardd la Bucuresti

aceasta pentru ca sd corespunda dorintelor repetate ale natiei
valahe". In 8 August pap sosea in capitala Tarii unde i se facea
o primire triumfald
Aldturi de multumirea generald pentru succesele obtinute
factorii raspuntatori ai nouei situatii luard masuri pentru organi-
zarea tarii pe toate taramurile. Se instituird comisi pentru or-
ganizarea armatei Z), justitiei etc. toate formate din sefii miscarii
Pentru intocmirea constitutiei se numi o comisie de 4 membri,
intre cari era si I. Bratianu. Acestuia, in 11 Augustin urma nu-
mirii lui Margarit Mosoiu ca supleant la curtea apelativd de co-
mert i se incredintd si postul de SO al politiei capitalei, post de
mare insemndtate pentru revolutie 4).
Intre timp Rusia, care priva piezi§ toate cele ce se petre-
ceau in Muntenia, lud pozitie hotaratd. Titof ambasadorul Tarului
la Constantinopol, ceru cu insistent inlaturarea lui Suleiman pap
din Bucuresti si trimiterea unui alt comisar care sd restabileasca
ordinea" dinainte de revolutie. In 19 August Poartd instiinta pe
ambasadorul rus cd a insarcinat pe Fuad Efendi cu inabusirea
revolutiei din Muntenia 5). Acesta va trebui sa mearga in tard spre
a instala un Caimacam si a rasturna vechiul regim.
19 August 13 Septemarie 1848.
Fireste cd succesele Rusiei pe langd Poarta au fost cunos-
cute reactionarilor munteni. Numdrul for in tard sporise intrucat
dupa recomandarea lui Suleiman pap, guvernul provizor reche-
mase in tardasigurandu-i de protectia sape toti boerii fugiti
dupa evenimentele din Iunie. Acestia informati probabil prin am-
basada rusa de hotdrarile Portli, incep a intretine o puter-
nica agitatie in popor ardtand cd in curand revolutia va fi

1) Proclamatia lui Suleiman Pasa adresata locuitorilor 'TAM Roma-

nesti in Anul 1848, 111, 220-221'.
2) Anul 1848, 111 282 ; Vezi it Articolul din ziarul Popolul Suveran"'
No. 18 din 13 luiie unde se descrie pe larg intrarea lui Suleiman pasa in
Bucuresti si primirea facuta.
3) Din care facea parte si I. Bratiann.
4) Decretul No. 420 at locotenentii domnesti diu 11 August 1848 in
Anul 1848 Vol. 111 pag. 339.
5), Anul 1848. III, 551.
 1. C. BRATEANU IN REVOLUTIA DELA 1 848 217

Infrantd §i vechea situatie restabilitV). Se pare ca pand §i unii

corifei ai revolutiei au fost intimidati de aceste *tiri tendentioase.
Spre a Impedeca intinderea neincrederei in guvern §i in noua o-
randuire a Orli, loan Brattanu in calitate de §ef al politiei Capi-
talei dadeaprobabil in ziva de 22 sau 23 August o publicatie
pentru liniOrea spiritelor 1). El amintea cetatenilor ca du§manii re-
volutiei carora le place sä nascoceasca lucruri fantastice cu scopul
de a arunca groaza in inimile lor, au raspAndit svonul ca retro-
grazii" sunt gata sa facd o reactiune spre a restatornici regula-
mentul, ca reglementi§tii" nu vor indrasni sa aduca streini asu-
pra for de oarece vor avea sd dea socoteala natiei pentru acest
1ucru §i, spre a insufla incredere populatiei inspaimantate i§i ex-
prima speranta chiar in patriotismul boerilor cari nu vor indrdsni
sa facd o crima contra neamului prin aducerea arm atelor straine
in Cara. Asigurd pe boeri §i pe reactionarii raspanditori ai §tirilor fal*e
ca multimea nu se va rasbuna pe eicum circula svonulintru-
cat fratii vo§tri, acei cari chiar in ziva biruintei in loc sd-§i ras-
bune v'au intins o mand frateascd si v'au invitat la ospatul de
bucurie" , nu vor putea veni acum ca ni§te scelerati spre a va
ucide pela casele voastre 8)". Toatd populatiunea era invitatd
,oricare i-ar fi opinia politicdsd nu dea ascultare minciunilor cri-
minale si sa aibd incredere in conducatori cari vor da regulat
4tiri oficiale despre cursul evnimentelor4).
A doua zi, in 23 August locotenenta domneasca slobozea,
1) Gazeta de Transiivania No. 70. 1848, 26 August ; reprodus si in
An. 1848, Ill 621
2) Anul Dintr'o corespondenta publicata in Gazeta
1848, Ill, 604 -605.
de Transilvania No 70, 1848,August, aflam Ca reactionarii trecusera
26
chiar la fapte. In 20 August, noaptea cativa handiti platiti de acestia in-
cercara sa assasineze pc membrii locotenentii domnesti. Inainre de aceasta
data mai intalnim pe I. Bratianu in noua sa slujba, la 13 August cand cer-
ceteaza o plangere a lui Barbu Iancovescu cu privire la decorarea teatrului
(Idell.), 401) si la 14 ale (unii cand dadea o publicatie prin care obliga po-
pulatiunea, in interesul salubritatii generale sa se ingrijeasca fiecare de cu-
ratenia portiunii de strada corespunzatoare (Anul 1849, III, 446). La cateva
zile dupa aceia, iu tot cazul inainte de 20 August, seful politiei capitalei
printr'o alts publicatie interzicea fumatul pe ulita de oarece uscaciunea
hind foarte mare, e de ajuns o scantee ca sa se dea foc Bucurestilor. (I-
dem, Ill 574).
3) Anul 1848, Ill, 604-605.
4) Ibidem, 604,
218
.._
N. C. BEJENARU

in primirea §efului politiei capitalei suma de 400 galbeni impara-

te§ti pentru organizarea gardei municipale 9. Suma era pusd la
dispozitia lui I. Bratianu in mod extraordinar §i aceasta arata gra-
vitatea evenimentelor cari se apropiau §i nevoia de a le prein-
intampina 2). In aceia§i zi el inainta Ministerului trebilor din laun-
tru proectul pentru infiintarea acestei garde municipale care avea
sa fie compusa din oameni atat calari cat §i pede§tri, ) §i care
avea memre a apara ora§ul Bucure§ti.
Infiintarea acestei garde o socotea I. Bratianu cu atat mai
necesard cu cat rivalitatea dintre cele doua partidereactionar
§i revolutionarcre§tea. In seara de 24 August, cei dintai incer-
cara un nou atentat contra lui Cezar Boliac. Insd victima cazu
un tanar Romanescu 4), care voind sd mearga la acela fu luat de
de banditi, in poarta casei sale, drept Boliac §i fu ranit la gat cu
un foc de revolver. Se pare ca Rosetti care tinea locul Ministru-
lui din launtru, ar fi voit sa pedepseascd pe reactionari pentru
aceasta, chemand poporul iara§i la luptd, in care scop §i dadu o
proclamatie in ziva de 25 August ). Tot atunci I. Bratianu spre
a preintampina o asemenea mi§care care ar inrautati mult lucru-
rile acum cand Turcii stau gata a intra in tara §i in acela§ timp
spre a nu primejdui increderea poporului in guvern lamuri" po-
porului printr'o laconicd, publicatie, ca: vrajma§ii revolutiei ras-
pandind vestea printre reactionari ca veata le este in primejdie,
ace§tia se inarmard iar publicul bdnuind o reactiune fu in pi-
cioare, gata a se sacrifica, ca intotdeauna pentru libertatea lui.
latet toata istoria de asta noapte G)". Dar tensiunea dintre cele
doua tabere in lupta, ajunse prea departe pentru ca s'o poata
inlatura o proclamatie plina de menajamente pentru una §i a-
proape jignind pe cealalta. A doua zi In 26 August I. Bratianu
era obligat a se adresa din nou populatiei, Si de data aceasta
mai energic. El aducea la cuno§tinta tuturor cetatenilorpe care-i
conjura in numele patriei amenintate de vrajma§ica guvernul

1) lbidem, 604, Decretul locotenentei No. 476 din 23 August 1848.

2) Ibidem, 604.
3) Anul 1848 III 607-8.
4) Gazeta de Transilvania, No. 71 din 30 August 1848 ; Pruncul Ro
man din 26 Aug. 1848.
5) Anul 1848, Ill, 671-662
6) Idem, Ill, 672
 I. C. BRATIANU IN REVOLUTIA DELA 1848 219

le cere in 24 ore sa - §i depuna la politie fiecare armele ce po-

seda1). Nimeni nu va trebui sa se ascunda dela aceasta obligatie
spre a nu atrage banuelile autoritatilor asupra lor.
Cererile guvernului n'au fost ascultate mai ales de reactio-
nari cari primeau tiri despre apropiata §i sigura intrare a Turci-
lor in principat i indb4rea revolutiei. Ada cd in 27 August
numai peste o zipful politiei capitalei, in manile caruia se pare
cd se pusese soarta revolutiei cere printr'o noud publicatie pre-
darea armelor. De data aceasta I. Bratianu sub imperiul eveni-
nimentelor grave ce se anuntau era foarte energic. El ordona ca
nimeni sa nu mai iasd pe stradd inarmat, afard decdt oamenii
cari fac parte din garda nationald: cel ce va contravene va fi
privit cu drept cuvant cugetator de vre-o crima" 2). Masurile a-
cestea severe erau dictate de mersul evenimentelor din afara cari
erau defavorabile revolutiei: pentru a evita o surpriza din partea
reactionarilor, I. Bratianu voia dezarmarea acelora deli nu boerii
*i retrograzii" vor fi aceia cari vor sdrobi revolutia.
Inteadevar in 27 August Fuad Efendi, comisarul turc insar-
cinat cu anchetarea situatiei, sosea la Galati, iar a treia zi pleca la
Giurgiu spre a inlocui pe Suleiman pap care plecase la Constan-
tinopol in entuziasmul multimei 3). In 31 August trupele turceVi
dela Galati intrau in Muntenia sub comanda lui Rifaat pap, lard
a in§tiinta locotenenta domneascd, ceiace aduse protestarea lui
A. G. Golescu Administratorul judetului Braila '). Vizita genera-
lului Duhamel la Giurgiu spre a intampina pe Fuad, era de rau
augur asupra intentiunii acestuia mai ales ca ambasadorul rus, in
tot timpul §ederii lui Suleiman pap in tars, evitase orice contact
cu dansul.
Surprini pe nea§teptate de evenimente, in imposibilitate a-
proape a mentine lini§tea in capitals, capii mi§cdrii erau desorien-
tati §i asupra atitudinei urgente pe care trebuiau s'o ia. Extre-
miVii ar fi volt o op'unere armata contra Turcilormacar cd o de-
monstratie a dorintei poporului de a trai in libertateiar moderatii
cereau pasivitatea. A biruit parerea din urma datorita SI sfaturi-

1) Anul 1848, th, 700-701.

2) Ihidem, 711-712.
3) Gazeta de Transilvania No 74, 1848, 13 Septembrie.
4) Anul 1848, IV, pag. 1.
220 N. C. BEJENARU

for agentilor diplomatici ai puterilor streine. Agitatia si nelinistea

crescura datorita atitudmei lui Fuad ,) si a lui Duhamel. loan Bra-
tianu favoritul maselor bucurestene care fusese numit probabil la
30 sau 31 August agent diplomatic al tarii la Paris ') renuntase
a mai pleca spre a fi de veghe in capitala in aceste zile critice.
Poporul fu chemat iards a intra in scena. In campia libertatii se
adung multimea spre a auzi glasul conducatorilor. I. Bratianu pro-
nunta un discurs 3) in care propusese ca multimea in masa sa
mearga intru intampinarea trimisului turcesc la Giurgiu si a-i pre-
zenta protestul et contra incalcarii teritoriului tariff, ceiace se si
facu la 1 Septembrie. Mai mult de 10.000 de eamern 4), luard parte
la manifestatia dela Giurgiu, insa atitudinea pasei fu rece si ho-
tarat ostild revolutionarilor.
Pentru a complica si mai mult situatia avu loc in 6 Sep-
tembrie cunoscuta manifestatie a poporului bucurestean cand re-
gulamentul organic st Arhondologia, fura arse cu o mare pompa
funebra in asistenta unei multimi imense care, entuziasmatd, dis-
truse si monumentul ridicat la mitropolie in onoarea lui Kiseleff.
Seful politiei capitalei arata inteo cuvantare impresionata impor-
tanta adundrii din acea zi si a faptului savarstt 5). Aceasta decise
pe Turci a interveni grabnic, spre a nu provoca nemultumireo It-
devaratilor stapanitori al Tarii: Rusilor.
Se stiu evenimentele urmate. Fuad pasa inainta cu armatele sale a-
supra Bucurestilor si oprindu-se in 10 Septembrie la Sinesti, trimise o
scrisoare Mitropolitului prin care anunta ca vine in numele Sultanului
pentru a restabili ordinea. Locotenenta domneascd, careia inaltul prelat
ii comunica scrisoarea, se socoti jignita §i ceru ca Fuad pasa sa se
adreseze Ei, ceiace acesta nu facu. In zilele de 11 si 12 Septem-
brie o multime mare de oameni se adunara in afara Bucurestilor,
pe unde avea sa vina Turcii spre a be iesi in intampinare. Aces-
tia insa pornind din Sinesti la 12 Septembrie au ocolit drumul a-

1) Agitatorii reactionari putrunsesera si in randurile armatei. Un in-

ceput de rascoala avu loc In ostire in 2 Septembrie dar fu repede potolita
prin interventia lui Tell si 1. Bratianu. Pruncul Roman No. 36 din 4 Sept.
.1848 $i Gazeta de Transilvania No. 75, din 13 Sept. 1848).
2) Scrisoarea de acreditare in Anul 1848, 1V, 148.
3) Scrisoarea lui D. Golescu catre loan Ghica, Anul 1848, IV, 146-6.
4) Anul 1848, IV, 194-6.
5) Pruncul Roman 1848 din 7 Septembrie.
 1. C. BRATIANU IN REVOLUTIA DELA 1848 221

jungand tocmat la Cotroceni in partea opusa de unde it astepta

multimea. 0 deputatiune de aproape 400 membri se prezinta in au-
dienta spre a arata dorintele tarii. Fuad pap drept raspuns le
citi un firman prin care Sultanul disolva locotenenta domneasca
si numea caimacam pe Constantin Cantacuzino fost logof at al
dreptatii iar pe Omer pap, comandant al orasului Bucuresti. La
murmurele membrilor deputatiunii trimisul turcesc provoca raspi-
cat pe acei ce sunt de partea regulamentului organic sa -1 urmeze i)
tar acei ce sunt pentru reforme sa ramana pe loc. Toti acestia.
la un semn al pasei au fost inconjurati de soldatii turci si arestati,
Violenta si dusmania Turcilor se explica numai prin presi-
unile rusesti caci populatiaam vazutluase hotararea de a primi
armata sultanului cu bratele deschise si cu manifestatii de simpatie,
ceiace Fuad pap stia. Mai mult, se luasera intinse masuri pentru
a evita orice manifestatie ostila cat de mica, spre a nu da prile
Turcilor de a fi agresori cu populatia. I. Bratianu in calitate de
sef al politiei capitalei dadea, probabil la 12 Septembrie1) o pro-
clamatie prin care cerea tuturor cetatenilor ca, la manifestatia ce
se va face lui Fuad pasa nimeni sa nu fie inarmat. Cu aceste
sentimente de prieteme era de asteptat trimisul turcesc atat de
popor cat si de armata. Intrarea Turcilor in Bucuresti care s'a
produs imediat dupa arestarea delegatiei la Cotrocenia :lost un
dezastru. Multimea care astepta pe Turci pentru a li se face o
manifestatie de simpatte, a fost calcata in picioarele cailor iar in
dealul Spirei soldatit romani cari asteptau dezarmati, au fost ma-
celhriti fara vre-o provocare.
Tragica zi de 13 Septembrie incheie in acest mod revolutia
munteana.
*
* *
Dupa dezordinele primelor momente, lucrurile incepura sa
se linisteasca. In 15 Septembrie poporul" roman Inca mat putea
protesta pe langa consulii puterilor straine contra celor intamplate,
cerand pe de o parte retragerea armatei turcesti iar pe de alta
parte eliberarea lui loan Bratianu si punerea lui din nou in stujba
de sef al politiei capitalei unde natia l'au ales 3)".
1) Ziarul Le National" din Paris, 1848, Oct. 15 §i scrisoarea lui
Chr-Tell catre Maiorescu, Anul 1848, IV, 335 §i urm.
2) Publicatia *efului politiei din 13 Aug. in Anul 1848, IV, 316
3) Anul 1848, IV, 372-4.
222 N. C. BEJENARU

Cererea poporului era o copilarie. In 19 Septembrie cei mai

principali §efi revolutionari, intre can era §i fostul §ef al politiei
ora§ului Bucure§ti, erau transportati la Giurgiu fara sa se §tie unde
aveau sa fie trimi§i '), iar la sfar§itul lui Septembrie 1848 loan
Bratianu se gasea la Paris, de unde 1mpreuna cu ceilalti refugiati
ce ajunsesera acolo, trimeteau un protest sultanului contra celor
petrecute in Muntenia 1).
N. C. Bejenaru

1) Anul 1848, 1V 437.

2) Anul 1848, IV, 622-624
 CO MU NIC AR I
t Jules Gillieron.
In ziva de 26 Aprilie a. c. s'a stins din viata marele dia-
lectolog francez Jules Gillieron, in vristd de 72 ani. Evenimentul
acesta a trecut aproape neobservat, sau, in orice caz, n'a de§-
teptat emotia cu care sintem deprin§i in asemenea imprejurari.
Noud celor depe aici *urea ne-a venit intimplator, datorita unui
prietin, mare admirator al celui dispdrut. Dacd stdruesc asupra a-
cestui amanunt, o fac fiindca-i caracteristic pentru intreg felul de
a fi lost al lui Gillieron.
Despre enorma insemnatate a operei savir§ite de acest in-
vatat,iata un epitet, la care el nu numai n'a rivnit niciodata,
dar ar fi zImbit ironic ori, mai degraba, ar fi izbucnit plin de
mInie, dacd cineva ar fi cutezat sd i-1 acorde,nu-i nevoie sa
vorbesc aid. S'au pronuntat in aceastd chestie speciali§tii cei mai
de sama, printre care multi nu-i erau deloc partizani de concep-
tie §i metodd. Deasemenea vorbesc in sprijinul ei pedeoparte ma-
rele numar de lucrari alcatuite, pe baza datelor cuprinse in mo-
numentalul Atlas linguistique de la France, de Gillieron insu§ §i de
elevii sai, impra§tiati prin toate tdrile de cultura, iar pedealtaparte
numeroasele intreprinderi de atlase lingvistice privitoare la cele
mai multe dintre limbile romanice. Cit de atragatoare §i deschi-
zatoare de orizonturi este geografia lingvisticd, disciplina creata in
chip absolut independent §i personal de catra. Gillieron, dovedesc,
intre altele, incercarile lui Rein van der Velde, Thessalische Dia-
lektgeographie, Nijmegen-Utrecht 1924, de a-i aplica metodele
la studiul dialectelor vechi grece§ti, §i a lui RamOn Menendez
Pidal, Sobre geografia folklOrica. Ensayo de un metodo [Revista de
filologia espanola VIII (1920), pag. 229 -338], de a studia produ-
sele poetice populare la fel cu fenomenele lingvistice ale patois-
 224 I. IORDAN

urilor. Se poate afirma cu toatd siguranta ca geografia lingvisticd

insemneaza cea mai profunda revolutie produsa in filologia ro-
manica, decind aceasta exist ca stiinta propriu zisd ; totodata ea
a contribuit in cea mai larga masura la schimbarea conceptiei
despre limba insas §i, prinurmare, a influentat puternic asupra
lingvisticii generale.
Cariera stiintificd a lui Gillieron este insa interesanta si in-
structiva si din punct tie vedere, s'ar putea zice, pedagogic. Iata
un om 'care nu s'a grabit in viata ! Cind a intreprins Atlasul
lingvistic al Frantei, era ca §i necunoscut, deli se apropia de 50
ani.: publicase doua lucrari de geografie lingvisticd asupra unui
grail popular din Elvetia romandd, precum §i citeva articole prin
Romania" sau prin volume festive, dar nu atrasese intr'un chip
deosebit atentia asupra sa, cele dintaiu, desigur, pentruca veneau
prea devreme sa vorbeasca despre o metoda cu desavirsire noua.
Dar si dupace s'a inceput tiparirea Atlasului gloria intirzia sa vie,
mai ales in Franta, unde Gillieron a intimpinat multa vreme o
rezistentd aproape neexplicabila din partea reprezentantilor ofi-
ciali ai §tiintii noastre. Asa se face cd in 1913, cind avea mai 60
ani §i cind opera sa cea mai mareata, iar pentru Francezi cea mai
nationala in acest domeniu, Atlasul lingvistic al Frantei, se gasea
fdeja de citiva ani in bibliotecile specialistilor, Gillieron era numai
directeur-adjoint" la Hautes Etudes, adica deabia avea cu ce sd-si
tie zilele. Pentru a-si da sama de aceasta situatie, trebuie sd-I fi
cunoscut cineva §i ca om. Era, cum zicem not asa de expresiv,
dintr'o bucata : nu intelegea sa faca niciun fel de concesie sau
tranzactie in viata, dupacum nu voia sa auda de asemenea lu-
cruri nici in cercetarile sale stiintifice, chiar cand se afla evident in
gresala. Nu se inchina la nimeni, nu admira §i nu flata pe ni-
meni. Avea, spunea el insus cu mftndrie, o incapatinare de Elve-
tian, care-1 Ikea incapabil nu numai de a se adapta la mediul
parizian, asa de imbicsit de politicianism chiar in cele culturale,
dar macar de a-si insusi ceva din viata si spiritul capitalei lumii,
care este Parisul. Despre un profesor dela Sorbona, lilolog cu
nume foarte cunoscut si peste granitele Frantei, marturisea ca nu-I
stie nici din vedere, deli traiau in acelas oral si-si tineau cursu-
rile in acelas local de 14-15 ani ! Ii placea sa se simai §i sa se
declare mereu Elvetian, iar prin faptele sale a dovedit cu priso-
sinta aceasta : vacantele si le petrecea la o mica proprietate din
 COMUNICA RI 225

Elvetia romanda, unde traia ca un locuitor de tara in adevaratul

inteles al cuvintului. Acolo si-a dat el si obstescul sfirsit. Nu-i,
deci, o simpla coincidenta faptul oa geografia lingvisticd a lost dela
inceput si este pana in momentul de fata cultivata cu cel mai
cald entuziasm tocmai in tara de bastina a lui Gillieron, si ca a-
proape toti ascultatorii lectiilor sale erau, cum spune singur un-
deva in una din cartile sale, straini. Astfel se explica epitetul, pe
jumatate glumet, pe jumatate serios, cu care-I numeau citeodata_
cunoscutii : le monstre". II merita cu drept cuvint in sensul cd
iesea cu totul din linia oamenilor obisnuiti, mai ales supt raportul
moral, care-i cu mult mai important decit celelalte, intrucit are o
valoare absolutd, si deaceia epitetul acesta era cea mai curata
lauda ce i se putea aduce. In corpul shu de urias se ascundea un
suflet cu naivitati de copil si de om primitiv, care-1 faceau nespus
de simpatic. Cine-I vedea credea ca se gaseste in prezenta unui
fermier, care traeste toata vremea la tara, intre animalele si plan-
tele lui, si pe care nevoile vietii ii imng sd vie din cind in cind
pela oral, unde deschide ochi marl si spariosi. Si in expunerea
ideilor la curs dovedea multd stingacie, care aparea cu atit mai
izbitoare, cu cit profunditatea celor souse cerea oarecare inde-
minare oratorica.
In scurt, o personalitate lipsitd de multe din insusirile de spe-
cialist", asa cum se intelege curent si nu tocmai favorabil aceasta
vorba, dar inzestrata in schimb cu toate calitatile unui oin, ale
unui mare si desavirsit om. Deaceia nu existd printre fostii sai as-
cultatori nimeni care sd nu se fi legat pe vecie de el si sd nu-si
fi simtit inima strinsa de duvre la aflarea vestii despre moartea lui..
I. Iordan.
In jurul chestiunei lui Negru Voda si a intemerii Munteniei.
Una din cele mai intunecate chestiuni din istoria romanilor
este desigur aceia care va face obiectul comunicarii de mai la
vale. Negru Voda, caruia traditia ii trebue intemeerea Munteniei,
casi saldsluirea neintrerupta a Romanilor in Dacia traiand in e-
vul mediu sunt chestiuni asupra carora s'au inscris adevarate bi-
blioteci dar cari n'au lost nici astAzi definitiv rezolvate 9. Lipsa
1) A se vedea in chestiun a sAl4luirii RomAnilor in evul mediu mo-
numentala opera a. domnului profesor A. Philippide : Originea Romanilor,
14 1925.
5
226 N. C. BEJENARU

totala a isvoarelor pentru unele perioade ca si extrema for rari-

tate pentru altele au dat drum fiber fantezieicum e cazul lui
Hasdeu sau, a facut posibil un discernamant extrem, silit si in-
tortochiat al isvoarelor existente pentru a creia astfel teorii cu
totul contrarii una de alta.
In chestiunea Munteniei si a lui Negru Voda stau fata in
iota doma pared diametral opuse: I) acea sintetizata de Xeno-
pol, a descalecarii Munteniei de cdtre un voevod din Fagaras
*i II) acea formulate de Onciul, a desfacerii statului Munteniei
din imperiul Valaho-Bulgar din peninsula balcanica 2). Cei doi
invatati si-au sustmut parerile pana la moarte, fiecare avand
convingerea cd teoria sa e cea mai apropiata de realitatea fap-
telor.
Intr'o excursie facuta in anul 1925 in Tara Fagarasului,
am cercat sd aflu sub ce forma se prezinta traditia inte-
merei Munteniei in patria de origine a intemeetorului dupa
traditia noastrasi ce urme a existentei si'stdpanirii lui Negru
Voda se gasesc in tara peste care el a domnit inainte de a trece
muntii '). Lasand la o parte reflectiile ce ti le impune o rat acire prin
muntii fagarasului, unde fiecare pisc, fiecare culme si prapastie
to convinge ca nu i-a stdpanit niciodata alta populatie decat cea
romaneascd, voi aduce cateva date noui cu privire la Negru
Vodd Si intemeerea Munteniei, date cari se aseaza in balanta
teoriei fostului profesor al Universitatii iesene 3).
1) Xenopol lstoria Romanilor, ed Vladescu vol III
2) *i Hasdeu a scris asupra intemeerii Munteni i formuland o teorie
a sa care a avut, de altfel, cu mici modificari o oarecare viata In linii gene-
rale ultima formulare a teoriei sale este urmatoarea: In Oltenia a existat
un banat romanesc independent sub conducerea dinastiei Basarabilor Unul
dintre voevozii Olteniei pe timpul hiptelor dintre Manoil Comnen si Unguri
s'a aliat cu bizantinii si a cucerit Fagarasul. De aici intre 1200-1210 intrd
in Muntenia si ocupa partea muntoas a Orli de uncle isi intinde, gradat,
stapanirea pana la Dunare
A se se vedea apoi si Stoica Nicolaescu : Radu Voda Negru si ur-
masii sai, precum si Dela intemerea Tariff Romanesti" unde trateaza a-
ceasta chestiune.
3) Remarc, dupa cate stiu ca nici un istoric mai nou care a tratat
chestiunea, n'a cercetat aceasta lature a problemei.
4) Chestiunea intemeerii Munteniei a mai Post tratata in anii din
urnia, de d. I. Minea prof. univ. in cursul sau dela Fac. de litere Iasi insd
nu s'a publicat nici litografiat partea respective a cursului, precum si de d.
_I C. Filitti in Despre Negru Voda, An. Acad. Rom. 1914.
 comuNicARi 227

Inainte de aceasta, un mic rezumat al celor cloud teorii an-

tagoniste.
Xenopol isi formuleazd teoria bazat pe urmatoarele ar-
gumente : Mai intii termenul cu care se denota intemeerea Mun-
teniei ca si a Moldovei, poartd in traditia nationals numele de
descalicare" termen care ar arata prin el insusi ca infiintarea
statelor romane s'a facut prin oameni veniti de departe si care
sosisera aici caIari 1). Intemeetorii acestia sunt Romani din Fdgaras
cari sub conducerea unui Voevoci numit Negru, tree muntii, cam
dupa anul 1290-91 din cauza persecutiunilor religioase la cari
erau supusi de Unguri, intemeind o Cara noun t u capitala la
Cdmpulung. Existenta lui Negru Voda este adeverita de mai multe
isvoare directe si indirecte 2).
Dovezi directe despre existenta lui Negru Voda. Printr'o di-
ploma. din 1324 regele Carol Robert rdsplateste pe comitele Sa-
lagiului, Martin Bulgarul, intre altele si pentrucd a purtat de
mai multe on soliile noastre la Basarab, voevodul transalpin",
iar in 1327 papa Joan XXII, adreseazd o scrisoare iubitului nos-
tru fiu, nobilul barbat Basarab, voevodul transalpin 3). Acest Ba-
sarab e, probabil unul din cei doi, pe care ni-i arata isvoarele,
dinaintea lui Alex. Basarab, Ivanco si Tugomir Basarab, fatal lui
Alexandru. Tugomir bind numit mare Basarab Voevod, a tre-
buit sa domneascd si el ar fi, asa dar incepatorul dinastiei
Basarabilor. Tugomir este insddovedit documentalicesteuna si
aceiasi persoand cu Negru Voda Basarab, pe care un fragment
de document din 1352 it arata drept tats a lui Alexandru Basa-
rab 4). Pe de altd parte existenta unui Negru Vodd si cobordrea
lui din .Transilvania este confirmata si de raguzanul Giaccomo di
Pietro Luccari, autorul unor anale scrise pela 1540 in care pome-
neste si despre intemeerea Munteniei '). Pe langd acestea la ie-
sirea Argesului din munti se afla si astazi ruinele unei cetati
numite de popor cetatea lui Negru Vodd care prin asezarea ei
- - 1) Se va vedea in ce fel aceasta parere este confirmata de traditla
in munti arata originea transcarpatina a intemettorului iar in-

fagarasana a intemeerii.
2) Xenopol, lstoria R6tnanilor, ea. Vladescu, vol. 111.
3) Hurmuzaki, Doc. priv. la istoria romanilor, vol. 1, 601-2
41 Xenopol, Istoria Romanilor, ed. cit. Vol. III pag. 14. Fragmentul e
publicat in Revista romans, 11 1862 p. 245.
5) Luccari pretinde ca a utilizat letopisetul boerului muntean Murgua
astazi pierdut.
228 N. C. 138JENAJU

fiintarea Campulungului de catre Negru Voddcum spune Lu-

ccari ar insemna ca descalicatorul venise pe la Turnul IT* 1)..
Insfar*it un alt argument pentru existenta lui Radu Negru .este
scos din hrisovul lui Constantin *erban 2) din 1656 cu privire la
judecata dintre manastirea Baratilor (Franciscani) din Campu-
lung *i manastirea ortodoxa pentru un loc pe care catolicii ii
aveau dela raposata doamnd Marghita care a fost catolica a
lui Negru Voda" 8).
Intru sustinerea teoriei sale Xenopol aduce *i dovezi in
directe asupra existentei lui Negru Vodd *i a intemeerii Munt-.
eniei. Mai inIai insa*i originea numelui de Muntenia, dat tarii
care apare in doc. Inca dela Inceputul sec. XVnu poate fi
cantata decat in faptul coborarei Muntenilor adeca a oamenilor
dela munte, nume care a figurat totdeaunea alaturi de cel de
Vlahia. Insfar*it succesiunea capitalelor tarii dela Campulung, a-
*ezat mai aproape de locul de origine al intemeetorului, apoi
curlea de Arge* in urma Targovi*te 4).
*i
Stapanirea asupra ducatelor Fagara*ul §i Arrilawl §i titlul
domnului de stapanitor al Ungro-Vlahiei" duce de tot Ia cons-
tatarea ca intemeetorul Munteniei a fost un voevod care a venit
din Fagara* *i a stapanit *i mai departe aceasta tarn in noua
lui calitate. ldentificarea lui Ugrinus din diploma din anul 1291
cu Negru Vodd, Xenopol o inlatura, pe drept cuvant intrucat
nu reesd din diploma citatd ca Ugrinus este stapanitorul duca-
tului Fagara* cum s'a pretins ci nurnai a unei mo*ii cu acest
mime ; iar cauza principald a emigrarii lui Negru Vodd din Ar-
deal ar fi persecutiunile religioase Ia care au fost supu*i Ro-
manii pe timpul regelui Vladislav Cumanul 1272-1290. Aceste
persecutiuni au provorat rascoala din 1290 cand ,probabil o bung.
parte din populatie romaneasca a trecut muntii intemeiincl o
tara noun,

1) Vom vedea ca traditia fagaravana inlatura ce desavarire aceasta

ipoteza.
2) Asupra domniei lui Constantin Serban vezi: N. C. Bejenaru, Cons-
tantin Voda Serban §i vremea sa, Arhiva, 1924, 1925 §i 1926.
3) Xenopol, op. cit. pag. 18.
4) Mutarea capitalei dela Campulung Ia Curtea de Arge4 pare cea
naturals §i ar aritta ca centrul de gravitate al tariiIse muta spre apus, dupa.
ce se face unirea intre Oltenia 51 Muntenia propriu zis8.
 ('OA1UNICA 12 229

Teoria lui Onciul. Fostul profesor al Universitatii din Bu-

curesti, ajunge la concluzia ca prin Vlahii din Bulgaria si Vlahia"
din titulatura imparatilor Asanesti s'ar intelege pentru Vlahia,
Muntenia de astazi iar Asanestii ar fi stapanit si aceasta tara.
Faptul ar fi confirmat prin aceia ca, mai tarziu cand Tara Ro-
maneasca se desface de sub stapanirea imperiului bulgar, atunci
si termenul de Valahia dispare din titulatura imparatilor suddu-
nareni.
Argumentele I) pe cari Onciul isi sprijina teoria sunt urma-
toarele : I) La rascoala Asanestilor ar fi luat parte si Romani din
nordul Dundrii, dupa cum marturiseste Niretas Choniates. Acesta
arata ca Petru si Asan dupa infrangerea suferita hr prima
luptt se retrasera peste Dunare in Tara Romaneasca sl cu a-
jutor dela Romeinii de dincoace §i dela vecinii Cumanicari sunt
numerosi in °stile Asanestilor in rasboaele ce urmeaza- repur-
teaza victoria asupra imparatului bizantin : II) Din corespondenta
Papei cu Ionita ar reesi ca Valahii din imperiul Vlaho-Bulgar se
aflau in vecinatatea Ungariei, deoarece se pomeneste de niste
neinte1egeri de hotare intre Bulgaro-Vlahia si Ungaria. Valahia
iniperiului Romano-Bulgar pentru a fi vecina cu Ungaria trebue
sa fi fost la nordul Dunarii, ceiace s'ar adeveri si prin spusele
calugarului francez de Rubruquis, care, enumerand tarile tribu-
tare Tatarilor le insira in ordinea urmatoare incepand dela Cons-
tantinopol spre nord-est : Bulgaria apoi Valahia lui Asan. III) A-
ceasta afirmatie ar fi confirmata si de cronicarul persan Fazel
Ullah Rasid care numeste tara unde infra Tatarii dupa trecerea
muntilor Galitiei, tara Bulgarilor si care n'ar fi alta de cat Va-
lahia dela nordul Dunarii Wand parte din imperiul RomanO-
Bulgar al Asanestilor.
Insfarsit in 1230 se infiinteaza la hotarele imperiului Valaho-
Bulgar catre partile Bulgariei" un banat al Severinului ceiace
da prilej regilor unguri sa se intituleze si regi ai Bulgariei si Cu-
mariei". Acest tilusustine Onciulsi 1-au luat regii dela Buda,
fiindca banatul Severinului se intindea si peste judetul Mehedinti
deci peste o parte din Valaho-Bulgaria. IV) Din faptul ca Ionita
vorbeste intr'o scrisoare catre Papa de principii vasali ai sai, On-
ciul scoate concluzia ca acei principi nu pot fi decat predecesorii

1) Onciul Originele principateior romane, Buc 1899.

230 N. C. BEJENARU

lui Lyton §i Seneslav iar din inchinarea Basarabilor olteni catre-

,Radu Negru, scoate o inchinare catre imperiul Romano-Bulgar.
Numele de Negru Vodd nu e decdt personificarea Negri lor Va-
lahi, nume dobandit dela Tatari cari obi§nuiau a boteza cu epi-
tetul de Negru popoarele supuse. V) Insfar§it interpretdnd docu --
mentul din 1285, Onciul admite ca Lyton din Oltenia ar fi cu-
cerit voevodatul lui Seneslau din stanga Oltului §i a refuzat a.
plati regelui tribut pentru aceastd cucerire ; fiind atacat insa de
magistul George, om al regelui, ar fi fost bdtut §i ucis iar fratele
sau Barbat ar fi cerut iertare dand sume mari de bani
§i astfel supunandu-se regelui ar fi pastrat ducatul lui Seneslau.
Tot Barbat ar fi unit inteun singur principat ambele voevodate
de pand atunci ').

* * *

Acestea sunt, in linii generale cele doud teorii antagoniste

cu privire la Negru Vodd §i intemeerea Munteniei. Toti ceilalti
cari au atacat chestiunea fie in fond fie tangential n'au modifi-
cat decdt detalii ce nu schimba deloc problema 2). In timpul din
urmd, teoria aproape unanim adoptatd era aceia a fostului pro-
fesor al Universitatii din Bucuresti. D. Onciul prin numerNii sai
elevi raspanditi pe la diferitele catedre universitare'din Cara reu-
*ise sa - §i impund parerea sa drept cea mai apropriata de reali-
tatea faptelor 8). Nimeni n'a indraznit cat a trait maestrul sa ri-
dice cea mai mica obiectiune contra teoriei sale.
Iatd insa ct abea moare Onciul §i elevii sai atacd cei din-
tai in mod distrugator opera sa adoptand in totul teoria lui
Xenopol.
D-1 I. Vladescu, doctor in litere fost elev asistent al pro-
fesorului Onciul, docent de istoria romanilor la Universitatea
din Bucuresti reediteazd marea istorie a Romanilor a lui Xenopol

1) Onciul, Originile, pag. 51 ; Titlul lui Miwea lui Batran in Convor-

biri Literare, XXXV, 1902. pag. 37-38 zi: Radu Negru, in Convorbiri, XXIV.
21 Vezi N. Iorga, in Geschichte des rumanischen Volkes ; I. C. Fi-
litti, Stoica Nicolaescu in lucrarile citate
3) De aproape 2 decenii printr'un monopol quasi-oficial D Onciul
detinea in mana sa, prin ex. de capaci ate si formarea profesorilor secun-
dari de istorie, asa 0 acestia au raspandit si in lumea scolara parerea
maestrului, parere' ce se gaseste in orice 4manual didactic. Acestea riscati
sa nu fie aprobate daca n'ar fi fost scrise in spiritul scoalei istorice bucurestene
 comuNicAR i 231

§i tinand'o la curent" cum spune domnia sa, nu face altceva

decat o critica nemiloasa contra teoriilor fostului sau profesor.
In Adaos-ul" vol. III din sus zisa lucrare D-1 I. Vladescu corn-
bate punct cu punct argumentele pe care Onciul i§i sprijiud teo-
ria 3). Domnia sa socoate ca este imposibil a se admite o sta-
panire bulgareasca la nordul Dundrii intr'o vreme cand se ridi-
case la nordul Munteniei puternica stapanire ungureascd iar pe
campia Munteniei se stabilise puterea Pecenegilor (970) Inlocuita
mai tarziu cu cea a Cumanilor. Se poate vorbi in aceasp. vreme
de o inraurire bulgard in bisericd §i limba scrisa, care 'spre a se
exercita, nu presupune numai decat o stapanire politica,
I) Textul lui Nicetas Choniates, pe care se bazeazd Onciul
cand admite stdpanirea bulgara la nordul Dunarii, vorbe§te ex-
clusiv de Cumani §i niciodata de Romani spunand clar ea Petra
si ,(4san s'au dus peste Dunare la vecini for Cumani Si ca bar-
barii ce intovara§iau pe Asan (adecd Romani din Hemus trecand
Dunarea se intalnird. cu Cumanii §i strangand acolo tovara§i de
arme se intoarserd inapoi in Mysia ca sd intregeascd domnia Va-
lahilor §i a Bulgarilor cum a fost odinioara. Valahii alaturea de
Cumani din Wile .asane§ti sunt Valahii de dincolo de Dunare
care se rdsculaserd odata cu Asan caci nici un izvor nu ni-i
arata cd ar fi din nordul fluviului. II) In scrisorile Papei catre
Ionita se nume§te cu termenul de Bulgaria §i Valahia, totalitatea
imperului lard a se face vre-o deosebire teritoriald §i nu se poate
scoate de aici un argument cd Valahia lui Asan se intindea
peste Dunare, iar Rubruquis enumera categoric printre tarile su-
puse Tatarilor §i pe cele de dincolo de Dunare intre cari : Vala-
nia, tara lui Asan §i Bulgaria cea mica §i nu vorbe§te prin ur-
mare de o Valahie la nordul fluviului. III) Termenul de tara
Bulgarilor cu care istoricul persan, Fazel Ullah Raid nume§te
tara in care au intrat trupele mongole dupd ce au trecut muntii
Galitiei, nu este decat o reminiscenta a stapanirii bulgare§ti asu-
pra Ardealului din vremea primului imperiu §i aceasta reesd lim-
pede din ,spusele aceluia§ istoric care arata cd, dupace trupele
mongole au scoborat pana la Bra§ov, o parte din ele sub Bu-
gek trec muntii, in Muntenia mare, asupra ducatului Karaulaghi-
lor, al voevodului Seneslau. Din aparitia in titulara regilor Unga-

3) Xenopol, 1st. Rom. ed Vladescu, vol. III pag. 223-33.

232 N. C. BE ieNARU

riei a formulei: rege ai Bulgariei si Cumaniei nu se poate trage

concluzia cd Bulgaria stapanea pe atunci tara romaneascd intru-
cat e cunoscut obiceiul regilor unguri de a pastra in titulatura
for stapaniri pe cari de fapt nu le aveau. IV). Principii valahi ai
lui Icnitd de care pomeneste el, nu pot fi voevozii Si cnezii din
Muntenia ci din peninsula balcanicd cu toate ca Nicetas Chonia-
tes nu pomeneste decdt pe Chrisos. V), Insfarsit din doc. din
1285 nu se poate scoate afirmatia ca Lytuon a cucerit voevo-
datul roman din stanga Oltului caci rascoala lui s'a mdrginit
numai la refuzul tributului catre regii Ungariei. Da cd s'ar ad-
mite aceasta atunci, dupd Onciul statul mLntean ar fi Post inte-
meiat de Basarabii Olteni (ipoteza Hasdeu). Insd pe de altd
parte Onciul sustine cd Asanestii sunt cei ce au pus temeliile
statului roman din stanga Oltului si for li se inchind Basarabii
din Oltenia. Ori, cucerirea ducatului din Muntenia a lui Seneslav
de catre Basarabii Olteni si predomnirea Asanestilor asupra Mun-
teiei mari arora li se inchina Basarabii din Oltenia sub doua
ipoteze ce se bat cap in cap.
* *
*

Evident, greutatea argumentelor d-lui I. Vladescu, sdruncind

din temelie teoria fostului sdu profesor si impune o recercetare
generala a problemei.
Nu nazuesc Ins sa fac, aici, aceasta ; vreau numai dupa
cum am mai spus sd aduc cateva date not in sprijinul teoriei lui
Xenopol, teorie ce devine acum iardsi de actualitate atrdgand de
partea sa pe until din cei mai apropiati urmasi al celui mare
adversar al ei.
Nici fostul profesor al Universitdtii iesene, nici altii n'au cer-
cetat cum se prezintd traditia asupra lui Negru Voda si a inte-
meerii Munteniei in Tara Fagarasului. Dacd pentru existenta aces-
tei traditii in Tara Romaneascd s'ar putea sustine ca e olegendd
de origine cultd, produs al cronicarilor Si rdspandita apoi in po-
por, care in timp de atatea veacuri s'a putut incetateni, nu se
poate insd, pretinde acelas lucru pentru traditia fagardseand a in-
temeerii, intru cat aici nu a avut tine s'o rdspandeascd. Prin ur-
mare numai existenta unei traditii in acest sens in tara Oltului,
singurd ar confirma, atat existenta lui Negru Voda cat si Inte-
meerea Munteniei de catre acesta.
 COMUNICARI 233

In traditia fagar4eana s'a pastrat amintirea unui Negru

Voda, voevod al Fagaraplui care a parasit la un moment dat
aceasta tara trecand muntele si intemeind tara romaneasca. Negru
Voda insa n'a trecut dincolo pela Turnul Ro§cum credea Xe-
nopol si nici pela trecatoarea Branului, ci a trecut deadreptul
muntii Fagaraplui, urcand pe valea raului Breaza pana la lacul
Ur lea de astazi (aprox. 2000 m. altitudine) §i de aici peste creasta
muntelui, traversand o distanta numai de cateva sute de metri
§i peste o altitudine de 2000 m. s'a scoborat dincolo, la isvoa-
rele raului Doamnei, care curge pe panta sudica a muntelui, in
apropierea izvoarelor Arge§ului cu care raul Doamnei se une*te
imediat mai la vale.
Traditia ne mai da un amanunt demn de luat in seama.
Negru Voda pribegind peste munte cu tovara§ii sai potcovit
caii Cu potcoavele intoarse pe dos pentru ca urmaritorii condi.*
de urmele cailor sa creada ca au venit oameni de peste munti
acolo, nu ca pribegi au luat calea muntelui spre a trece dincolo.
Aceasta afirmatie a traditiei ne face sa ne gandim ca nu numai
persecutiile religioase cum afirma Xenopol au silit o parte din
romanii fagara§eni sa se expatrieze ci §i luptele politice iar ple-
carea lui Negru Voda s'a facut prin lupta caci ce alt motiv l'ar
fi indemnat sa-§i mascheze astfel ie§irea din tara Ba inca se
poate afirma ca stramtorarile polltice mai mult decat persecutiunile
religioase au fost acelea cari au determinat emigrarea lui Negru-
Voda §i a tovara*ilor sai. Stapanirea ungureasca intinzandu-se
incetul cu incetul dela vest spre est in Ardeal a ajuns §i la gra-
nitele tarii fagaraplui, tara rarnasa pana in ziva de astazi cea
mai romaneasca regiune a noastra, uncle stapanea un voevod
roman. La inceput acest voevod §i-a pastrat o oarecare neatar-
nare insa pe masura ce puterea ungureasca creVea, drepturile
§i independenta Romanilor se micwrau.
Catre 1310 mare cetate ungureasca din Fagara§ care exista
§i astaziera gata, ceiace insemneaza ca stapanirea ungureasca
devenise atotputernica aici punand mana pe Fagara§ §i alungand
pe voevodul roman ce sala§luia aici, cu mult inainte de anul
1310, cel putin 3-4 decenii. In fata intinderii stapanirii Ungu-
re§ti (cazul ungurului Ugrinus care obtinuse mo§iile Sambata §i
FOgara§ul este tipic pentru a vedea penetratiunea ungureasca
in aceste parti) voevodul roman §i-a mutat reedinta din Fagg-
234 N. C. BEJENARU

ra§ chiar la poalele muntelui, construindu-si deasupra satului

Breaza o minunata cetate, cunoscuta si astazi sub numele de
cetatea lui Negru Vodda, de unde se poate supraveghea cu
privirea intreaga Cara a Oltului.
Dupd cuno§tiintele mele cetatea aceasta n'a fost cunos-
cuta de istoricii nostrii cari au tratat intemeerea Munteniei si
mai ales n'a fost exolorata de nimeni. Cetatea este a§ezatd pe
un bot de deal la aproximativ 6-700 m. altitudine si are forma
dreptunghiulara. Zidul, numai pand la suprafata pamantului este
bine conservat §i e facut din peatra bine inghegata avand ld-
timea de peste 1 metru. In partea de nord cu privirea spre Fd-
gdras avea un turn din care n'a ramas iarasi decat baza si
care servea la observatie. In partea opusa turnului se gaseste si
astazi o lantana iar pe laturi doud porti de esire 1)
Cetatea dela Breaza este desigur ultimul refugiu al vovvo-
dului roman care se retragea in fata penetratiunii unguresti
avand aici siguranta apardrii pe care i-o da muntele asa de fa-
miliar Romanilor si asa de putin accesibil popoarelor de stepd
cum sunt Ungurii. Pribegia lui Negru-Voda peste munte s'a fa-
cut cu siguranta de aici, ceiace ar confirma si existenta celeilalte
cetati a lui Negru Vodd, asezata la ie§irea Argesului din munti ;
aceasta ar fi sau prima etapa Ii luarii in stapanire a Munteniei
de catre Negru Voda sau va fi reprezentand un punct intarit
de supraveghere a granitei dinspre Ardeal dupd ce Voevodul 4i
stabilit capitala la Campulung
Asa fiind lucrurile am avea explicarea logicd a mutarii ca-
pitalelor Orli dela Campulung la Arges dupd unirea Munteniei
cu Oltenia si apoi la Targovi§te caci dacd Negru Vodd ar fi ve-
nit pela Turnul ros, ar fi trebuit sa avem din contra, capitala,
intai la Arge§ §i apoi la Campulung §i Targovi§te. Evident ca
nu se poate sustine ca Negru Voda si tovarasii sdi vor fi lost
pnmii locuitori romdni ai acestor locuri. Cine a strabatut vre-
°data muntii Fagara§ului s'a convins ca Romanul si atunci ca si
acum n'a facut deosebire intre o clind si alta a muntelui si.a
tronat atat pe indltimile lui cat si in vdile sale singur si nestin-

1) Cetatea este acting acoperita cu padure si numai un bun cunos-

cator al locurilor o poate nimeri. Prof esorul N. Tataru din Lisa-Fagaras
mi a povestit ca in timpul stapanirii unguresti un profesor dela Universi
tatea din Cluj a venit sa taco sapaturi in cetate. Romanii localnici l'au in-
dus in eroare aratandu-i in alta parte locul pe care ar fi cetatea de oarece
credeau pa umbla sa scoata afara bogatiile cari spun ei, se afla inauntru.
 COMUNICA RI 235

gherit de nimeni. Negru Vodd asa dard si-a mutat numai capi-
tala de pe o clina a muntelu! pe cealalta locuita insa de aceia§
populatie.
N. C. Bejenaru

Monografii sau colectii de documente: Dorohoi,

Vaslui, Botosani.
Ne bucuram mult cand vedem ca in diferite localitati din
tara noastra apar, de o serie de ani, volume sau bropri, con-
tinand, sub titlul de monografia cutarui sau cutarui oral on
sat", texturi istorice sau quassi-istorice, privitoare la trecutul ace-
lor anumite localitati.
Cea mai veche monografie, care sa merite titlul acesta, ce
aparu in tara noastra, fu desigur acga a Bucurestilor, scrisd de
regretatul profesor G. Ionescu-Gion. Fu o lucrare de mare va-
loare, scrisd cu pasiunea §i cunostintele unui cercetator serios,
si sistematizatd asa, ca putu sa deie normd multor altor scriitori,
cari, in diferite puncte ale tarei, s'ar mai _bizui sa serie monografii
ale altor ora§e.
Monografia lui Gion, cu tot materialul, incontestabil inte-
resant, ce a cuprins in ea, a avut totusi un caracter mai mult
literar ; caci s'a introdus in ea discutiuni, pareri sau critici, de
care autorul se putea dispensa, si s'au omis, in acela§ timp, mai
ales statisticele, informatiile administrative §i tehnice, cum §i
anumite alte capitole, ce ar fi trebuit sa fie absolut incadrate si
clasate in o asemenea frumoasa si utila lucrare. Dar, pentru un
inceput, a Post tot ce se putea pretinde, cam in grabd, tinarului
profesor, care la vrasta sa si pand ce a dispdrut dintre noi, tot
tanar, a produs o serie de scrieri istorico-literare de un interes
necontestat general.
Au mai aparut apoi alte incercari de monografii in diferite
puncte ale tarii, dela Targul-Jiu pand, la Iasi,intre cari §i acea
a acestui din urma oral, al carui autor sunt, fiecare in forma §i
dimensiunea ce autorii respectivi au crezut sa le dee.
Bineinteles ca n'am a da aid vre-o relatie criticd" toc-
mai despre lucrarea mea ; dar, nici de a altor monografisti ce
au aparut dela Gion pand astazi ne-putand vorbi acum, cu oare-
care amanunte,sa ne fie ingdduit a zice cite ceva de ultimele
 36 N. A. BOGDAN

trei lucreri aparute in acest gen, in anul curent §i in cel

precedent.
E vorba de monografiile unor ora§e apropiate Ia§ului :
Dorohoiul, Vasluiul §i Boto.anii.
Monografia targului Dorohoi este datorita valorosului nos-
tru cercetdtor §i colectionar de documente nationale, profesorul
Oh. Ghibanescu, care a publicat §i publica§i probabil va mai
publica Inca multd vreme, numeroase volume, continand tot ce
d-sa a putut gasi on unde, ca hartii vechi, ratacite sau ramase
intamplator intr'o stre§ina, sau in palamida unei lazi razd§e§ti,
on chear targovete.
Ca demn urma§ Si emul al lui Teodor Codrescu, vechiul
editor al Uricarului, in 25 volume, in care §i dl. Ghibanescu §'a
inceput mai cu temei cariera sa literary, d-sa imbogate§te in
fiecare an biblioteca colectionarilor de documente ale tarei ro-
mane§ti. A§a, d-sa publica, pane in prezent, o duzina de volume
sub titlul de Surete si Izvoade ; cam tot pe atatea alte volume
cu titlul de Ispisoace si Zapise ; face apoi sa se editeze marea
colectie periodica de documente Buletinul Ion Neculcea, plus o
o Serie de diferite alte asemenea culegeri §i publicatn.
Faptul insa ca dl. Ghibanescu, dupd invitatia Primarului
respectiv, dedica unul din volumele sale din Surete §i Izvoade"
orasului Dorohoi, cu intentia de a dota acest ores cu o mono -
grafie comunalci, nu ne indriduie§te a crede ca d-sa s'a I at in
serios sarcina de a scrie o monografie a orasului Dorohoi, cad,
in afara de inglobarea textului respectiv in seria Suretelor §i
izvoadelor", materialul documentar privitor la Dorohoi, este *i
el mai mull o simply colectie de hartii vechi, scrise pentru pri-
cini de orice natura, dar nu in intentia de a servi datelor con-
secvente, absolut necesgre pentru punerea in evidenta a vietei
publice, a§a zisa romunala, a targului Dorohoi. Anumite tablouri
genealogice, anumite acte de hotarnicie sau transmiteri de pro-
prietate, dintre care unele privesc chiar localitati straine, vor fi
servind negre§it cercetatorilor de un interes general ; dar Do-
rohoiul, propriu-zis, nu se poate ilustra prin ele, decat inteo lu-
mina absolut redusa.
Tot a§a §i cu altd monografie, acea a orasului Vaslui, lu-
crare ce i-a lost ceruta de Prefectura Judetului respectiv, care
 comuNicARi 237

formeazd un volum, acel al XVI-lea, al Suretelor si Izvoadelorm

d-lui Ghibanescu.
In una si alta din ambele monografii, Dorohoiul i Vasluall,
gasim acelasi sistem si acela§ soi de material documentar, in
mare parte ne-clasat si neinsotit de comentarii sau rezumate,
care sä usureze intrucatva cercetarile cetitorului, interesat a scor-
moni anumite izvoare pentru viata intima sau publica a oraselor
despre cari este vorba.
Credem ca publicarea a tot ce se gaseste in anumite raf-
turi, stresini, on paldmide, nu poate fi de un interes general, si
mai credem Inca, ca in marginele puterei si mijloacelor de publici-
tate in cari Intreaga literatura romand se invarteste astazi, o
economie in tiparituri se impune, chiar in interesul respandirei
cunostintelor istorice de o natura ce importa natiunea intreaga.
Sub o altfel de conceptiune Si un alt sistem istoriografic,
ni se prezinta o lucrare mai noun, acea a Monografiei oravilai
Botocanii, un volum de peste 450 pagini, in il° mic, elegant ti-
parit si ilustrat, avand de autor pe dl. Artur Gorovei, cunoscut
prin lucrdrile sale literare anterioare, mai ales in domeniul
folklorului.
Sub o forma tehnica din- cele mai placute, ilustrat ru di-
ferite imagini si portrete, din care unele fdcute expres pentru
acest op, volumul d-lui Gorovei atrage pe lector, mai intai prin-
tr'o distributie rezonabild a materialului, apoi prin stilul si ingri-
jirea cu care sunt redate textele mai vechi, extrasele din alte
opuri, notele sau insemndrile luate din biblioteci sau arhive, ce
i-au cazut sub mina.
Pacatul general al celor mai multe din monografiile pu-
plicate in Cara noastra, este si la dl. Gorovei, acela, ca inainte
de a fi inceput lucrarea sa, n'a stat, ca orice arhitect, sa -si facd
schitele necesare, dela fundatli pand la culme, si apoi sa caute
a aduna si umple fiecare sectiune cu tot ceea ce trebuia Si se
putea aduna ca material de constructie.
Lungimea demdsurata a unor documente, mai ales genea-
logice, scurtimea sau lipsa complecta a representarei altor mo-
mente din viata publica si administrativa, de pilda a celor pri-
vitoare la productiile artistice din Botosani, putina consultatie
a fantanilor istorice si administrative, multe putine cate se gasesc
238 MARGARETA STEFANESCU

in publicatlile apdrute mai de demult in Cara si straindtate, sau

in arhivele autoritatilor, cu privire la targul respectiv, prezinta
anumite lacune.
E drept ca autorul nu putea sa sacrifice prea mult munca
§i cheltuiald pentru punerea la punct a unui op prea costisitor,
§i pentru care Primdria Boto§anilor nu fu in stare ssa jertfeasca
mijloacele financiare absolut trebuitoare. Dl. Gorovei a facut lucra-
rea mai mult din iubirea ce are, de sigur, pentru ora§ul seu,
credem natal, §i ca un literat desinteresat a dat tot ce se putea
cere Intr'o atare imprejurare.
Materialul adunat insd, daca nu e suficient, sau nu e ab-
solut sintetizat in cerinta unei monografii moderne oraOne§ti,
este totu§ de o importantd indiscutabila.
Placutd la cetit §i la privit, ]impede ca stil, monografia
oraplui Boto§ani e o lucrare ce merits sa fie cetitd Si retinuta,
de oricine se intereseazd de viata sociald §i politica a intregului
romanism.
N. A. Bogdan

Cronica lui Const. Manasses

Constantin Manasses, scriitor bizantin, din timpul domniei
imparatului Manuel Comnenus [1145-1180] a scris, in limba
greceascd bizantina, o istorie a lumii de la inceputuri §i pand
la moartea imparatului Nicephorus III [1081], in 6733 versuri.
Aceastd cronica a fost tradusa in bulgarege pentru tarul Joan
Alexandru, pela jumdtatea veacului al 14-lea. Versiunea aceasta
mediobulgard a influentat asupra vechii noastre cronografii ; asu-
pra lui Macarie §i Eftimie, din Moldova, care au scris cronici sla-
vonqti in sec. 16-lea, utilizand mai ales figurile de stil ale lui
Manasses si adoptand calificativele pompoase, intrebuintate de
acesta, persoanei domnitorilor romani §i asupra lui Mihail Moxa,
din Muntenia, care, la 1620, da. in cronica sa, pand la domnia
lui Mihail fiul Ducdi [vezi Hasdeu, Cuvinte I 399] un excerpt
din Cronograful lui Manasses. Intr'un studiu, gata de pus sub
tipar, voiu arata §i ce anume a luat Moxa de la Manasses §i
criteriul dupa care se conduce.
Avand in vedere aceste influente ale lui Manasses asupra
cronicarilor romani din veacul al XVI-lea §i al XVII -lea, m'am
hotarat sa dau in redactie romaneasca, pentru istoricii no§trii de
astazi, traducerea intregii Cronici a lui Manasses. din medio-
bulgara Editia I. Bogdan, publicare postuma, 1922.
 COMUNICARI 239

Culegere dupii ani a preinteleptului cronicar Manasie, care

fricepe dela zidirea lumii si decurge pcinci la impcirejlia
lui Kir Nikifor Votaniolul
Iat'o :
Sufletul iubitor de find' rdvneste la avutii si, in tot chipul,
se ingrijeste sa-si implifleasca nazuinta.1) Tu insa, suflete impa-
ratesc si iubitor de stiinta, totdeauna jinduind intelegerea [lu-
crurilor] si stiinta si invatdtura, cu cArtile totdeauna te indelet-
nicesti si te indulcestl din carti si cu invatatura iti ocupi toata
vremea vietii tale. 3) Si fiindca deci ai dorit sä ai ca un ucenic
pentru 'stiinta bine alcatuita si pentru o scriere intocmita, care
sa povesteasca clar povestile cele mai vechi, si cine domnird
dintru'ntaiu si [chiar] pand unde ajunsera si cine impArdtira si
[chiar pand] la cati ani, noi astfel Wain asupra-ne toata ) po-
vara muncii acesteia, chiar daca lucrul [acesta] e greu si ane-
voios. Cdci marile daruri ale tale si ravna to usureazd ') ostene-
lele noastre la povestiri :) si caldura 7) celui care se munceste si
se trudeste o racoreste darurile cele date [de tine] adeseori.
Si sa inceteze acestea, 5) ca nu cumva lingusitoare sä para
unora povestea si pdrasind-o, gandul [acesta] alearga sa asculte
altele, Si pe multi careau descris si au scris analii si s'au silit sa
spun drept si cu iubire de adevar, si until cu altul nepotrivind
cele scrise, noi, intrecandu-i, ni se pare ca cunoastem cu si-
guranta si mai mult adeverim si dupd puterea noastra sd-
varsim tie [povestea].
Inceputul. Ziva intai.
2 Cuvantul d-zeesc atotsavdrsitor si creatcr al lumii aduse ')
la inceput cerul cel fard de stele, care stralucea de nenumdra-
tele frumuseti cu raze d-zeesti si pdmantul cel care hrdneste pe
toti si cu ele lumina. Si pamantul era neinfrumusetat si nevazut
1) 1. Bogdan, 429 * tinolnibiv adj. iubitor de cele pamantesti.
2) dorinta, ielanie.
3) si invatatura este vremea vietii tale, i byvaet ti iizni vse vr .mea
slovo.
4) v xspriemlem.
5) alina, mangaie, ute§aiat
6) greutatile noastre de a prevesti, v sloveseh trudy.
7) fierbintala, arsita, vara
8) si acestea deci aici si pana acum sa(-mi) ince eze, i sia ubo zde
mi i do sego da prestanat.
9) poate mai bine ca inteles : strangandu-se.
 240 MARGARETA TEFANESCU

§i intunerecul cel adanc sedea pe spatele acestuia. Si lumina

rasarind §i revarsandu-se pretutindeni si fiind zi plina de stralu-
cire §i stralucitoare, se ivird §i cele mai inainte nevazute si in-
tunerecul Intunecos fu alungat de stralucirea luminei celor lumi-
noase. Intre acestea deci decurse prima dintre zile.
Ziva a doua.
Si Intre acestea rasarind ziva a doua. al doilea cer se in-
tari prea mandru, si, facandu-1 pe el acoperamant care acopere
peste pamanturi, 11 numi tarie D-zeu cel mare 1) me§ter, [si]
mai mult de cat cea dintai a doua altd tarie. Atunci si firea
pretutindeni curgatoare a apei §i beznele despartind Si asa ici
inaltand usor sus spre inaltimi neinchipuite, si colo pe pamant
lasandu-1, a§eza intre acestea cerul ca o ingraditura Si ca un
zid tare.
Ziva a treia.
Si apunea geana zilei a doua, si a treia [zi] iard§i stralucea
§i iarasi artistul a tot creator si prea Intelept se indeletnicea
cu alte lucruri. Si fancied deci se revarsa pe pamantul intreg
cata dintre apele cere§ti ramasese apa Si toata fata lui se aco-
perea stagnand, toata revarsarea adund pe neasteptate la un lot,
ca si pe lantele alb ') umezeala revarsandu-se dnlce ca sa-
inchege si sa faca crugul cel de ca§. $i despartindu-se deci cele
3 ce se wzase, se ivi fata pamantului si toate frumusetiie stancii
§i a muntilor §i a colinelor cu vai adanci. De atunci deci corn-
punandu-se 3) tot ce era apa, se numi mare. Si firea uscatului,
cata era compusd din piatra §i cata din brazde groase, D-zeu
mesterul cel atot 1 acator o numi pamant. Si aratandu-si puterea sa
cea prea mare, nerasarind Inca razele soarelui uria§ cel cu multe
raze, porunci plantei sa creased, ici deci numai pentru dulceata
si frumusetea ochilor, si colo datdtor de viata si folositor celor
ce existau pe pamant. Atunci intai se infrumusetd cu frumuseti
pamantul mai mult de cat o fecioara tanara de curand luata in

1) bun.
2) creiA.
3) not zicem lapte duke
 COMUNICA RI 241

casatorie, care poarta aur si care straluceste de diferitele culori

ale margaritarelor. Stralucea si trandafirul cel bine mirositor. Ca
si [ol vopsea de diferite culori pretutindeni suiadea, alb si pur-
purie si rosie din alta parte, ici deci purpurie mai molt de cat
trandafirul era In vedere si colo Inalbea si dulce stralucea. Era
crinul cu chipul de zapada, erau agalidele. Iachintul se ridioa ;
era si bunatatea ) narcisei si toate trufandalele darurilor prima-
varatice. Cresteau spicele grele de grau. Era iedera cu frunzisul
negriu, clatinandu-si ramurile. $i cu roua buna si cu razele bu-
natatilor imbogatindu-se ') pamantul si parfumandu-se cu plante
bine-mirositoare. $i presarata era iarba moale, care inverzeste si
hraneste vitele, care nutreste pe cai si pe boi, livala inrourata.
Astfel de frumuseta prea impestritata purta pamantul ; cu astfel
de haina bineinflorita si bine tesuta era imbracat. Erau si mul-
4 time de plante ; cresteatt si dintre copaci {de cell cu frunzis frumos si
care infloreau frumos si [aveau ramuri purtatoare de fructe.
Erau si meri binecrescuti 3) si cu trunchiul cu tructe frumoase, mas-
I'M intloritork i) si smochine indulcitoire, plopul cu trunchiul gros,
brazi, stejari, uhni. $i un vant se adaose prat fiunza plopului si
t n sopot dulce facea frunzelor. ) Acolo era si ciresul cel bun si
c rtnalul cel miero. si vita, mama strugurelui, si form t vitele si
strugurele, din care curge mustul, crestea ne vile. Toate savarsi-
toare de fructe si toate prea savarsite. Caci nimic nu fu scos ')
nedaruit 7) si nedesavarsit.

Ziva a patra
$i intre acestea deci trecu si lumina zilei a treia si rasa-
rea fats zilei a patra si iarasi in eputul lucrurilor, si porunca
c eatorului cerului sa fie frumos incoronat cu stele. Atunci cerul
st aluci de frumuseta stelelor ca o haina tesuta cu aur si ca [o]
o ,aidie cusuti cu margaritare, si ca si o tesatura impodobita cu

1) fru) tusetea.
2) La Inteles : rot ti, d 1 rorastnyi
3) se itnbogAtea .1 se pirfurna
4) grz4i v ti, Ed. Bogd n, 43 : t k )to-en
5) a 1.0 : printre Frunze
b) creiat.
7) ca inteles: Mrkt rost.
 242 m AR GARETA STEPANESCU

pietre stralucitoare. Atunci mai intdi ') straluci lumina ) zilei, soa-
rele, marele urias, el datatorul de viata luminator, izvor al lumi-
nei nesecate, cash ') focului celui fara lemne. Atunci pentru prima
oard incepe sa lumineze, noaptea, luna cea cu lumina alba si cu
multe raze si desavarsita. Atunci mai intai cerul vazu stelele
cele marl bine rotunzite si intrecandu-se una pe alta si infrumu-
setandu-1 [pe el] ca florile pe o livada. [Si numele stelelor celor
mari [sunt :]. Cronos era negru, cu chipul plumburiu. Inalbea Zevs
ca argintul, si Ar de flaeiri se vedea. 4) Stralucea soarele ca lu-
5 minosul si curatul aur. Si stralucea ca cositorul sfera Afroditei.
Ca arama rosie Ermie stralucea. Luminoasa ca cristalul lucea
luna. Astfel odajdia cereasca impestritata la vedere era, Cronos
Intuneca [albastru-negru] ca chipul iachintului. Ca si crinul se
inalbea Zevs si Ar ca focul. Ca trandafirul cel ros soarele stra-
lucea. Casi anagalida cea cu florile albe lucea lumina zilei. Casi
o floare rosie Ermie stralucea. Narcis cu foi frumoase se arata
luna. 5) 0 astfel de culoare inflorita Infrumuseta cerul. 0 astfel de
frumuseta mult felurita la vedere si imbucuratoare si frumoasa
la vedere acoperea fata cerului si facea cerul gradina din nou
sadita si al lui gradinar D-zeu, precum vitele ') si odraslele,
a stelelor lumina, flori mult felurite 8). Atunci mai intaiu
rasarind soarele si revarsandu-se si aratandu-se frumusetile
ceresti si bunatatile zilei, slujeau supunandu-se poruncii creato-
rului si savarsi ziva a patra.
Ziva a cincea
Astfel deci se Implini si cu stele, si fu facut soarele, stea
care stapaneste ziva, si geana lunei lumina noaptea. 5i nici o
vietuitoare nu train pe intinderile pamantesti, nici [dintre cele]
care plutesc pe apa, nici [dintre cele] care merg pe uscat, nici
de cele care sboara prin aier. Insa D-zeu cel desavarsit a pus
1) pentru prima card.
2) ochiul.
3) lacas.
4) pSrea.
5) luna semana cu un narcis cu foi frumoase.
6) plantele.
7) casi, si
8) si a stelelor lumina [ca] flori mult felurite, pe vite si odrasle.
 COMUNICA RI 243

tarie firei apelor si putere insufletita de nastere ; porunci sufle-

fi tului viu sa iasd de acolo casi copiilor, care sufar, din pantece,
printr'o noun zamislire, Impovarat de nasterea copilului savarsit,
caci, casi samanta, porunca lui Dumnezeu cazdnd, facea raurile
cele curgatoare roditoare. De atunci pasdrile cu aripi intinse ce
sboard prin aier, aveau aripa libera, sbor lute si usor, se ridicau
spre intinderile ') vazduhurilor, inconjurand ') revarsarea lui u-
soard. Asa acele cu aripi mari si cu coaste mari si cu ghiare
incovoiate si care intindeau ghiarele ca sagetile, [pdsdrile] care
aveau ciocuri ascutite mai mult de cat cutitele si voiau for carnea
hrand sa [le] fie si tovardsie la mancarea cdrnurilor, vulturul cel
care stapaneste asupra pasdrilor, vulturi cruzi, si toate [pdsarile]
caror nu le ieste folositor focul, cand mananca came. De atunci
pasdri cantatoare si care mananca buruiene, cu aripi mid si mici
la trup, cantau diferit si in livezi strigau si rasunau copacii ;
privighetoarea, privighetorile, 8) pitigoii, graurii si fiecare pana (pa-
sare) care inconjura buruienele de camp si deacolo culegea mancare
buna si nemuncita. Atunci si fiare strasnice se ardtard pe pa-
mant ; lei cu coama deasd, ursi, pardosi, tigri, capre coltate, ie-
puri cu picioare de pasare si caini cu dintii ascutiti si elefantul
cu pieptul tare 4) si tot felul de pasdri si tot felul de [animale[
care se tarasc, cate in apd traiesc si cdte in mare. Cu astfel de
vietuitoare umpldndu-se ceia ce e ud 5) si. uscatul, Inca si haina ne-
tesuta de mana, aierul, lucru fin pe care-1 tesu degetul d-zeiesc,
ca o cetate cu ziduri tari si Intinzand-o peste pasdrile care ma-
nanca came si buruiene, savarsi cursul zilei a cincea.

Ziva a sasea
Si a sasea zi iarasi stralucea, trandafirie si D-zeu sadea
gradina cu pomi b) frumosi, nesapand cu sapile si nici cu
hdrletele, si nici presardnd bunatatea cea prea frumoasd
pe pamant nici cu palmele saditorilor ci cu cuvantul nu-
1) cuprinsurile.
2) strnatand.
3) brgoryia (vezi Ed. Bogdan, 235)
4) lat.
5) apele.
6) arbori.
 244 MARGARETA $TEPANESCU

mai. Si cre§tea I) acolo tot felul ') de copaci cu fructe thine,

cu miros placut, umbro§i, infrunziti, cu ramuri frumoase ¢f cu
miros dulce. Si cine deci puse in fata 3) bundtatea raiului 4) ; caci
unele trunchiuri ale arborilor erau purtatoare de fructe §i alta
multime de copaci [erau) de cei bine mirositori §i care inflorea c intot-
deauna ; ici :cre§teau fructe din care curge miere Si alti copaci
prin frumuseta [0] inaltime intreceau cerurile : platanii care se
hranesc cu apa §i bradul cel cu varful ascutit, plopii cei prea
Inalti §i chiparo§ii §i ulmii. Frunzele copacilor ') se imbinau la un
loc, ramurile se amestecau 6), vitele se amestecau §i se alipiau de
trunchiuri. Se potrivira.7) ca de bund vole frunzele de pe copaci,
imbrati§andu-se [copacii] unul cu altul in impletiturile cele mai
iubitoare. Soarele stralucea §i, apropiindu-se de planta, patrundea
in jos lini§tit §i bland [prin] frunza for §1 cat se deschidea de-
sittl frunzei. Straluceau bunatatile 8) trandafirilor §i albeata cri-
nilor ; luceau §i acei trandafiri fard tepi gi fard spini. Dar cat pur-
puriu 0 alb in ei, ca o stea care trimete raze stralucea de pe
pamant. Ici fata prunantului inverzea de 9) ierburi, colo se
inalbastrea §i dincolo suridea. Si zefirul care sufla lini§tit de pre-
tutindeni prin florile udate cu roud §i cu felurite frumiiseti umplea
vaaluhul cu mirosuri de flori.

8 Despre pomul cunostintei

Si in mijlocul acestora, cresca pomul vietuitor care inflorea
cu bunatati, bine infrunzit gi frumos. ST izvorul, mama apelor "),
jzvora de jos 0 uda locul :cel cu copaci frumo§i al raiului §i
strabatea n) radacinele gi odraslele plantelor §i inmuia tulpinele

1; inflorea, prozibaage.
2 once rope, tot copacul, vs ko drevo (exemplu de singular pen-
tru sen,zul de plural).
3 prod licem pr dpostavit.
4) de rain (genet. calita(ii), edemskriia.
5) de copaci, drvnaa, adj.
rd sm §aah.
7) se usemanara, podobt:h.
8) dl!noty are si sensul de frumusejile.
9 Cu, prin, tr vami, instr.
10) adj. I. do subst. vodnaa.
11) inconjura, optizate.
 comurnaki 245

fragede de flori '). Si de acolo, impartindu-se in patru ince-

puturi 2), devine mama raurilor cu ape marl. $i acele rauri dupa
vorba si limba siriana se numesc Fison si Geon si al treilea dintre
ele Fora si al patrulea este Edekel si dupd limba elina Gangie
§1 Nilul cel Mare, Efrat §i Tigru. Si astfel Gangele inconjoard
hotarele regiunei F.vilatului. Si acolo se gaseste aur si piatra
verde si acel aur nepatat si care luceste si straluceste. Si Nilul
cel cu undele albe inconjoard Ethiopia si, udand cu valurile cele
bine hrdnitoare, campiile cele cu brazde groase ale Egiptului )
le face bineroditoare. Si Tigrul pogorandu-se ca sageata, cu
sgomot 4) si vuete, facand si sgomot greu, in regiunile care se
alla in fata pamantului Asiriei curge.
Si o astfel de asezare frumoasa sadind si umpland-o de
copaci, creia si pe om cu palmele [Sale' atotfacatoare din ames-
tecul greutatii 5) lutului, a humei si a pamantului. $i suflare vie -
tuitoare punand trupului [creiat] din pamant si Wand pe omul
savarsit [si] insufletit si compus din suflet si trup facandu-1 si
minte de sine intelegatoare darui lui, si dupa asemanarea si dupd
chipul sau creiandu-1, it asazd in locul cel bine plantat al raiului
g casi pe un margaritar lute() cutie 6), alta lume intr'o lume 7) [care e-
xista], mica ') Ins vederilor, pe cat de distinsa ,era] maririlor si cins-
tind-o cel mai mult din lumea [aceia]. Pe acest Adam precum
ca creiat din lut ros si pamant Creatorul it numi fiinta. Si, pu-
nandu-1 ca prim locuitor ') in bunatatea raiului 1"), ii porunci sa
manance din toti copacii fructe, dar de arborele priceperii nici
[ca) mina sa nu [se] atingd. Atunci conduse la Aaam toate
animalele ") blande si pe cele inblanzite Impreuna 13) si pe toate
care aleargd prin livada cea cu multi copaci, pe cele care umbla
1) ale florilor, traducere prin substantiv a adj. m kaa.
2) directii.
3) egiptene, egipetskyie.
4) cu Ewalt, s gumom.
5) tegoty arata aici; cantitatea din fiecare.
6) in odaie, ietac, v Ertoz .
7) lumea plantelor.
8) puting, mala.
9) primvietuitor, prvoiitel .
10) edemului.
11) la un loc, v kup .
12) vietuitoarele, iivotno.
 246 MARGARETA TEIVitIESCU

pe pdmant si care sboard prin vazduh precum ca sä primeasca

nume dela el, potrivit cu firea. Se aduse leul cel care cased, pier
zatorul taurilor, ursii cu ochi ingrozitori, pardosii multicolori, cerbii
cei cu pielea pestrita si vulpea cu coada deasa, elefantul cu frun-
tea laid, miscand din tromp si taurul cel care bate cu coarnele_
Venea potarnichea care are picioare rosii si ciqc, graurii cu pene ne-
gre intindeau aripele si purtau acea albeatd de grindina. Frumuseta 1)i
[isil arata pdunul cel cu aripi de aur, stralucea purpuriu in culoarea
paunilor. Stralucea de multe impestritdturi si lucea de aurul ari-
pilor. Si inflorea in mijloc sl ca un ochiu de aur care straluceste
si gradind sadita din pene faceau vietuitoarele. $i intampinau
Coate pe Adam ca si robii pe stdpanitor. Il inconjurau, si se
adunau si linguseau pe conducatorul neamului. $i el punea a-
mandoud mainele pe fiarele cele neimblanzite ca pe mieii cei
mici si noundscuti care manancd lapte si el de acestea cat de
putin nu se temea. Cdci rautatea cea amarnicd si vicleand si
10 fdcdtoare de rau Inca nu se asezase in inim a lui. Astfel nimic
nu se laudd asupra sufletului fara patima, nici fiara, nici focul,
nici indrazneala raului turburat, dacd impdratesti asupra patimelor
si dacd obladuiesti greserele si calci peste vasilisc si scorpia cea
amarnica si Imblanzesti leul si imblanzesti tigrul.
Intre acestea insa adormi Adam, dar intr'un somn amar,
somn Inceputul rasturndrii si al vrajbei atotpdgubitoare. Si Crea-
torul se atinse de coasta celui care dormea si i-o lua si creid
din ea 1) pe femeie. $i Adam cel zidit din lut si primul dintre
oameni fu mama Evei dintr'o coasta. $i inlauntrul locului des-
fdtator trdiau amandoi ca§i fail trupuri, neavand grijile celor
iubitori de lucruri pdmantesti, precum si neacoperiti in tot chipul
de greutatea trupeascd. $i acestora impreund D-zeu iardsi le pu-
nea legea vorbind : CI nascuti din pdmant primi vietuitori ai
Edemului acestuia, toate acestea au fost aduse [langa voi] 3)
pentru trebuintele voastre. Pentru a voastra indulcire fiecare 4)
copac se pregateste. Astfel din toti mancati si din toti hraniti-vd
si numai acest copac al constiintei este pentru pacostea voastra.

1) bunatatea, dobroth, acuz.

2 din aceasta, of sego.
3) privedena.
4) tot, oricare, vs ,Ito.
 COMUNICARI 247

De acesta numai') fugiti §i pe acesta nu-1 atingeti ), cad

atingerea aduce stricaciune Si gustarea fiere. Dar daca veti
gusts numai, veti cadea [in] cadere mare, caci fructul amar pro-
duce ci moarte incolte§te. Dacd va veti pazi de aceasta, veti
evita tepii omoritori ) ci yeti profita de 5) intinsul vietii celeia
fard de sfircit.
$i acestea furd §i se temeau de cuvantul incepatorului nea-
mului §i se cutremurau de amenintarea [Lui] ci se inspaimantau
de vorba [Ii §i urau din suflet copacul caci vrajit. Satana Insa
[H] pizmuia Si scracnea dintii, ca§i cum fi curgea spume se ma-
nia ca ci o caprd salbatecd. Nu rabda sd-i vadd pe ei traind ca
11 Ingerii. $i astfel vas viclecugului sau pe §arpele cel purtdtor de
rau Si neindurat gase§te ; vicleni pe strabund si -i 'arata ei fructul.
$i vazu ea fructul §i era fructul frumos, imbucurator era la ve-
dere Si bun la mancare. Se incanta 0) la vederea [lui] ci se fer-
meca la inima, parandu-i-se ca picurd de cordiale §i dulci do-
rinti. 11 arata pe acesta Satana §i ungea ceacca in§elatoare cu
mierea cea dulce viclenitoare 7). $i se taxi *arpele cel amarnic
Si *uera cu viclenie, [§i] spuse : Astfel daca gustati amandoi din
acest copac bineroditor, daca numai duceti la gurd fructul, geana
[lui D-zeu] se deschide peste genele voastre S) §i veti fi d-zei
§1 veti intelege toatea. $i asculta acestea femeia §i lud in seamy
iinguirea ; se supuse celui ce [o] 1ndulcea, se supuse §i haru-
rilor care luminau bundtatea acelui fruct ; .il] ia, gustd ci da §i
sotului. Mancard amandoi din fruct, nu ascultard porunca §i man-
cara din porn si -i lua din urma raul '). $i se deschiserd ochii for
§i vazurd amandoi rqinea for §i cunoscurd goliciunea for §i ru-
inarea. $i de aceasta se §i ascunserd in livezile cu umbra deasd ),
§i fugira sub deii ci multii copaci, cusura cingdtoare de frunze

1, singur, edinogo.
2) amandoi, forma verbala de dual bCgaita.
3) cf. pg. 25, nota 4.
4) muritori, (gala) smrtnaago.
5) veti urma, nasl-dita.
6) se amagi.
7) prOistnyint.
8) asupra genelor voastre, vadam vagim.
9) §i langa picior raul for urma i pri nogu zloe ima poshdovage.
10) umbra adanca, glabokes-nnaa.
 248 MARGARPTA STPPANESCU

din frunze [de cele' groase, sub plante se ascunsera ') §i aler-
gara sub adapost §i se rugau amandoi sa [se] caste asuprd-le pa-
manturile cu guri largi. $1 intelese acestea saditorul copacilor
12 binesaditi ,i statu inaintea celor care amandoi ) i se tanguiau
dojeni nepriceperea [lor] Si batjocori ratacirea 3) lor. $i ce sa se
vorbeasca ) mull ; ii] goni pe ei de acolo §I di chinui ) cu trud-
nice si grele munci. Pamantului datator de viata porunci sd
scoatd la iveald spini care sa-i impunga pe ei si spini§ cu tepi
ascutite. Aduse boli amarnice §i na§teri grele Evei primei strd
moa§a care se straduia )
$i astfel batranul .) §i nenorocitul incepator al neamului,
primind gonire neinduplecata S) de acolo, se aseza langa ') locul
cel desfatat. $i imbracandu-se in !mina trupeasca de piele si cu-
noscand pe Eva cu patina, nascu pe Avel si Cain. $i astfel Cain
se indeletnicea cu aratura campurilor si se grabia sa faca arate ' )
cu boii campiile, Si Avel mai tanar era pastor. $i amandoi du-
ceau inceputurile 1) muncii lor. $i asa D-zeu primeste ' ) darurile
lui Avel, ca aduse Pe drept Si facandu-i placere, si nu lila in
seamy darurile lui Cain. De atunci deci fata lui Cain se intuneca ,' )
.i se uita la Avel cu ochi uritori de Irate si gandea si wile pal-
mele omoritoare asupra celui care nu-i facuse nici un rau si nici
nu-1 suparase. Caci avea in sine cuptor de vrajba, care clocotea,
Si aceasta si indrazni, sa faca, o vai neumana minte. $i de taria
de care au fried §i fiarele, nu se temu, dand fratelui sau moartea
in piept. $i manios 4) se uita D-zeu asupra ucigatorului de frate
§i-1 acoperi cu blesteme amarnice. De atunci deci Cain gonit fu

1) a fugi sub.. , podb gati.

2) se tanjeau incepatorului neamului, tazagtima rodunaZealnikoma.
3) viclenia, amagirea, pr fish.
4) §i ce mult a vorbi, i zto mnogo sloviti.
5) incerca, umaZiti.
6) se chinuia, inf. postraddti.
7) vechiul, staryi.
8) iute, liutoe.
9) sa are.
10) dincolo de.
11) poate mai bine; aduceau rezultatele.
12) pritet, ia.
13) se intrista, opasn
14) cu manie, gn vno.
 comuNicARI 249

din]) prima locuinta si mult pamant strabatand si aseza curtile

sale unde ochilor lui i se pail bine si cel intaiu pldnui 2) cetati
13 cu turnuri tari. Si inmultindu-se neamul omenesc, asupra clrume-
tilor navaleau si rdzboiu incepeau; luau in I len 3), pradau 4),
murdareau mainele for c u omoruri.
Despre Sif
Pentruca era nepotolit plansul incepatorului neamului, din
cauza palmelor ucigase care pierdubera pe Ave!, D-zeu be d'trui
for pe Sif cel drept, care puse nume stelelor cerurilor.
Astfel de atunci, ca un copac cu radacina adanca, firea mu-
ritoare, in multime si raspandire ajungand multa, pe toata fata
pamantului se raspandea si pretutindeni strabatand umplea tot
pamantul. Si indreptandu-se asa dar spre lucruri fara de lege, in
toate se purta rau ca un cal pe campie, si ca o roata invart!ta
de apd si ajungand in rea prapastie si prin inselaciuni pravalin-
du-se ) incepe sa creieze zei si sa cinsteasca elementele, adica
soarele si luna si stelele si sa aduca cinste d-zeiasca fapturilor ).
(urmeazd)
Margareta Stefanescu

0 intrebare filologica din insula lava

De curand am .primit o brosurd de 25 pagini, sub forrnd
cle scrisoare, fdruta, se pare, la marina db scris. Are titlul :
Galin/alias §i e scrisd in a. 1926. Autorul, un danez, mi-a tri-
mis-o din localitatea Banjoewangi, in insula Java (situatd intre
peninsula Malacca a Asiei de miaza-zi si continentul Australia),
cu rugamintea de a-i spune : ce extensie are cuvantul galimatias
in limba romand, precum si parerea mea cu privire la etiino-
logia noua ce dansul (Id acestui cuvant, pe care it afla raspan-
flit mult in straturile poporului francez, englez si scandinay.
1) dela, ot.
2) se gandi la. smysli.
3) expresie intrebuintata in Basarabia, pl novati.
4) rApeau, vshystaah.
5) decazand, mizsedsi.
6] idolilor, tvarem.
 250 IL1E BARBULESUU

Cuv. galimatias, se stie, nu exists la Romani in popor, ci

numai, nu de mutt introdus in sec. XIX, in limba cult literara..
L. Saineanu it are in al sau Dictionar univ." cu intelesul de :
vorbire incurcata, confuza si seaca" fall a-i arata si etimolo-
gia. De asta, cuv. acesta poate intra si in cadrul preocupdrilor
Arhivei", care se socoteste cu atat mai obligatd acum sa se-
o cupe de el, cu cat vede cu mandrie ca Stiinta romaneasca, la
care apeleaza d. Justesen, e cunoscuta si apreciata chiar in de-
partata Java.
In lucrarea aceasta, autorul face mai intai, cum cere Stiinta
moderns, un istoric at chestiunii, aratand pe filologii cari Inainte
de dansul au incercat sa dea etimologia cuvantului : francezul
Littre it scoate din mediolat. ballismatia, iar acest cuv. din va-
Ilimotion care inseamna dans, joc" ; neerlandezul W.eerenbeck
din mediolat. (luat din greaca) ballimatia, care inseamnd can-
tationes et carmina" ; suedezul Nelson din franc. in cazul ge-
( netiv : galli = cocos, contaminat cu grec. inathia, cuvant facut
in Franta medievald de Francezi, spre a se numi prin el stu-
dentii cari atunci discutau intre dansii aprinzandu-se ca cocosii
printr'o sorte d'eloquence et de documentation scholastique".
Tofi acestia credeau ca cuvantul s'a format in Franta clasicismului
medieval si ca din Franta a trecut la alte popoare infra cari si
la Danezi.
Autorul combate toate aceste etimologii, pe motivul fun-
damental ca intelesul de astazi at cuvantului : nonsens" e in
discordanta cu intelesurile aratate de : dans, cantec, cocos. Apoi
da dansul o etimologie proprie. Zice ca cuv. s'a ndscut nu in
Franta, ci in Bizant in sec. XIXII, in limba greceascd de aci,
din verbul grec. la pers. 2 sg. halimazis, care insemna : defier,
relacher, perdre l'empire sur soi-meme, din cari in chip natural
va fi esft intelesul de nonsens" ; tot acolo verbul a fost sub-
stantizat, asa cum s-a substantivizat in Franta si in alte limbi
verbele : l'imprimatur" le veto" 'etc. ; asa ca halimazis ajunse a
fi substantiv cu intelesul de nonsens".
In Constantinopol 1-au Invatat Varegii Scandinavi, cari in
sec. XI -XI1 se duceau acolo, unde, Wand-parte chiar din garda
imperials, traiau cate cativa ani si apoi se reIntorceau in patria
for (Danemarca, Suedia si Norvegia), aducand aci cu dansii si
cuvantul halimazis cu inteles de nonsens" ; in patriile for insa,
 COMUNICARI 25 f

etimologia populard scandinava, mutiland cuvantul grecesc, an

facut din el galimatias. Dela Scandinavi, apoi, cuvantul a trecut
in Franta si Anglia si numai in urma a trecut din Franta mai
departe in alte limbi unde se mai afld.
Etimologia d-lui Justesen mrse pare mai aproape de reali-
tate de cat cele anterioare, fiindca verbul ,,halimazis" inseamna,
ce e dreptul, cam ceea ce nonsens" ; nici ea ins nu e evi-
dentd, si definitivd, pentru ca nici dansul n'a gasit in limba gre-
ceascd verbul halimazis cu inteles chiar de nonsens". cat pen-
tru explicarea-i istorica cu Varegii la Const., atrag atentia ca si
la noi a incercat prof. Al. Philippide (in rev. Viata Romdneascd)
sa scoata din numele acelorasi Varegi ai gardei imperiale bizan-
tine etimologia cuv. baragladind.
Ilie Barbulescu

Originea curentelor noastre literare : pentru limba cartilor

bisericesti 5i pentru limba cu neologisme
In diferite numere ale Arhivei", intre can in volumul XXXII,
3-4, p. 267-271, am aratat ca asa cum sunt scrise astazi Istoria
§i Istoria literaturii Romanilor, acestea sunt pline de felurite fal-
sitati §i insuficiente *Matinee. Acest cusur al for provine mai cu
seama din faptul ca istoricii §i istoricii nostril literari nu cunosc,
de cat cu totul superficial Si neexact, Istoria §i Literatura popoa-
relor slave, in deosebi ale Rusilor, cu can noi am avut atingeri,
raporturi stranse si dela cari am imprumutat multe idei si indem-
nud sociale, culturale, politice sau de alt soi.
lar din pricina acestor lipsuri de cunostinti istoricii §i lite-
ratii nostri scnu, in cartile sau articolele for, ca cutare idee sau
tendinta dela noi, dintr-o epoca oarecare mai;veche sau mai noun,
este pornire spontand si proprie a gandului nostru, pe cand, de
fapt, nu e altceva de cat o importatie din vecina Rusie.
Astfel, d. Leca Morariu constata, mai intai in articolu-i
O prefata cuminte din 1843" (ce a publicat in Glasul Bucovinei,
IV, a. 1921, No. 776) si apoi in cel cu titlul Erezia antineolo-
gista" (ce a tiparit in revista Fcit-Frumos, I, a. 1926, No. 5)
ca deja la a. 1843 erau, in viata culturald din Principatele Ro-
mane, 2 curente cu privire la felul cum trebue sa fie limba noastra.
252 ILIE BA RBULESCU

literara : un curent care cerea sa scrim cu limba care ni s-a

pastrat in vechile carti bisericesti, adicd fard introducere de neo-
logisme in ea, fiindca, rziceau adeptii curentului, aceea este si
astazi vorbita in straturile largi ale poporului ; si alt curent,
acesta modernizator, din care facea parte si I. Voinescu, tradu-
catorul in romaneste at operii doamnei de Stael : Gorilla sau Ita-
lia", care cerea sd introducem in limba noastra literara ,,ex-
presii noui potrivite cu trebuinta" nouii civilizatii, pe cari nu le
gdsitn, fiindcd nu se dila, in limba cartilor bisericesti, pe vremea
ctirora nu exista aceasta noua civilizatie.
Din aceste note ale d -!ui Morariu reese, pare-mi-se, credinta
sa : ca acele 2 curente ar fi, pe la 1843, produs spontan al mis-
cdrii literare proprii romanesti de atunci. Lucrul insa nu-i asa,
de sigur ; si iata de ce :
Anul 1843 este al vremii Regulamentului organic si al marii
influenti culturale §i literare rusesti la, noi. lar in Rusia exista
pe atunci, Inca de pe vremea taritei Ecaterina II din veacul at
XVIII-lea, amandoud acele curente literare, cari se ciocnesc chiar
intre ele. Anume, intre anii 1730-1790 se lupta de o parte ma-
rele scriitor si poet Lomonosov §i adeptii sai, pe tema felului cum
trebue sa fie limba literara ruseasca, cu alt mare scriitor Si poet,
Sumarokov §i partizanii acestuia. Acesta din urma iii crease chiar
o scoala, din care facea parte, intre altii, distinsul poet, roman
prin origine, Heraskov (Herascu).
Polemizand cu adversarii, Sumarqkov a scris, la a..1757, intre
altele, dizertatia. Cu titlul 0 polze knig cerkoungh v rosssijkom ja-
zyke. Despre folosul cartilor bisericesti in limba ruseasca", in care,
cum si titlul arata, pretinde ca scriitorii sa scrie imitand limba carti-
lor bisericesti. De altd parte Sumarokov considerd o asa limbd
nenaturald" §i nereala pentru cei din vremea sa si-a. lui Lomo-
nozov ; si, impotriva recomandarii ei de catre acesta din urma,
Sumarokov scrie dizertatia .0 neestestvenosti"=Despre ne-
realitate", nenatural, cerand sa se scrie limba modernd a vremii
lor, cu neologismele pe cari acea vreme insasi he impune.
Aceste curente se luptd apoi, continuindu-se, in Rusia, §i
la inceputul intaiei jumatati a veacului al XIX, pana aproape
chiar de timpul lui I. Voinescu si a Regulamentului Organic dela
noi. Anume, curentul pentru imitarea limbii bisericesti it reprezinta
acum Siskov, presedintele Academiei de Stiinte §i Litere din Pe-
 COMUNICARI 253

tersburg, iar pe cel pentru neologisme si modernizarea limbii ii

reprezinta marele istoric §i literat Karamzin (pe care aproape 1-a
tradus Mihail Cogalniceanu in cunoscuta-i lectie de deschidere ce
a t:nut la Academia Mihaileand din Iasi). Siskov, care avea Si un
numar de adepti, a scris, recomandand imitarea limbii cartilor
biserice§ti, o Razsuzdenie o starom i novoin slope rossijskago
jaz./ka"=Dizertatte despre vechia si noua fraza a limbii ru-
seVi", imp triva neologismelor pe cari Karamzin le construia
dupa frantuzqte si engleze§te sau le introducea direct din a-
cestea in limba cu care scria si pe care o cerea sa fie scrisa
de toti ca limba literara. Astfel, ca sa dau cateva exemple : Ka-
ramzin constri ise el insi*, dar nu lulse din cartile vechi bise-
rice5f, neologis ile ruse§ti ca : razvitie, cu sens de dezvoltare",
dnpa frantuzescul developpement" ; rus perevorot, cu sens de
,,revolu e" duo i ft ant. revolution" ; rus, utoncenyj, cu sens de
raf nat", d tpa f , nt. nine" etc. Forma -e aceste cuvinte, dar,
subt t t li nbi. si civilizat.ei franceze moderne, hr nu subt
influenta vechi[ limbi biserice§ti ruse§ti, pe care o socotea ca nu
corespi nde sp.ritului modern din care trebue sa se in pire viata
culturala ruseasca. Tot potrivit cu aceasta idee a modernizdrii,
Karamzin mai cerea ca alte cuvinte sti eine, cari nu se pot ti a-
duce ca cele de mai sus, fiindca intelesul for nu p 'tie , i nic n c o-
respondent in Cvil.zatia sau cultura ru ease , sa s pastreze to li nba
chiar sub forma for streina, numai ca ceasti oat cm i r Is) .cata ;
aka ca cerea sa zica s' sa scrie si 11141/ : aktTor scris akter
( c. romanesc vech. act or) pentru , actor `; s t se spuni, de ase-
meni: assistent, auditorja, audienc.ja, melan olij i etc. fard a le
mai traduce. S.41 v insd §i adeptii sai ti combd 11/, cerind ca
cuvintele not i, cari erau nevoe sa se in roduca in limba, sa se
caute, cdci mai Coate se gasesc, in Imba cartilor vcc.hi bise ice
§i sa se is de acolo, sau ace"e ce nu sunt acolo sd se cons-
truiasca conform cu spiritul acestei limbi biserice§ti ; anume cerea
ca sa se zica §i sa se scrie nu akter ci liced j, nu assistent ci
prisugnik, nu auditorija (said de conferinte) ci shigaligte, nu au
'encija ci ply) 2, nu melanholija ci unynie.
Lt p cle ac ,stew intr Si4-kovi§ti §i Kara nzini§ti se dau a-
p-oape in mai toata junhtatea in ai a sec. XIX in Rusia §i s-au
i pr,vit cu tirun.a curentului iresc al lui K irunzin impotriva ce-
I i nenataral §i re' rcbrad al lit *iltov.
254 1. IORDAN

Amandoud aceste curente au trecut din Rusia si se gasesc

ciocnindu-se si in Bulgaria Intaei jurnatati a veacului al XIX.
Iatd de ce scriitorul Istoriei Literaturii Romani lor face o
.opera cu adevardt stiintifica numai cand Vie acestea si cauta ca
in Istoria ce scrie, sd stabileascd dacd este legdturd si catd este
intre cele cloud curente literare dela not (cari sunt si in Bulga-
ria) cu cele similare din Rusia lui Lomonosov, Sumarokov si He-
raskov, Siskov si Karamzin. Altfel face, asa cum s-a facut pand
acum,'9 Istorie falsd sau numai gazetdreascd, deci impresionistd,
iar nu stiintifica a Literaturei noastre de atunci.
Hie Barbulescu

Metafore din lumea animalelor.

N'am deloc intentia sa insir in rindurile de mai jos un numar
mai mult sau mai putin mare de particularitdti stilistice care s'ar
baza pe fenomene observate de om in viata animalica. Pentru
asta ar fi nevoie de un volum intreg, caci ,rmultimea metaforelor
de acest fel este nesfirsitd. Vreau numai sa discut citeva din
acelea carora li s'a gasit on se pare cd li s'a gdsit o explicatie.
Spre a nu trimete mereu pe cetitor Ia izvorul care mi-a inlesnit
sau sugerat intelegerea intorsdturilor stilistice de mai Ia vale, il
numesc dela inceput : este cartea Das Tier im Spiegel der Sprache,
Dresden and Leipzig 1907 a lui Richard Riegler, un filolog care
si-a facut o specialitate din acest domeniu si al carui nume a
mai fost citat in paginile acestei reviste.
A vedea lupul, Despre unul care a ragusit se zice cd a vd-
zut lupul Oa Tecuciu, depilda). Mai cu sama cand rdgusala se
produce pe neasteptate, cel putin pentru persoana care o con-
statd la altcineva, se pune deobiceiu aceastd intrebare : Dar ce
s'a Intimplat ? At vilzut lupul (asta noapte) ? Inca demult mi-a
lost desteptatd curiozitatea la auzul unei asemenea intrebari si
am incercat sa-i dau o explicatie. Ma gindeam anume cd cine
vede lupul se sparie si striga dupd ajutor ; strigind mult, ragu-
seste... Se pare ca originea acestei metafore este straveche, depe
vremea cind oamenii credeau cu toatd tdria in putinta anima-
lelor de a le face rau, nu atit din pricina fortei for fizice, cit mai
ales din cauza unui duh rau, care ar fi sdldsluind in ele. Cu alte
 COMUNICARI 255

cuvinte, la baza metaforei noastre se afla o credinta mitologica.

La Riegler, op. cit., pag. 34 cetim ca Inca din antichitate se cre-
dea ca lupul poate face rau omului numai privindu-I, iar data el
este ,acela care dd mai intdiu cu ochii de om, acesta-si pierde
glasul. Expresiuni asemandtoare cu cea romineasca avem in engl.
to see a wolf, ital. aver veduto it lupo, franc. avoir vu le loup 9,
toate traduse de Riegler prin heiser werden, die Stimme verlie-
ren". Cf. lat. vox quoque Moerim jam fugit ipsa ; lupi Moerim vi-
dere priores, citate de Georges, s. v. lupus, din Virgil (se aminteste
acolo si de credinta celor vechi, raportata mai sus).
A beli vulpea. Cind cineva debordeazd din cauza cd a baut
prea mult, se zice cd beleste vulpea. Si, pentruca jupirea se face
cu ajutdrul cinghelului (on pentrucd de cinghel se atirnd carnea a-
nimalelor taiate 7 Tiktin s. v.), prin unele parti (la Buciumeni, jud.
Tecuciu, de ex.) se spune ironic numai: unde-i cinghelul? sau
add' cinghelul!, imediat ce un chefliu se simte indispus. Diet. Acad.
s. 'v. bell citeazd, dupd revista Ion Creangei II, 247, a beli tapul
sau vulpea a varsa" (in Moldova si in Transilvania despre oa-
menii beti). Metafore identice sau numai inrudite cu a noastrd ne
intimpind si in alte limbi: engl. foxed (dela fox 'vulpe') insem-
neazd 'beat'; span. desollar la zorra, propr. a jupi vulpea" 2), la
figurat are sensul de a se trezi din betie, a-i trece cuiva mah-
mureala" (din punct de vedere al efectului final, deci, acelas cu
a deborda", caci si dupd aceasta din urma... operatie cel beat
se dezmeticeste); franc. piquer s. &archer un renard, propr. a in-
tepa s. a jupi o vulpe", fig. a deborda" (tot din cauza betiei),
renarder id. (cf. renard, pentru peau de renard, §i queue de renard
ceiace se debordeazd"). Punctul de plecare al acestor particula-
ritdti stilistice ar sta, dupd Riegler, op, cit., pag. 44, in lega-
tura cu somnul vulpii, care se pare cd-i foarte greu ; deaceia span.
zorrerainsemneazd 'somnorow', zorrero 'somnoros, incet, greoiu'
(ambele derivate dela zorra 'vulpe'), tener zorra, propr. a avea o
vulpe", fig. a-si simti capul greu" s. a. Dar aceste stari fizice pot a-

1) Sinonima cu aceasta este avoir un chat dans la gorge, pe care

Riegler, Archiuum Romanic= IX (1925), pag. 484, o socote§te, supt ra-
portul semantic, drept urmap v. grec. yoiXtv XaTc7:61:6XEC, propr. a in-
ghitit o nevastuica", fig. a pierdut glasul (din cauza rAgu§elii) '.
2) Acela§ inteles it are span. desollar el lobo, dupd L. Tolhausen,
Spanisch-deutsches WoKerbuch, s. v. desollar.
256 r. IORDAN

yea drept pricina si betia, prinurmare s'a inlocuit efectul prin cauza
si s'a ajuns. la desolbr la zorra si la celelalte metafore discu-
tate aici ..)
Soarece nzurat. Paralele din alte limbi sint putine de inre-
gistrat. Riegler, op. cit., pag. 66 citeaza germ. nass wie eine ge-
badele Maus si franc. baigne comme un rat (ap. E. Rolland, Faune
populaire de la France I, pag. 22). Explicatia acestei matafore o
da Schrader, Bilderschmuck der deutschen Sprache, pag. 212: soa-
recele se teme grozav de apa ; deaceia un soarece inmuiat in
apa produce o impresie foarte de pins. Asa se face ca un om
plouat tare este comparat cu un soarece murat.
Crum batijilor; In dialectul muntenesc se zice despre un om
pe care-I bat toti din toate partite ca-i ciuca batailor. Tiktin s. v.
dual, pe care-I traduce prin 'Zielscheibe', citeazd din Opincaru
lui iipescu : la cazatni, [soldatu] e cruca batailor si risu 'until
cdzOrmesci. La Buzau am auzit foarte des aceasta metafora, si in
aceleasi imprejurari. Dela &Ica batailor s'a ajuns la &Ica bleste-
mutat (citat de Tiktin din G. Dem. Teodorescu, Poezii populare)
§i, probabil, la *citzca risulut, batjocurii, etc. Tiktin spune ca eti-
mologia cuvintului clued ii este necunoscutd. Eu cred ca avem
aici o varianta a lui c'eacci 'Dohle (Corvus monedula'): accentul
de pe c s'a mutat pe u (cf. cloaca, &Mai, Waal notate de Tiktin
s. v. c /Mai), astfel ca cuvintul a devenit *ceded (cu trei silabe I);
pe mina e si-a pierdut calitatea de vocala, din cauza ca nu mai
era accentuat, reducindu-se la it si absorbindu-se apoi in 6,
dupzi care a format o singura silaba cu it urmator. Aceasta pre-
facere fonetica nu numai ca nu-i imposibila, dar o gasim reali-
zata aproape intocmai la cuvintul /Mai , a carui varianta mol-
doveneasca de sud (neinregistrata de Tiktin, dar cunoscutd de
3) Tot pe un airkinunt din viata vulpii se va fi intemeind zicala ro-
mineasca a prins vulpea rand, despre unul nedeprins cu suferinta fi-
zica si care, din aceasta pricina, exagereaza cu mult importanta unei rani,
dureri, etc. Aceasta metafora se intrebuinteaza totdeauna ironic, chiar si
atunci rind este vorba de tine insuti : daca vrei sa arati ca nu ti s'a intim-
plat mare Inca', raspunzi celui care to intreaba despre suferinta a prins
vulpea rand. Peale ca trebuie sa ne gindim la siretenia vulpii Riegler,
up. cit., pag. 43 ne spune ca acest animal atit de viclean is o mutra foarte
nevinovata in clipa in care isi pindeste prada, ba Inca se face ca doarme; n'ar
fi imposibil sa se prefaca si bolnavi, pentruca imediat ce-i vine bine sa
s, ra asupra victimei.
 COMUNICA RI 257

mine din graiul mieu de acasd) sunk /Mai : aici u, dupd ce a

primit accentul, s'a transformat in o (de fapt ambele modificari
au avut loc simultan) §i deaceia e precedent s'a putut mentinea
consonantic inaintea lui o. La Mica u a capatat accentul, fart
sd se prefacd in o, pentrucd e, imediat ce a devenit neaccentuat,
s'a schimbat in 1' Si apoi a disparut. Deosebirea aceasta de tra-
tament a aceluia§ diftong Al in cele doud cuvinte discutate aici
trebuie push pe socoteala sunetului precedent : c la unul, / la
celdlalt 4). Ctcica exista §i ca nume de familie (la Tecuciu) '; poate
ca Chichi (numele unui colaborator al Convorbirilor Literare ") este
o varianta a acestuia.
In ce prive§te schimbarea intelesului (`Dohle' >-'Ziel-
scheibe'), ea ne este confirmata de paralele straine. Ziegler, op.
cit., pag. 122 noteazd particularita(i stilistice asemanatoare : des-
pre un om de care-§i bate joc toata lumea se zice germ. er
lebt wie die Eule unter den Krtihen, franc. it est la chouette de la
societe '), engl. to make an owl of a person, propr. a face dirt
cineva o bufnita", fig. a-§i ride de el". Ceva asemandtor gd-
sim in italiene§te, unde gufo 'Eule, Uhu, Kauz' insemneazd §i
`dummer, einfdltiger Mensch; menschenscheue Person', iar deri-
vatul gufare, pelingd sensul propriu de 'wie die Eule schreien'
are §i pe acela de 'verspotten, aushohnen, zum besten haben'..
Explicalda acestor metafore sta in faptul ca bufnita, din cauza
ca nu vede in timpul zilei, este urmarita §i siciitd de ciori §i alte
pasdri, care au de suferit acela lucru dela ea pe vreme de
noapte. Este drept acum ca in expresiile din celelelalte limbi no-
tate aici mai sus, nu e vorba de aceia§ pasdre ca in romine§te :
germ. Eule, franc. chouette, engl. owl, ital. gufo sint Strix flammea',
pecind rom. citica e 'Corvus monedula'. Nu trebuie sa uitam
insd ca, impotriva credintii general rdspindite §i impotriva oricarii
a§teptari, poporul confunda adesea pasari (ca §i plante), care sint
4) Cf. si Mara (trei silabe), care suns la Tecuciu (auzit de mine nu
mai ca n. pers.) led (lipseste la Tiktin), iar in Banat lea araci (Tiktin).
5) In toponimie gasim, dupa Mamie Dic:ionar Geografic, numal derivatui
C uc a (Braila), pentru care cf. C(Ocia (in acelas judeo < ciodeti. V Bo.
urea, Dacoromania III, pag. 460, nota 39 sustine ca macedorom. chicti
bulgare 1i Opting de pamint; yid de munte" gnu lipseste in toponimia
drA.
6) De aid faire la chouette, in limbajul jucatorilor, cu insemnarea
'a juca singur contra mai multora' (cum lupta bufnita contra ciorilor).
258 1. IORDAN

numai aparent on deloc inrudite, deunde pedeoparte atribuirep

aceluias nume la mai multe pasdri in fond deosebite intre
ele, iar pedealta denumirea aceleias pasdri cu nume diferite
dela o regiune la alta. Dar in cazul nostru se poate foarte bine
sa avem de a face nu cu o confuzie a ceucei cu bufnita, ci cu
un fapt real, anume acela cd ceuca, destul de asemanatoare cu
ciorile, este totus simtita ca straind de acestea si deaceia ciupita s
alungatd din mijlocul lor.
Pentru o lamurire si mai- deplinti a chestiei este necesar sa
amintesc cd in bulgdreste intilnim 6uler, care insemneazd 'mar-
teau',- eukamx `frapper, battre, etc'. Cred insa cd ne gdsim in
prezenta unei simple coincidente fonetice. Mult mai importantd
insd este imprejurarea cd in limbile sirbocroata si slovend existd
un cuvint aproape identic cu al nostru si ca sunete si ca inteles,
dacd ne gindim, negresit, la metaforele straine citate mai sus:
sirbocr. eak, siov. eak aduzlein', socotite de Berneker, Slay.
Etym. Wb. I, pag. 163 ca onomatopeice. Este foarte probabil ca
rom. &Ica sa fi venit din sirbeste, dar si presupunerea cd
data ---= ceded pare destul de verosimila.
Cuvintul nostru a preocupat mult, direct sau indirect, pe
filologii romini. A. Philippide,
Altgriechische Elemente im
Rumanischen (in Bausteine zur romanischen Philologie. Fest-
gabe fur Adolfo Mussafia", Halle a. d. S. 1905), pag.
8 (a extrasului I), discutd numai pe dacorom. crucci 'Ziel-
scheibe', cu varianta masc. clue, pe care o citeaza din Bar-
ceanu : clue de munte `Bergspitze', (deci ca macedorom clued)
§i clue de par `Haarschopr. Etimologia ar fi v. grec. z57.Xo;
,Kreis, Ring, Zirkel, jeder ringformige oder kreisformige
Korper'. Alb. juke `Bergspitze' ar fi element rominesc). Th.
Capidan, Dacoromania II, .pag. 462-3, 552 crede dimpotrivd
cd cuvintul rominesc, existent si in meglenoromina (ciacci
`yid de deal'), ar fi imprumutat din albanezd. Alaturi de daco-
rom. &Ica 'Zielscheibe', C. pune pe cloaca 'yid de deal, deal,
indltime' (citat, probabil, din fisele Dict. Acad.," caci la Tiktin lip-
seste), al carui o, devenit ad din cauza lui a urmdtor, se dato-
reste influentei slay. eok. Tache Papahagi, Grai i suflet II, pag.
397 derivd pe arom. dual trestet, virf ; proeminentele superioare
7) N. pers. Cauca ar putea fi trac, spune Philippide in Originea Ro-
mtnilor I, pag. 16.
 COMUNICARI 259

ale fruntii` din bulg. cuka id. Si V. Bogrea, Dacoromania III, pag.
460, nota 39, atinge pe scurt chestia cuvintului acestuia atit de
discutat : din faptul cd se ocupd in acelas loc de dacorom. cuca 8)
si macedorom. clued se poate conchide ca le socoteVe Inrudite
intr'un chip oarecare.
Pentru gasirea unei etimolog,ii sigure trebuie, cred, sa se tie
samd de sinonimele macedoromine ale lui dual, anume : crucitild,
ciumulicd si dungcini, date de Dalametra, iar primul notat Si de
P. Papahagi, Basme aromine, glosar, precum §i de varianta wcci
(Dalametra). Cf. G. Pascu, Archivum Romanicunz 1X, pag. 306.
Crubofica cucului. Cine cunoaVe aceasta plantd de tot pri-
mavdraticd, Vie cd florile ei nu seamand nici pedeparte cu
0... ghiatd, oricum §i-ar inchipui oamenii incaltdmintea cucului.
Numele plantei std desigur in legdturd cu faptul cd atit ea cit §i
cucul vestesc sosirea primaverii : floarea a fost deci consideratd
ca un semn ldsat de cuc pentru a da de Stire oamenilor cd a
trecut iarna, °data ce cucul a venit §i §i-a lepadat chiar... ciu-
botelele. In sprijinul acestei explicatii vorbeve franc. pain de
coucou, numele unei plante de acelas gen ca ciubotica cucului,
anume Primula acaulis (Riegler, op. cit., pag. -125). Cf. §i
engl. cuckoo-time `primavard', propr. `timpul cucului'. Dealtfel e-
xista numeroase plante, care nu-s numai decit vestitoare ale pri-
mdverii §i totq au numele formate la fel : floarea cucului, lap-
tele cucului s. a. (v. Tiktin, s. v. cuc, §i Z. Pantu, Plantele cu-
.noscute de poporul roman, passim).
Cuc armenesc. Acest nume ironic al pupezei, obi*nuit in
Moldova, a fost explicat exact de Tiktin, s. v. armenesc: ele-

8) CA aceasta vorbd, care ilisemneaza 'colind, yid de deal' (mai ales

apare in toponimie spre a numi ridicaturi de pdmint) ; r putea fi acelaf cu
cucti, fern. lui cuc, dovede§te un exemplu Ca span., ital. lupia 'ein kreisrundes
(Geschwar unter der Haul', franc. toupee idem ; der Knorren eines Baumes ;
der Hacker des Kamels ; ein rundes Vergrasserungsglas' (Riegler, op. cit.,
pag. 32-3). Este drept acum cd transformarea semantics{ se explica alci,pa-
re-se, destul de u§or : bgboiul `mtninca' din corpul omului ca un lup §1-i tot
a§a de primejdios ca §1 acesta ; iar apoi, dela forma furunculului, s'a por-
nit la crearea celorlalte metafore. Nu urmeazd ins cd, dacd pentru cued,
fem. lui cuc ewer' `movild singuraticd in cimpie' (S. Pu§cariu, Etym.
Wb., nr. 424) (cf. §i Tiktin, care inregistreazd un olt. cuccie Art ,Schomstein
in Bauernhausern') nu s'a gasit Inca o explicatie pedeplin satisfAcAtoare,
identitatea for etimologica este numai decit exclusd.
260 I. IORDAN

mentul comun al notiunilor pupcizci.§i Armean este murddria (cf.

Armean pucios). Nu cred insd ca la na§terea parerii acesteia a§a.
de defavorabile despre Armeni ar fi contribuit deosebirea reli-
gioasa dintre ei §i Romini, cum admite Tiktin, care citeazd un
pasaj din Pravila dela Govora, unde se interzice Rominului, or-
todox, de a minca la Armean. Observarea faptelor a fost sufi-
cienta pentru a-i vie in cap Rominului ideia ca Armenii nu-s
curati. Si in alte limbi pupdza are nume care amintesc de mur-
dada ei: germ. Stinkhahn §i Kothahn, franc. §i coq merdeux
apoi (despre un om murdar) sale comme une huppe ; dease-
menea se spune 'a mirosi urit ca o pupdza' in nemte§te,
engleze§te, frantuze§te §i norvegiand (Riegler, op. cit., pag. 133).
Expresia romineasca intrece pe toate in frumuseta §i expresivi-
tate : mai intaiu pupaza seamana foarte bine cu cucul, in once
caz infinit mai bine decit cu... cuco§ul, apoi notiunea de mur-
ddrie insa§ este redata printr'o metaford..
Al ciorilor! In Muntenia pluralul subst. croani se intrebuin -
leaza foarte des in tot felul de blesteme cu acela§ sens ca drac .-
fire-ar al ciorilor!= fire-ar al draculut !, du-te la ciorile !, minca-
v'ar ciorile!, etc. Tiktin, s. v. docirci, citeazd tie -vd cioarele
dass euch der Kuckuck holtel a, ctoarcilor ! zum Kuckuck I", lucru
cioaralor! verdammte Geschichte". Toate aceste expresii se ba-
zeazd pe faptul cd ciorile, ca §i corbii, mininca bucuros stirvuri ;
prinurmare, a trimete pe cineva la ciori, insemneazd a-i dori
moartea. S'a zis mai intaiu despre animale, care destul de des
mor pe cimp, in padure, etc. Si devin inteadevar prada acestor-
pasdri sinistre ; dupd aceia s'au aplicat acelea§i blesteme oame-
nilor §t lucrurilor. Cu vremea ciorilor sau ciorile s'a izolat cu sen-
sul de `dracului' sau 'dracul' (= moarte !) §1 a ajuns sa se intre-
buinteze in locul acestuia. In engleze§te se spune, pentru acela§
motiv, to give the crows a pudding, propr. a da ciorilor o bu-
dincd", fig. a muri", apoi crow-bait, propr. onomeala pentru
ciori", fig. gloaba, cal gata sa moara" (Riegler, op. cit., pag. 152)..
A face broage in pintece. Mai ales copiilor li se zice in glu-
ma a§a, atunci cind beau apd Area multd : broa§telor, ca animale
acvatice, le place sa trdiasca oriunde se gase§te apd (cf. lac sci
lie, broate destule I). Exact la fel se spune in argot-ul francez celm_
care bea apa in cantitate mare : Tu atrapperas des grenouilles ; tot
a§a, cind ii ghiordie matele unui pasionat bautor de apd : Il a
 COMUNICART 261

des grenouilles dans le ventre, iar bautorul insu§ se chiamd gre-

rrouillard (Riegler, op. cit., pag. 208).
Pestele trebuie sa inoate ! Cind se mininca peste, e nevoie
de bautura mai multa deqit deobiceiu, din cauze fiziologice evi-
dente ; deaceia musafirii sint Indemnati de gazda sd bea mereu,
se intelege cd nu apa, macarcd acesta-i elementul firesc al pes-
-telui. Si in nemteste se zice der Fisch will schwimmen, exact in
aceleasi imprejurari, apoi franc. (cu joc de cuvinte) poisson sans
boisson est poison §i ital. su pesci, mesci, propr. deasupra pesti-
lor amesteca" (scil. vin cu apa; caci Italienii in mod obisnuit beau
vinul numai Indoit cu apa, deaceia, probabil, debitelor de via
sau alte bduturi li se zice mescita di vino, di birra, etc.). 0 in-
torsaturd stilistica identicd exista in latineste: pisces natare opor-
let (Riegler, op. cit., pag. 216).
Muscii in lapte (acru). Asa se spune in ironie despre per-
soanele brunete (mai ales de sex femeiesc), care se imbraca in
alb : contrastul dintre culoarea fetei si aceia a hainelor impresi-
oneazd nepldcut, e o dovadd de lipsa de gust. Cum s'a nascut
aceasta metafora, vede oricine ; deaceia renunt a o mai explica.
Interesant este insd faptul ca o regasim aidoma ip limba spa-
niola mosca en leche, unde tot poporul de jos, ca si la noi, o
intrebuinteazd in mod curent si numai despre femei. Spaniolii zic
cu acelas inteles, dar mai rar, si escarabajo en leche, cdrabus
in lapte". (Riegler, op. cit., pag. 243, 250). In romineste am
auzit-o, cred, intotdeauna supt forma mused in lapte acru. Adau-
girea adjectivului isi are rostul ei, caci o musca inmuiata in lapte
acru este mai bine acoperita cu alb decit una cazutd in lapte
duke ; prinurmare, cea dintaiu. face mai degraba impresia ca ar
Ii... imbracatd in alb.
I. Iordan.

Despre Romanii Macedoneni

In Makedonski pregled (Revue macedonienne), I, fasc. 5,
6, Sofia 1925, pg. 63-96, Prof. St. Romanski, ne da stiri in limba
bulgareasca asupra Romanilor Macedoneni, ca rezultat al calatoriei
sale de studii, la sfarsitul anului 1916, in Macedonia, unde a
vizitat diferite centre aromane.
262 MARGARETA 5TEFA NESCU

Studiul sdu, Makedonskite" Romani (Romanii Macedoneni),

uprinde doud prti : la inceput autorul discutd originea Aroma-
nilor §i vechimea for in Pen. Balcanica. La pg. 67 respinge ideia
continuitatii Romanilor in Dacia Traiand. E de pdrere cd locul
unde s'a pastrat romanismul, de unde provin Romanii de astdzi a
fost in Dacia mediteranea, Dardania, si Moesia Superior, adica, zice-
el, acolo unde s'a dovedit mai mune_ asezdri (selilta) cu nume
roman §i deci si colonizatia roman a fost mai puternica. Acesta
e teritoriul din Sarbia pana la Drin si Srem, impreund cu S. V.
Bulgariei si Macedoniei de Nord. Mai departe spune ca de la
sec. al X-lea s'au rdspandit treptat Romanii in diferite directii,
In contra continuitatii elementului roman in Dacia, aduce (pg. 67)
dovada cd vechile numiri toponimice (starite m stni imena)
apar azi in limba romand nu in forma normald latind (nasledena
napravo of latinski), ci a§a cum s'au schimbat ele in gura slava
§i dd ca exemplu numele Olt din lat. Alutus, care ar fi treb uit
sd sune in romaneste Alutul, nu Oltul care e dupd vechiul bul-
gar (),Ty.
St. Romanski pare cd §tie romaneste ; aceasta se vede din
faptul cd utilizeazd bibliografie romaneasca, citand pe Bolinti-
neanu, Cakitorii la Romanii din Macedonia §i Silviu'- Dragomir,
Vlahii .51 Morlacii, dar se vede cd nu are cunostinta despre cele
publicate in Arhiva, cu privire la teoriile despre regiunea unde
s'a constituit individualitatea natiei si limbii romane (Arhiva,
anul 29, No. 2, 3, 4, anul 30, No. 1, 2, studiile d-lui Prof. Bar-
4Iescu, care expune pe larg toate teoriile privitoare la aceste
chestiuni).
Mai interesanta e a doua parte a studiului sau in care arata,
rand pe rand, Iocalitaile unde se gasese Aromani si numarul lor.
Dupd numdratoarea sa ar fi in Macedonia 70.000 de Aromani. El ca-
utd sd stabileascd cam ce numdr ar fi in fiecare localitate si
controleazd spusele inaintasilor sdi Weigand si Ican'eev (nu aratd
numele lucrarii acestuia).
Intrucat cercetarea sa ramane dintre cele mai noui, dupa
razboiul mondial, ca §tire de la Romanii Macedoneni, cu docu-
ment particular pe langd statistica oficialitatii, si fiindca istoricii nostri
nu §tiu bulgareste, ddm aici, in extras rezumat, numele localitatilor
cu pppulatie romaneasca din Macedonia si numarul Romanilor.
Bitolia 7000 Romani comersanti §i industria§i, Numai 118.
familii nationaliste, restul grecomani.
 COMUNICA RI 263

Nijopole, sat aroman la 1 ceas disyanta de Bitolia spre

S. V. pe raul Dragor in muntele Perister, are 1228 suflete A-
r omani, veniti din Gramos, dar se and si Farseroti care se o-
cupa cu pastoritul oilor.
Tarnow are 1735 suflete. Femeile se ocupd cu tesatoria,
Aici e prima coal romaneasca in Turcia (de Ia 1864).
Magarevo 1492 suflete.
Ma/ovi§ta la sud de Bitolia (Malovigte). Populatia de aici
a emigrat ca comercianti in Sarbia, Romania si Bulgaria. Multi
dintre Iocuitori -i sunt pastori. Are 1619 suflete. Are o scoald de
baieti §i una de fete.
Resen, 50 case vlahe care yin din Moskopole, din Varten
si Gop es. Acesti Romani sunt bacali, croitori, cismari. 0 parte
sunt grecomani, iar in scoala romaneascd nu invata derat 15-
16 copii.
lankovet, la 2 km. spre sud de Resen, in drumul spre
Ohrida, are 20 case Vlahi, veniti mai ales din NiKolita si Gra-
mos, Cei mai multi dintre acestia sunt comersanti. Au o scoa-
Id, care din cauza luptei cu Grecomanii des se Inchide.
lztok intre Prespa si Ohrida. Aici vin in fiecare yard Vlahii
din Samarina si Perivoli 400-500 familii stau cu turmele de
la ziva Sf. Gheorghe pand la Sf. Dumitru si spre iarna se in-
torc inapoi in Eniler (Larisa), Tesalia. Parte dintre acestia, cam
la vreo 200 case, ierneazd aproape de Resen ; un celnik batran
al unei astfel de familii are 2-3 mii oi, capre sl afard de aceasta
si herghelie de cai.
Petrino $i Ellno inaltimi pe care se afld colibe. Aici stau
la Varatec Vlahi din Muzachia (Albania), sunt cam 100 case.
Muzachiarii yin pe vreme de yard si stau pe yard in Galieica
si in genere pretutindeni, unde gasesc pasunea bund : spre Kri-
veni, Leoreka, Plake, Kruge, Bovno, Ehla (Evla). Iarna se duc
spre Dolna si Gorna Muzachiia si spre Velardi (Berat).
Ohrid [nu da numarul Vlahilor de aicil.
Struga are 50 case de Vlahi.
Gorna si Dolna 13Nica (Beala de sus si Beala de jos) sunt
cloud sate macedoromane Ia sud de Struga, la granita cu Alba-
nia. In Gorna ifelica sunt 200 case de Vlahi, comersanti si a-
gricultori dintre care vreo 40 case sunt farserote" si in Dolna Belica
 264 MARGARETA 5TEFANESCU

sunt 120 case. Mai ales in Do lna Mica sunt multi Grecomani.
Gope§ e asezare curat aromaneased. Aici a prins mai mult
decat in alte centre propaganda romaneased. Are cam 216 case
cu 1070 suflete. Numdrul for s'a micsorat prin strdmutarea in
Bulgaria si Romania.
Kragovocest oral din sudul Macedoniei e cea mai mare
asezare aromand in tinutul Bitoliei, asezat pe indltimea, langa
campia Prilep. Vlahii au venit aici lu sfdrsitul veacului al 18-lea.
Are 507 Vlahi, adica Aromani nationalisti, ei se ocupd mai
mult cu cresterea animalelor. Remarca deci certuri intre Greco-
mani si Nationalisti.
Trdstenik, la sud de Krugovo, a fost curat aroman, dar de
vreo 30 de ani e gol.
Birino ai cdrui locuitori s'au stramutat mai ales in Kru-
-goy° si de acolo in Prilep si alte pdrti.
Prilep are acum 150 suflete (30 familii) Vlahi. Toti sunt
buni meseriasi, mai ales croitori, ciubotari, agricultori, carbunari
si comercianti.
In cele mai multe orase din Nordul Macedoniei, se gasese
Vlahii (Tantari) care sunt stramutati mai ales din Bitolia. Ast-
fel cei din Kr4evo ca comercianti detailisti se afld in Veles
(aproape 40 de case). In Skopie se and mult mai multi Vlahi
(pad la 150 de case), impartindu-se in Romani si Grecomani.
Se afla Vlahi din Krusovo si in Kumanovo, unde sunt vreo 20
familii. La sud de Bitolia se gasese putini Vlahi in Lerin (cam
vreo 30 famlii). El face legdturd intre grupa aromand din Bi-
tolia si cea din Macedonia de sud. Locuitorii din Lerin se bul-
garizeaza.
In Macedonia Sudica se gdsese raspanditi Vlahii in grupe
pe indltimi si val. Astfel insule de Vlahi se gasese pe indltimile
dintre Campia Lerin si valea Ostrov dintr'o parte, intre Costura
si Klisura de alta, intre valea Ostrov si campia Solun.
Localitdtile sunt :
Neveska, sat bogat, la sud de Lerin. Are 500 de case de
piatra, cu cloud etaje ; locuitorii sunt comersanti in Egipet si
Romania si unii se ocupa cu 'Astoria (dar nu specified ca popu-
latfa ar fi arom and).
BNkanzen se afla intre Leria si Neveska. Are 150 case de
Vlahi. Mai inainte au fost mai putini Vlahi, dupd cum au sem-
 COMUNICARI 265

nalat Weigand §i Kdneev. Locuitorii sunt esclusiv ciobani, care

pasc turmele lor, vara, pe muntele Nevedsca, iar toamna pleacd
spre Solun la iernat. Familia for std toata vremea in sat.
Negouan in care populatia romaneasca s'a imputinat dar
nu dd numarul
Elovo sat, care dupa Kdneev, are 90 suflete Vlahi.
Leskovec, dupd Kaneev, are cateva case de Vlahi din
Neveska.
Pesoder (arom. Pisoderi) sat curat aroman pe drumul dela
Lerin la Kostura, langa isvoarele raului Bistrita.
Kostur are vreo 20 case de Vlahi, veniti de vreo 50 ani
din Samarina si Gramos, Ei vorbesc grece§te §i in casa.
Hrupate la 1 ,2 ceas depArtare de Kostura. Are vre-o 200
-case Vlahi, din care parte sunt grecizati.
Nesram are vreo 10 case de Vlahi, care se ocupa astazi
cu nstoritul oilor.
Mavrovo in partea de rasdrit a Costurei, are 3 case de
Vlahi, stramutati din Gramos.
Apoi mai sunt Vlahi in :
Klisura (Vlahoclisura) e wzare curat aromana. Are 700
case. Aici s'a predat in §coala in romane§te Inca de la 1862.
Sisanii (Sainli) la rasarit de Vlahoklisura, dupd Kaneev are
400 Vlahi.
Blaca intemeiatd de Vlahi pe jumatate grecizati.
PepelLte sat, care, dupd Weigaud, are aproape 100 case
locuitori §i Laka care are 20 case Vlahi.
SciNsta (Satista) se compune exclusiv din vlahi grecizati.
Ko2ani cu Romani grecizati, cam 60 case.
Pat tin, sat curat Vlah, intemeiat la inceputul veacului al
XIX-lea de Far§eroti ; are 100 case.
Gorno Gramatikovo, sat curat Vlah ; are 100 case.
Grupa celor 8 sate Vlahe : doud cu numele Selea, anume
Gorno si Dolno Selea, Voloda, Marusa, Doleani, Kserolivada,
Kastanja, Carkovian, cu Vlahi veniti din Pind, mai ales din
Perivoli §i Avdela.
Ber, ora§ in care se afld cam 60 case de Romani.
Livadija §i Livadica: cloud sate colibdre§ti pe muntele
Paiak:
Fetita, nu departe de Gorno Gramatikovo, ai carei Iccui-
266 MARGARETA $TEFANESCU

tori vara scoboard cu turmele in KaimakEalak. Are 50 case de

Aromani.
In Voden si Nega§ se afla asezare vlaha ; cam 200 case-
Unii dintre locuitori sunt comersanti, dar mai ales oieri.
Geugeli are 20 case ale Arominilor si scoald romineascd.
In Macedonia de rasarit, foarte multi Vlahi din Moscopole,
Pind, Vlaholivada §i unii din Vlahokisura s'au asezat in orasul
Scar. Mai sunt Vlahi in Baraldi-D2umaja mai mult de 100 case,
Demir-Hisar 20 case, Gorni Porot 200 case. Spre N. V. de
Vardar se afld Vlahi in D2umaja, Kaani, De altfal sunt presd-
rati prin munti : Osogovskata pl., Rodope, si in mijrocul Mace-
doniei Morihovo.
Mai vorbeste si despre Rominii Megleniti, care se gasesc
sub puternica influentd bulgard. 1)
Margareta Stefanescu

Inca o urma de rotacism

In Revista Istorica, XI, N-le 7-9, pg. 201, Victor Motogna,
vorbind despre un document necunoscut privitor la Istoria Ro-
manilor din valea Rodnei, face urmatoarea observare : Langd
Maier se aminteste Aranyospataka, care e valea Aniesului. Din
Muntii Apuseni izvordste Adept care in ungureste se numeste
tot Aranyos. Ambele ape isi iau inceputul in muntii purtator.
de our : in limba maghiara se numesc Aurii". Dar si mai multi
Numele romanesc e identic, cdci Aries e forma rotacisata a lui
Anies. Chestiunea e urednieci de atentiunea filologilor nostri".
Deci Aries este o probd de rotacism in limba noastrd. Si
acest exemplu intareste cele ce sustineam in Arhiva, 32, nr. 2,
pg. 152 ca nuantele de vorbire subdialectald, necunoscute bine,
caci n'avem destule lucrdri de folklor, ascund, cu siguranta, incd
multe exemple de rotacism, si nu putem admite ca rotacismul a
disparut et on n'en trouve plus de trace qu'en Istrie" pg. 11,
cum zice d. Al. Rosetti, Etude sur le rhotacisme en roumain,
Paris 1925, deoarece gdsim exemple deopotrivd si'n Transilva-
1) Tot in Makedonski pregled, II (1926) fasc. 1 pg. 33-68, vorbeste
despre Rominii dintre Timoc si Morava, cuprinsi pe un teritoriu de 10.733.6
Km.3, in 16 districte si in numAr de 200.000 si pe care-i cunoaste in urma
unei allitorii de studii din 1916.
 COMUNICARI 267

nia, cum e acesta, §i in Moldova (am citat exemplele in Arhiva,

32, nr. 2, pg. 152).
Margareta Stefanescu

Slid despre Romani 6i despre Orientul Europei, din pragul

veacului XIV (1308). *)
Dr. V. OOrka a dat la iveald in 1916, textul unui scriitor
anonim dela inceputul sec. XIV, text de o deosebitd importanta
deoarece constitue un izvor istoric contemporan cu faptele pe ca_e
le poveste*te. Partea pregnanta a acestui opuscul este cea g- -
grafica, insd autorul nu neglijeaza nici pe cea istorica. Si da a
este interesanta wzarea politico- geografica a diferitelor popoare
din Europa de rdsarit in vremea raceia, apoi nu suet mai putin
interesante datele It §tirile in care abundd textul acesta *i care
yin in cea mai mare parte dela un martor ocular. Cu atat
mai interesant insd este pentru Romani, cu cat aid e vorba §I
despre ei. Totqi si aici e vorba despre Romanii din peninsula
balcanicd, despre care mai avern:Oiri §i mai vechi de§i putine
dela scriitorii bizantini.
Deaceia it voiu city in intregime : capitolul cel mai i mpor-
tant din tot textul in legatura cu istoria Romanilor.
Notandum [est hic] quod inter Machedoniam et Achayam
et Thessalonicum, est quidain populus valde magnus et spatiosus
qui vocantur Blazi, qui et olim fuerunt Romanorum pastores ac
in Ungaria ubi erant pascua Romanorum, propter nimiam terrae
viriditatem et fertilitatem dim morabantur. Sed tandem ab Un-
garis inde expulsi, ad partes illas fugierunt ; habundant enim
caseis . optimis, lacte et carnibus super omnes nationes. Terram
(enim) horum Blachorum, quae est magna et opulenta, exercitus

0) Anonymi Descriptio Europae Orientalis :

Imperium Constantinopolitanum, Albania, Serbia. Bulgaria, Ruthenia
Ungaria, Polonia, Bohemia -
- Anno MCCCVIII exarata
Edidit, praefatione et adnotationibus instruxit
Dr. Olgierd Gorka
Cracoviae Sumptibus Academiae Litterarum. 1916.
(Prefata 49 pag. : 1 14 ; Text 60 pag.: 1-60; Indice 10 pg. : 61-70)
268 P. CARAMAN

domini Karu ') qui in partibus Graeciae moratur, fere totam

occupavit et ideo eonvertit se ad regnum Thessalonicense et
ectu marl terraque expugnant civitatem Thessalonicensem dictam
cum regione circumadjacente".2)
Precum se vede, despre Romani vorbe§te in treacat, iar ti-
nutul ocupat de dan§ii nu-1 enumera ca facand parte din impe-
rial bizantin. Dece n'o dd ca o provincie a parte pe aceastd
terra Blachorum" devreme ce poporul ce o locuia era valde
magnus et spatiosus" ? Dar ne spue cd aceastd tarn pe vre-
mea aceia era ocupath de armata lui Charles de Valois.Dar
mai inainte ? Sau chiar §i in timpul acela,ffindca nu era ocu-
path toatd de dominus karulus" ci fere Iota" ?
Inteadevdr n'o arata ca facand parte din imperiul bizantin,
caci apoi urmeazd mai departe cu enumerarea provinciilor in
afara de Tracia, provincii care tin tot de Grecia : Tertio Acha-
yam sic dictam ab Achayo rege" ') (prima fusese Machedonia,
secundo Thessalia)...
Ceiace se desprinde clar de tot din aceastd scurtd descriere
privitoare la_ Romani, este caracterul for de pastori. Aceasta re-
iese din intregul cuprins, dar mai ales din locul : habundant
enim caseis optimis, lacte et carnibus super omnes nationes".
Aceastd afirmatie prezintd destula greutate chiar daca Anonymus
n'a cunoscut direct pe ace§ti Blazi" sau Blachi", chiar dacd ne
da aceastd §tire numai din auzite. Inseamna cd Blachii erau re-
numiti pastori, de vreme ce li se dusese vestea cd in ce pri-
ve*te bel§tigul de branzeturi §i lapte stau mai presus de toate
popoarele".

1) Dominus Karulus Charles de Valois

2 Pg. 11, 13, 14 § 41. (Traducere :)
Aici trebue notat cd intre Machedonia, Achaya Si Thesalonlc, e un
popor foarte mare si intins numit Blazi, care odinioard au fost pastorii Ro-
manilor Si hgladuiau in Ungaria, unde erau pasunele Romanilor, din pricina
belsugului de verde* $i a rodniciei parnantului. Dar in cele din urma.
alungati de acolo de Unguri, au fugit in partile acestea ; in ce priveste cele
mai bone branzeturi, laptele §i carnea, sunt mai bogati decat toate popoa -
rele Insa Cara acestor Blachi, care e mare si bogata, a ocupat-o aproape
pe toata armata ,Domnului Carol' ce se MIA prin pArtile Greciei si chiar
se indreapta ctre regatul Tesalonicului st prin expeditii pe mare si pe
uscat cucereste cetatea Tesalonic sus numitg, impreuna cu tinutul alaturat,
3 Pg. 14 § 42.
 COMUNICARI 269

Dar apoi numirea ce le-o da de Pastores Romanorum",

care trdiau cu turmele prin locurile unde se aflau pascua Ro-
manorum"...0are sa nu fi cunoscut acest anonim scrierea mai
veche a lui Anonymus Belae Regis notarius" ? On poate aceasta
era o terminologie obisnuita pe vremea aceia ?
P. Caraman

Despre activitatea filologico-istorica a Arhivei"

Invatatul cu reputatie europeana, Dr. M. Gaster, mi-a tri-
mes urmatoarea scrisoare, careia, fiindca poate sluji ca izvor
pentru o eventuala Istorie a Filologiei romane, ii fac loc aci cu
placere.
193 Maida" Vale, London, W. 91 June 15 th, 1926

Stimate d-le Prof. Bdrbulescu,

VA multumesc pentru buna-vointa ce a f avut a'mi trimete
cele doua din urma numere din Arhiva". M'am racorit citind a-
cele articole stiintifice privitoare la limba si literatura romans.
MA unesc cu totul la rezultatele filologice la cari ati ajuns, apro-
fundand problema asa ziselor elemente paleoslovene in limba
romans. Dacd s'au strecurat Inca cate-va vorbe care se aseamand
cu forme paleoslovene, atuncea mi se pare ca s'a strecurat in
limba poporului prin mijlocirea liturghiei si slujbei bisericesti. Iar
ceea ce priveste marele numar din graiul poporului, a ye-
nit,. precum ati aratat, cu adevar numai din limba bulgdreasca
in forma ce a luat-o dupa secolul al 9-lea adica cand s'a pia-
mddit, limba modernd bulgAreascd deosebindu-se cu desavarsire
de cea paleoslavona.
Am mai citit cu fobs celelalte articole, mai ales cele ale
Prof. Negrescu, precum si darile de seams si celelalte notice
toate interesante, menite a indruma studiul limbei si al literaturei
pe o cale sanatoasa stiintifica.
Sant acuma pe punctul de plecare in straindtate. Se poale
cd voiu da tarcoala prin tara. Daca yin si la Iasi, nu voiu uita a
veni si pela d-voastra. Oricum, la Intoarcere voiu cauta a pre-
gati un studiu de folklor comparativ pentru Arhiva". Pe mine ma_
270 M. GASTER

Mereseaza mai cu seams Povestea Vorbii a lui Anton Pan, pre-

cum si ale lui Fabule §i Istorioare. De multd vreme deja am cules
paralele din literatura lumii pentru multe din ele. Am deja un
material destul de insemnat de care se vol. folosi alti cercetd-
tori, ce vor urma cu studiele for comparative.
Va rog sd primiti, impreund cu reinnoitele mele multumiri,
increderea distinsei mele consideratiuni ce vu pastrez,
D-r M. Gaster

Un ceh despre Basarabia

La Praga a aparut in a. 1925 o carte scrisd in limba cella
cu titlul : rBesarabie, zeme" rumunska, Basarabia pamintul ro-
minesc". E scrisa de cehul Jar. Muller.
In ea arata intinderea pdmantului Basarabiei, impartirea
pe !judete a acestei provincii, orasele principale cu suprafata
§i numArul locuitorilor fiecaruia (pag. 3-4) ; dd apoi un suc-
cint istoric al vietii politice a Romanilor (pag. 5). Stie despre
Moldova, la Cehi numitd Multany (u nas nazjivanou Multany) ')
dintre hotarele-i de de mult §i ca numirea de Basarabia nu se
cunostea inainte de 1812, cind a fost luatd de Rusi ; stie si des-
pre retrocedarea celor trei judete (pag. 6). Citeazd apoi statisticele
din 1816, 1856, 1878, 1897, 1912 (pag. 6-8), aratind descreste-
rea populatiei moldovenesti (multanskjich =rumunlgich) prin cres-
terea populatiei rusesti. Aratd apoi provenienta Velikorusilor, a
Malorusilor Si spune (pag. 8) despre acestia, ca §i despre alte
nationalitdti din Basarabia : Evrei, Greci, Armeni, Bulgari, Tigani,
ca nu sunt autohtoni aid (znarodnosti iijici v Besarabii nejsou
iivlem autochtonim). Admite ca Nistru nu era granita poporului
-rominesc, cdci Moldoveni se gasesc pind la Bug si Nistru. Amin-
teste de Duca Voda, care la 1681, s'a numit domn moldovean
§i al Ucrainei ( = naz)ival se pak panem Multan a Ukrajiny) §i
mentioneaza actuala republica moldoveneascd (pag. 9). Cercetea-

1). Cehii at Polonii numesc cu numele Multani° ai Multansko" nu

pe toti Rominil in deobste, adicA pe Munteni, ci numai pe Moldoveni Si
Cara acestora. Cuvintul Multansko ei 1-au format din rominescul Muntenia",
care inseamnA, dupA expresia strainilor, tot Valahia (vezi Arhiva XXX,
no 3 4, pag. 374).
 COMUNICARI 271

za apoi (pag. 9-12) statistica data la charta lui Alexis Nour,

cea data pe judete de Ion G. Pelivan, pe care-1 nume§te Orin-
tele gindirii romine§ti in Basarabia ( =otec rumunske narodni
my§lenky v Besarabii), pe acea de la 1918 (pag. 12) ca si pe a
lui Ion I. Nistor, Istoria Basarabiei (pag. 11), a lui Eugen Giur-
gea in 1921-1922 §i cea din 1923 (pag. 12). Vorbe§te despre
cele doua curente nationaliste, pornite in 1905, pentru rede§tep-
tarea poporului rominesc: until aristrocratic, condus de mareplul
Pavel Dicescu, altul democratic, condus de advocatul Gavrilita
Crede ca, in privinta culturald, stapinirea rusasca a fost pen-
tru Romini mai rea de cit stdpinirea Turcilor (=Vubec po stran-
ce kulturni byla pro Rumuny horg vlada Rusu nez vlada Turku).
Mai mare putere zice ca a exercitat curentul democratic (pag.
13). Arhiepiscopul Serafim a uzat de toate inaltele demnitati spre
imitarea a tot ce e rominesc in §coala si in biserica. Vorbe§te
apoi despre actiunea Cuvintului Moldovenesc (Multanske Slovo),
despre Sfatul Tdrii (Rady zem ) pag. 14 18 Si Unirea Basara-
biei in Rominia.
Aceastd bro§ura, scrisa in limba cehd, prezintd interes pen-
tru noi, RomInii, fiindca ea ne arata opinia prietenoasd a unui
ceh despre drepturile indiscutabile ale Rominilor asupra acestel
provincii, in care numai elementul rominesc e autochton. Se
-vede, din cuprinsul ei, ca Cehul Iar. Muller se intereseazd de
poporul rominesc §i ne cunoate Si limba, deoarece vedem ca
intreaga bibliografie, pe care se sprijine, e in limba romIneasca.
Margareta Stafaneseu

Iaritsi despre rotacism

In revista Graiu si suflet", II, 2 ; p. 354-359, d. Al. Ro-
zetti a scris un articol: Note asupra rotacismului, cu prilejul unei
dart de seamd, in care e vorba despre o recensie a mea.
)n Arhiva, XXXII, No. 2, pg 151-156, am recenzat cartea
d-lui Al. Rosetti, Etude sur le rhotacisme en roumain, Paris 1924.
Acolo, m'am opus parerii sale, ca rotacismul a disparut total as-
tazi din daco-romana §i ca nu se gasesc urme decat in Istria
(pg. 11). Am sustinut ca acest fonetism exista astazi §i in daco-
romana §i in macedo-romana, fiindca se gasesc exemple de ro-
tacism pe tot teritoriul romanesc.
272 M ARGARETA $TEFANESCU

In Moldova, s'a gasit la scriitorul basarabean Stamati, la in-

ceputul veacului al XIX-lea: par' 1. pan' 1. pand, iar la Suceava
rapoi 1. 'napoi (vezi Prof. Ilie Bdrbulescu, Arhiva XXVIII, No. 2
pg. 204); la Vutcani Jud. Falciu se zice pard, bire (d. C. N. Be-
jdnaru, XXXI, No. 3-4, pg. 287); insami am auzit zicandu-se
in Basarabia §i prin Jud. Ia§i para., iar la Ia§i puroi *1 punoi. In
Transilvania avem rotacisme la Moti; in Maramure§ it semna-
leazd T. Papahagi, ale carui exemple sunt citate de d. Al. Rogetti
chiar la pg. 16.
La I. A. Gandrea, Graiul din Tara 0a§ului, Bucure0 1907
se gdse§te gauros 1. gdunos, genune-gerune; giurincd L giuninca,
sarune-sdruri, 1. sdnuni verin, verinos.
Dar Si pentru Moldova §i pentru Transilvania avem astdzi
relativ putine exemple de rotacism In indamana, pentruca ne
lipsesc noun Romanilor texte, care sd cuprindd nuantele de vor-
bire dialectala. Ele se descopar treptat §i la intervale destul de
rare, precum destul de rar apar §i textele de natura folkoristicd
sau alte mijloace de informatie, cum sunt comunicdrile d. Bar-
bulescu care citeazd in Arhiva, XXXII, No. 2, pg. 150 rotacismele :
arainte, arapoi din satul Albac din Transilvania, iar