Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

“ION IONESCU DE LA BRAD “ DIN IAȘI

FACULTATEA DE: ZOOTEHNIE

SPECIALIZAREA: INGINERIE IN ALIMENTATIA PUBLICA SI


AGROTURISM

BRANZOAICE MOLDOVENESTI/POALE’N BRAU

Coordonator științific,

Şef lucrări dr.Lenuţa Fotea Student: Vieru

Lavinia Alexandra

1
CUPRINS:

INTRODUCERE…………………………………………………………………………..5

I.FISA TEHNOLOGICA………………………………………………………….……...6

II.CONTROLUL CALITĂȚII REALIZAT PE FLUXUL TEHNOLOGIC…………....9

III.SCHEMA TEHNOLOGICA A ALUATULUI DOSPIT……………………….…..11

IV.HARTA MENTALĂ…………………………………………………………………...13

CONCLUZII ȘI PROPUNERI………………………………………………………….14

BIBLIOGRAFIE

2
Branzoaice Moldovenesti /Poale’n brau

Figura 1

3
Figura 2

4
Introducere

Placintele „poale-n brau”

Placintele poale-n brau sunt delicatese specifice moldovenesti. Chiar dacă placintele sunt
preparate în toate țările din lumea intreaga, în România ele sunt considerate un adevărat
desert de sărbătoare. Tocmai acesta este și motivul principal pentru care în fiecare regiune din
tara noastra placintele sunt preparate total diferit. Astfel, în funcție de zona din România
despre care vorbim exista plăcinte tradiționale aferente acesteia.

Cu toate astea, placintele poale-n brau sunt cele mai apreciate de către gurmanzi, indiferent
dacă ei sunt de nationalitate romana sau de altă nație. Placintele au în spate o istorie destul de
lungă, stiindu-se ca în România în secolul al 18-lea cine era placintar de meserie era
considerat un adevărat norocos. De atunci și pana astazi in tara noastra placintele sunt
consumate atat ca fel principal cât și ca desert existand chiar Festivaluri de placinte in diferite
zone ale României, festivaluri organizate de către cei care își desfășoară activitatea zilnică
profesională în acest domeniu pe teritoriul țării noastre.

Moldova și placintele poale-n brau

În Moldova placintele sunt mult mai apreciate decat în alte zone ale țării. Placintele poale-n
brau sunt astfel traditional moldovenesti. Denumirea de plăcinte poale-n brau vine din timpul
strabunicilor nostrii. Istoria spune că în acele timpuri orice gospodina romanca purta fuste
lungi pana in pamant și la brau își puneau sorturi pentru a nu se murdări. In momentul in care
se apucau de preparat placinte, romancele isi suflecat manecile pana la coate, iar părțile din
stanga și cea din dreapta ale fustei le ridicau, legandu-se de sortul de la brau. De aici vine si
denumirea comica de – placinte poale-n brau.

5
I.Fișa tehnologica

Denumire produs: ″Branzoaice Moldovenesti″

Grupa de produs: produs pe baza de aluat dospit

Cantitate 10 buc X 180g buc

Materii prime:

Maia : Aluat : Umplutura : Decor :

Faina 100 g Faina 400 g Branza de vaci 350g Ouă 1 buc.

Drojdie 3 g Zahăr 65 g Zahar 60 g Zahăr tos 10 g

Lapte 60 ml Lapte 140 ml Lamaie rasa 10 g

Zahar 10 g Ouă 2 buc. Gris 20 g

Vanilina 1/8 g Ouă 1 buc.

Sare 5 g Vanilina 1/10 g

Vase și ustensile: lighean, lingură, tel, cutit, razatoare, vas gradat, pensula, tavi pentru copt,
ibric, merdenea, blat de lucru, sita,ibric,vase pentru ouă,cantar ;

Utilaje : malaxorul ;

Cuptorul ;

6
Operații pregătitoare :

1 pregatirea vaselor și ustensilelor ;

2 aducerea fainii în spațiu de lucru cu cel puțin 2 ore înainte de începerea procesului
tehnologic ;

3 cernerea fainii (aerisirea, și îndepărtarea eventualelor impurități)

4 fierberea laptelui, temperarea și strecurarea;

5 se spală și se dezinfecteaza oualele și se separa ;

6 se spală se usucă și se ung tavile cu ulei

7 se spală și se rade lamaia

8 se prepara umplutura pe baza de branza ;

7
Tehnica prepararii :

Aluatul dospit se întinde sub forma de fitil și se împarte în zece bucăți egale.

Fiecare bucata se modelează în forma rotundă, lasandu-se în repaus 5-10 min.

Se întinde apoi în forma de romb în mijlocul căruia se așează umplutura de branza dulce,
care se acoperă cu capetele opuse ale aluatului, suprapuse doua cate doua,pentru a da
preparatului aspectului de plic.

Se aseaza in tava unsa cu ulei și se lăsa pentru a III-a fermentare.

Se ung cu ou și se decoreaza în mijloc cu puțin zahăr tos.

Se coc la 180…220°C.

Se servesc în stare caldă, că și desert sau la gustarea dintre mesele principale.

Se pot finisa și pudrate cu zahăr farin după coacere, fără sa se mai unge cu ou înainte de
coacere.

Indici de calitate :

Aspect : bine coapte, suprafata lucioasa, volum corespunzător, formă definită

Culoare : aramie;în secțiune culoarea este galben pai;

Mirosul: specific umpluturii,de vanilie si razatura de lamaie;

Gust : specific branzoaicelor, dulce, aromat, plăcut fără gust străin

Consistenta : elastica

Prezentare si servire : se prezinta pe platouri de portelan sau inox și se servesc la bucata,în


funcție de solicitarea clientului ;

8
II.CONTROLUL DE CALITATE REALIZAT PE FLUXUL
TEHNOLOGIC

Făină :

Aspect: pulbere (fină),fără impurități vizibile;

Culoare alba(480),

Miros: caracteristic, plăcut,

Gust dulceag, plăcut, fără scrasnet la mestecare


Lapte :

Aspect: lichid,fără aglomerări,fără impurități vizibile;

Culoare : alb-galbuie,uniforma in toata masa;

Miros caracteristic, plăcut,

Gust:dulce,caracteristic, fără gust străin,

Consistenta: lichida,ușor vascoasa;


Zahăr :

Aspect: cristale uniforme cu aspect strălucitor;

Culoare :alb-cristalin,

Miros:caracteristic

Gustul:dulce,specific

Consistenta: cristalina

Sare:

9
Aspect: pulbere fină,fără impurități;

Culoare: alb mat,

Miros: specific, caracteristic, fără miros străin,

Gustul: sărat, fără gust străin,

Consistent: prafoasa, fină;


Ouă:

Aspect: coajă nevatamata,curat,de forma normala,

Culoare: alba a cojii; transparent a albusului; galben a galbenusului

Miros:caracteristic a oului proaspăt fără miros străin,

Gust:caracteristic omului proaspăt,fără gust străin,

Consistentă: ferma;
Drojdie:

Aspect: masa compactă cu suprafata neteda,lipicioasă

Culoare: cenușie,brun-deschis,

Miros: ușor de alcool, caracteristic ,

Gust: plăcut, caracteristic

10
III.SCHEMA TEHNOLOGICA A ALUATULUI DOSPIT
Defecte, cauzele și remedierile aluatului dospit:

Defecte Cauze Remedieri


-consistența aluatului prea -s-a folosit lichid prea mult -se combina cu un aluat care
moale sau prea tare sau prea puțin are consistenta mai tare sau
se adaugă lichid
-miros puternic de alcool -s-a folosit o cantitate prea -nu se poate remedia
-porozitate excesiva mare de drojdie
-s-a depasit durata normala
de fermentare
-suprafața aluatului copt -aluatul a avut o cantitate -se pot atenua, acoperind-o
prezinta incretituri prea mare de drojdie cu un strat de zahăr farin
-consistența aluatului a fost
prea moale
-s-a introdus la un foc prea
puternică început
-suprafața aluatului copt -făina nu a fost de calitate -se poate acoperi cu un strat
prezinta crapaturi corespunzătoare de subțire cu zahăr farin
-aluatul a avut consistentă
prea tare
-dospire finală(III)
Insuficientă
-temperatura de coacere prea
mare în primele minute
-în secțiune este insuficient -nu s-au respectat timpul-nu se
și poate remedia
copt temperatura de coacere
-aluatul a fost prea dens
-nu a avut drojdie suficientă sau nu a
fost de calitate buna

11
-desprinderea miezului -datorate cuptorului prea -nu se poate remedia
de coajă încins, coajă superioară
devine prea compactă,
înainte de a se termina
procesul de creștere în
volum
-reincalzirea preparatelor -datorita temperaturi -așezarea pe grătare din
diferite din coajă(180°C)și miez(95°C)
lemn imediat după scoatere
-sunt asezate pe suprafața din cuptor
metalice reci și nu pe gratar temperatura aluatului și
apoi tăierea
-prezenta corpurilor străine -nu s-a realizat corect -se face prelucrarea primara
în componenta aluatului prelucrarea primara a alimentelor care nu s-au
folosit

-aglomerări de făină sau de -sodoul a fost prea cald -aglomerările de făină


galbenus -zaharul s-a combinat cu oul se indeparteaza pe parcursul
fără sa se amestece framantarii, iar cele de ou
prin strecurarea sodoului

IV.HARTA MENTALĂ

12
V.CONCLUZII ȘI PROPUNERI

13
Pentru obținerea unui produs de calitate superioară (branzoaice moldovenesti)se impune , în principal ,
respectarea compoziția aluatului, prevăzută în rețeta de fabricație și a parametrilor de lucru.
Nerespectarea retetei de fabricație poate duce la formarea unor produse cu aspect neplăcut, inestetice ,
de culoare palidă , fără gust specific , aromate.
Trebuie respectate toate operațiile din cadrul procesului de fabricare a acestui produs.
La coacerea produselor, trebuie respectată temperatura de coacere pentru a obține produse bine coapte,
nearse cu aspect corespunzător.
De asemenea în reteta de fabricare intra anumite cantități de materii prime și auxiliare care sa fie de
foarte buna calitate.

BIBLIOGRAFIE

14
1.https://palibo.ro/placintele-poale-n-brau
2.https://www.scribd.com/

15