SUBIECT 1

Epiteliul gastric
- localizare: STOMAC: epiteliul de suprafaţă gastric, epiteliul criptelor gastrice
- este un epiteliu simplu cilindric de tip secretor omogen (1 tip celular: celula
sintetizantă de material glicoproteic numit mucoid)
- celulele au citoplasma palidă în coloraţia de rutină HE, datorită materialului glicoproteic
acumulat în 2/3 apicale, şi nucleu localizat la polul bazal, perpendicular pe membrana
bazală
- mucoidul (materialul glicoproteic) se colorează în coloraţii speciale (PAS, albastru
alcian)

SUBIECT 2
Epiteliul intestinal – intestin subţire
- localizare:
o tapetează suprafaţa INTESTINULUI SUBTIRE, la exteriorul vilozităţilor
intestinale, şi se continuă cu epiteliul glandelor Lieberkuhn
- este un epiteliu simplu cilindric heterogen, de tip secreto-absorbtiv heterogen (2
tipuri celulare: enterocitul şi celula caliciformă)
 enterocitul: celulă cilindrică, citoplasmă bazofilă, platou striat la nivelul polului
apical (în ME: microvilozităţi cu rol în absorbţie), nucleu ovalar situal la polul bazal
 celula caliciformă: formă de calice de floare sau cupă de şampanie, citoplasmă palidă
în 2/3 apicale, cu senzatie de gol optic, datorită acumulării de material glicoproteic
numit mucus (granule de mucus cu tendinţă de confluare – fuzionare), nucleu aplatizat
localizat la polul bazal
- mucusul (material glicoproteic) se colorează specific în coloraţii speciale (roşu în coloraţia
PAS, albastru in coloraţia albastru alcian)

SUBIECT 3
Epiteliul intestinal – intestin gros
o INTESTIN GROS: tapetează suprafaţa intestinului gros (la nivelul căruia NU
EXISTĂ vilozităţi intestinale) şi se continuă cu epiteliul glandelor Lieberkuhn
- este un epiteliu simplu cilindric heterogen, de tip secreto-absorbtiv heterogen (2
tipuri celulare: enterocitul şi celula caliciformă)
 enterocitul: celulă cilindrică, citoplasmă bazofilă, platou striat la nivelul polului
apical (în ME: microvilozităţi cu rol în absorbţie), nucleu ovalar situal la polul bazal
 celula caliciformă: formă de calice de floare sau cupă de şampanie, citoplasmă
palidă în 2/3 apicale, cu senzatie de gol optic, datorită acumulării de material
glicoproteic numit mucus (granule de mucus cu tendinţă de confluare – fuzionare),
nucleu aplatizat localizat la polul bazal
- numărul de celule caliciforme este mai mare decât în epiteliul intestinal din intestinul subţire
- mucusul (material glicoproteic) se colorează specific în coloraţii speciale (roşu în coloraţia
PAS, albastru in coloraţia albastru alcian)

SUBIECT 4
Epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare

1
- localizare: cavitatea orală, esofag, vagin
- este format din 3 straturi celulare: bazal, spinos, supeficial
 Stratul bazal (regenerator) - ataşat membranei bazale, format din celule cubice sau
cubico-prismatice cu o citoplasmă bazofilă, nucleu rotund sau ovalar central
 Stratul spinos (intermediar) - format din câteva rânduri de celule poliedrice, cu
citoplasmă eozinofilă şi nucleu central; celulele prezintă pe suprafaţa lor expansiuni
spiniforme, care prin vârfurile lor vin în raport cu vârfurile expansiunilor din celulele
vecine; aceste expansiuni reprezintă joncţiuni celulare, de tip desmozomi
 Stratul superficial - celulele poliedrice se aplatizează progresiv, devenind celule
scuamoase, cu citoplasmă acidofilă şi nuclei aplatizaţi

SUBIECT 5
Epiteliu stratificat scuamos cu keratinizare
- localizare: piele
- este format din 5 straturi celulare: bazal, spinos, granulos, lucios, cornos
 Stratul bazal (regenerator): ataşat membranei bazale, format din celule cubice sau
cubico-prismatice cu o citoplasmă bazofilă, nucleu rotund sau ovalar central
 Stratul spinos (intermediar): format din câteva rânduri de celule poliedrice, cu
citoplasmă eozinofilă şi nucleu central; celulele prezintă pe suprafaţa lor expansiuni
spiniforme, care prin vârfurile lor vin în raport cu vârfurile expansiunilor din celulele
vecine; aceste expansiuni reprezintă joncţiuni celulare, de tip desmozomi
 Stratul granulos: format din 1-4 rînduri de celule romboidală, cu citoplasmă bazofilă
care conţine numeroase granule bazofile, formate din keratohialină (precursor al
keratinei)
 Stratul lucios: celulele romboidale se aplatizează şi mai mult, devenind scuamoase cu
citoplasma intens acidofilă, refringentă, datorită conţinutului în eleidină (precursor al
keratinei), nucleii sunt picnotici sau absenţi
 Stratul cornos: celulele scuamoase localizate superficial conţin în citoplasmă keratină,
nucleii sunt absenţi

SUBIECT 6
EPITELIUL RESPIRATOR
- localizare: căile respiratorii (la nivelul traheei şi a bronşiilor supralobulare)
- este un epiteliu simplu, format dintr-un singur strat de celule cu dimensiuni/înălţimi diferite,
cu nuclei localizaţi la diferite nivele
- poziţia nucleilor determină aspectul fals de stratificare
- toate celulele au contact direct cu membrana bazală
- în MO se identifică 3 tipuri celulare:
 celule bazale cubice, regenerative, ataşate membranei bazale
 celule cilindrice ciliate, înalte, cu polul apical ajungînd la suprafaţa epiteliului şi
prezentând cili vibratili
 celule caliciforme (secretoare de mucus), similare celor prezente în epiteliul
intestinal; celula caliciformă: formă de calice de floare sau cupă de şampanie,
citoplasmă palidă în 2/3 apicale, cu senzatie de gol optic, datorită acumulării de
material glicoproteic numit mucus (granule de mucus cu tendinţă de confluare –
fuzionare), nucleu aplatizat localizat la polul bazal

2
SUBIECT 7
EPITELIULDE TRANZIŢIE (UROTELIUL)
- localizare: căile urinare (ureter, vezică urinară)
- este un epiteliu simplu, format dintr-un singur strat de celule cu dimensiuni/înălţimi diferite,
cu nuclei localizaţi la diferite nivele
- poziţia nucleilor determină aspectul fals de stratificare
- toate celulele au contact direct cu membrana bazală
- este format din 3 tipuri celulare: bazal, intermediar, superficial
 Vezica urinară în vacuitate
- Stratul bazal: 1 rând de celule aproximativ cubice
- Stratul intermediar (polimorf): mai multe rânduri de celule cu forme variate (în «rachetă de
tenis»)
- Stratul superficial: 1 rând de celule cubice sau globuloase relativ mari (în «umbrelă»), cu
polul apical în formă de cupolă, uneori binucleate; polul apical prezintă o densificare numită
cuticulă
 Vezica urinară în distensie: strat bazal identic, strat intermediar format din unu-două
rânduri de celule, strat superficial cu celule aplatizate

SUBIECT 8
ACINUL SEROS
- localizare: pancreasul exocrin, parotidă (glandă salivară seroasă pură), glande salivare
mixte
- structură rotundă, formată din celule piramidale (tip celular: celula sintetizantă de proteine –
polipeptide= zymogen), care delimitează un lumen central, mic şi stelat
- celulele au citoplasma bazofilă, 1/3 apicală conţine granulele de zimogen (proteine-
polipeptide), şi nucleu rotund localizat în 1/3 bazală
- adiacent acinului există celule mioepiteliale, dispuse între polul bazal al celulelor secretoare
şi membrana bazală; celulele mioepiteliale se identifică prin nucleul aplatizat, bastoniform

SUBIECT 9
ACINUL MUCOS
- localizare: glande salivare mixte, glanda palatină (glandă salivară mucoasă pură)
- structură rotund-ovalară, formată din celule în trunchi de piramidă (tip celular: celula
sintetizantă de glicoproteine – conţinut denumit mucus), care delimitează un lumen larg
- celulele au citoplasma palidă până la incoloră, datorită aglomerării granulelor de mucus
(materialul glicoproteic nu se colorează în coloraţia de rutină HE), şi nucleu aplatizat, situat
paralel cu polul bazal
- celulele se colorează prin tehnici speciale (roşu-magenta în coloraţia PAS, albastru în
coloraţia albastru alcian)
- adiacent acinului există celule mioepiteliale, dispuse între polul bazal al celulelor secretoare
şi membrana bazală; celulele mioepiteliale se identifică prin nucleul aplatizat, bastoniform

3
SUBIECT 10
ACINUL MIXT
- localizare: glandele salivare mixte
- structură rotund-ovalară, formată majoritar din celule mucigene (tip celular: celula sintetizantă
de glicoproteine) şi din câteva celule seroase (tip celular: celula sintetizantă de proteine –
polipeptide) dispuse sub forma unei semilune – semiluna Gianuzzi
 celulele mucigene au citoplasma palidă până la incoloră, datorită aglomerării granulelor
de mucus (materialul glicoproteic nu se colorează în coloraţia de rutină HE), şi nucleu
aplatizat, situat paralel cu polul bazal; celulele se colorează prin tehnici speciale (roşu-
magenta în coloraţia PAS, albastru în coloraţia albastru alcian)
 celulele seroase au citoplasma bazofilă, 1/3 apicală conţine granulele de zimogen
(proteine-polipeptide), şi nucleu rotund localizat în 1/3 bazală
- adiacent acinului există celule mioepiteliale, dispuse între polul bazal al celulelor secretoare
şi membrana bazală; celulele mioepiteliale se identifică prin nucleul aplatizat, bastoniform

SUBIECT 11
GLANDA LIEBERKUHN
- localizare: intestin subţire, în continuitatea epiteliului intestinal care tapetează vilozităţile
intestinale; intestin gros, în continuitatea epiteliului intestinal care tapetează suprafaţa
mucoasei
- este o glandă cu traiect aproximativ rectiliniu/drept (adenomer tubular drept)
- Se deschid direct la nivelul lumenului, sunt mai adanci la nivelul colonului, decat la nivelul
intestinului subtire, si tot la acest nivel (colon) nu contin celule Paneth.
- este formată din 5 tipuri de celule: enterocite, celule caliciforme, celule Paneth (cu
excepţia colonului), celule neuroendocrine, celule de regenerare
1. enterocitul: celulă cilindrică, citoplasmă bazofilă, platou striat la nivelul polului apical (în
ME: microvilozităţi cu rol în absorbţie), nucleu ovalar situal la polul bazal
2. celula caliciformă: formă de calice de floare sau cupă de şampanie, citoplasmă palidă în
2/3 apicale, cu senzatie de gol optic, datorită acumulării de material glicoproteic numit
mucus (granule de mucus cu tendinţă de confluare – fuzionare), nucleu aplatizat localizat
la polul bazal
3. celulele de regenerare: localizate la baza glandei, dificil de identificat în MO
4. celulele Paneth: localizate la baza glandei (în intestinul subţire, apendice), formă
piramidală, în 1/3 apicală citoplasma prezintă granule mari, intens acidofile, care conţin
lizozim
5. celule enteroendocrine - localizate la baza glandei, identificate prin coloraţii speciale
(impregnare argentică)

SUBIECT 12
GLANDA SUDORIPARĂ
- localizare: piele, derm profund
- este o glandă tubulo-glomerulată, formată din adenomer (componenta secretorie) şi canal
(componenta excretorie)
 adenomerul: structuri rotund-ovalare, cu lumen, tapetate de epiteliu simplu cubic (tip
cellular: celule transportoare de ioni), cu citoplasma eozinofilă; prezintă celule

4
 mioepiteliale (cu rol contractil), localizate între polul bazal al celulelor și membrana
bazală, identificabile prin nucleii aplatizaţi, lenticulari, dispuşi în exteriorul adenomerelor
 canalul de excreţie: epiteliu bistratificat cubic; lung, străbate întreg dermul şi epidermul
şi se deschide la suprafaţa pielii printr-un orificiu propriu numit por sudoripar

SUBIECT 13
Glanda sebacee
- localizare: piele, derm profund, adiacent foliculului pilos; parte componentă a aparatului
pilo-sebaceu (împreună cu folicului pilos şi muşchiul erector al firului de păr)
- este o glandă cu adenomer de tip sacciform (formă de sac), fără canal de excreţie propriu-
zis;
- adenomerul prezentă o porţiune îngustată, („gâtul glandei”), tapetată de un epiteliu stratificat
pavimentos în continuitate cu teaca epitelială externă a foliculului pilos (dacă glanda este
ataşată la folicul) sau cu stratul bazal şi spinos al epidermului (dacă glanda este independentă
de folicul şi se deschide direct la suprafaţa pielii).
- adenomerul este format din 3 tipuri de celule: celule sintetizante de lipide (sebum), celule
de regenerare şi celule de susţinere
 celulele de regenerare: un rând de celule cubice, cu citoplasmă bazofilă şi nucleu
central, localizate pe membrana bazală;
 celulele principale (tip celular: celulă sintetizantă de lipide) sunt celule mari,
poliedrice,dispuse în straturi suprapuse, în stadii progresive de încărcare lipidică şi
degenerare; celulele au citoplasmă clară, vacuolară datorită acumulării de sebum sub
formă de granule cu tendinţă la confluare – aspect spumos, comparat cu „bule de săpun”;
numărul de vacuole creşte pe măsură ce celulele ascensionează de la baza adenomerului
spre canalul de excreţie; nucleul rotund, situat central în celulele de la baza
adenomerului, devine mic, picnotic iar ulterior dispare complet în zona superioară a
adenomerului, spre canalul de excreţie
 celule de susţinere, cu formă stelată şi citoplasmă bazofilă, sunt dispuse sub formă de
travee / coloane printre celulele sintetizante de lipide, formând „scheletul” de susţinere al
adenomerului

SUBIECT 14
ȚESUTUL CONJUNCTIV LAX
- varietate de ţesut conjunctiv în care există o proporţie aproximativ egală între celule,
fibre şi substanţa fundamentală
- localizare: mucoase organe cavitare sau tubulare (lamina propria sau corionul),
seroase, dermul papilar (superficial) al pielii, stroma organelor parenchimatoase, teci
în jurul fibrelor nervoase, tunica externă (adventicea) a vaselor sanguine.
- fibrele de colagen, reticulare şi elastice sunt dispersate sau organizate într-o reţea
tridimensională, determinând existenţa unor spaţii areolare, care conţin substanţă
fundamentală abundentă şi celule.
- colagenul nu formează mănunchiuri groase de fibre – fibrele sunt individualizate,
realizează traiecte sinuoase şi au orientări variate

5
 - celulele proprii şi migrate se găsesc în raport diferit, dependent de funcţionalitatea
ţesutului: predomină fibroblastele şi macrofagele, iar în unele teritorii sunt prezente şi
adipocite albe solitare sau în grupe mici.
- prezintă numeroase capilare sanguine şi fibre nervoase mici
- aspecte particulare: endometru (corionul citogen), mucoasa tubului digestiv şi a căilor
respiratorii (corion / lamina propria de apărare)
Corionul / Lamina propria de apărare: conţine un număr mare de celule migrate, cu rol de
apărare: macrofage, limfocite, plasmocite, mastocite
Corionul citogen (lamina propria a mucoasei uterine): conţine numeroase fibroblaste hormono-
dependente, al căror aspect microscopic este variabil în raport de nivelul hormonilor estro-
progestativi.

SUBIECT 15
Țesutul conjunctiv dens semiordonat
- varietatea de ţesut conjunctiv în care predomină fibrele de colagen
- localizare: dermul profund al pielii, capsule şi septuri (splină, testicul, ficat, rinichi,
limfoganglioni), dura mater, tecile nervilor mari
- format din fibre de colagen tip I organizate sub formă de fascicule groase, orientate
spaţial în mod variat, printre care apar dispersate reţele fine de fibre elastice; matricea
extracelulară nefibrilară prezentă în cantitate redusă; celulele conjunctive în număr
limitat, predominând fibroblastele/fibrocitele.

SUBIECT 16
Cartilagiul hialin
- varietate de ţesut conjunctiv specializat
- cel mai frecvent tip de cartilagiu din organism
- localizare: scheletul embrionar, fose nazale, laringe, trahee, bronhii, cartilagii costale,
suprafeţe articulare, cartilagiului de creştere a oaselor
- tapetat de pericondru (cu excepția suprafețelor articulare), format din două foiţe: foiţa
internă (condrogenă) şi foiţa externă (fibro-vasculară)
- format din matrice extracelulară (substanţă fundamentală şi predominant fibre de colagen
tip II) şi celule cartilaginoase (celule condrogene, condroblaste şi condrocite)
- matricea extracelulară este omogenă (deoarece substanţa fundamentală şi fibrele de
colagen au acelaşi indice de refracţie), bazofilă şi PAS pozitivă
- condroblastele – celule tinere, cu potenţial formator, localizate în foiţa internă a
pericondrului; formă globuloasă, citoplasmă bazofilă, nucleu central
- condrocitele – celule mature, localizate în interiorul matricei cartilaginoase în spaţii
lacunare numite condroplaste; prezente izolat sau în grupuri aranjate liniar (serii izogene
liniare)/radiar (serii izogene coronare); formă rotund-ovalară, citoplasmă intens bazofilă,,
nucleu rotund, central

SUBIECT 17
Țesutul muscular striat scheletal
- localizare: masa musculară ataşată scheletului, cavitate orală, faringe, în jumătatea
superioară a esofagului, sfinctere externe, laringe, muşchilor extrinseci ai globului
ocular.

6
 - format din celule cu lungimi variate, formă cilindrică, multinucleate, cu nucleii dispuşi
periferic; în secţiune transversală, celulele au formă rotund-poligonală
- celulele musculare striate au citoplasma intens acidofilă şi nuclei bazofili; citoplasma
prezintă dublă striaţie (longitudinală şi transversală) – aspect datorat prezenţei şi
dispoziţiei ordinate a miofibrilelor

SUBIECT 18
Țesutul muscular neted
- localizare: organe interne (cavitare sau tubulare), sistem circulator
- format din celule alungite (fuziformă), cu zonă centrală mai bombată şi extremităţi
efilate, uneori bifurcate, mononucleate; când celulele se suprapun în straturi musculare,
ele se dispun cu capetele efilate peste porţiunea mai bombată a celulelor supra şi
subjacente; în secţiune transversală celulele au forma unor structuri rotunde sau
poligonale, cu nucleu prezent central sau absent, în raport de nivelul secţiunii
- celulele musculare netede au citoplasma este acidofilă, omogenă, fără striaţii, şi nucleu
unic, alungit, bastoniform, situat central.

SUBIECT 19
Arteriola
- vas de tip arterial de dimensiuni mici, cu perete organizat pe trei tunici: intima, media,
adventicea
 intima: formată din endoteliu (epiteliu simplu scuamos) şi ţesut subendotelial
(identificabil ca o bandă foarte subţire)
 media: formată din celule musculare netede dispuse circular pe 3-5 straturi; între
intimă şi medie apare limitanta elastică internă
 adventicea: formată dintr-un ţesut conjunctiv lax
Tipul secţiunii prin vas este dat de tipul secţiunii prin endoteliu. În secţiune transversală:
endoteliul este secţionat transversal, iar celulele musculare din medie sunt secţionate longitudinal
(deoarece ele sunt dispuse concentric în jurul lumenului vascular). În secţiune longitudinală:
endoteliul este secţionat longitudinal, iar celulele musculare din medie sunt secţionate
transversal.

SUBIECT 20
Venula
- vas de tip venos de dimensiuni mici, cu perete organizat pe trei tunici: intima, media,
adventicea
 intima: formată din endoteliu (epiteliu simplu scuamos) şi ţesut subendotelial
 media: formată din ţesut conjunctiv în care sunt prezente câteva celule musculare
netede; între intimă şi medie NU există limitanta elastică internă
 adventicea: formată dintr-un ţesut conjunctiv lax
Tipul secţiunii prin vas este dat de tipul secţiunii prin endoteliu. În secţiune transversală:
endoteliul este secţionat transversal, iar celulele musculare din medie sunt secţionate longitudinal
(deoarece ele sunt dispuse concentric în jurul lumenului vascular). În secţiune longitudinală:
endoteliul este secţionat longitudinal, iar celulele musculare din medie sunt secţionate
transversal.

7
SUBIECT 21
Nervul periferic
- format din fibre nervoase (prelungiri neuronale) cu tecile corespunzătoare asamblate
între ele prin ţesut conjunctiv vascularizat, fără prezenţa corpilor neuronali
- în structura unui nerv:
 fiecare fibră nervoasă este înconjurată de teaca Henle (endonervul); teaca de
mielină (denumită teacă Schwann), de natură lipidică, nu se colorează în
coloraţia standard HE şi, consecutiv, apare ca o zonă albă interpusă între axonul
central (axolemă) şi teaca Henle
 mai multe fibre nervoase formează un fascicul protejat la exterior de perinerv -
țesut conjunctiv lax cu capilare sanguine
 mai multe fascicule nervoase sunt delimitate de epinerv - ţesut conjunctiv dens
semiordonat
- în preparatele microscopice, nervii periferici apar sub forma unor structuri rotund-ovalare
delimitate prin ţesut conjunctiv corespunzător perinervului (în jurul fasciculelor
componente) şi epinervului (în jurul structurii propriu-zise); în interior:
 în secțiune longitudinală, fibrele nervoase au un aspect ondulat (val de mare);
celulele identificabile printre fibre sunt celulele Schwann (responsible de
producerea mielinei) sau fibroblaste din endonerv;
 în secțiune transversală, fibrele nervoase au un aspect de “ţintă de tras cu
arcul”: prelungirea neuronală centrală punctiformă este înconjurată de un spaţiu
alb corespunzător tecii de mielină, delimitat de teaca Henle (endonerv).

SUBIECT 22
Microganglionul vegetativ
- structură nervoasă localizată în afara sistemului nervos central, formată din aglomerări
de corpuri neuronale şi fibre nervoase asociate acestora
- localizare: plexul nervos Meissner (localizat în submucoasa tubului digestiv), plexul
nervos Auerbach (localizat între straturile musculare ale tunicii musculare a tubului
digestiv), glande salivare, perete vezică urinară
- structură rotund-ovalară delimitată de o capsulă conjunctivă
 componenta nervoasă este formată neuroni multipolari înconjuraţi de celule
satelit (celule gliale), şi fibre nervoase relativ scurte (uneori amielinizate); corpul
neuronal are citoplasmă bazofilă şi nucleu central, cu nucleol evident (aspect în
„ochi de bufniță”)