SINDROMUL

MENKES
Dobrotă Ioana
MG V, semigrupa 4
 INFORMAȚII
GENERALE
- Boala Menkes a fost descrisă pentru prima data de
către John Hans Menkes in 1962. Ea se datorează
tulburării de metabolism înnăscute de utilizare a
cuprului, având ca urmare funcţionarea deficitară a
mai multor enzime din organism.

- Modificarea genetică este la nivelul genei ATP7A de

pe cromozomul X (identificată în 1993).

2
TRANSMITE
REA
Sindromul Menkes este moștenit într-un model recesiv legat de X. Gena ATP7A, gena asociată cu
această afecțiune este localizată pe brațul lung (q) al cromozomului X, în poziția Xq21.1.

La bărbați, o copie modificată a genei în fiecare celulă este suficientă pentru a provoca afecțiunea. La
femei, ar trebui să apară o mutație în ambele copii ale genei pentru a provoca tulburarea. Astfel,
bărbații sunt afectați de tulburări recesive legate de X mult mai frecvent decât femeile. O
caracteristică a moștenirii legate de X este că tații nu pot transmite mutații legate de X la fiii lor.

În aproximativ o treime din cazuri, sindromul Menkes este cauzat de mutații noi în gena ATP7A.
Persoanele cu o nouă mutație nu au o istorie a tulburării din familia lor.

3
4
INCIDEN
ȚA
cca 1:100.000
1:300.000 în Europa

5
FIZIOPATOLOGIE
În reţeaua trans a aparatului Golgi, cuprul este trasportat pentru a fi legat de
enzime de către două ATP-aze.

- ATP7A – în majoritatea celorlalte organe, fiind responsabilă de încorporarea cuprului

în majoritatea enzimelor Cu-dependente și rol în efluxul cuprului din celula
- ATP7B – mai ales în celulele hepatice şi este afectată în Boala Wilson.

Modificare genă ATP7A

Þ deficitul de ATP-ază (PRINCIPAL) Þ acumularea cuprului în diverse organe
+ absorbţie intestinală scăzută a (exceptând ficatul şi creierul)
cuprului

6
7
8
FORME
FENOTIPICE

- Sindromul Menkes – forma

cea mai severă
- Sindromul de corn occipital
– forma clinică moderată
- Neuropatie motorie distală

9
MANIFESTĂRI
CLINICE

10
Sarcină cu evoluţie normală, dezvoltare cvasinormală până la
vârsta de 3-4 luni
CARACTERISTIC
- Aspectul particular al
părului: creţ, lipsit de
strălucire, adunat la vârful
scalpului, pili torti
- În timp, evoluţia neurologică
stagnează, pentru ca mai
apoi să sistemul nervos să
se deterioreze treptat

11
- convulsii rezistente la
tratament
- curbă ponderală staţionară,
anorexie, vărsături, diaree
- mai pot prezenta
modificări:
- vasculare,
- urogenitale,
- scheletale,
- hiperlaxitate articulară,
- piele laxă.

12
NESPECIFIC - PERIOADA
NEONATALĂ

- Cefalhematom
- fracturi spontane
- icter prelungit
- hipoglicemie

13
 DIAGNOSTIC
& MANAGEMENT

14
DIAGNOSTIC
Suspiciune datorită
- semnelor și simptomelor (în special modificările tipice ale părului)
- reducerea nivelului de cupru și de ceruloplasmină din sânge (atenție: nivelurile reduse
sunt, de asemenea, observate la nou-născuții sănătoși)

Neuropatie
Concentrație Sindromul de
Boala Menkes motorie Normal
serică corn occipital
distală
70-150 µg/dL;
Cupru 0-55 µg/dL 40-80 µg/dL 80-100 µg/dL (primele 6 luni:
20-70 µg/dL)
200-450 mg/L;
Ceruloplasmină 10-160 mg/L 110-240 mg/L 240-310 mg/L (primele 6 luni:
50-220 mg/L)

15
- Analiza catecolaminelor din sânge (care sunt scăzute din cauza enzimei DBH care
depinde de activitatea cuprului) este unul dintre cele mai rapide teste diagnostic
- Radiografie - modificări ale oaselor (osteoporoză), lărgirea metafizelor, reacție
periostală la nivelul diafizelor, oase wormiene, corn occipital.

16
Confirmarea diagnosticului:

Teste de genetică moleculară:

- Testarea genetică a unei singure gene: secvențierea
genei ATP7A este efectuată mai întâi și este urmată de
analiza țintită a deleției/duplicației, dacă nu se
găsește o varianta patogenă.
- Analiza mai multor gene: ATP7A și alte gene de interes
(pentru diagnostic diferențial) poate fi, de asemenea,
luată în considerare

17
DIAGNOSTIC
DIFERENȚIAL
- Deficiența de biotinidază
- Acidurie organică
- Aminoacidurie
- Miopatii mitocondriale

18
PROGNOSTIC
Forma avansată: majoritatea vor
deceda în al treilea an de viaţă
prin:
- complicaţii infecţioase (cel
mai adesea insuficiență
respiratorie din cauza
pneumoniei)
- vasculare (hemoragie
cerebrală masivă).

19
PROGNOSTIC
Tratamentul precoce -> eficient în creșterea
speranței de viață a câtorva pacienți (de la 3 la 13
ani sau mai mult)

De asemenea, atunci când tratamentul este

început foarte devreme, mai ales în primele 10
zile de viață, acesta poate duce la rezultate
neurologice îmbunătățite.

20
TRATAMENT
Prevenirea manifestărilor primare:

Cupru-Histidină (parenteral) = compus de cupru care poate traversa

bariera hemato-encefalică
- Rezultate -> variabile
- ideal din perioada neonatală

În forma cu corn occipital se testează folosirea L-treo-3,4-

dihidroxifenilserinei (L DOPS), un compus care este transformat în
noradrenalină pe o cale metabolică cupru-independentă

21
TRATAMENT
Tratament în funcție de manifestări

- chirurgia deverticulului vezical

- tub de gastrostoma percutanată pentru o nutriție adecvată

Prevenirea complicațiilor secundare:

- profilaxia cu antibiotice poate preveni infecția urinară

22
SFAT GENETIC
Atunci când varianta patogenă a
fost identificată la un membru al
familiei afectate:
- sunt posibile teste pentru
detectarea formei heterozigote
pentru rudele de sex feminin
cu risc
- teste prenatale pentru sarcini
cu risc crescut
- diagnostic genetic
preimplantatoriu.

23
SFAT GENETIC
Testarea prenatală pentru boala Menkes este posibilă din punct de vedere tehnic
prin studiile de transport pe bază de cupru pe culturi de celule din vilozitățile coriale
sau amniocite, deși disponibilitatea lor este limitată.

Persoanele cu boala clasică Menkes nu se reproduc.

24
PREZENTARE
DE CAZ
25
Pacient de sex masculin care a fost internat prima dată la vârsta de 8 luni pentru
enterocolite recidivante (debutate la vârsta de 2 luni, 3 episoade care au necesitat
spitalizare), curbă ponderală nesatisfăcătoare, retard motor

EXAMEN OBIECTIV ȘI DE
SPECIALITATE
- facies dismorf, cu strabism, hipertelorism, inegalitatea fantelor palpebrale, boltă
palatină ogivală, plică simiană dreaptă, respiraţie orală, hernie inghinală bilaterală
gigantă, microcranie (PC=41 cm)
- retard în achiziţiile motorii
- retard neuropsihic dismorfic, microcranie, sindrom distonodiskinetic

26
PARACLINIC
- sindrom de citoliză (ASAT=99 ui/l, ALAT=106 ui/l)
- deficit parţial de IgG
- Ceruloplasmina scăzută(7 mg/dl (VN 20-60))
- Cu seric scăzut (45,3 µg/dl (VN 51-133))
- Radiografia de pumn stâng a arătat hipotransparenţă osoasă,
diafize subţiri, metafize lărgite cu suprafeţe îngroşate difuz
- imagistică IRM, care a arătat micropoligirii bitemporale,
predominante în stânga, cu aspecte de imaturitate a
substanţei cerebrale, vase cerebrale cu aspect tortuos

27
28
DIAGNOSTIC
Coroborând datele:
- anamnestice: dezvoltarea neurologică
iniţial normală, cu retardul apărut
începând cu vârsta de 2-3 luni,
episoadele de diaree recidivantă,
infecţia urinară)
- valorile ceruloplasminei serice scăzute
- elementele morfologice particulare Þ suspiciune Sindrom
(ptoza palpebrală unilaterală, bolta
palatină ogivală, laxitatea tegumentară, Menkes
hernia inghinală bilaterală gigantă,
microcrania)
- modificările radiologice
(hipertransparenţă osoasă cu lărgirea
metafizelor)
- modificările imagistice (aspect de vase
cerebrale tortuoase şi modificări ale
substanţei albe cerebrale la IRM)
29
TESTARE GENETICĂ
Pentru gena ATP7A (testarea a acoperit cca. 85% din mutaţii) cu
rezultat negativ pentru mutaţiile testate.

Secvenţializarea genei nu a fost disponibilă din motive

financiare.

Menţionăm numărul mare de mutaţii descrise până în prezent

(peste 200) şi că acest rezultat nu exclude boala Menkes.

30
TRATAMENTUL
Cu-Histidină – medicament ce nu este disponibil în România (s-a
luat legătura cu un spital din străinătate care este dispus să
primească pacientul pentru tratament).

Cu oral şi sub formă de puff-uri sublinguale în ipoteza

funcţionării parţiale a ATP7A.

Hepatoprotectoare, imunoglobuline iv.

31
PROGNOSTIC
Prognosticul este de evoluţie lent favorabilă, dacă se introduce
terapia specifică (ideal cât mai precoce), în ceea ce priveşte
dezvoltarea neurologică şi somatică, cu intelect liminar.

RISCURI:
- recidivă a herniilor inghinale
- deces prin ruperea unui anevrism vascular.

32
BIBLIOGRAFIE
1. U.S. National Library of Medicine, Genetics Home Reference, Menkes Syndrome:
https://ghr.nlm.nih.gov/condition/menkes-syndrome#inheritance
2. The National Center for Biotechnology Information,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1413/
3. Tümer Z, Møller LB. Menkes disease. European Journal of Human Genetics, 2010;
18:511–518;
4. Tümer Z, Horn N. Menkes disease. in Roach ES, Miller VS (eds): Neurocutaneous
Syndromes. Cambridge: Cambridge University Press, 2004, 222–233
5. Kaler SG. ATP7A-related copper transport diseases - emerging concepts and
future trends, Nature Reviews Neurology, 2011; 7, 15-29
6. Domnariu G, Miu N, Cluj-napoca UMFIH, Cluj-napoca CPII. Boala Menkes, forma
incompletă. prezentare de caz. 2011

33
MULȚUMES
C PENTRU
ATENȚIE!

34