GEOMETRI

Puncte. Drepte. Plane. Teoreme

Punctul, dreapta, planul, noţiuni fӑrӑ definiţie (noţiuni primare). Se descriu.
Punctul, urma lӑsatӑ de creion pe coala de hârtie.
Dreapta, un fir de atӑ bine întins (firul nesfârşitӑ).
Planul, suprafaţa liniştitӑ a unei ape (nesfârşitӑ).

Geometria, se contruieşte cu noţiunile punct, dreaptӑ, plan + Axiomele A 1,A2, A3, A4, A5, A6 ca
liant în construcţie.
Axiome
A1 Prin douӑ puncte distincte trece o dreaptӑ şi numai una

A  B dr AB unicӑ

A2 Find date trei puncte necolinare, existӑ un plan şi numai unul care sӑ le conţinӑ

ABC
A, B, C necoliniare C) = unic.

A3 Dacӑ douӑ puncte distincte A şi B sunt situate într-un plan, atunci dreapta determinatӑ de ele
are toate punctele în acel plan.
A
 
A  B dr AB 
A4 într-un plan, printr-un exterior unei drepte se poate duce o paralelӑ la ea şi numai una
(Postulatul lui Euclid)
Aa
Ab b unicӑ
b || a

A5 Dacӑ douӑ plane distincte au un punct comun, atunci ele mai au cel puţin încӑ un punct
comun.

A   ∩ b (au o dreaptӑ comunӑ)

 

Existӑ patru puncte nesituate în acelaşi plan (necoplanare)

A, B, C necoliniare C) şi D  (ABC).

Relaţii între puncte, drepte şi plane. Teoreme

Poziţiile relative a douӑ drepte în spaţiu
 Confundate concurente paralele necoplanare
A  a, A b a = b a ∩b = {A} a∩b =  (a||b) a∩b =  ; a || b
B  a, B  b

Poziţiile relative ale unei drepte faţӑ de un plan

Poziţiile relative a douӑ plane

Inclusӑ înţeapӑ paralelӑ T1 a || b a || 

d d ∩ a || b 

Coincid concurente paralele T2 a, b 

(ABC) = ∩d a ∩ b = {A} ||
a || b || 

Teoreme de paralelism
T3
a || 
a  a || b
∩ b

T4
a || b
a  a || b || c
b 
∩ c
Teorema, acoperişului"
T5
a || b
b || c a || c
ac
Tranzitivitatea relaţiei de paralelism

T6
||
∩ a a || b
∩ b

T7
||
a ∩ b ∩ '}

a ∩ b ∩ '}  AB  BC 

A ' B' B ' C '
a ∩ Cb ∩ C'}

Teoreme de perpendicularitate
T8
da
db d  
a, b 
a ∩ b = {A}

T9
a
 ab
b 




 d
|| 
 d

Teorema celor trei perpendiculare

eorema directӑ eorema reciprocӑ 1 eorema reciprocӑ 1

d d d 
 a  a  a  a  a
AB, a  AB, a 
 a d  

AB, a 

Unghiul unei drepte cu un plan

Pr AB = A'B'

(AB, 'B') = (AB,AC) = BAC

unde AC || A'B'

m(AB, m(BAC) = uo
A'B' = AB.cos u o
 Ungi diedru

 ∩ d

a  d, a 
a,b)

b  d, b 

Dacӑ m( 




T14 Plane perpenculare

a
 
a 



Proiecţia unei figuri geometrice pe plan

PrABCD = ABC'D'
Aproiecţiei = A figurii . cos u ,

u = m ((ABCD) , (ABC'D'))
Poliedre
Prisma
Al = suma ariilor feţelor laterale
At = A1 + 2Ab
V = Ab.h
Pentru prisma dreapţӑ Al = Pb .h
Pb perimetrul bazei;

Prisma dreaptӑ h = AA' Prismӑ oblicӑ h > AA'

Prisme particulare

1. Paralelipiped dreptunghic (feţele sunt dreptunghiuri)

Al = 2ac + 2bc
At = 2ab + 2ac + 2bc
V = a. b. c
d2 = a2 + b2 + c2
ACC'A' secţiune diagonalӑ

2. Cubul
 Al = 4a2
At = 6a2
V = a3
d = a√ 3

3. Prisma regulatӑ (bazele sunt poligoane regulate)

Prismӑ triunghiularӑ Prismӑ patrulaterӑ Prismӑ hexagonalӑ

Regulatӑ regulatӑ regulatӑ
2
3l 2 √ 3
Ab = l 4√ 3 Ab = l 2 Ab = 2

4. Paralelipiped (feţele sunt paralelograme)

Piramida
Al = suma ariilor feţelor laterale
At = A l + A b
A b .h
V=
3
 P b . ap
Pentru piramida regulată Al = ; ap - apotema piramidei regulate
2
1. Piramida triunghiulară = tetraedru
2. Piramidă triunghiulară regulată (ABC echilateral VA = VB = VC)
3. Tetraedru regulat (VA = VB = VC = AB = AC = BC)
4. Piramida patrulateră regulată (ABCD pătrat)
5. Piramidă hexagonală regulată.

Triunghiuri dreptunghice importante la piramida regulată

VO - înălțimea VM = ap VO = h
1
OM - apotema bazei MC = din latura bazei OA - raza cercului
2
VM - apotema piramidei CV - muchia laterală circumscris bazei
VA - muchie laterală
1) VOM (m(VOM) = 90o) 2) VMC (m(VMC) = 90o)
3) VOA (m(VOA) = 90o)

Tetraedru regulat
 VA = VB = VC = AB = BC = AC = l
h=

l√6
3

2
Al =
3l √ 3 ; A = 2 ; V = l3 √ 2
t l √3
4 12

Trunchiul de piramidă
Al = suma ariilor feţelor laterale
At = Al + AB + Ab
h
V = 3 (AB + Ab +√ A B . A b )

Pentru trunchiul de piramidă regulată

( PB + Pb ) a pt
Al =
2
apt - apotema trunchiului de piramidă

Trunchiul de piramidă regulată provine dintr-o piramidă regulată prin secționarea cu un plan
paralel cu baza.
 Trapeze dreptunghice importante ȋn trunchiul de piramidă regulată

OO' — ȋnălțimea trunchiului MM' = a OO' — ȋnălțimea trunchiului

OM - apotema bazei mani
O'M' - apotema bazei mici
MM' - apotema trunchiului
MC, M'C' - jumătăți din laturile OA, O'A' - razele cercurilor
bazelor trunchiului circumscrise bazelor
CC' - muchie laterală AA' - muchie laterală

Corpuri rotunde
Cilindrul circular drept
OO' = h, OA = O'B = R, AB = G =h
Al = 2πRG
At = Al + 2Ab
At = 2πR(G+ R)
 V = Ab.h
V = πR2h

Secțiunea axială
este dreptunghiul ABCD
AB = G = h
BC = 2R

Desfășurarea cilindrului ȋn plan

AA'B'B dreptunghi
AA' = Lcerc =2πR
AB = G

Conul circular drept

Al = πRG
At = Al +Ab
At = πR(G+R)
A b .h
V=
3
 π R2 h
V=
3
VO = h ; OA =R ; VA = G.

Desfășurarea conului

Rsect = G
Asect = Al con
larc sect = Lcerc de bază con

R n
G
= 360

Secțiunea axială
este triunghiul VAB

AB = 2R
VA = VB = G

Trunchiul de con circular drept

OO' = h , OB = R, O'C = r, BC = G
Al = πG(R+r); At = Al + AB +Ab
 πh 2 2
V= (R + r + Rr)
3
AB = πR2, Ab = πr2

Secțiunea axială
este trapazul ABCD

AB || CD
AB = 2R ; AD = BC = G
CD = 2r

Sfera

OA = OB = OC = R
Asf = 4πR2

4 πR3
Vsf =
3

Secțiunea ȋn sferă este un cerc

OA = Rsf
PA = rsect
 OP = d(O, 
OPA(m(OPA) = 90o)

Colată sferică

Acalotei = 2πRh
R raza sferei
h = PQ ȋnălțimea calotei

Zonă sferică

Azonei = 2 πRh
R raza sferei
h = PQ ȋnălțimea zonei

Secțiuni paralele cu baza ȋntr-o piramidă, ȋntr-un con

Planul intersectează corpul geometric.

S-au format corpurile :
piramida mică (con mic);
piramida mare (con mare);
trunchi piramidă (trunchi con);
(ABCD) ... ~ (A'B'C'D') ...

Apar rapoartele:
A' B' VO' O' A ' VO'
1) AB
= VO
; OA
= VO
;
 Ab
2) AB
= ¿;
A l corpmic
3) A l corp mare
= ¿;
V corpmic
4) V corp mare
=¿

Reprezentarea punctelor ȋntr-un sistem de axe ortogonale

1) A(x1, y1), B(x2, y2)
lungimea segmentului AB:
AB = √ (x 2−x 1)2 +( y 2− y 1)2
Fie M(xm,ym) mijlocul segmentului AB.
x +x y +y
Atunci xm = 1 2 ; ym = 1 2
2 2
2) A(x1, y1), B(x2, y2), C(x3, y3)
Fie G(xG, yG) centrul de greutate al ABC.
x +x +x y + y +y
Atunci xG = 1 2 3 ; ym = 1 2 3 .
2 2