Sunteți pe pagina 1din 80

PE 111-8/75

Instructiuni pentru proiectarea


Ministeru) stafiilor de conexiuni
si transformare Grupa 1
Energiei
Servicii proprii de curent Elcctroencr
Electricc alternativ getica

C U P R I N S
I. Generality
1.1. Domeniul de aplicare
1.2. Prescriptli ?i standards
1.3. Definifii
I Receploare de curent alternativ
2.1. Tensiunea de alimentare
2.2. Clasificarea si alimentareea receptoarelor . . . .
2.3. Evaluarea puterilor absorbite de receptoare .
II, Sursele de alimentare ?i inatalapa de distribute prin-
cipals
3.1. Alegerea surselor de alimentare
3.2. Scheme de alimentare a instalatiei de distribute prin-
cipale de 0,4 kV
3.3. Dimensionarea surselor de alimentare
I Dlmensionarca si verifiuavea editor de alimentare >ji a.
iHihlpamentului de servicii proprii
'1,1. Dimensionarea Jn regira permanent 5! de suprasarcina
'i is. Verilicarea In regim de scurtcircuit
•I:!. Protectia ?i automatizarea instaJa[iilor
i I'Ai'inplu de calcul
' • I Datele necesare pentru proiectare
• '. Kvaluarea puterilor absorbite de receptoare .

, Schem L de principiu a instalatiei de distributee de


0,4 kV .
6.B. Dimensional •ritai't

.pnilmt cu Data intrarii


Until M.E.E. Inlocuie^te in vigoare
B7 8/2.08.75 1 dec. 1975
PE 111/8

1. GENERALITATI

1.1. Domeniul de aplicare

Prc-zenta instructiune se aplica la proiectarea instalatiiloi


| lervicii proprii ale statiilor electrice de conexiuni si trans-
.- din retelele sistcmului energetic national.

1.2. Prescript §i standarde existente


1.2.1. Prescript!!
• PC 102/69. Normativ pentru proiectarea instalati ilor de
luni ?i distribute <:u tensiuni pina la 1 000 V c.a. in
i energetice.
• PE 107/78. Normativ pentru proiectarea §i execu^ia
or df cabluri electrice.
PE 113/77. Normativ pentru proiectarea instalatiilor
re de servicii proprii d& curent alternativ, ale centrale-
moolectrice §i do termoficare.
I'K 013/79. Normativ privind metodele ^i elementele de
nl Rigurantei in functionare a instala^iilor energotice.
. PH 010/71. Normativ pentru proiectarea §i executarea
llc(lll(ir energetice din punctul dc vedere al prevenirii
• PK 119/71. Norme de protectie a muncii pentru insta-
BtCtrice.
• 17-78. Normativ privind proiectarea 51 executarea insta-
P tlectrice la consumatori, cu tensiuni pina la 1 000 V.
I'M r»Ol/77. Normativ pentru proiectarea instalatfilor de
(i. prin relee si autornatixaro.
PE 111/8 PE 111/8
154 Statii electrice. Servicii proprii de t Statii eleetric:e. Servicii proprii de c.a._ 155

— PE 111-4/75. Instructiuni pentru proiectarea statiilor latiilor anexe din stabile electrice (instalatii pentru producerea
de conexiuni si transformaro. Conductoare neizolate rigide. aerului comprimat, instalatii de redresare, de incalzire, de
— PE 111-6/75. Instructiuni pentru proiectarea sLatiilor ventilatte, de iluminat si forfa etc.).
de conexiuni §i translormare. Conductoare neizolate fLexibile. 1.3.2. Instalatia de distributie principala
— PE 103/70. Instructiuni pentru dimensionarea si veri- Cuprinde barele colectoare ale serviciilor proprii de 0,4 kV,
ficarea instalatiilor electroenergetice la solicitari mecantce si alirnentate direct de la sursele de alimentare (in sensul
tennice, in condi^iile curentilor de scurtcircuit. pet. 1.3.5.), precum si caile de alimentare respective. Instalatia
— PE 009/75. Nornie de prevenire, stingere si dotare im- de distributie principala serve^te la alimentarea unor recep-
potriva incendiilor pentru rarnura energiei electrice si termioe. toare individuale sau grupe de receptoare.
— PE 124/78. Normativ privind alimentarea cu energie 1.3.3. Instalatia de distribute secundara
electrica a consumatorilor industrial! si similari. Cuprinde intreaga re^ea de distribute, alimentata de la
— PE 829/72. Conditii tehnice pentru aparatajul de joasa instalatia de distribute principala.
tensiune utilizat la servicii interne. 1.3.4. Calea de alimentare
— E-Ip2-69. tndreptar privind proiectarea centralelor Cuprinde totalitatea elernentelor inseriate intre surs§ §i
si statiilor electrice — Izolatoare, armaturi si cleme (I.S.P.E.)- puncLul care trebuie alimentat (bare de distributie sau recep-
— E-Ip3-76. Indreptar privind proiectarea centraMor tor), la care indisponibilitatea oricarui element nerezervat con-
si statiilor electrice — Sigurante luzibile (I.S.P.E.). duce la intreruperea alimentarii.
— C 5.11. (1969). Indreptar pentru protectia prin relee a Doua cai de alimentare se considera independente, daca
motoarelor de servicii proprii la CTE (I.S.P.E.). un defect unic sau lucrarile de rcparatie si intretinere la ele-
mentele unei cai nu conduc la scoatcrea din funciiune a celei-
• 1.2.2. Standarde lalte cai.
—- 4936 — 71. Centrale si sta^ii electrice de conexiuni si 1.3.5. Sursa de alimentare a instalatiilor de servicii proprii
transformare. Bare §i barete colectoare. Marcare. Cuprinde elementele de la care se face alimentarea insta-
— 7334 — 78. Instalatii electrice de 1000 V si peste latiei de distribute principala, prin intermcdiul unor cai de
1 000 V. Instalatii de legare la parnfnt de protectie. alimentare, ca de exernplu : bare colectoare, linii electrice, infa-
_ 6616 _ 78. Instalatii electrice pina la 1 000 V. Instalatii ^urari tertiare ale (auto) transformatoarelor, grupuri electro-
de legare la nul de protectie. gene etc.
—- 5358 — 68. Tablouri de distribute inchise pentru 1.3.6. Surse de alimentare independente
500 V.c.a. si pina la 630 A. Conditii speciale. Doua surse de alimentare se considera independente daca sint
indeplinite concomitent urrnatoarele conditii :
—• un defect sirnplu, afectlnd un singxir element al siste-
1.3. Defines! mului de alimentare (linie, celula de statie, sectie de bare
colectoare etc.), care scoate din functiune una dintre surse, nu
conduce obligatoriu, ca o consecinta, si la scoaterea din
1.3.1. Instalatia de servicii proprii de curcnt alternativ functiune a celei de a doua surse, cu conditia lunctionarii
Cuprinde totalitatea instalatiilor electrice de curent alter- corecte a automaticii sistemului;
nativ dintr-o stape electrica, care asigura alimentarea cu ener- —- scoaterea din functiune temporara, voita, a unui singur
gie electrica a circuitelor secundare, a instalatiilor si dispozi- element al sistemului de alimentare nu afecteaza concomitent
tivelor de actionare, autoraatizare si reglaj, precum si a insta- ambele surse.
PE 111/8 PE 111/8
. Sen i pmuri

1.3.7. Sursa de alimentare normata


Servcste pentru alimentarea receptoarelor in regim normal 2. RECEPTOARE DE CURENT ALTERNATIV
de func^ionare al schemei de alimentare. fiind in permanenia
sub tensiune si racordata la mstala^ia de distribute principals.
Intr-o insialatie de servicil proprii poate exista o singura sursa 2.1. Tensiunea de alimentare
normala sau dou5 surse normals Tunc^ionind concoraitent.
2.1.1. Tensiunea de alimentare a receptoarelor este de
1.3.8. Sursa dc alimentare de rezerva
380/220 V-50 Hz (denumita conventional 0,4 kV), cu exceptia
Estt> o sursa de alimentare care In regim normal nu parti- cazurilor in care pentru respectarea normelor de tehnica a
cipa la alimentarea receptoarelor. dar se poale substitui voit securitatii muncii sau a altor prescript!!, este necesara folo-
sau automat sursei normaie (sau uneia dintre surseie iiynnale), sirea unor tensiuni de alimc-nlare mai miri : 127, 42, 24, 12 V
In cazul scoaterii acesteia din funcfiune. (iluminai. prize).
Se admite ca sursa de rezerva sa preia alimentarea numai Instala^iile cu tensiuni norninale de 380/220 V vor func^iona
a unei parti din receptoarele ramase nealimentate, cu anumite cu neutrul legat direct la pamint.
sacrificii.
2.1.2. Pentru a asigura funcfionarea corecta a receptoa-
1.3.9. Sursa dc alimentare de sigurant a relor, tensiunea de alimentare a acestora trebuie sa poata fi
Este o sursa do alimentare cart- in cazul sroateni din montinuta in limitele admise, conform indicator intreprinde-
iunctiune a surselor normala §i dc rezerva (sau a atnbolor rilor const ructoarp.
surse normaie), preia alimentarea unei par^i a receptoarelor,
pentru care trebuie realizata o siguranta deosebita a ali-
mentarii. 2.2. Clasificarea §i alimcntarea receptoarelor
So admite ca sursa de siguramja sa inlervina 51 la caderea
sursei (sau a uneia dintre ele) normaie, in ajutorul cclei ramase 2.2.1. Receptoarele serviciilor j de curent alternate
in functiune. sint clasificate dupa cum urmeaza :
NOTA : In prezenta instructiune .s-au folosit urmatoareie
Cafegoria 1. Cuprinde receptoarele care peri lit intreru-
nioduri de indicai^e a gradului de obligativitate a prevederilor
perea alimentarii numai pentru o durata scurta de Limp (citeva
commute in ea :
minute), ca de exemplu :
— ,,trebuie", ,,este necesar", ,,urrneaza" indioa obUgalivi-
— instala^iile de racire ale (auto)transformatoarelor ;
tatea stricta a respectarii prevederilor in cauza ;
— rezisten^a de IncSkirc penlru pornirea grupului
—• ,,de regula" indica faptul ca prevederea respectiva
Irebuie sa fie aplicata in majoritatea oazurilor ; norespoctarea elfctrogen :
unei astfeJ do prevederi trebuie justificata intotdeauna prin — inslalatia de ventilare mecanica a bateriilor de acumu-
proiect; latoare, daca ea trebuie sa functioneze cuntinuu.
— ,,se recomanda", .,pe dt posibil" indica o rozolvare pre- Categoria 2. Cuprinde receptoart-'le care permit Intreru-
ferabila, care trebuie avuta In vedere la alegerea soiu(iei, dar perea alimcntarii pe o durata mai lunga decit cele din categoria
c-are nu este obligatorie ; .precedenta, totu§i func-fionarea lor trebuie asigurata chiar in
— ,,se admite" indica o solu^ionare satisfat-aLoare, care cazul unei avarii in circuitele de alimentare ale instalatiei de
poate fi aplicata in situal.ii particuiare, fiind obligatorie justifi- distribute principals a scrviciilor proprii. Aceste receptoare se
carea ei in proiect. impart !n doua grupe :
PE 111/8 PE 111/8
i proprii de c.a. Statii electrice,_Sen, 159

Grupa A. Receptoare a caror alimentare urmeaza a fi pre- — prize pentru alimentare, iluminat sau for^a ;
luata de sursa de alimentare dc siguran^a (daca exista conform — instalatia de centrifugare a uleiului ;
pet. 3.1.3.), ca de exemplu : — instalatiile de ridicat;
— dispozitivcle de actionare ale intreruptoarelor ;
— diverse.
— instalatiile de reglaj la (auto)transformatoare ;
•— instalatiile de stingere a incendiilor ; OBSERVAflE; Receptoarele care nu admit nici un fel de
— echipamentele de telecomunicatii ; intrerupere in alimentare sint racordate la instala^ia de curent
— instalatia de iluminat in camera de comanda ;
— agregatele de redresare (daca servesc la incarcarea 2.2.2. Alimentarea receptoarelor sau a grupelor de recep-
permanenta a bateriilor de acumulatoare) ; toare de la instalatia do distributie principal;} pina la tabloul
— prizele pentru conectarea lampilor de iluminat porta- eel mai apropiat de receptoare trebuie sa se faca astfel :
tive, in punctele iraportante ale instalatiilor (unde exista sau
a) Receptoare de categoria 1 : dubla alimentare de la
de unde sint deservite receptoare din categoriile 1 si 2 sau de doua sectii de bare ale instalatiei de distribute principale.
importanta similara) ;
— instalatia de iluminat din incaperea grupului electrogen. b) Receptoare de categoria 2 : una din urmatoarele doua
variante, pe baza de calcul tehnico-economic :
Grupa B. Celelalte receptoare din categoria 2, de exemplu :
— dubla alimentare in aoeleasi conditii ca mai sus ;
— instalatiile de iluminat bloc comanda, cabine (cutii)
— alimentare in bucla de la dqua sectii de bare ale
relee, cladirc pentru instalatia de stingere a incendiilor etc. ;
— instalatiile de incalzit electric, pentru asigurarea micro- instalatiei de distributie principale.
climatului necesar echipamentului din categoriile 1 si 2 sau In cazul alinientarii in bucla a unui nurnar mai mare
de importan^a similara. de tablouri de distributie sau a unor receptoare importante,
se poate adopta una dintre urmatoarele subvariante :
Categoria 3, Cuprinde receptoarele care permit intreruperea
functionarii pe toata durata unei avarii in circuitele de ali- — doua bucle in paralel, rezervindu-se rcciproc, fiecare
mentare ale serviciilor proprii, ca de exemplu : tablou de distributie fiind racordat la ambele bucle (unul
dintre racorduri deconectat in mod normal) ;
— dispozitivele de ac^ionare ale separatoarelor ;
-— doua sau mai rnulte bucle, alimentind ficcare un numar
— agregatele de redresare (daca servesc numai la incar-
carea ocazionala a bateriilor de acumulatoare) ; mai restrms de tablouri de distribute.
— instalatia de ventilare mecanica a bateriilor de acumu- Serviciile proprii ale grupului electrogen (daca exista) se
latoare, daca ea trebuie sa functioneze numai in perioadele de pot alimenta direct de la bornele grupului, conform schemei
incarcare ocazionala a bateriilor ; indicate de fabrica constructoare.
— instalatiile de iluminat in stabile de inalta si medie c) Receptoare de categoria 3 : de regula simpla alimentare.
tensiune ; d) Tablourile care servesc pentru alimentarea unor recep-
— instalatiile de incalzit electric, pentru asigurarea micro- toare de categorii diferite vor fi racordate conform conditiilor
climatului necesar echipamentului din categoria 3 sau de im- impuse de receptoarele cele mai exigente.
portanta similara ; 2.2.3. Se admit exceptii de la prevederile articolului pre-
— prizele pentru conectarea lampilor de iluminat porta- cedent, in cazul receptoarelor prevazute de intreprinderea
tive, in punctele mai putin importante ale instalatiilor (unde furnizoare cu tablouri de distributie proprii, la care este posi-
exista sau de unde sint deservite receptoare din categoria 3 bila racordarea unui singur cablu. Daca pentru aceste recep-
sau de importanta similara) ; toare este necesara alimentarea dubla sau in bucla, se admite
(DAJ373J ap 03D nnuiiuo^ az3uoii3un>
|4 nu) man] ap oi\

-Dunj ui Djapssuoo 05 — -DDaui aioiiiuan ap D!iO|Otsu|

aia-ioo} I

DUIDJDS DU||d D| aunti


-Dun; ui ojapisuo^ 35 _ -oino ap SJJ3DJ ap M)O|OI$UJ

t 2 I

,^..,0 -lauwiniu
-USI5I|SD3 -"-"' — - s ^ud"

*i| 'aiD)iauD)|nui^ ap m[n|uapijao> a|uo|pft


t in,aqaL

•\ p^pqEj ui a^duiaxa o;e,irpni


ims 5i[ oie;iauGiinoiis ap tnimuapijaoo ajrjoiBA ruiudj
•9|B-)T3UB;inrais op in^uapijaoa — "^
' JBA TenptA
-ipui JOjdojsj un ap c^iqjosqE BAipsaJ EDJajnd — f)
• AV
'[BTipiAipyi joidaoa-i un op Biiqjosqs EAtps uajaind — d

d s^ ap 3)iq.

•ajBoidaadj ap odniS ad 'ajEiunsm uud utiqo


iniquiBsuR ap ajiqjosqE BAtpeaj iS BAIPE aj

•ni.tdtud po sp Ej
lEipotut jnojqE) BI eurd iGiunu ra
p ipdojd ipiAjas -aauioaia nl^lS
PE 111/8
PE 111/8
. Servicii proprii

Jabefat 7 (continuare)
1 3 1
I
/ 1-2 intre 1.0
• > ;
0,3
(icnare intrerup-
toare (inclusrv re- 3—6 intre 0,5
iistenjele de tn- ruptoare live in functions la
5e considera iluminala
(cutii) relee
minat etc.) >6 Intrerup 0,3 Minimum trei disposi- la fiecare staiie de
tive in func(ione la o anumita tensiune
a'numitatenskine &
° tnstalotia do iluminat cladire 1.0
Instalatii de re- Comanda 2 B pentru instalatia de stingere
1.0 a incendiilor
° Comanda _
Se considera in func-
Instalatia do iluminat cladire
grup electrogen
1.0
manua a
(iune instalatia unui
I'nstalatii de incalzit pentru 1,0
motor
necesar echipamentului din
cotegoriile 1 si 2 sau de
EeblBim.™ d. tel«omurlcotii 1.0

me a de m d" 1,0
Dispozitive de aaiontuu ale - Se considera in func-
Agregate de redresare (nu-
mai peniru regimul de in- Se considera in func-
tiune agregatele de poiitiv tripolar pe fie-
lucru (nu si cele de
riilor de acumulatoore, daca
sint agregate separate) rezervd) ale tuturor SS SU.M
bateriilor. De regu/a.

isirs «°ur£0°eb°-
insa in locul ocesto-
o^^baSor6 (exclu-
v agregatele de re-
a bateriilor ervo 51 cele ale ba-
3 eriilor de reierva)
Prize pentru coneciarea lam-
- Se considers ca debi-
Instalatia de ventilare meca- 1,0

ceptoare din categories 1 impar[ite pe grupe)


oadele de incarcare ocaiio-
milara) nala a baleriilor
Instalajii de iluminat in sta- —
Instalatia de iluminat din in iniegrol o singura
cape'rea grupaiui electrogen
PE m/8
PE 111/8
Statuj?lectrice. Seryjci i proprii de

Pentru detcrrainarea pulerilor care trebuic sa fie luate in


considerare in cazul unnr incidente afectind alimcntarea ser-
viciilor proprii, se va ;ine seama de grupele de receptoare care
trebuio sa ramina alimentale in diverse situatii, conform indi-
ca^iilor de ia cap. 3.

3. SUKSELE DE AUMENTARE §1 INSTALATIA


DE DISTRIBUTIE PRINCIPALA

3.1. Alegerea surselor de alimentare


3.1.1. Alimentarca serviciilor proprii de curent alternativ
se va face, dc regula, de la doua surse independente care pot
furniza fiecare intreaga putere ceruta de instalatia de servicii
proprii.
Cele doua surse vor putea funcfiona in una din urmatoa-
rele variante :
— conectate concomitenl la instalatia de distribute prin-
cipalS de servicii proprii, ca surse norrnale ;
2.3.3. Puterilc1 totale care intcrvin la ri — una dintre surse conectata ca sursa normala, cealalta
fiind de rezerva, in care caz rolurile celor doua surse (normala
si de rezerva) trebuie sa poata fi inversate.
Cind cele doua surse debileaza concomitent ca surse nor-
male, se admite ca fiecare sa poata furniza nuraai o parte din
puterea ceruta de instalatia de servicii proprii. In acest caz, la
scoaterea din func^iune a uneia dintre surse, se admite sacri-
ficarea anumitor receptoare, asigurindu-se insa alimentarea eel
pu^in a celor din categoriile 1 si 2. Daca exista si o sursa de
este
pulerea activa totals, kW ; alimentare de siguran^a (pet. 3.1.3.), aceasta poate interveni In
— pulerea react iva lotala, kVar ; ajutorul sursei normale ramase in func^iune.
— puterea aparenlS lotala, kVA ; 3.1.2. Sursele normale, ca si cele de rezerva, pentru ali-
— putcrea activa absorbila de fiecarc grupa de mentarea serviciilor proprii, pot fi constituite din :
receptoarc, kW ;
a) O sectie sau un sistem de bare colectoare de medie
— pulerea reactiva absorbita de fiecare grupa de tensiune (6—35 kV) din statfa electric^ respective sau de la o
receptyaro, kVar.
sta^ie centrala apropiata.
PE 111/8
PE 111/8
electrice. Servicii proprii de 167
b) O sectio sau un sistera do bare coloctoare do joasa ten-
siune pentru distribute, din stadia electrica respectiva sau-.de translormatoarelor care trebuie sa ramina in functiune. De
la o stable ori ceiitrala apropiata. • . . , i: .1 exemplu in cazul a doua trans£ormatoare principale, dintre
c) O linie de medie tensiune din zona sta^iei. . , , •; -, : , . care unul singur este suficient pentru acopcrirea sarcinii, sursa
d) Infasuraroa tertiara de medie tensiune (10—22 kV) a de siguran^a poate prelua sorviciile proprii ale unui singur
unui (auto) trans formator care asigura tranzitul de putere intre transformator.
retelele de foarte inalta tensiune (110—400 kV). — Cind cele doua surse normale (sau normala si de
In cazuri exceptionale, bine justipciatc din punct de yedere rozerva) ale serviciilor proprii sint ambele de tipul d de la
economic, se admite ca a doUa sursa, exclusiv de rezerva", sa pet. 3.1.2., sursa de siguranfa nu va prelua alimentarea servi-
fie un grup electrogen. Acesta trebuie sa intre in funefiune ciilor proprii ale (auto)transformatoarelor principale corespun-
la interval de maximum citeva minute de la dispari^ia ten- zStoare (cu exceptia instala^iilor aferente de stingere a incen-
siunii pe barele instala^iei de distribute principale, de prefe- diilor). Aceasta se justifjca prin faptul ca scoaterea din
rinfa automat sau in orice caz cu comanda la ; distanta. De functiune a acestor surse, constituite din infasurarile tertiaro
regula, el trebuie sa poata furniza intreaga putere ceruta de ale (auto)transformatoarelor, este in general o urmare a dispa-
instala^ia de servicii proprii. Se admite insa ca.grupul electro- ritiei alimentarii sau a scoaterii din functiuno a acestor (auto)
gen sa preia numai alimentarea receptoarelor din categor.iile transformatoare, deci functionarea instalatiilor lor auxiliare
i si 2. Rezerva de combustibil trebuie sa fie" asiguratS pentru devine inutila.
minimum 48 ore.
3.1.4. In cazul surselor de alimentare formate din grupuri
3.1.3. La statiile de impprtanta deosebita (sta^ii electrice electrogene, este necesar ca in afara verificarii puterii aparente
de 220 kV care sint noduri de re^ea cu minimum trei li/iii si nominale a generatorului, sa se verifice daca puterea activii
statii electrice de 400 kV), se recomanda prevederea unei a ceruta de. sarcina nu depaseste puterea motorului de
treia surse, de siguran^a, de regula un grup electrogeq., In antrenare.
cazurile in care exista o probabilitate mare de aparitie a: 'iihiir 3.1.5. La statiile de mica importanta, si numai in cazuri
defecte exlinse, care pot conduce relativ frecvent la scoaterea exceptionale, se admite ca alimentarea serviciilor proprii de
simultana din functfune a surselor de alimentare norraale (sau curent alternativ sa se faca de la o singura sursa sau de la
normala 51 de rezerva) ale serviciilor proprii. - doua surse care nu sjnt independente. Aceasta soluble este
Ca un caz particular, so recomanda la sta^iilo de mai sus admisa numai daca sint indeplinite concomitent urmatoarele
prevederea celei de a treia surse, daca prirnele doua surse de condi^ii :.
alimentare sint ambele de tipul d de la ppt. 3.1.2.. .;
— stadia nu alimenteaza consumatori de categoriile 0 sau
Clnd sursa de siguran^a este un grup electrogen, acegta 1, in sensul normativului PE 124 indicat la pet. 1.2.1. ;
trebuie sa intre in functiune la interval de maximum citeva
minute do la disparitia tonsiunii pe barele instalatiei de distri^ — instaia^ia de servicii proprii a statiei nu alimenteaza
butie principale, de preferjnta .automat sau in orice caz t GU receptoare de categoria 1, in sensul pet. 2.2.1. din prezentelc
comanda la distanta. RezerVa de combustibil va,.fi suficientS inslructiuni;
pentru minimum 8 ore. — funcfionarea receptoarelor alimentate de instalatia de
1
Sursa de siguran|a trebuie sa preia, de regula, alimentarea servicii proprii poate fi asigurata prin manevre manuale (de
receptoarelor din categoriile 1 -§i 2 A, cu urmatoarele 'pre- exempju in cazul actionarii intreruptoarelor ?i soparatoarelor),
ch&ri: .' •- • : . . . .:..- ' • • : • • . •*, prin alirnentari in curent continuu de la bateria de acumula-
— Cind (auto)transformatoarele principale. se rezerva toare (de exemplu iluminatul de siguran^a) etc., astfel incit sa
reciproc, pot fi preluate numai serviciile proprii ale (auto) se asigure functionarea instalatiilor pe toata durata avariei
(adica a disparitiei tensiunii alternative pe barele colectoare
PE 111/8
PE 111/8
St.i.n I'lcctrk-c. Servi(;ii proprii fie
generale ale inslalatiei
proprii). ' distribute principal a a serviciilor Pentm operarea sacrificiilor necesare in acest scop, chiar
de la barele colectoare principale, receptoarele care urmeaza
3.1.6. In cazul statiilor de racord adinc, se recomanda ca sa rSrninS in funcfiune trebuie alimentate prin circuite sepa-
alimentarea serviciilor proprii sa sc faca dc la o instalatie rate, eventual de la o a treia sectie dc bare colectoare. In caz
comuna, atit pc partea de inalta tensiune, cit si pe cea de contrar, sacrificiile trebuie operate la tablourile de distribute
medic tensiune, chiar daca apartin unor unitali de exploatare secundare, de preferat prin comanda la distan^a.
distinctc.
3.2.3. Cind exisla o singura sursa de alimentare, este sufi-
cient ca instalatia de distributie principals sa cuprinda un
3.2. Scheme de alimentare a instalafiilor de distribute sistem simplu de bare nesectionat.
principale dc 0,4 kV 3.2.4. In cazurile indicate la pet. 3.2.1. si 3.2.2., schema
electrica trebuie sa permita prevedcrea unor instalatii de auto-
matizare, conform pet. 4.3.4.
3.2.1. Cind exists doua surso de alimentare normale sau
una normals si una de rezerva, instala^ia dc distribute princi- 3.2.5. Se recornanda fractionarea instalatiilor de servicii
pals urmeaza sa cuprinda, de rcgula, un sistem simplu de bare proprii In urrnatoarele silua^ii sau scopuri :
sec^ionat, fiecarc sursa fiind racordata la una din sectii. — la statlile foarte intinse ;
Modul de func(ionare va fi urmalorul : — cind puterile de scurtcireuit pe partea de joasa tensiune
a) Daca cele doua surse sint normale, ele vor fi conectate sint prea mari ;
in permanent^ la sec^iile de bare respective. — in vederea esalonarii si reducerii investitiilor ;
— Cind stabilitatea la scurtcircuit a echipamentului din — pentru Hpizarea si uniformizarea solu^iilor.
aval este suficienta, sectiile de bare vor putea fi In perma- In aceste cazuri, instalatiile de servicii proprii vor fi reali-
nen^a cuplate. La caderea uneia dintre surse, poate fi necesar zate sub forma de unitati cu profil limitat, atit in ceea ce pri-
s& se sacrifice anuraite receptoare (pet. 3.1,1.). veste puterea surselor, cit si extinderea re^elelor.
— Cind stabilitatea la scurtcircuit a echipamentului din
aval nu permite cuplarea sec^iilor de bare, acestea vor functions
in mod normal separate, De regula, ele vor fi cuplate automat 3.3. Dimensionarea surselor de alimentare
la c5derea uneia dinlre surse. Cu acest prilej poate fi necesar
sa se sacrifice anumite receptoare (pet. 3.1.1.). 3.3.1. Puterea aparenta necesara Sn a surselor de ali-
b) DacS cele doua surse sint una normals si una de mentare rezulta din rela!,ia :
rezerva, numai sursa normala va fi conectata in permamm^S la S n =l,05k slm .S c
secpa de bare respectiva.
in care :
La cSderea sursei normale, sursa de rezerva va intra in
func^iune pe cealalta secfie de bare, de regula cele doua secfii Sn este puteroa aparenta necesara a sursei de alimentare,
urniind a fi cuplate. kVA;
St — puferea aparenta totals a grupelor de receptoare,
3.2.2, Cind exists si a treia sursg de alimentare, de sigu- kVA (pet. 2.3.3.);
ran^a, ramln valabile indicatiile de la punctul precedent, cu ks,m. — coeficientul de simultaneitate al grupelor de
precizarea ca pentru sursa de sigurantA este necesar su se receptoare.
creeze posibilitatea de a prelua numai alimentarea receptoa- Coeficientul 1,05 $ine seama de pierderile de putere in
relor care H revin (pet. 3.1.3.), cu excluderea cejorlalte.
instalatiile dc- distributie principals si secundara.
PE Hl/8
PE 111/8
rvicii proprii de c
3.3.2. Valoarea puterii St care intervine la dimensionarea
de pornire a: motoarelor). In aceste situatii se presupune de
surselor de alimentare rezultS din insumarea puterilor gru-
reguia ca suprasarcina apare la un singur receptor.
pelor de receptoare care trebuie sa fie alimcntale in siiuatiile
date, conform pet. 3.1,1., 3.1.3. si 3.1.4.
3.3.3. Se recomanda iirmatoarole vg]ori pentru coeficienlul 4.2. Verificarea in regim de scurtcircuit
de sitnultaneitate k g i m .:
— in situate normala :
0,75; 4.2.1. Verificarea cailor de curent in regim de scurtciircuit
— in timpul oricarui incident in alimentaroa se va face in conformitate cu normativul I 7 cu instruct]iunile
serviciilor proprii de curent alternativ : 0,80. PE 103 si PE 111-4 si cu indreptarul E-IP 2-69 mention;ite la
pet. 1.2.
4.2.2. La determinarea curentilor de scurtcircuit st
4. DIMENSIONAREA SI VERIFICABEA considcra ca instalatia de servicii proprii este racordata
singura sursa.
CAILOR DE ALIMENTABE SI A ECHIPAMENTULUI Nu se iau in considerare situatiile de scurta durata, in
DE SERVICIJ PROPRII instala^ia este racordata la doua surse, in timpul schim
surselor de alimentare lara intreruperea tensiunii.

4.1. Dimensionarea in regim permanent


si de suprasarcina 4.3. Protectia si automatizarea instalafiilor

4.1.1. Dimensionarea cailor do curent in regim permanent 4.3.1. Protectia instalatiilor de medie tensiune §i a trans-
de functionare se va face in conformitate cu normativul I 7, cu formatoarelor de servicii proprii se va realiza conform norma-
instructiunile PE 107 si PE 111-4 precura si cu indreptarul tivului PE 501 si indreptarul E-IP 3-76, indicate la pet. 1.2.
E-Ip2-69, mentionate la pet. 1.2. 4.3.2. In cazul prevederii unor transformatoare de servicii
proprii, acestea vor fi racordate pe partea tensiunii primare
4.1.2. Instalalia de distribute principal va fi dimen- (medie tensiune), do regula prin siguran^e fuzibile, cu con-
sionata pentru intreaga putere pe care trebuie sa o debiteze ditia ca separatoarele sa permita conectarea si deconectarea.
in regim permanent de Junctionare oricare dintre sursele do in gol.
alimentare.
4.3.3. Aparatele de protectie alese (intreruptoare automate,
4.1.3. Fiecare tablou de distribute apartinind instala^iei de siguranfe fuzibile) trebuie sa asigure selectivitatea protectiei.
distribute secundare, precum si caile de alimentare respective, '4.3.4. Daca este necesar, se va prevedea o instalatie1 de
vor fi dimensionate pentru regimul permanent de functionare, automatizare, care sa realizeze :
la intreaga putero neccsitata simultan de receptoarele racordate, — deconectarea rapida a sursei defecte ; '.
determinate conform pet. 2.3.2.
•— conectarea rapida a sursei de rezerva ; ;
Cind tabloul de distribute alimenteaza mai multe grupe — conectarea rapida a sursei de siguranta.;
de receptoare, se ia in considerare puterea totala simultana a — efectuarea anumitor sacrificii de receptoare, care nu pot
acestor grupe de receptoare (cap. 2 si 3), fi aiimentate In situatia respectiva.
4.1.4. De regula nu se iau in considerare suprasafcini ale In cazul grupurilor electrogertc, in locul porhirii' auto-
receptoarelor, decit in cazuri justificate (de exemplu curen^il mate, se poate prevedea pornirea manuala, cu comanda la
distanta. ..':..-..
PE 111/g
PE 111/8

5. EXEMPLU DE CALCUL 5.2. Evaluarea puterilor absorbite de receptoare

Se face dimensionarea t irselor de alitnentare ale insta- 5.2.1. Pentru fiecare tip (grupa) de receptoare a fost deter-
latfei de servicii proprii in . minate puterea totala, iar prin multiplicare cu coeficientul de
400/220 kV. irent alternativ, la o statfe de simultaneitate k S l , corespunzator, puterea efectiv absorbita.
5.2.2. Valorile coeficientilor de simultaneitate k s sint fie
adoptate dupa cxemplele din tabelul 1, fie apreciate de la caz
5.1. Datele necesare pentru proiectare la caz.
5.3. Alegerea surselor de incarcare
5,1.1. Profilul stafiei
a) Stadia de 400 kV : 5.3.1. Intrucit stadia de trans for mare csle echipala cu doua
autotransformaloare de 400/220/22 kV, cu mfasurari tertiare la
— 5 celule de linie ;
tensiunca de 22 kV, KC prevad ca surse de aliment are a servi-
— 2 celule de autotransformator ; ciilor proprii in curent alternativ aceste infas.urari tertiare. Ali-
— 2 celule cupla" de transfer ; mentarea se va face prin doua transformatoare de servicii pro-
— 1 celula cupl§ longo-transversala. prii de 22/0,4 kV, racordate la inFasurarile tertiare.
Posibilitatilc si domeniul de reglaj al lensiunii : ±5"/0 sub
b) Statia de 220 kV : tensiune dar fara sarcina si ±15% sub sarcina, cu ajutoruL
— 6 celule de linie ; unui regulator special.
5.3.2. Celc doua surse vor fi racordate in pcrmanenta la
— 2 celule de autotransformator ; instalatla de distribute principals de servicii proprii, functio-
— 1 celula cupla transversals ; nind ca surse normale.
— 1 celula cupla longo-transversala. 5.3.3. Stadia de transformare data ca exemplu constituie
un obiectiv important, avlrid tcnsiunea de 400 kV, iar pe
5.1.2. Tensiunea nominala a receptoarelor aferente ser- partea de 220 kV fiind un nod de re^ea cu mai mult de trei
viciilor proprii : 3 x 380 V si 220 V c.a.
linii. Din acest motiv, se prevode inca o sursa de alimentare,
Domeniul de tensiune In care pot func|iona receptoarele : de siguran^a, formata dintr-un grup olectrogen, care poate
85—110% din valoarea nominala. intra in functiune in citeva minute. Conform indicator intre-
5.1.3. Lista eptoarelor si Imparti:irea lor pe categorii slnt prinderii constructoare, el nu va putea Tunctiona in paralel cu
cuprinse in tabelul 2. celelalte sursf.
5.1.4. Valoril.e puterilor unita:
tipuri de recept< .re absorbite de diversele 5.4. Schema de principiu a instala(iei
?i ale factorului de putore sint de de distributie de 0,4 kV
menea indicate in tabelul 2.
La motoarele electrice
s-a pornit de la puterea activa i 5.4.1. Schema electricS de principiu a instala^iei de ser-
nala, de la factorul de putere,
put< coeficientul de ini :are si ran- vicii proprii oste prezentata in figura 1. Ea cuprinde doua
t, calculindu-se celelalte valori st'c^ii de bare colectoare principale, pe care debiteaza tele doua
pet. 2.3.1. rela^iile de la
surse normale. Sursa de siguranta poate fi racordata la oricare
dintre cele doua sectii de bare.
8-f

J I § I§ S I g

i r

X X X X
PE 111/8
PE 111/8
Statii clectrico. Ser\

» |

1 buc.

1 buc. I

40500 i
0,50 |
2000
PE 111/8
!. Servicii proprii de c.a.

Jabetu! 2 (continuare)

25000

2000
PE 111/8
Slalueleclrtce. Servic Stajii electrics. Seryicii proprii de c

Jabetul 2 (continuare)

1 • 1 .h I 5
I « ?
. | 9 » ,. IB m Zl

Instolajia de stingere o incendiilor

380/22 2A 3 3000 0,7 0,80 0,78 3030 2680 0,67 2,1 1.9 X X X X
! Hidrofor 3SO/22C 2A 1 4000 0.84 0.80 0,82 3900 2500 1,00 3,9 2.5 X X X X
} Pompo 380/22C 2A _
1 5500 0.82 0,30 0.80 5500 3850 1.00 3,9 4
Initalotie lluminat _
220 2B 1 - 1,00 - 1600 1,00
0,50
1,6
0,8 iX X X
_
Prize iluminat lampi portative 24 2A 2 _ 1,00 — 100 1 fauc. 0,1 — X X X X
Incatiit 220 2B 1 _ 1.00 - — 27000 - 1,00 27,0 - X
X
0,50 13,5 X
: Prize utilizer! diverse 220 800
3 1 0.75 - 710 1.00 0,8 0,7 3
Gfupul electrogen
Incaliit 220 2B 1 - 1.00 _ - 12000 - : 1,00
0,50
12,0
6,0
~ X
X X
Installs ilumlnot 220 2A 1 - 1,00 _ - 1600 - 1.00
0,50
1,6
0.8
_
X
X X X
Pri^a incalziri diverse 220 3 1 0,75 — 800 710 1,00 0,8 0.7 3
ReziS,en{6 tnc«lzire grup elect.ogen _ _ _
220 1 0.80 - 1000 1,00 1.0 X X X

WA kW kVor
Situatie norma T, 217,3
la in functiune
245 121.4 X
T? 212 200,3 69,5 X
1 2
Total 459 417,6 190,9
Avarie 1: T2
in func(iune
282 252.0 126,4 X
G
T2+G 86 84,8 12.1 X
Total Total 365 336,8 138,5
T,
Avarie 2:
288 264,3 117,3 X
G
in funcpune 85 80.6 21.2 X
T,+G Total 371 344,3 138,5
(T2 avariat)
Avarie 3:
in functiune G 91 83,1 36.1 X
PE 111/8 PE 111/8
i proprii de c.a. '. Scr\ prii de c

Alimenlarea cuUilor de cleme ale celulelor, precum si a nevrele necesare pentru a conecta la bara ramasa in func^iune
dispozitivelor de actionare ale intreruptoarelor si scparatoa- numai receptoarele strict necesare, in limita puterii disponibile.
relor a fost reprezentala o singura data, in dreptul Cabinei do b) Dac3 defectul s-a produs in amonte de barele colectoare,
relee notata cu a, dar ea se face identic de la toate cabinele sursa este de asemenea deconectata automat. Instalatia de
<poz. 11 si 12): : automatizare pune in functiune grupul electrogen si 51 conec-
5.4.2. Toate alimentarilc care pleaca de la barele colectoare. teazft la sec^ia de bare ramasa fara alimentare, facind in ace-
principale sjnt duble. Aceasta se cxplica prin faptul ca recep- lasi timp sacrificiile maxirne pe aceasta bara.
toarele, pcritru care este suficienta o alimentare simpla sint In eadrul acestor sacrificii, sint deconectate toate reeeptoare-
alimentate, in cazul de fat a, de la aceleasi tablouri auxiliare ca le de pe bara respectiva, care nu sint marcate cu x in coloana
si receptoarele care necesita alimentare dubla sau in bucla. La 20 din tabelul 2. Detalii siiplimentare sint prezentate la pet. 5.4.7.
alegcrea sistemului de alimentare au avut prioritate receptoa- Plecarile sacrificate vor putea fi reconectate manual, in
rele cele mai exigente. De exemplu dispozitivele de actionare limita puterii disponibile a sursei, ajungindu-se de exemplu la
ale separatoarelor (poz. 16 din figura 1) pot fi simplu alimen- una din siluatiile indicate in coloanele 17 si 19 din tabelul 2.
tate, intrucit in caz { de necesitate, separatoarele pot li niane- Automatizarea poate fi scoasa din functiune de catre per-
vrate manual. Totusi cutiile de clerae ale celiilelor (poz. 13) sonalul de exploatare, in vederea executarii manuale a maric-
vor avea alimentare in bucla doua cite doua de la o cabina de vrelor necesare si a punerii in functiune a grupului electrogen
relee (poz. 11 si 12), intrucit de la cutiile de cleme so alimen- numai in cazurile de stricta necesitate.
teaza si dispozitivele de actionare ale intreruptoarelor (poz. 14), 5.4.6. La disparitia tensiunii pe ambele sectii de bare colec-
care sint mai exigente. De asemenea, dalorita importance! echi- toare principale se procedeaza astfel :
pamentelor alimentate do la cabinele de relee, precum si dato- a) Daca disparitia tensiunii pe a doua sectie de bare
rita faptului ca fiecare cabina deserveste cite doua circuite pri- urmeaza la citva timp de la disparitia ei pe o prima sectie (in
mare, s-a prevazut alimentarea dubla pentru fiecare cabing. care caz s-a procedat in prealabil conform indieatiilor de la
5.4.3. Racordarea fiecarui receptor la tabloul de distribute pet. 5.4.5.) si nu se datoreaza unui defect de bare, se efec-
eel mai apropiat in amonte este radiala. tueaza automat sacrifiriilc maxime pe aceasta bara, care este
5.4.4. In mod obisnuit, cele doua surse de alimentare nor-, apoi cuplata cu cealalta sectie. Receptoarele sacrificate vor
male vor func^iona simultan, debitind fiecare pe cite una din putea fi reconectate manual, in limita puterii disponibile.
sectiile de bare colectoare principale. Cele doua sec^i de bare In cazul in care automatizarea a fost in prealabil scoasa
vor .Ti separate, in vedcrea lirnitarii curen^ilor de scurtcircuit, din functiune, iar dupa disparitia tensiunii pe o prima sectie
intrucit aparatajul de joasa tensiune disponibil nu este suficient de bare nu a fost necesara punerea in functiune a grupului
de stabil la scurtcircuit in cazul de fata (verificaroa putindu-se. electrogen, el va intra in functiune automat la dispari^ia ten-
face prin calcularea curentilor respectivi). Alimentarile duble siunii pe cea de a doua sectie de bare, fiind conectat la aceasta
in bucla ale receptoarelor vor fi conectate humai la una din din urma (daca defectul nu a fost chiar pe bare), cu efectuarea
sectiile de bare, dupa necesitatile de exploatare, tendin^a fiind sacrificiilor maxime. Sint posibile manevre manuale ulterioare.
de a echilibra, pe cit posibil, incarcarile celor doua transfor- b) Daca disparitia tensiunii are loc concomitent pe ambele
matoare de servicii proprii (coloanele 14 si 15 din tabelul 2). scctii de bare, grupul electrogen este conectat automat la una
5.4.5. La disparitia tonsiunii pe una dintre sectiile de bare dintre sectii (prestabilita la alegere, de catre organele de
principale se procedeaza dupa cum urmeazS : exploatare), cele doua sectii sint cuplate si se efectueaza sacri-
a) Daca defcctul s-a produs pe bare (caz Joarte rar), sursa ficiile maxime, lot automat.
este deconectata automat, raminind in func^iime cealalta secfie In cazurile de mai sus, dupa eTectuarea sacrificiilor maxime
de bare, cu receptoarele care se gaseau conectate in prealabil la pe ambele sectii de bare colectoare, se ajunge in situatia indi-
.aceasta. In decurs de citeva minute, operatorul va putea face ma- cata in coloana 20 din tabelul 2.
PE 111/8
18* PE 111/8

5.4.7. Pentru a asigura posibilitatea execularii automate


a sacrificiilor indicate in articolele precedente, schema electrica
de principiu (fig. 1) are urmatoarele caracteristici :
a) In afara de barole colectoare principale se pot face
sacrificii, prin coraanda la distan^a, in urmatoarele puncte :
— la cabinele de relee (poz. 11 §t 12) ;
— la tablourilo de iluminat si prize ale sta^iiJor exterioare
(poz. 8 ?i 9) ;
— la tabloul de iluminat, incalzire si prize bloc comanda
si ventilatie* acumulatoare (poz. 7) ;
— la tabloul general al instala^iei de stingere a incen-
diilor (poz. 3) ;
— la tabloul de iluminat, incalzire si prizele grupului
electrogen (poz. 10).
b) Alimentarile cutiilor de cleme ale celulelor (poz. 13),
de la cabineie de relee (poz. 11 si 12), comporta circuite sepa-
rate (notate cu s in figura 1), pentru alimentarea circuitelor
care trebuie sa poata fi sacrificate de la cabine, prin comanda
la distanta (cum sint de exemplu alirnentarile separatoarelor).
5.4.8. Se mentioneaza ca in afar5 de principiul de efectuare
a sacrificiilor de receptoare, expus mai sus, pot fi imaginate
§i alte principii, ca de exemplu eel expus in continuare.
a) La defectarea uneia dintre surse, barele sint automat
cuplate §i se efectueaza un prim nivel de sacrificii prestabilite,
pina la limita puterii disponibile a sursei ramase in functiune.
Diverse readaptari ulterioare pot fi executate prin manevre
manuale, inclusiv (eventual) punerea in functiune a grupului
electrogen.
b) La defectarea ambelor surse normale este pus In
functiune automat grupul electrogen, cu efectuarea unei a doua
serii de sacrificii.
Acest principiu difera de eel expus anterior prin faptul ca
pornirea grupului electrogen este mai rara, dar sint necesare
doua niveluri de sacrificii, ceea ce complica in anumita masura
automatizarea.

5.5. Dimensionarea surselor de alimentare


5.5.1. Din tabelul 2 rezulta urmatoarele valori pontru
puterile totale ale grupelor de receptoare care revin surselor
de alimentare Jn situatiile cele mai defavorabile :
PE 111/8
186 Statii electrics. Servii
Jnslructiuni pciitru PE 112/75
Ministerul
a) Situatia normala (In functiune doua transformatoare de proiectarea centralelor
servicii proprii}. Energiei Grupa 1
Transformatorul eel mai incarcat : St = 245 kVA. si statiilor electrke. Electro-
Electrice
b) Una dintre sursele normale avariate (In func^iune un Instalidii de curent continuul energetica
transJonnator de servicii proprii si grupul eleetrogen) ,
Transformatorul eel mai incarcat : St = 288 kVA. C U P R I N S
Grupul elcclrogcn St = 86 kVA
1. Domeniul de aplicare 189
Pt = 84,8 kW 2 . Prescript!* lehnice s i standarde . . . . . 190
Qt ••= 12,1 kVar 2.1. Preserip^ii tehnice 190
c) Ambele surse normale ariate. 2.2. Standarde de stat 190
Grupul eleetrogen St = 91 kVA 3. Tensiimea nnminala a re^elci 191
Pt = 83,l kW 4. Schema electrica de principiu 191
Q t ,= 36,1 kVar 5. Tipul si regimul de functionare al bateriilor de
5.5.2. Puterea necesara a surselor, ymnd seama de coefj- acumulatoare 195
cientul de simultaneilate ksjm. si de pierderile de putere in 6. Dimensionarea bateriilor de acumulatoare . . 198
re^eaua de distribute (5%) este : 7. Alegerea surselor de incarcare 203
7.1. Caracteristici generale 203
— Transformator de servicii proprii, in situate normals : 7.2. Condi^ii pentru incarcarea permanenta . . 205
S n --l,05 k sim .-St •••=1,05x0,75x245 = 193 kVA 7.3. Condign pontru incarcarea ocazionala . . 206
7.4. Condign pentru incarcarea de egalizare . . 210
— Transformator de servicii proprii, cind cealalta sursa 7.5. Numarul surselor d e incarcare . . . . 211
este avariata :
8. Alegerea aparatajului de conectare si protectie si
S n = 1,05 k sim .'S t = 1,05x0,80x288 = 242 kVA a conductoarelor 212
— Grup eleetrogen : 9. Aparate de masura si control 215
10. Instalarea acumulatoarelor si amena^area spa-
Sn = 1,05 k^. -S t = 1,05x0,80x91 = 77 kVA (iilor aferente 218
p n =l,05 k E l m .-P t =; 1,05x0, 80x83,1 = 70 kW 11. Ventilarea si incalzirea camerelor de acumula-
toare si a incaperilor anexe 225
12. Materiale de rezerva si auxiliare 231
St 91 13. Igiena muncii, tehnica securilatii, protec^ia con-
5.5.3. Puterea nominala a surselor alesc : tra incendiilor si a exploziilor 232
— Transformatoarele de servicii proprii, racordate la ter-
tiarul autotransformatoarelor, 22/0,4 kV. Aprobat
250 kVA fiocare
— Grupul eleetrogen, de 0,4 kV : cu ordinul iData intrari
Tnlocuicstc :
80 kVA M.E.E. in vigoare :
cos <p = 0,8 nr. 280/ PE 112/69
1 mai 1976
Puterea motorului corespunzator (din catalog) : 72 kW.
25.03.76
PE 112

1. DOMENIUL DE APLICARE

Prezentelo instructiunl de proiectare se aplica la proiec-


tarea instalatiilor de servicii prop™ in curenl continuu ale
central elor ?i statiilor electrice de orice tensiune, incadrate in
sistemul energetic national.
Prevedcrile din prezenta instructiune nu sint obligatorii
pentru centralele nuclearc. Conditiile pentru insLalarea acu-
muJatoarelor s.i pentru amenajarea incaperilor respective $i a
inslalatiilor anexe (ventilare, incalzire) pot fi aplicate §i in
cazul bateriilor stationare care servcsc pentru alte scopuri
decit alimentarea serviciilor proprii, inclusiv al bateriilor
alcaline.
Masurilu de tehnica a securita^ii cuprinse in prt?zentele
mslructiuni sc bazcaza pe ipoleza ca tcnsiunea norainala a rete-
lelor de curent continuu nu depa?e?te valoarea de 220 V.
Aplicarea in continuare a prevederilor din editia prece-
dents a mstrue^iunilor pentru proiectarea serviciilor proprii in
curent continuu (PE 112/69), oste admisa in urmatoarele cazuri
5i situa^ii :
— la proiectele in curs de claborare la data intrarii in
vigoare a prezentelor instructiuni de proiectare, cit §i ia cele
elaborate pina la aceeasi data ;
—- pina la revizuirea proiectelor tip §i a prefabricatelor
cxistcnle, caro afecteaza domeniul serviciilor proprii in curent
continuu ;
— m cazul extinderilor.
NOTA
In prezentele instrucfcimi de proieciare se folo-
sesc urmatorii termeni pentru indicarea gradului de
obligatimta.tr. a Lprevederilor :
•— ,,trebuie' , ,,este necesar", ,,urmeazd" indicti
obligatimtaleii stricla a respectarii prevederilor in
cauza ;
— ,,de regula" indica japtul ca prevederea res-
pectiva trebuie sa fie aplicata in majoritatea cazu-
rilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie
justtficatii Intotdeauna in protect;
— ,,se recomanda", ,,pe cit posibil" indica o
rezolvare preferabila, care trebuie sa se aiba In
PE 112 PE 112
_Instalatii de c 191

vedere la alegerea solutiei, dar care nu este obit- STAS 445/2-75 — Acumulatoare acide cu plumb, cu placi
gatorie; pozilive de mare suprafafa. Dimensiuni 51
•— ,,se admits" indica o solufionare satisfaca- caraclerislici elecirice principale.
toare, care poate ft aplicata in situalii particulare, STAS 3034-72 — Redresoare cu seleniu. Cond^i generale de
iiind obligatorie justificarea ei in protect. calitate.
STAS 8275-68 — Protects impolriva electrocularilor. Termi-
nologie.
2. PRESCRIPT!! TEHNICE §1 STANDARDS STAS 2612-72 — Proteclia impotriva clectrocutarilor. Limile
admise.
* 2.1. Prescript!! tehnice

PE 103/70. Instructiuni penlru dimensionarea si verificarea


3. TENSIUNEA NOMINALA A RETELEI
instalatiilor electroenergelice la solicilari mecanice si termice
in condi^iile curent'lor de scurtcircuit. 3.1. In cadrul servicriilor proprii in curenl continuu din
PE 111-4/75. Instrucliuni pentru proiectarea sta^iilor de cenlralelo 51 stabile elecirice, se folosesc de regula urmaloa-
conexiuni si transformare. Conductoare neizolate rigide. rele'lensiuni nominate : 24, 48, 110, 220 V.
PE 010/71. Normaliv penlru proieclarea si execularea 3.2. Alle lensiuni nominalc (de exemplu 60 V) sinl admise
conslruc^iilor cnergelice din punclul de vedere al prevenirii in tazuri speciale, de exemplu atunci cind echipamenlul este
incendiilor.
procural din import.
PE 114/73. Regulament dc exploatare tehniea a surselor
de curent continuu.
PE 119/71. Norme de protectie a muncii pentru instala- 4. SCHEMA ELECTRIC A DE PRINCIPIU
tille electrice.
E-Ip 2-69. Indrcptar privind proieclarea cenlralelor ?i sta- 4.1. In cadrul serviciilor proprii in curent continuu din
tiilor elecirice. laolatoare, armaturi $i cleme I.S.P.E.
ec-ntralclc- si stabile electrice, se prcvad de regula baterii de
E-Ip 3-76. Indreptar privind proieclarea centralelor 5! sta- acurnulaloare in urmaloarde cazuri :
tiilor electrice. Siguranfe fuzibile. I.S.P.E, •— cind exisla receploare elecirice a caror alimenlare nu
17-78. Norrnaliv privind proJeclarea §i executarea insla- Irebuie sa fie inlrerupla nici un moment ;
latiilor elecirice la consumalor, cu lensiuni pina la 1 000 V —• cind exista receptoare elecirice a caror alimenlare Ire-
INCERC. buie sa fie posibila in timpul dispariliei tensiunii alternative
Norme republicane de protectie a muncii. Minislerul a serviciilor proprii ;
Muncii §i Minislerul Sanalalii, 1075. — pentru preluarea consumurilor rnari 51 de scurta durala
ale receploarelor de curent continuu, in vederea reducerii
2.2. Standarde de stat varialiilor de tensiune care s-ar produce daca alimentarea s-ar
face exclusiv prin redresoare sau converlizoare.
STAS 445/1-75 — Acumulaloare acide cu plumb, cu placi pozi- In cazuri exceptionaie, bine justificate, se admit si alte
live de mare suprafala. Condi|ii Ichnice ge- solu^ii penlru alimentarea anumilor receptoare de curent
nerale de calilalo. continuu, fara baterii de acumulatoare.
PE 112

4.2. Fiecare baterie de acuroulatoare trcbuie sa alimenteze


o singura re^ea (avind deci o singura lensiune nominala). Nu se — o baterie de lucru pentru fiecare camera de comanda
va lace alimentarea do la aceeasi baterie a doua sau raai raultor terniica {sau pentru fiecare bloc, in cazul blocurilor de 200 MW
retele de distribute cu tensiuni nominale dilerile, priri prize si mai mari) ;
intermediare. — o baterie de lucru pentru stadia electrica (daca consumul
In razul bateriilor care alimentcaza retele cu tcnsiunea este important, iar corpul de cornanda este separat de cladirea
nominala pina ]a 60 V inclusiv, se admite existenta unei prize centralei), putind prelua eventual, In caz de avarie, si recep-
intermediare fa baterie, la care se racordeaza un conductor toarele altei baterii ;
median, rezultind astfel retele cu trei conductoare (de exemplu — o baterie de rezerva (daca este justificata de necesitatea
2X12 V). In aceste situatii se deosebesc doua cazuri : unei siguran^e deosebite in aliraentarea receptoarelor).
— daca incarcarea cclor doua sectii ale bateriei se face Daca centrala are mai mult de doua grupuri generatoare,
separat (cu surse dislincle sau succesiv cu aceeasi sursa), cele dar o singura camera de comanda termica, trebuie analizata
doua sectii se considers ca baterii distincte legate in serie, oportunitatea instalarii a doua sau mai multor baterii de lucru
incadrindu-se dcci in prevederilc primului alineat al acestui corespunzatoare camerei de comanda termica.
articol ; Distan^a pina la receptoare poate justifica instalarea mai
— daca incarcarea celor doua sectii ale bateriei se face cu multor baterii de rezerva, repartizate in mai multe puncte ale
acelea§i surse §i in acelasi limp, solutia se considers o abatere centralei, in loc de una singura.
de la prcvederile primului alineat al acestui articol si trebuie Repartitia bateriilor pe camere de comanda tormica sau pe
justificata in project, aratindu-sc ca cventualele diferente intre blocuri trebuie corelata cu repartitia grupurilor generatoare de
consumul receptoarelor racordate la cele doua sec^ii ale bate- rezerva antrcnate de motoare cu pornire imediata.
riei nu poate da nastere unor neajunsuri in cxploatarc (incar- c) Centrale hidroelectrice :
cari inegale ale sectiilor bateriei). •— o baterie de lucru pentru centrala ;
Pentru reglajul tensiunii la receptoare in cadrul aceleia§i — o baterie de lucru pentru statfa electrica (daca distanta
tensiuni nominale, in diverse Bituatii in functionare a bateriei, si alte conditii Jotale impun acest lucru);
se poate prevodea o priza inlermediara. — o baterie de rezerva (daca este justificata de necesitatea
In textul precedent si in urmatoarele, a fost denumit unei sigurani,-- deosebile in alimentarea veceptoarelor).
,,secfie" a bateriei grupul de elcmente in serie cuprinse intre d) Steffi electrice ;
capatul bateriei si priza intermediara. — o baterie de lucru.
Fata de numarul de baterii indicat la pet. a-d de mai sus.
4.3. Numarul bateriilor de aoimulatoare din cadrul unei pot fi necesare baterii suplimentare cu tensiuni nominale dife-
centrale sau statii electrice se stabileste de la caz la caz, in rite in cazul instalatiilor de curenti slabi sau rind exista trepte
func^ie de importan^a si marimca instalatiilor si de tensiunile Buccesive de tensiune in cirtuitele de actionare.
necesare, tinind searna si de considerenie econoniice. Se reco- De asemenea, la centralele hidroelectrice put I'i necesare
manda urrnaioarelc : baterii suplimentare (prcferabil alcaline) pentru diverse insta-
a) Centrale termoett'.ctricc' cu puterea instalata pina la \a\\\ amplasate la baraje sau la alte obiective hidrotehnice
circa 50 MW : (castel de echilibru, prize, goliri etc.). Condi^iile pe care trebuie
— o baterie de Jucru ; sa le indeplineasca aceste baterii nu sint tratate in pre/centele
— o baterie de rezerva (daca este justificata de necesitatea instructiuni de proiectare.
unei sigurante deosebite in alimentarea receptoarelor). 4.4. Pentru fiecare baterie de lucru va exista, de re^ula,
b) Centrale termoelectrice cu puterea instalata mai mare cite un sistem simplu de hare colectoare principale, impartit in
de circa 50 MW: doua sec^ii printr-o cupla longitudinala. Bateria va li racordata
PE 112

la una din sectii, iar la


dc incarcare. i fi racordata o sursa
—- douij sau mai multe bucle, alimentind fiecare un numar
De regula, cole doua" sec^n vor Junctions in permanenta rnai restrins de tablouri de distributie.
cuplate. Deschiderea cuplei in exploatare se va face penti-u Toatc alimentarile in bucla vor func^iona in mod normal
perioade scurte de timp, in vederea separarii galvanice a recep- cu bucla deschisa.
toarelor pentru cautarea punerilor la paniint sau in timpul
lucrarilor de revizie, intretinere sau reparatie la una din 4.8. Instalatiile telefonice s.i de telemecanizare pot ji ali-
sec#ile de bare. mentate de la bateriile comune de acumuiatoare ale serviciilor
proprii. Se vor analjza insa efectele acestor instala^ii asupra
4.5. Intre sistemele sau secfiile de bare colectoare de retelei de servicii proprii, ca de exemplu eventuala incompati-
aceeasi tensiune ale diverselor batcrii se pot prevedea cuple. bilitate rezultata din conditiile de izolare diferite.
Se va evita func|ionarea in paralel a doua sau mat multor
baterii de acumulatoare. Se admite totusi punerea in paralel a 4.9. Schema electrica a serviciilor proprii in curent con-
doua baterii de aceeasi tensiune, pentru scurt timp, cind estc tinuu va fi astfcl alcatuita, incit sa fie posibila separarea elec-
necesara trecerea de pe o baterie pe alta a unor receptoare trica si scoaterca de sub tensiune a diverselor parti de circuit
care nu admit intreruperi in alimentare. in vederea reviziilor §i a reparatiilor, 'lara intreruperea alimen-
tarii receptoarelor importante, care nu admit intreruperi.
4.6. In cazul centralelor electrice cu doua sau mai multe
baterii de lucru, se va realiza o repartee clara si logica a 4.10. Bateriile de rezerva vor fi astfel dimensionate, incit
receptoarelor intre baterii. sa poata prelua alimentarea receptoarelor oricareia dintre bate-
4.7. Alirnentarea receptoarelor sau a grupelor de recep- riile de lucru pe care urmeaza sa le inlocuiasca.
toare, de la barele colectoare principals pina la tabloul de 4.11. Sy admite inlocuirea bateriilor de rezerva cu grupuri
distributie eel mai apropiat de receptoare, se poate face astfel : generatoare de curent contimm, care sa inire in func^iune in
— alimentare dubla de la doua sectii de bare colectoare caz de necesitate.
principale, pentru receptoarele important'e si care nu admit
intreruperi (de exemplu cabinele de relee din stabile exterioare
de foarte inalta tensiune, iluminatul de siguranja, instalatiile
<ie telecomunicatii etc.) ; 5. TIPUL ^1 EEGIMUL DE FUNCflONARE
— alimentare in buela de la doua sec(ii de bare colec- AL BATERIILOR DE ACUMULATOARE
toare principale, pentru receptoare importante si care nu admit
intreruperi, dar la care solutia in bucla este mult mai eco-
nomica (de exemplu circuitele secundare din camera de 5.1. In centralele si sta^iile electrice ale sistemului ener-
comanda sau din cutiile de cleme ale sta^iilor interioare etc.) ; getic din Romania se vor utiliza, de regula, baterii de acumu-
— alimentare simpla pentru receptoarele de mai mica latoare stationare acide cu plumb, cu placi pozitive de mare
important sau caro admit intreruperi pe o durata mai lunga supraFata (STAS 445/1-75 si 445/2-75).
sau eel putin pina la repararea cailor de alimentare. Vcr putea face cxceptie bateriile suplimcntare necesare in
in cazul alimontarii in bucla a unui numar mai mare de cadrul centralelor hidroelectrice, pentru diverse instala^ii
tablouri de distribute sau a unor receptoare foarte importante, amplasate la baraje sau alte obiective hidrotehmce (pet. 4.3.).
se poate adopta de asemenea una dintre urmatoarele variante : 5.2. Regimurile de exploatare ale bateriilor de acumula-
— doua bucle in paralel, rezervindu-se reciproc, fiecare toare vor H, de regula, urmaloarele :
taWou de distribute fiind racordat la ambele bucle (unui dintre — Pentru bateriile de lucru : regim tampon (in paralel cu
racordnri deconectat in mod normal) ;
receptoarele si cu sursa de incarcare), cu tensiunea de incarcare
de 2,15—2,25 V/element. Cind tensiunea la borne a bateriei
PE 112
PE 112
196 ii de curent c
— pentru o durata a descarcarii de maximum 2 ore :
este mentinuta automat la o valoarc constants, regimul de 1,75 V/element;
exploatare se numeste ,,floating". — pentru o durata a clescarcarii mai mare decit 2 ore :
— Fentru bateriile de rezerva : regim de Incarcare perma- 1,80 V/element.
ncnta (cu sursa conectata, dar fara receptoare), cu tensiunea de Scaderi sub valorile indicate mai sus so admit numai
incarcare de 2,15 V/element. pentru scurte intervale de tirnp (citeva secunde), datorita unor
Cind o baterie de rezerva inloeuieste o baterie de lucru, ea t'uronti de §oc.
trece din regimul de incarcare permanenta in regimul tampon. 5.G. Doscarcarea de mtre^incre efectuata conform pet. 5.3.
Alcgerea unei valori precise a tensiunii de incarcare in b si 5.4. a se va face cu curentul corespunzator duralei de
regim tampon depinde de natura receptoarelor si ea trebuie descarcare de 10 ore, pina la tensiunea de 1,93 V/element. In
s& asigure compensarea descarcarii bateriei in timpul functio- acest scop, este necesar un rezistor de descarcaro de niarime
narii anurnitor receptoare. Alegerea se face de catre organele corespunzatoare.
de exploatare prin tatonari : daca nivelul electrolitului scade Descarcarea de intretinere efectuata conform pet. 5.4. b se
prea repede in timp, tensiunea trebuie redusa ; daca densitalea va face de asemenea pina la tensiunea de 1,93 V/elernent, dar
electrolitului scade in timp. tensiunea trebuie marita. Pentru curentul va fi eel absorbit de reeeptoare.
proiectare sc- recomanda asigurarea unei posibilita|i do reglaj
intre 2,15—2,20 V/element. 5.7. Incarcarea completa a bateriilor de acumulatoare In
decursul exploatarii (fficind abstrac^ie de perioadele de montaj,
5.3. Descarcarea bateriilor de acumulatoare in decursul reparatii si probe) are loc in urmatoarele cazuri :
exploatarii (Taclnd abstractie c\e perioadele de montaj, reparatii a) Incarcarea ocazionala:
si probe) are loc, de regula, in urmatoarele cazuri : — dupa descarcarea de avarie ;
a) Pentru bateriile de lucru : — dupa descarcarea de intretinere efectuata asupra recep-
— descarcarea de avarie, in timpul incidentelor care pro- toarelor, conform pet. 5.4. b.
voaca disparitia tensiunii alternative la serviciile proprii ; b) Incarcurca de egalizare, dupa descarcarea de intretinere
— descarcarea de intretinere, periodic (conform regulilor efectuata conform pet. 5.3. b si 5.4. a.
de exploatare) sau oricind, in caz de necesitate. In anumite situatii, se admite renun^area la incarcarile de
b) Pentru bateriile de rezerva : descarcarea de intretinere. egalizare, inlocuindu-se cu mcarcari ocazionale (pet. 7.4.5.).
periodic (conform regulilor de exploatare) sau oricind in caz 5.8. Tensiunea finala a Incarcarii ocazionale va. fi urma-
de necesitate. toarea :
5.4. Descarcarea de intretinere a bateriilor de lucrU se exe- — cind incarcarea ocazionala se efectueaza in paralel cu
cuta astf el : receptoarele, iar sursa de incarcare este automatizat£ : 2,25—
a) In instalatiile care dispun de o baterie de rezerva, 2,40 V/element (valoarea de 2,40 V/element fiind tensiunea de
aceasta va prelua alimentarea receptoarelor aferente bateriei degajarc a gazelor) ;
de lucru, care va fi trecuta in rezerva §i supusa tratamentutui — cind incarcarea ocazionala se efectueaza in paralel cu
de intre^inere. receptoarele, iar sursa de incarcare nu este automatizata :
b) In instalatiile care nu dispun do o baterie de rezerva, 2,50—2,70 V/element (se recomanda valoarea de 2,70 V/ele-
sursa de incarcare va fi deconectata, iar bateria va fi lasata sa ment) ;
alimcnteze singura receptoarele. — cind incarcarea ocazionala se efectueaza cu bateria
scoasa in rezervS, deci fara legatura cu receptoarele : de regula
5.5. tn timpul descarcarilor do. avarie ale bateriilor de 2,70 V/element.
Lucru, tensiunea nu trebuie sa scada sub urmatoarele valori :
PE 112
PE 112
Instalatii de curent continuu 189
5.9. Tensiunea finala a incarcarii de egalizare va fi cea
indicata do intreprinderea furnizoare a acumulatoarelor sau, in tatea de Tunctionare simultana a receptoarelor, ipotezele de
lipsa acestei indica^ii, de regula 2,75 V/element. simultaneitate considerate trebuind sa fie justificale in proiect.
5.10. In timpul disparities tensiunii In instalatia de servicii La determinarea consumului total, so va tine seama de
uventualitatea ca o baterie sa preia si roccpluar--1" ;itioi baterii
proprii in curent alternativ, sursele de incarcare permanenta daca este cazul.
fiind deci scoase din functiune, se considers ca bateriile de
In cazul centralelor electrice, daca o baterie deserveste
rezerva se gascsc in repaus. rc-teaua de servicii proprii a mai multor grupuri generatoare,
se va lua in considerare alimentarea receptoarelor apartinind
tiituror grupurilor deservite.
6. DIMENSIONAREA BATERIILOR 6.3. Tensiunea nominala a receptoarelor si domeniul de
DE ACUMULATOARE variatie admis la bornele lor se indica, de regula, de intre-
prinderea constructoare.
La lampile pentru iluminatul de siguranta si pentru sem-
6.1. Receptoarele de curent continuu se impart in urma-
nalizari, tensiunea maxima este limitata de reducerea rapida
toarele categorii : a duratei de via^a, iar coa minima de scaderea randamentului
a) Dupa perioada in care junctioneaza sau pot funcfiona: luminos. Nu se pot stabili valori precise, dar se indica, infor-
— oricind ; mativ, urmatoarele domenii de variaf.ic admise (in procente din
— numai and dispare tensiunea in instalatia de servicii tensiunea nominala) :
proprii in curent alternativ (asa-numita ,,perioada de avarie"). — larnpi pentru iluminatul de sjguranla : 85—lOOVo ;
b) Dupd durata de fancfionare : — lampi do semnalizare permsnenta sau de lunga durata :
65—100% ;
—• receptoare de lungu durata (de ordinul a citorva minute
sau permanent) ; — lampi de semnalizare de durata mai redusa (de ordinul
minutelor) : 65—105%.
— receptoare de scurta durata (nedepasind de obicei citeva
secunde) ; se mai numesc si receptoare de soc. 6.4. Tensiunca normala pe barcle colectoare principals de
curent continuu, in regim tampon, va fi mentinutS la o astJel
c) Dupa continuitatea alimentarii -. de valoare, incit tinind seama de caderile de tensiune in con-
— receptoare care nu admit nici o intrerupere a alimen- ductoare, tensiunea la bornele receptoarelor de lunga durata
: ;rii in timpul func^ionarii (de exemplu releele de protects si s5 se gSseasca in domeniul de variatie admis pentru aceste
de automatizare, calculatoarele electronice etc.); receptoare, fiind cit mai apropiata de tensiunea lor nominala.
— receptoare care admit scurte intreruperi in alimentare O usoara subvoltare a lampilor (2—3%) este msa recoman-
(de ordinul secundelor), in timpul functionarii (de exemplu dabila, in vederea rnaririi duratei de viatS.
lampi de semnalizare, Uuminatul de siguranta, pompe de In general, conditiile de mai sus sint indeplinitc daca ten-
ulei etc.). siunea normala pe barele colectoare principale de curent con-
tinuu este mentinuta la o valoare reprezentind 100—105%
6.2. Pentru receptoarele fiec3rei baterii se determina fata de tensiunea nominala a instalatiei.
curentul total absorbit, atit in situate normala, cit si in
perioada de avarie, separat pentru receptoarele de lunga durata 6.5. Durata conventional a avariilor, adica a intreruperii
si pentru cele de scurta durata. Se va tine seama de probabili- alimentarii serviciilor proprii in curent alternativ, se considera
de regula egala cu o ora.
PE 112
Install de mlinim
6.6. Ficcarc balerie de acumulatoare va fi astfel dimen- Nomograma corespunde unei temperaturi a electrolitului
sionata, in ceea cc private numarul elementelor si capacitatea de +250°C. Capacitatea necesara, determinata cu aceasta nomo-
Lor, tncit sa fie indeplinite conditiUe indicate in tabelul 1. grama, trebuie multiplicata cu coeficienLul :
In cadrul verificarilor indicate in acest tabel, se va tine
.soama de perioadele in care pot func^iona diversele receptoare
(pet. 6.1. a) $i de posibilitatea de functionare simultana (pet. 6.2.).
Verificarile de la pet. d din tabel se vor face si pentru cazul Factorul 1,1 de la numerator conduce la o raarire cu lOVn
unui consum minim, deci al unor caderi de tcnsiune cit mai :apacitatii, in vederea satisfacerii unor receptoare suplimen-
mici, urmarindu-se evitarea supravoltarii receptoarelor. •e, precum si pentru acoperirea uzurii in timp a bateriei.
Tabslul 1
CondiIJi pentru dimensionarea baleriilor de aeumulatoare
in ceea ce priveste numarul elementelor si capacitated lor
U/M
Condlliile care trebuie indeplinite

Situatia bateriei In ampUl fL,r,C(iona,ii '" ""^luK0™'"


de l.nga duro« de lunga ;! scuria

Functional in tampon pet. 5.2.+ pet. 6.4. A,


° +A
b Descarcare de avarie pet. 5.5.+A A,+B
c
(pet. 5.4. b) pet. 5.6.+A A,
d
P
'"raS"Tu^cepSfele °~ pet. 5.8.+ A A,

pel. 6.3.}.
, M r-fcr<i insa I

Fig, 1. Nomograma pentru detenninarea tensiunii la bor-


nele unui acumulator sta(ionar cu plumb, cu placi p;>i-.il.ivt:
de mare supr;i£ala (STAS 445-75) in timpul descarcarii de
Pentru verilicarea lensiunii la bornele receptoarelor In
diverse situatii, se va \ine seama de caderile de tensiune in
conductoare.
6.7. Determinarea tensiunii la bornele unui element de
baterie (acumulator) tip stationar, cu plumb, cu placi pozitive
de mare suprafata (STAS 445-75), in timpul descarcarii de Factorul de la numitor tine seama de temperatm-a minima
lunga durala, se poate face cu ajutorul nomogramei din Qram (°Q a aerului, conditionata de sistemul de incakire a
figura 1. eamerei acumulatoare lor. Se poate presupune ca temperatura
PE 112 PE 112
Instalajii de
minima a elcctrolitului cste aproximativ egala cu tomperatura
minima a aerului.
La utilizarea nomogramei din ftgura 1, este necesara
cunoa^terea valorii Ia a curentului absorbit de receptoarele de
lunga durata, in timpul perioadei de avarie de o ora. Daca
acest curent variaza in decursul perioadei de avarie, se deter-
mina valoarea sa medie cu rela^ia :
,[ = lal tl + I.j t 2 H - . . . - J - I , m t n
1

la este valoarea mcdie a curentului absorbit de re-


ceptoarele de lunga durata in timpul
perioadei de avarie, A ;
l a i - . - I a n — diversole valori ale curentului absorbit de
receptoarele de lunga durata In timpul pe-
rioadei de avarie, A ;
ti ... t n — duratele corespunzatoare valorilor de curent
precedonte, ore.
Factorul 1 (ore) de la nuroitor este necesar pentru omoge- Momograma pentru determinarea tensiunii la bor-
li acumulator sta|ionar cu plumb, cu placi pozitive
nizarea rela{,iei. : suprafata (STAS 445-75} in timpul funcfionarii
receptoarelor de lunga si scurta durat&:
6.8. Deterrninarea tensiunii la bornele unui element de
baterie (accumulator) tip sta^ionar cu plumb, cu placi pozitive
dc mare suprafata (STAS 445-75), in timpul func^ionara' recep-
toarelor de lunga §i de scurta durata, se poate face cu ajutorul
nomogramei din figura 2.
Nomograma permite determinarea tensiunii la bornele
unui element in trei situatii :
— In timpul conectarii receptoarelor de scurta durata, 7. ALEGEREA SURSELOR DE INCARCARE
dupa o descarcare tirnp de o ora, asupra receptoarelor de
lunga durata ;
— in timpul conectarii receptoarelor de scurta durata, 7.1. Caracteristici generale
bateria functionind in regim tampon (situatia normala) ,-
— in tinipul conectarii receptoarelor de scurta durata, in 7.1.1. Sursele de Incarcare ale bateriilor de acuniulatoare
perioada Incarcarii ocazionale, cind tensiunea de Sncarcare 3 vor fi, de regula, redresoare statice, alese pe baza urmatoarelor
atins valoarea de 2,70 V/element considerente :
PE 112 PE 112
204 Instalatii de curent continuu
Instalapi de •g
a) Fiecarc sursa va putea realiza, de regula, atit incarcarea
permanenta a bateriej (in timpul functionarii in tampon sau in precum si a receptoarelor sensibile la aceste componente, cum
rezerva), cit si Incarcarea ocazionala si de egalizare. sint de exemplu cele tranzistorizate.
Ca ordin de marime, din punctul de vedere exclusiv al
b) Pe cit posibil, fieeare sursa de incarcare va dispune de
baterifii. se recomanda ca valoarea totala (eficace) a compo-
un reglaj automat a! tensiunii si curentului, 5! anume : nentelor alternative ale curentului care strabatc- bateria sa
— Vor exista doua palicre de tensiunc constanta Uc §i U c , reprexinte maximum 150% din curentul dc descarcarc de
priniul servind pentru incarcarea permanenta, iar al doilea 10 ore ale bateriei.
pentru incarcarea ocazionala. Pe fiecare din aceste palicro.
tensiunea va fi mentinuta constanta in mod automat, in limi-
tele de ±1%, la orice valoare a curentului mai mica sau egalii 7.2. Condiln pentru incarcarea permanenta
cu cea nominala.
— Curentul va fi automat limitat la valoarea nominala In. 7.2.1. Tensiunea pe partea de curent continuu trebuie sa
Trect'rea de la situa^ia de incarcare permanenta la cea de poata fi reglata voit mtr-un anumit domeniu de reglaj, deter-
incarcare ocazionala §i invers se va putea face atit automat minat dupa cum urmeaza :
(conform indicatiilor de la pet. 7.3.), cit si manual (voiL). Comu- a) Cind redresorul are reglaj automat, dorneniul de reglaj
tarea automata va fi Sn funcjiune numai la bateriilc de lucru. trebuie sS permita prestabilitatea tensiunii constante U c la o
c) Tensiunea nominala pe partea de cureiit alternatjv va astfel de valoare, incit :
fi de 380/220 V, corespunzind tensiunii nominale a sorviciilor — tensiunea normals pe barele colecloare principale sa
proprii in curent alternativ. aiba valoarea stabilita conform pel. 6.4., tinmd seama §i de
d) Tensiunea nominala pe partea de curent continuu va caderilc de tensiune in conductoarele de legatura ;
corespunde celei a bateriei sau a sec^iei de baterie alimentate. — sa fie posibila o variatie suplimentara de circa ±2»/o
e) Curentul nominal pe partea dc? curent continuu va fi Tata de valoarea de inai sus.
astfel ales, incit sa pcrmita Incarcarea permanenta si ocazionala Variatiile de tensiune de ±10«/o §i variatiile de frecventa
a bateriei cu valorilc de curent determinate conform pet, 7.2. de 4; 1% in re^eaua de alimentare trebuie sa fie compensate
si 7.3., precum si alimentarea concomitenta a receptoarelor care automat.
func^ioneaza in perioadele respective. De exemplu, un redresor de 220 V cu reglaj automat, care
f) §ocurile de curent care iau nastere in timpul functio- trebuie sa men^ina pe barele colectoare principale tensiunea
narii receptoarelor de scurta durata trebuie sa poata fi supor- de 225 V. cu o cadere maxima de tensiune in conductoarele
tate de redresor, fara a provoca dcconectarea redresorului prin de legatxira de 3%, trebuie sa dispuna de un domeniu de
intermediul instalatiilor de protec^ie. reglaj voit al tensiunii U<- cuprins intre :
g) Alte caracteristici sint indicate la pet. 7.2. si 7.3. — valoarea minima 225 — 1'% ^ 220 V
7.1.2. Racordarea redresorului la re|eaua de alimentare in — valoarea maxima 225 + 2% + 3»/o « 236 V
curent alternativ trebuie s3 se faca printr-un transformator cu Aceste limite trebuie sa fie valabile pentru orice valoare
mfasurari separate, in vederea izolarii galvanice a retelei dc a curentului debitat pina la cea nominala, compensindu-se in
curent continuu fata de cea de curent alternativ. acelasi timp automat variable dc tensiune si frecventa din
7.1.3. Redresorul trebuie sa posede circuite de filtrare a reteaua de alimentare in curent alternativ.
componentelor alternative reziduale si de aplatisare a b) Cind redrosorul nu are reglaj automat, domeniul de
curentului continuu debitat, in vederea protejarii bateriei. reglaj voit al tensiunii se stabileste la fel ca la punctul pre-
cedent (a), cu deosebirea ca variatiile de tensiune din reteaua
PE 112
Instalatudet intini

7.3.2. Caracteristiea combinata curent constant-tensiune


de alimentare trebuie sa poata fi compensate prin reglaj
constanta cuprinde o treapta initials de curent constant, raen-
manual, ceea ce mareste domeniul de reglaj necesar.
tinut la valoarea nominala I n a redresorului, prin reglajul
In aceleasi conditii ca in exemplul de la punctul prece-
automat al tensiunii. Dupa ce valoarea tensiunii atinge o anu-
dent (a) si considerind cS variatiile dc tensiune din re^eaua
mita treapta U c prestabilita, ca este men^inuta in continuarc
de alimentare sint de —10% pina la +5%, iar caderea de
constanta pina la terminarea incarcarii, pentru orice valoare
tensiune interna a redresorului la sarcina nominala este de
a curentului debitat mai mica dccit curentul nominal.
12%, domeniul de reglaj necesar la sarcina nominala esto
cuprins intre : Treapta de tensiune constanta U^ trebuie sa poata fi
reglata voit !ntr-un anuinit domeniu de reglaj, determinat
— valoarea minima 225 — 2y0 — 5% — 12%:=* 182 V astfel incit :
— valoarea maxima 225 + 2% 4- 3% -f 10% m 259 V —• tensiunea la bornele bateriei sa aiba valoarea stabilita
conform pet. 5.8., t"iind searna si de caderile de tensiune in
Spre deosebire de redresoarele automatizate, la care ten- conductoarele de legatura ;
siunea la borne este men|inuta constanta pentru orice valoare — sa fie posibila o variatic- suplimentara de circa ±2%
a sarcinii, la cole neautomatizate trebuie sa se \m& seama ca fata de valoarea de mai sus.
domeniul de reglaj se indica de obicei pentru sarcina nomi- Variable de tensiune de ±10% §i variatiile de frecven^a
nala. Dar valoarea minima a acestui domeniu trebuie sa poata de ± IVo in re^eaua de alimentare trebuie sa fie compensate
fi realizata la borne si in cazul unei sarcini foarte reduse. automat.
De aceea, limita inferioara a domeniului de reglaj trebuie
De exemplu, un redresor de 220 V cu reglaj automat, care
coreclata pentru sarcina nominala, prin considerarea caderii
trebuie sa incarce o baterie de 104 elemente sub tensiunea
de tensiune interne a redresorului, asa cum se arata in exem-
plul de mai sus. finala dc 2,40 V/elemcnt, cu o cadere maxima de tensiune in
conductoarele de legatura dc 3%, trebuie sa dispima de un
In schimb, neglijarea caderii de tensiune interne la deter-
domeniu de reglaj voit al tensiunii U'c cuprins intro :
minarea limitei superioare este acoperitoare, ca si neglijarea
caderilor de tensiune in conductoare la determ'inarea celei — valoarea minima 104x2,4 — 2o/0 ^ 245 V
inferioare. — valoarea maxima 104x2,4 + 20/0 + 3% « 263 V
7.2.2. Domeniul de reglaj determinat conform indica$iilor Ac:este lirnite trebuie sa fie valabile pentru orice valoare
din articolul precedent urmeaza sa fie completat cu conditiile a curentului debitat pina la cea nominala, compensindu-se in
referitoare la incarcarea ocazionala si la cea de egalizare. acelasi timp automat variatiile de tensiune si frecventa din
rcteaua de alimentare in curent alternativ.
7.3. Conditii pentru incarcarea ocazionala 7.3.3. Cind redresorul nu are reglaj automat, domeniul de
reglaj voit al tensiunii trebuie sa fie astfel ales, incit tensiunea
7.3.1. Pentru incarcarea ocazionala se va utiliza, de la bornele bateriei sa poata fi reglata voit intre 1,90 V/element
regula, una dintre urmatoarele metode : si 2,50—2,70 V/element (pet. 5.8.), tlnmcl seama si de caderile
— in cazul redresoarelor automatizate, incarcarc cu de tensiune In conductoarele de legatura. De asemenea, trebuie
caracteristica combinata curent constant-tensiune constanta, sa poata fi compensate variable de tensiune din re^eaua de
conform pet. 7.3.2. ; alimentare.
— in cazul redresoarelor neautomatizate, mcarcare cu In aceleasi condign ca in exemplul de la 7.3.2. si consi-
curent constant in trei sau douy trepte, conform art 7.3 3 — derind ca varia^iile de tensiune din reteaua de alimentare sint
7.3.5. de —10% pina la H-5',/o, iar caderea de tensiune interna a
PE 112 PE 112
Instalatii d Instalatii de c >ntin<

redresorului la sarcina nominala este de 12%, domeniul de Primele doua trepte trebuie- rnentinute constante pma la
reglaj necesar la sarcina nominala este cuprins intre : atingcrea tensiunii de degajare a gazelor (2,40 V/element).
— valoarea minima 104X 1,90 — 5% — 12% =» 164 V Ultima treapta trebuie prelungita pina la constatarea terminarii
incarcarii, conform 7.3.7. b.
— valoarea maxima 104x2,70 + 3% + 10% «s 318 V Daca ultimele doua trepte sint pulin diferite, treapta
Asupra luarii in considerare a caderii de tensiune interne intermediara trebuie suprimata, incarcarea facindu-se in doua
si a celei din conductoare, sint de facut acelea^i observa^ii ca la trepte.
exempJul de la 7.2.1. b. 7.3.5. Curentul nominal I n al redresorului so alege conform
7.3.4. Pentru incarcarea ocazionala cu curent constant in relabel :
trei trepte, se recomanda urmaloarele valori ale acestor trepte :
— prima treapta : 2—2,5 ori curentul de descarcare de
10 ore al baterici ; Curentul To reprezinta valoarea curentului initial de incSr-
— a doua treapta : circa 40% din treapta precedent^ ; care a bateriei, 51 anume 2 — 2,5 ori curentul de descarcare de
— a treia treapta : conform nomogramei din figura 3 ip 10 ore. Valorile mai mici prelungesc durata incarcarii. Valori
functie de tensiunea finala de incarcare (pet. 5.8.). mai mari nu sint admise.
Curentul Ip reprezinta consumul receptoarelor de lunga
durata care sint alinicntate in paralel c-u bateria, in timpul
incarcarii acesteia.
7.3.6. Puterea sursei de incarcare trebuie sa fie suficienta
pentru a indeplini urmatoarele conditii :
a) In cazul redresoarelor cu reglaj automat : sa debiteze
(.•urentul nominal I n (7.3.5.) la tensiunea U; (7.3.2.).
Pentru exemplul de la 7.3.2., daca redresorul are curentul
nominal de 63 A, puterea corespunzatoare este :
236 V X 63 A ^16 600 W
b) In cazul redresoarelor f&ra reglaj automat :
— sa dcbiteze curentul nominal In la tensiunea finala a
primei treple de incarcare (tinind seama de caderile de ten-
siune in conductoare si de necesitatea compensarii variatiilor
de tensiune din reteaua de aliment are) ;
— sa debiteze curentul ultimei trepte de incarcare (7.3.4.),
marit cu valoarea Ip (7.3.5.), la tensiunea finala de incarcare
(7.3.3.).
u detenninarea relabel inlre < De excmplu, pentru o bait-Tie de 104 elemente, de tip
•are $i tensiunea la borne, la un ni
plumb, cu pl5ci poziiive de mi N = 4, incarcata cu tensiunea finala de 2,70 V/element, curentul
•afata (STAS 445-75): nominal al redresorului fiind In -= 63 A, curentul absorbit de
receploare Ip -— 25 A, caderea de tensiune in conductoare 3%,
iar variatiile de tensiune in reteaua de alimentare intre — 10°/o
si + 5%, calculul se conduce astfel :
PE 112 PE 112
:ontim zn
— Tensiunea finala a prime! trepte (valoarea maxima) : 7.4.2. Limita superioara a domeniului de reglaj al tensiunii
104x2,40 + 3% + 10% ™ 283 V trebuie sa permita reglarea acesteia pina la valoarea corespun-
— Tensiunea finala de incarcare : 318 V (7.3.3.) zatoare pet. 5.9., tinind seama si de caderile de tensiune in
— Curentul final de incarcare raportat : 3,75 A (fig. 3) conductoarele de legatura. De asemenea, trebuie sa poata fi
— Curentul final de incarcare al bateriei : 3,75x4 = 15 A
compensate varia{iile de tensiune din re^eaua de alimentare.
— Curentul final debitat de redresor : 15+25 = 40 A Limita inferioara a domeniului de reglaj este aceeasi ca
— Puterea necesara la prima trcapta : 283x63 -^ 18 000 W pentru incarcarea ocazionala.
— Puterea necesara la ultima treapta : 318X40 ?^ 13 000 W In conditiile exemplului din art. 7.3.3. §i considerind ca
7.3.7. Pornirea si oprirea incarcarii ocazionale se va face incarcarea de egalizare se va face p!na la tensiunea de 2,75 V/
de regula astfel : element, limita superioara a domeniului de reglaj al tensiunii
a) In cazul redresoarelor cu reglaj automat, pornirea §i trebuie sa fie :
oprirea vor fi de asemenea automate. 104 X 2 323 V
Pornirea incarcarii ocazionale, adiea trecerea de la situatia
de functionare tampon la cea de incarcare ocazionala, se va 7.4.3. Valoarea ultimei trepte a curentului de incarcare se
face la revenirea tensiunii alternative, dupa orice intrerupere poate determina cu ajutorul nomogramei din figura 3.
a acesteia a carei durata depaseste o anumita valoare (de 7.4.4. In afara de condole indicate in art. 7.3.6., puterea
exomplu 5 min.).
sursei trebuie sa fie suficienta pentru a putea debita curentul
Oprirea incarcarii ocazionale, adica revenirea la functio-
corespunzator ultimei trepte (art. 7.4.3.) la tensiunea corespun-
narea tampon, se va face dupa trecerea unei durate predeter- zatoare limitei superioare a domeniului de reglaj (art. 7.4.2.).
minate, de la atingeroa tensiunii de degajare a gazelor (2,40 V/
element), sau de la inceputul incarcarii ocazionale, reglabila 7.4.5. In cazuri exceptional (de exemplu cind exista difi-
voit (de exemplu intre 15—25 ore). cultati de procurare a unei surse de incarcare cu caracteristici
Pornirea si oprirea manuala trebuie sa fie totdcauna corespunzatoare, dificulta^i de realizare a ventilarii sau cinci
posibile. ventilarea se face exclusiv mecanic — art. 11.5.), se poate
+ b) In cazui redresoarelor cu reglaj manual, pornirea §i renun^a la incarcarile de egalizare, inlocuindu-se cu incarcari
oprirea vor fi de asemenea manuale. ocazionale, executate in condi^u'le aratate la pet. 7.3.
Pornirea incarcarii ocazionale se va face dupa fiecare intre- In aceasta situate, se accepts reducerea corespunzatoare
rupere a tensiunii alternative, care a condus la o descarcare a duratei de viata a acumulatoarelor. In condi^iile unei exploa-
partiala a bateriei. tari ingrijite, aceasta reducere este de mica important^.
Oprirea incarcarii ocazionale se va face atunci cind timp
de doua ore la sfU'situl ponondc-i de incarcare, valorile tensiunii 7.5. Numarul surselor de incarcare
si densitatii electrolitului ramin nemodificate, (mind seama de
variatia de temperatura.
7.5.1. Fiecare bateric de acumulatoaro va dispune do pro-
pria sursa de incarcare.
7.4. Condi(ii pentru incarcarea de egalizare Kacordarea sursei de incarcare, in cazul bateriilor de lucru,
se va face pe sectia de bare colectoare opusa bateriei. Scopul
acestei dispozitii este acela de a putea separa de baterie, pen-
tru un timp scurt, anumite grupuri de receptoare, in vederea
controlului izola^iei §i al localizarii defectelor, receptoarele
fiind alimentate in acest interval de timp de sursa de incarcare.
PE 112
213
312 •
pol fiind legat la masa. Se preiau prin aceasta riscurile aratate
7.5.2. La orice obiectiv energetic unde exista balerii de la pet. 8.2.
acumulatoare, va fi disponibila cite o sursa de incarcare de b) Cind se alimenteaza inslalatii pentru care exista deja o
rezerva pentru fiecare tip (sorliment) de sursa de incarcare, in practice stabilita in sensul legarii la paminL a unui pol (de
una din urmatoarele variante : exemplu la instalatiile telelonice).
a) Sursa de rezerva racordata in instalatie. putind fi c) Cind legarea la pamint a unui pol este obligatorie prin
coneetata la bateria in cauza prin manevrarea unor aparate de constructia echipamentului.
conectare. In aceasta categoric intra si sursele aferente bate-
riilor de rezerva. 8.4. Legarea la pamint {la masa) este obligatorie in cazul
b) Sursa de rezervS existenta la fata locului (la obiectivul retelelor de curent continuu cu trei conductoare (cu priza inter-
energetic), dar neracordata. mediara la baterie, conform pet. 4.2.). La acestea se leaga la
c) Sursa de rezerva existenta intr-un deposit central, care pamint polul median.
deserveste mai multe obiective energetiee. Scopul legarii la pamint este acela de a evita supra-
Alegerea solutiei se va face pe criterii tehnico-economice, solicitarea izolatiei circuitelor alimcntate de una din sectii si
tinind seama de tjmpul necosar pentru inlocuirea sursei defecte. izolate corospunzator, cind se produce o punere la pamint a
polului opus.
8.5. Legarea la pamint (la masa) a unui pol al instala\iei
ALEGEBEA APARATAJULUI DE CONECTARE de curent continuu se va face, de regula, la tabloul principal
de distribute si va fi demontabila, in scopul masurarii rezis-
$1 PROTECTIE $1 A CONDUCTOARELOR tentei de izola^ie fa^a de pamint a retelei.
8.6. Aparatcle de conectare si de protectie se monteaza pe
8.1. La elaborarea schemeloi1 electrice ale instalatiilor de ambele conductoare ale circuitului respectiv.
curent continuu si la alegerea aparatajului s.i a conductoarelor, Fac exceptic re^elele cu un pol legat la pamint, la care
sint valabile principiile generale utilizate la proiectarea insta- aparatele se monteaza numai pe conductoarele legate la polul
latiilor electrice de joasa tensiune. izolat.
8.2. Retelele electrico de servicii proprii in curent continuu 8.7. Protectia circuitelor se poate realiza prin intremptoare
ale centralelor si statiilor electrice sint, de regula, complet automate sau prin sigurante fuzibile. Aceste aparate trcbuie sa
isolate fata de pamint. Prin aceasta se urmarestc realizarea fie astfel alese, incit sa fie indeplinite urmatoarele condiHi :
unei siguranle marite in functionarea anumitor rcceptoare im- — curentul de lunga durata absorbit de receptoare sa fie
portamc (de exomplu drcuite secundare), intrucit numai la o suportat fara inconveniente ;
duhla punere la pamint se poate produce o functionarc gresita. — curentii de suprasarcina de durata limitata (inclusiv cei
In acelasi timp, o simpla punere la pamint nu scoate imediat de pornire ai motoarelor electrice, daca exista) sa nu conduca
din funcfiune circuitul sau instalatia. la intrerupcrea circuitelor, in masura in care ei nu depa^esc
8.3. Se admite legarea la pamint (la masa} a unui pol al valorile admise, ca marime si durata ;
retelei de curent continuu (de obicei polul pozitiv, in scopul — curentii de scurtcircuit s3 fie intrerupti in eel mai
evitarii corodSrii cailor de curent), daca tensiunea nominala a scurt timp posibil, chiar daca alimentarea retelei se face nnmai
retelei nu depaseste 60 V, in unul din urmatoarele cazuri : de la sursa de incarcare, bateria de acumulatoare fiind deco-
a) Cind sc urmaresle reducerea numarului dc conductoare nectata ;
in instala^iile complicate sau in instalatiile in care sectiunile — caracteristicile timp-curent sa asigure select ivitatea
nect'sare ale conductoarelor sint mari. Pentru fiecare circuit functionarii.
sau receptor este necesar astfel un singur conductor, celalalt
PE 112 PE 112
814 Instalalii de curent uontinuo IngtalgtU de_
8.8. Conductoarele trebuie sa fie astfel alese, inclt sa fie Valorile determinate conform indicatiilor de mai sus sint
indeplinite urmatoarele conditii : valabile pentru bateriile complet incarcate si pentru momentul
— curentul dc lunga durata absorbit de reccptoare, precum initial al scurtcircuitului. Curentul de scurtcircuit scade repede
si curen^ii corespunzatori ai suprasarcinjlor de durata limitata, in tirnp, din cauza reducerii concentratiei electrolitului.
sa fie suportati fara inconveniente ; b) Aportul surselor de incarcaro la curentul de scurtcircuit
— caderile de tensiune sa se mentina in limitcle permise ; este aproximativ urmatorul :
— sa fie asigurata protectia la scurtcircuit si suprasarcina
a conductoarelor, de catre aparatele de protec^ie alese conform — redresoare cu reglaj automat, cu lirnitare de curent :
criteriilor indicate la pet. 8.7. Ii — 2 In
8.9. Protectia bateriilor, a barelor colectoare principale $i d — redresoare fara reglaj automat :
conductoarelor de legatura intre baterie si barele colectoare se Ii « (4 ... 5) I n
va face, de regula, prin intreruptoare automate. Acestea trebuie
sa posede contacte auxiliare, in scopul seinrtalizarii declansarilor unde:
automate. Ik cstc aportul sursei de incarcare la curentul de scurt-
In lipsa inlreruptoarelor automate, se admite inlocuirea lor circuit (A) ;
prin sigurante fuzibile, controlate corespunzator {pet. 9.5.). I n — curentul nominal al sursei de incarcare (A).
8.10. Curentii de scurtcircuit care pot lua nastere £n Valorile astfel determinate corespund scurtcircuitelor pro-
instalatiile de curent continuu se datoresc in cea mai rnare duse in apropierea sursei.
parte bateriilor de acumulatoare §i in mai mica masura
sursclor de incarcare. 8.11. Pentru verificarea functionarii protecfiilor, se vor lua
a) Pentru dcterminarea curentului de scurtcircuit datorat in considerare scurtcircuite produse atit la bornele aval ale
unei baterii de acumulaloare stationare acide cu plumb, se dispozitivelor de protecfie, cJt si in punctele cele mai indepar-
considers ca tensiunea clectromotoare are valoarea aproxima- tate ale circuitelor protejate.
tiva de 2,0 V/element, iar rezisten^a interna a unui element 8.12. Selectivitatea protectiilor trebuie sa fie asigurata
se determina cu rela^ia : pentru toate valorile posibile ale curentilor de scurtcircuit. Se
men(ioneaza ca la valori mari ale curentilor dc scurtcircuit, este
posifail ca pentru doua sigurante luzibile succesive sa nu fie
suficienta o diferentii de o singura treapta a curentului nominal,
alegerea trebuind sa fie facuta cu ajutorul caracteristicilor
timp-curent.
rj este rezisten^a interna a unui element, Q ;
c — un coelicient depinzind de tipul placilor ; Caracteristicile pentru curent continuu ale sigurantelor
fuzibile nu sint identice cu cele pentru curent alternativ.
Cio — capacitatea elementului la durata de descarcare de
10 ore (Ah).
In cazul acumulatoarelor stationare conform STAS445-75,
coeficientul c are valorile :
9. APARATE DE MASURA $1 CONTROL
0,14 pentru elemcntele care contin placi pozitive de tip LI ;
9.1. Aparatele de niasurat indicatoare din instalatiile de
0,17 pentru elementcle care contin placi pozitive de tip L2 ; curent continuu vor fi, de regula, magnetoelectrice, avind de
0,20 pentru elementele care confin placi pozitive de tip L4. preferin(a clasa de precizie 1, 5.
I PE 112
216

9.2. Masuri
Jnsl Li rnt c

. tensiunii trebuie sa se faca eel putin In


urmatoarele puncte :
tante (daca acest control nu se face chiar de catre receptoa-
rele alimcntate). Controlul se va face, de preferinta, la capatul
— pe fiecare sistem de bare colectoare circuitului, clt mai aproape de receptor.
—• la bornele bateriei de acumulatoare :are sectie In toate cazurile de rnai sus, disparitia tensiunii va fi
a bateriei; semnalizata optic si acustic, prin circuite alimentate separat
—• la bornele surselor de mcSrcare. sau de alte surse.
La local masurarii tensiunii direct la bornele bateriei si In circuitele care alimenteaza receptoare mai putin im-
ale surselor de incarcare, se poate face masurarea la tabloul portante, este suficienta semnalizarea dcclansarii automate a
general de distribute (de exemplu pe conductoarele de intrcruptoarelor sau a arderii sigurantelor fuzibile de pro-
legatura). tectie.
Pentru masurarea tensiunii in mai multe puncte, se pot
folosi voltmetre cu comutator. 9.5. Cind bateriile si circuitele lor de legatura cu barele
colectoare sint protejate prin sigaran^e fuzibile (art. 8.9.),
Prevederile din acest articol nu sint obligatorii pentru controlul intcgritatii acestora nu se poate face numai prin
bateriile mici din punctele de alimentare ale retelelor de controlul prezen^ei tensiunii pe barele colectoare, din cauza
distribute.
existence! surselor de incarcare. La arderea sigurantelor prin-
9.3. Masurarea curentului trebuie sa sf • faca col putin in cipale ale bateriei, sursa de incarcare poate continua sa
urmatoarele circuite : asigure prezenta tensiunii pe barele colectoare, fara a se pro-
— in circuitul bateriei; duce deci semnalizarea necesara.
— in circuitul fiecarei surse de incarcare ; In acest caz se recomanda controluL integritatii siguran-
— In toate circuitele In care este necesar controlul siste- telor fuzibile prin contacte auxiliare ale acestora sau prin alt
matic al regimului de lucru (de exemplu in circuitele motoa- dispozitiv adecvat.
relor electrice).
9.6. Rc'telele de servicii proprii in curent continuu vor fi
In circuitul bateriei se va monta un ampermetru supli- prevazute cu instalafii pentru controlui izolatiei.
mentar, cu o scara redusa, pentru masurarea exacts a curen- La instalatiile care functioneaza complet izolate fat^a de
tului in regim tampon sau de alimentare permanenta. El va pamint, acest control va consta din masurarea periodica a
fi introdus in circuit numai in momentul masurarii curentilor rezistentc'i de izolatie si semnalizarea automata, optica si
mici. acustica, a punerilor la pamint.
Ampermetrele montate in circuitul bateriei vor avea zero La instalatiile care functioneaza cu un pol legat la pamint,
la mijlocul scarii. controlul va consta din masurarea periodica a rezistenLei de
Prevederile din acest articol nu sint obligatorii pentru izolatie (cu legatura la pamint desfacuta).
bateriile mici din punctele de alimentare ale retelelor de Instalatiile pentru controlul izolatiei vor fi racordate la
distribute. barele colectoare principale.
9.4. Se va face controlul permanent al prezentei tensiunii 9-7. Pentru realizarea controlului izolatiei, prevazut in arti-
pe barele colectoare generale de curent continuu, pe barele colul precedent, la retelele complet izolate fata de pamint, se
colectoare ale tablourilor de distribute care alimenteaza recep- indica urmatoarele :
toare importante, precum si In toate punctele vitale ale a) In legatura cu semnalizarea punerilor la pamint, se va
retelei.
considera ca avarie a izolatiei scaderea rezistentei de izolatie a
De asemenea, se va face controlul permanent al prezentei unui pol sub o valoare prestabilita H m . Aceasta valoare trebuie
tensiunii in circuitele de alimentare a receptoarelor impor- astfel determinata, Sncit o noua punere la pamint (chiar neta)
PE 112
Instalatii tie intin-
c:) Exista o vcntilare a incaperii, cu un debit conform indi-
in retca sa nu conduca la urmari nedorite, de exemplu sa nu catiilor date la capitolul 11, iar incarcarea acumulatoarelor se
poata provoca func^ionarea celui inai sensibil releu. Valoarea face fara depasirea tensiunii de degaj'are a gazelor (2,4 V/ele-
Bm va indep]ini in plus condi^iile : ment la acumulatoarele acide cu plumb).
— re^ele cu tensiunea nominala de 220 V : Rra > 30 000 £3 ; d) Puterea maxima de incarcare {definita ca produsul
— retele cu tensiunea nominala < 110 V : Rm 5*10 000 i'i. dintre curentul maxim al sursei de incarcare si tensiunea norni-
b) In legatura cu masurarea periodica a rezistentei de izo- nala a bateriei) nu depaseste 2 kW, incaperea este bine aerisita
latie, in exploatare se va considera ca trebuie luate masuri de '(avind, de exemplu, fcrestro spre exterior pe eel pu^in doi
remediere daca rezistenta totala de izolatie a scazut sub o pereti), iar volumul sau liber este de eel pu^in 2,5 ori mai mare
valoare prestabilita Rm . Aceasta valoare tre'buie determinate in dee'it debitul orar de aer care ar fi necesar pentru ventilate,
legatura cu sensibilitatea instalatiei de semnalizare a punerilor conform indica^iilor din capitolul 11. Daca volumul liber este
la pamint, cu urmatoarele conditii : rezisten^a totala de izolatic mai mic, trebuie sa fie realizata ventilarea corespunzatoare,
este mai mare decit RJn , iar in aceasta situate, la aparitia unei conform capitolului 11.
puneri la pamint localizate, care reduce rezistenta de izolatie a Tensiunea nominala a acumulatoarelor acide cu plumb,
unui pol sub valoarea Rm , instalatia de semnalizare sa func- care trebuie luatS in considerare in cadrul prevederilor acestui
tioneze. articol, este de 2 V/element.
Valoarea R^ trebuie indicala in project si In instructiunile
de exploatare. 10.3, Instalarea acumulatoarelor si a bateriilor de acumu-
latoarc in laboratoare sau incaperi similare fara pericol de
9.8. La obiectivele energetice de mai mica important, se explozie, se poate face in aceleasi conditii ca in articolul pre-
admite ca dispozitivul pentru masurarea rezisten^ei de izolalie cedent, cu excluderea condi1;iei de la pet. d.
sa fie transporlabil, deservind mai multe objective energetice.
10.4. In toate celelalte cazuri, bateriile de acumulatoare se
instaleaza In incaperi special destinate aceatui scop (camere de
acumulatoare), de preferinta cu intrare printr-o camera tampon.
10. INSTALAKEA ACUMULATOARELOR Se pot instala in aceeasi camera mai multe baterii acide
§1 AMENAJAREA SPA^IILOR AFERENTE cu plumb sau mai multe baterii alcaline-.
Pe linga fiecare camera de acumulatoare se pot prevedea
urmatoarele incaperi anexe :
10.1. Acumulatoarele acide cu plumb nu pot fi instalate in a) Camera tampon.
aceeasi incapere cu acumulatoarele alcaline. b) Depozitul de electrolit, de apa distilata si de materiale
10.2, Acumulatoarele individuale si bateriile de acumula- de rezerva.
toaro pot fi instalate in incaperi do produce industriala Era c) Camera instala^iilor electrice anexe (de exemplu de
pericol do explozie, numai daca olernentelo sint de tip inchis incarcare).
si in plus oste indeplinita eel pu^in una dintro urmatoarele d) Camera instala^ici de ventilare.
condHii : Se admite accesul direct in camera acumulatoarelor, fara
incapere tampon, in urmatoarele cazuri :
a) tncarcarea nu se face in incaperea respectiva.
— Cind accesul se face din exterior. In aceasta situate se
b) Elementele sint montate Intr-o cutie (dulap) rezistenta la vor lua masuri pentru a se preveni patrunderea apei de ploaie
ac^iunea electrolitului, care permite Indopartarea electrolitului si a zapezii in camera acumulatoarelor, de exemplu prin pre-
scurs din acurnulatoare. Cutia are canale de intrare si de iesire vederea unor usi duble si a unei copertine in exterior sau prin
a aerului pentru ventilate spre exterior. Trebuie respectate in retragerea intrarii fata de linia pere^ilor exteriori.
acelasi timp indicatiile din capitolul 11.
PE 112
rnstaiaj.!! de c

— Cind acumulatoarele sint de tip inchis, iar accesul se


face dintr-o incapere de trecere sau dintr-un coridor, in care acestei indicatii, va depasi cu eel pulin 0,75 m inaltimea
nu exists instalatii tehnologice si personalul nu lucreaza in maxima a bateriei {inclusiv postamentele) ;
permanenta. — din punctul de vedcre al circula^iei personalului, ea va
Se poate renun^a la dopozitul de electrolit, de apa dsstilata fi de minimum 2 m.
si de materiale de rezerva. Acestea pot fi pastrate chiar in 10.8. Pere^ii, plaloanele si pardoselile camerelor de acumu-
camera acuraulatoarelor sau in camera tampon, daca exista latoare, ale camerelor tampon si ale depozitelor de electrolit
spatiul necesar. trebuie sa fie construite din materiale incombustibile si rezis-
Se poate renun^a, de asemenca, la camera instalatiilor tenie !a umiditate si electrolit.
cleclrice anexe, amplasmdu-se aceste instalatii inLr-o alia
incapere. De exemplu sursele de incarcare pot fi instalate in 10.9. Se va cvita comparLimeniarea plaToanelor camerelor
camera de comanda. de acumulatoare prin grinzi aparente. Daca acest lucru nu este
posibil, se va asigura ventilarea fiecarui cornpartiment.
10.5. Camera aeumulatoarelor, camera tampon si depozitul
de electrolit, apa distilata si materiale de rezerva sint incaperi 10.10. Plafoanele camerelor de acumulatoare pot sa rfimina
umede (categoria U2) si cu mediu corosiv (categoria K), iar din netencuite. In acest caz. suprafa^a lor trebuie sa fie foarte
punctul de vedere al pericolului de electrocutare sint incaperi bine netezita de asperitati si curatata, astfel melt sa se evite
foarte periculoase (Normativ I 7 si STAS 8275). caderea unor particule de beton in acumulatoare.
Camera instalatiilor electrice anexe si camera instala^iei de 10.11. Suprafata pereLilor camerelor de acumulatoare tre-
ventilare sint incaperi uscate si cu grad rnic de pericol de buie sa fie bine netezita, pentru a se evita depunerea prafului.
eleclrocutare. Cind peretii sint din zidarie de caramida, ea trebuie sa fie
Toate incaperile de mai sus sint considerate incaperi spe- bine rostuitS sau teneuita.
ciale pentru echipamente electrice, accesibile numai persoanelor
caiificatc (categoria E, normativ I 7). 10.12. Se recomanda ca pere^ii ?i plafoanele camerelor de
aeumulaloare sa fie vopsite cu vopsea rezistenta la electrolit
Aparatele, instala^iile sau obiectele situate in aceste inca- (vopsea antiacida in cazul acumulatoarelor acide cu plumb).
peri vor fi eorespunzaioare rnediului din incaperea respectiva. Vopseaua nu trebuie sa produca emanatii daunatoart; acumu-
10.6. Camerele de acumulatoare trebuie s3 fie ferite de latoarelor.
patrunderea corpurilor slraine, a prafului, a inipuritatilor si a In locul vopsirii, peretii pot fi acoperiti cu placi ceramice,
gazelor agresive, precum si contra trepidatiilor, in masura in rezistente la electrolit.
care se considera ca aceste nocivitati au o intensitate care poate
periclita buna func^ionare a bateriilor. 10.13. Stratul de pardosc •ala care se asternc peste planseul
inferior al camerelor de acui lulatoare va fi, de regulS, perfect
Se interzice trecerea prin camerele de acumulatoare a con-
ductelor pentru fluide si a conductelor sau cablurilor electrice,
cu excep^ia celor care deservesc instalatiile propriu-zise ale In cazul camerelor de dimensiuni foarte mari, poate fi
acestor Incaperi. neeesara o gura de scurgere a apei, in scopul spalarii pardo-
selii de depunerile si de stropii de electrolit. In aceasta situatie,
10.7. InaHimea libera a camerelor de acumulatoare va pardoseala va avea o panta de minimum 1% inspre gura de
indeplini urmfitoarele condi^ii : scurgere.
— din punctul de vedere al instalfirii si descrvirii bate-
riilor, va fi eel pu^in egala cu inaltimea minima indicata de 10.14. Stratul de pardoseala trebuie sa fie rezistent la
intreprinderea constructoare a acumulatoarelor sau, in lipsa electrolit, sa nu prezinte pericol de rupere sau fisurare si sa
nu prcduea emanatii daunatoare acumulatoarelor.
PE 112
PE 112 i de c
Instalajii_de_
trebuie sa fie confec^ionate din materiale rezistente la umiditate
10.15. Eventualele guri de scurgere si conductele respec- si electrolit sau sa fie protejate cu vopsea de protectie
tive, precum si legaturile lor cu stratul de pardoseala, trebuie corespunzatoare.
sa fie rezistente la electrolit.
DacS este necesar, se vor lua masuri speciale peniru ca apa 10.21. Instala^iile electrice din camerele de acumulatoare,
impuriCicata scursa din camerele acuraulatoarelor sa nu pro- din camerele tampon si din depozitele de electrolit vor fi
voace neajunsuri. corespunzatoare mediului umed §i corosiv.
Nu se vor monta in interiorul camerelor de acumulatoare
10.16. Stratul de pardoseala poate fi realizat de exemplu intreruptoare, prize sau alte elernente care pot produce arcuri
din urmatoarele materiale : electrice.
a) Strat de beton sau placi de ciment bine netezite, avind Corpurile de iluminat se vor gasi la o distanta de eel puyn
deasupra un strat subtire de bitum sau o alia tratare super- 1 m de acumulatoare. Daca aceasta distanta nu poate Li respec-
ficiala de protec^ie. Eventualele rosturi trebuie sa fie umplute tata, se vor folosi corpuri de iluminat antiexplo^ive.
cu o masa elastica si rezistenta la electrolit. Corpurile de iluminat vor fi plasate numai deasupra eori-
b) Placi ceramice rezistente la electrolit, fixate intr-o masa doareJor de acces dintre sirurile de acumulatoare §i vor pennite
bitumiiioasa sau Intr-un chit de asemenea rezistent la eloctrolit, un acces usor.
cu rostuirea corespunzatoare. Este necesar un strat de izolare
sub placile ceraraice. 10.22. Daca in camerele acumulatoarelor acide cu plumb
c) Strai. de asfalt turnat, rezistent la electrolit. Sub izola- se prevad diverse mstalatii interioare, elementcle metalice (de
toarele de sprijin ale stelajelor sau ale acumulatoare lor sint otel) ale acestora vor fi protejate eu vopsea antiacida.
necesare placi de repartizare a sarcinii, rezistente la electrolit. 10.23. Acumulatoarele pot fi dispuse Intr-un singur plan
d) Placi de asfalt rezistente la presume mare si 3a (depozitie parter) sau in planuri succesive (putind exista dispo-
electrolit. zitii In trepte si etajate), conform indicatiilor intreprinderii
10.17. Rosturile de dilatare trebuie sa fie umplute cu o furnizoare.
masa elaslica rezistenta la electrolit. In cazul dispozi^iei parter, acumulatoarele mari se asaza
Este necesara o buna etansare la Srnbinarea pardoselilor direct pe pardoseala, pe clnd cele de dimensiuni mai mici, din
cu peretii, prevazindu-sc o mica scafa. motive de exploatare mai coraoda, se monteaza pe postamente-
10.18. Ferestrele camerelor de acumulatoare, care se pot Pentru dispozitiile in trepte sau etajate, sint necesare tot-
sparge din exterior (de exemplu cele orientate spre cai de deauna postamente.
circulate publice) vor fi protejate in afara cu gratare sau plasa 10.24. Postamentele vor fi confectionate din material*?
metalic'a cu ochiuri mici sau vor fi prevazute cu sticla rezistente la electrolit sau tratate ori protejate corespunzator.
arraata. In cazul dispunerii acumulatoarelor in parter sau in trepte,
Ferestrele situate in bataia soarelui vor avea goatnuri se recornanda din motive economice utilizarea unor postamentta
mate. de beton sau din zidarie de caramida.
10.19. Usile camerelor de acumulatoare, ale camerelor Clnd acumulatoarele sint dispuse etajat, pot fi folosite
tampon si ale dcpozitelor de electrolit vor avea praguri si se postamente din lemn impregnat sau vopsit. In cazul acumula-
vor deschide spre exterioruL incaperii. toarelf>r alcaline, se pot folosi de asemenea postamente din otel.
Ele trebuie sa poatg Ti incuiate din exterior, deschiderea Sint admise si alte materiale rezistente la electrolit.
din interior putmdu-se face insa cu usuries.
10.25. Acumulatoarele trebuie sa fie izolate fata de posta-
10.20. Usilc si ramele ferestrelor apartinind camerelor de mente sau fa^a de pardoseala.
acumulatoare, camerelor tampon si depozitelor de electrolit
PE 112 PE 112

Postaraentele de lernn Irebuie, de asemenea, sa lie izolate 10.31. In interiorul camerelor de acumulatoare, conexiunile
fata de parcioseala. electrice la baterii vor fi realizate cu bare metalice rotunde
Izolatia va fi astM realizata, incit in decursul exploatarJi neizolate sau cu condiictoare izolate electric cu materiale
rezistenta de izola^ie a retelei de curent conlinuu sa nu scada rezistentc la umidjtate si electrolit.
sub limitele admise. In cazul acumulatoarelor acide cu plumb, materialul con-
La baleriile noi, montate pe postamente noi (daca este ductoarelor va fi cuprul. In cazul acumulatoarelor alcaline, se
recomanda folosirea conductoarelor de otcl.
cazul), rezistenta de izolatie a bateriei fata de pammt nu Ire- Conductoarele neizolate se vopsesc cu lac rezistent la elec-
buie sa fie mai mica de 1 MtJ. irolit sau se ung cu vaselina.
10.26. Intre §irurile de acumulatoare ?i pereti trebuie sS 10.32. Montarea conductoarelor electrice si a conductelor
existe un spatiu liber de minimum 50 mm pentru circulatia de .instalatii deasupra acumulatoarelor va fi evUata.
aerului. 10.33. Trecerile conductoarelor electrice si ale conductelor
10.27. Pentru fiecare sir de acumulatoare trebuie sa exists de instalatii prin peretii camerelor de acumulatoare trebuie
un coridor de acces eel pu^in pe o parte. Latimea libera minima sa fie etansate cu materiale rezistente !a umezeala si clectrolit.
a coridoarelor este de 0,80 m. Cind exista acumulatoare pe ]n acest scop, pentru conductoarelc neizolate pot fi folosite
arnbele parti ale coridoarelor, se recomanda o latime libera de • de cxernplu placi de trecere din PVC dur sau din polimeri acri-
lici (plexiglas), iar pentru conductele si cablurile izolate cu
eel pu^in 1 m. PVC, tuburi de trecere etansate cu vata dc stjcla.
10.28. Sc va evita instalarea acuraulatoarelor In imediata
10.34. Elementele fiecarei baterii de acumulatoare vor fi
apropiere a ferestrelor. Manevrarea ferestrelor trebuie sa fie
numerotate. Numerele trebuie sa fie scrise vizibil pe postament
posibila din coridoarele de acces dintre acumulatoare, iar in sau chiar pe corpul acumulatorului, cu vopsea rezistenta la
pozitia deschis e]e nu trebuio sa se gaseasca deasupra ele- clectrolit sau cu alte mijloace cores pun zatoare.
mentclor. Daca in aceeas.i camera exista mai multe baterii de acu-
10.29. Dispozitia elementelor si a conductoarelor trebuie mulatoare, se vor prevedea inscriptii distincte, astfel incit sa fie
sa fie astfel aleasa, incit o persoana sa nu poata atinge simultan evitate confuziile.
doua parti neizolate aflatc sub tensiune si situate la o inalUme
mai mica de 2 m, intre care exists o tensiune nominala mai
mare decit 220 V. Aceasta condole se considers indeplinita, de 11. VENTILABEA §1 INCALZIREA CAMERELOR
exemplu, daca distanta intre parole respective este mat maro DE ACUMULATOARE $1 A INCAPERILOR ANEXE
de 1,50 m sau daca st: iau alte masurj corespunzatoare (do
exemplu perc^i despartitori). 11.1. Camorele rie acumulatoare trebuie sa fie permanent
Tensiunea nominala a unui acumulator acid cu plumb se ventilate, indiferent daca bateriilc se gasesc in incarcare, in
ronsidora egala cu 2 V. dcscarcare sau in repaus.
Ventilarea are doua scopuri :
10.30. Daca in aceeagi camera de acumulatoare se insta- — diluarca amestecului de hidro^en, pentru inlaturarea
leazS mai multe baterii, se recomanda ca distanta dintre ele- pericolului de explozie ;
mentele apartinind unor baterii diferite sa nu fie mai mica — diluarea si evacuarea dcgajarilor du electroliL in aer,
de 1 m. data fiind nocivitatea acestor substante pentru personalul de
PE 112
Instalatn de cureiit contimiu 2Z1

deservire, precum si in vederea reducerii gradului de agresivi- unde Ig este curentul de ine&rcare in perioada dygajarii gazelor;
tatc asupra materialclor. — daca nu exista blocajul indicat mai sus :
Amestecul de hidrogen si aer este exploziv daca contine I = I max (A)
intre 3,8—750/0 hidrogen (in volume), iar temperatura de auto-
aprindere a amestecului este de 580°C. unde Imilx este curentul maxim care poate Ii debitat de sursa
de incarcare, sub o tensiune la borne egala cu tensiunea de
11.2. Debitul de aer Q necesar pentru ventilatic rezulta degajare a gazelor la baterie.
din relatia :
c) In timpul incarcarii perrnanente, in caaul func^ionarii
Q = . d.q.s.n.I (mVh)
in tampon :
— acumulatoare acide cu plumb : I = 0,01 do (A)'
— acumulatoare alcaline : I — 0,01 C$ (A)
d— = 26 (factorul de diluare necesar pentru ca ames-
d) In timpul incarcarii permanente la bateriile de rezerva :
tecul de hidrogen si aer sa nu fie exploziv) ; — acumulatoare acide cu plumb : I = 0,01 C1() (A)
q = 0,42x10-" mVAh '(debitul de hidrogen produs de lie- — acumulatoare alcaline : I = 0,01 C:, (A)
care clement la 0°C ?i 760 Torr) ; e) In timpul descarcarii sau in repaus :
. s = 5 (coeficientul de siguranta) ; — acumulatoare acide cu plumb : I = 0,0033 Cio (A)
— acumulatoare alcaline : I = 0,0033 Cr, (A)
n — numarul de elernente ;
In relatiile indicate in acest articol C ] 0 ?i Cs sint capaci-
I •— curontul care strabate bateria, A. tatile nominale ale bateriilor, in regimurile de descarcare de
Pe baza valorilor indicate, rela^ia de mai sue devine : 10 si 5 ore.
Q= ! 55-10- a -n-I (m'/h) 11.4. Debitele de aer determinate conform indicatiilor pre-
Se neglijeaza influenta temperaturii. cedente trebuie sa fie aaigurate in mod specific pentru fiecare
11.3. Curontul I care intervine in rela^ia din articolul pre- situatie de functionare a bateriilor.
cedent are valoarea : 11.5. Ventilarea camerelor de acumulatoare va li, pe clt
a) In timpul incarcarii ocazionale cu ajutorul unei surse posibil, naturala. Daca ventila^ia naturala nu este suficienta,
auiomatizate, tensiunea linala de incarcare fiind limitata ea poate fi completata c\i o ventilare mecanica, care sa
automat, astfel Inert sa nu depaseasca tensiunea de degajare a func^ioneze nurnai in perioadele de incarcare ocazionala sau de
gazelor : egalizare a bateriilor, raminind ca In pt'rioadelc de incarcare
permanenta, descarcare si repaus sa se faca numai ventilarea
— acumnlatoare acide cu plumb : I = 0,02 C IO (A) naturala.
— acumulatoare alcaline : I = 0,04 Cj (A) Se admite sa se facS exclusiv ventilare mecanica, c-u
b) In timpul incarcarii ocazionale cu ajutorul unci surse functionare permanenta, in cazuri bine justificate, ra do
cu reglaj manual si In timpul incarcarii de egaliaare : exemplu :
— daca exista un blocaj care, dupa atingerea tensiunu de — la centrale hidroelectricc subterane ;
degajare a gazelor, intrerupe incarcarea cind valoarea curen- —- pentru camere de acumulatoare fara legatura directs
tuluj de incarcare care strabate bateria depa?este cu mai mult cu exteriorul;
de 10% pe cea stabilita pentru perioada dcgajarii de gaze, pe — cind exista dificultati in realizarea debitului necesar
o durata mai mare de 5 min : prin ventilare naturala etc.
La terminarea incarcarii ocazionale, ventilatia metianicil va
I = Ig (A) func^iona in continuare eel pu^in 1,5 ore.
PE 112
PE 112
11.6. In cazul prevederii unei ventilari mecanice, trebuie
sa fie indeplinita una dintre urmatoarele conditii : De asemenea, chid exista o instala^ie de ventilare mecanica,
a) Incarcarca ocazionala sa se faca cu o sursa automati- organelc de exploatare trebuie sa ia toate masurile organiza-
zala, tcnsiunea de incarcare fiind limitata automat la n valoare lorice necesare pentru instruirea personalului de deservire, in
care nu depas.esl.e tensiunea de degajare a gazelor. Se renunta ^^ederea exploatarii corecte si evitarii incidentelor de exploatare
la mcarcarile do egalizare, inlocuindu-se cu jncarcari ocazionale. si a accidentelor.
b) Sa cxisto un sistera de blocaj, care sa intrerupa automat 11.11. Indifercnt daca ventilatia este naturala sau meca-
incarcarea ocazionala sau de egalizare daca nu funciioneaza nica, intrarea aerului proaspat trebuie sa se fata in apro-
inslalaHa d<> ventilate mecanica. pierea pardoselii.
Cind exista numai ventilarc mecanica pentru toate situa- Daca exista pericolul introducerii unei cantita^i de peat
tiik- do i'unctionare ale batoriei, ventilatoarele si motoarete de daunatoare, odata cu aerul de ventilatie, se vor lua masuri
antrenare trebuie sa fie dublate, constituind o instala[ie de pentru purificarea aerului proaspat.
rezerva, cu intrare automata in functiune, la oprirea instalatiei Evacuarea aerului trebuie sa se faca pe partea opusa
de ba2a. In acest caz se recomanda de asemenea adoptarea intrarii, in apropierea plafonului. Cind incartarea ocazionalii
solu^iei de la pet. a de mai sus. se face cu depasirea tensiunii de degajare a gazelor, precum si
atunci cincl se prevad incarcari de egalizare, este necesar sa se
11.7. In cazul bateriilor montate in cutii (dulapuri), vcnti- prevada orificii de evacuare a aerului si in apropierea pardo-
larea mecanica este obligatorie, daca puterea maxima de selii. In acest caz, sectiunea totals de evacuare va fi repartizata
incarcare (definita ca in pet. 10.2. d) depa?e§te 2 kW.
aproximativ astfel : 2/3 in apropierea plafonului s.i 1/3 in
11.8. Pentru camerele tampon si pentru depozitele de apropierea pardoselii.
electrolit trebuie sa se prevada o ventilare naturala sau meca- Aerul proaspat trebuie sa circule pe cit posibil deasupra
nica, dupa caz. Se recomanda ca schimbul orar de aer sa tuturor elementelor.
reprezinte de circa trei ori volumul incaperii, fara a depasi In cazul bateriilor cu puterea maxima de incarcare (defi-
insa marjmea schimbului prevazut pentru camera de acumula- nita conform pet. 10.2. d) mai mica decit 2 kW, instalate in
toare propriu-^isii. Incaperi al caror volum este de eel pu^in 2,5 ori mai mare
11.9. La puntrea in func^iune a bateriilor de acumulatoare, decit debitul orar de aer necesar pentru ventilare, introducerea
in functie do operatiile pe care le prevede in acest scop si evacuarea aerului se pot face pe aceeasi parte a Jncaperii.
inLreprinderea furnizoarc, poate fi necesara o ventilare cu un 11.12. In cazul bateriilor instalate in cutii (dulapuri), con-
debit mai mare decit eel necesar in cursul exploatarii normale. form pet. 10.2. b. aerul de ventilate poate fi preluat din fnca-
In astfel de cazuri. ventilarea va putea fi ameliorate prin perea in care se gaseste cutia (dulapul), sau din incaperilc
descliiderea tuturor ferestrelor si eventual cu ajutorul unei vecine, si apoi evacuat tot acolo ; daca puterea maxima de
inslalaiil de ventilate mobile. incarcare (definita conform pet. 10.2. d) nu depaseste 2 kW,
incaperea este bine aerisitS (avind, de exemplu, ferestre spre
11.10. Intreruperea nodorita a alimentarii cu energie elec- exterior pe eel pu^in doi pere^i), iar volumul s5u liber este de
instalatiei de ventilare mecanica, precum si defectele pe eel pu^in 2,5 ori mai mare decit debitul orar de aer necesar
eiec'lrica, vor fi ; nnalizate.
pentru ventilatie.
Defectele pe partea mecanica a instalaliei de ventilare (la 11.13. Golurile §i canalele de ventilare pentru instalatiilo
curelele de antrenare, la burdufurile dintre ventilator si cana- de acumulatoare nu trebuie sa fie in legatura cu celelalte
lele de ventilate, la lagare, la rotorul veiitilatorului etc.) vor canale de ventilate ale cladirii, nici cu cosurile de evacuare.
fi evitate pe baza unor revizii saptaminale obligatorii. Canalele de ventilare vor fi executate din materiale
rezistente la umiditate 51 electrolit. In cazul acumulatoarelor
PE 112
Instalatii dc c 831

acide cu plumb, se poate folosi tabla de otel galvanlzata, pro- distanta lor pina la vascle acumulatoarelor nu va fi mai mica
tejata cu vopsea rezistenta la acid. de 0,75 m.
Canalele dc ventilare de evacuare vor avea iesirea in aor La dispunerea corpurilor de incalzire, se va urmari incal-
liber situata la inaltime suficienta si se vor lua masuri pentru zirea cit mai un if or ma a bateriei.
evitaroa degradarii rapide a par^ilor de constructie din apro-
piere, daca acestea sint realizate din materials sensibile la
electrolit.
In eazul evacuarii deasupra acoperisului, daca nu se i'axt
alte masuri de protectie, se considera de regula ca aceste con-
ditii sint indeplinite, cind golul de evacuare se gaseste la inal- 11.19. Se recomanda prevederea unei automatizari sau a
timea de minimum 1 m fata de acoperjs. unei semnalizari, pentru pornirea si oprirca instalatiei de incal-
Golurile de ventilare vor fi protejate contra precipitatiilor zire. La instala^iile fara personal permanent estc necesara
atmosferice. automatizarea.
Canalele de ventilare pe sub care se circula vor fi astfel Reglajul instalatiei de automatizare trebuie sa poata fi
amplasate, incit sa sc asigure o inaltime libera de circulate realizat astfel, incit temperatura in camera acumulatoarelor sa
do ccl pm;in 2 m. nu scada sub valoarea minima admisa (pet. 11.16.) si sa nu
11.14. Cind existii ventilatie mecanica, ea va fi realizala creasca peste J-25°C datorita instalatiei de incalzire.
astfel : 11.20. Camerele tampon si depozitele de electrolit si apa
— in depresiune in camera acumulatoarelor §1 in depo- distilatii trebuie sa fie construite astfel, incit temperatura
zitul de electrolit ; interioara sa nu scada sub valoarea de ^|-5°C. Daca este
— in suprapresiune in camera tampon. necesar, trebuie sa se prevada instala^ii de incalzire corespun-
zatoare.
11.15. Ventilatoarele si motoarelo electrice de antrenare
se vor g£si in afara camerei acumulatoarelor.
Ventilatoarele vor fi rezistente la umiditate si electrolit. 12. MATERIALE DE REZERVA §1 AUXILIARE
Se recomanda ca rotoarele ventilatoarelor sa fie constniite
dintr-un material care nu se incarca electrostatic §i nu produce
scintei la lovirea cu un corp strain. 12.1. Instalatiile de acumulatoare trebuie sa fie prevazute
cu niaterialele de rezerva necesare, in concordan^a si cu indi-
11.16. Temperatura minima admisa in camerele de acu- catiile intreprinderii furnizoare.
mulatoare, in cazul acumulatoarelor acide cu plumb, este de Pentru bateriile sta^ionare cu plumb se indica informativ
+ 5°C. Se recomanda insa valoarca de +10°C. urmatoarele :
Se admit temperaturi mai joase (pina la minimum 0°C), — vase de sticla (in cazul elementelor montate in astfel
cu conditia dimensionarii corcspunzatoare a bateriei, pentru a de vase), placi, betisoare izolante, separatoare (plansete),
tine seama de scaderea capacitatu ?i de cresterea caderilor de arcuri, pun^i, izolatoare, in cantitate de circa 5y0 din cele
tensiune la §ocuri de curent. montate ;
11.17. Daca este necesar, trebuie sa se prevada instala^ii — geamuri de sticla pentru acoperirea elementelor, In
de incalzire a camcrelor de acumulatoare. cantitate de circa 10°/<j din cele montate ;
Corpurile de incalzire vor Ji rezistente la umiditate si elec- — o cantitate de acid si de apa distilata, eventual si elec-
tr.olit, temperatura lor superficiala nu va depasi +2006C, iar trolit gata preparat.
PE 112 PE 112

12.2. Se vor prevedea, de asemenea, urmatoarele materials d) In camerele de acumulatoare trebuie sa existe :
auxiliare : — un indicator galben de securitate : SUBSTANTE
— densimetro si tcrmometre pentru masurarea densitatii si CAUSTICE, ACID SULFURIC SI PLUMB. INTERZIS A
temperaturii electrolitului {cite 2—5 buc.) ; MlNCA SI A BEA (STAS 297/1-68 si 297/2-68) ;
— terniometre pentru masurarea temperaturii mediului . — un indicator albastru auxiliar : LUCRATI NUMAI CU
ambiant (1—2 hue.) ; ECHIPAMENT DE PROTECTIE (STAS 297/1-68 §i 297/2-68).
— voltmetre portative de curent continuu cu scara de 13.2. In legatura cu tehnica sceuritatH, se mentioneaza :
3—0—3 V (2 buc.) ; a) Conform STAS 8275-68 ..Protec^ia impotriva electro-
— lampi portative (2—3 buc.) de constructie antit?xplo- cutarilor. Terminologie", retelele izolate fata de pamint, cu
7,iva, rezistente la uraiditate si electrolit, aliracntate de la o tensiunea intre conductoare mai mica dectt 1 000 V, precum si
sursa portativa inter ioara (in vederea lucrului la o distanta mai retelele legate la pamint, cu tensiuni pina la 250 V fata de
mica de 1 m dc acumulatoare) ; pamint, sint considerate ca instala^U de joasa tensiune.
— cani de sticia sau din material plastic, pentru com- Instalatiile de curent continuu din centralele si statiile
pletarea electrolitului (2—3 buc.) ; electrice fac parte din aceasta categorie.
— o trusa cu reactivi, eprubete gi pipete, pentru analiza b) Incaperile instala^iilor de acumulatoare sint considerate
electrolitului si a lichidelor de reumplere ; incaperi speciale pentru echipamente electrice, accesibile numai
— echipament de protec^ie (cap. 13) ; persoanelor calificate.
— alte materials auxiliara indicate de intreprinderea c) La bateriile cu tensiunea nominala de 220 V, se reco-
furnizoare a acumulatoarelor. manda sa se prevada pe coridoarele de acces dintre sirurile de
acumulatoare, gratare sau platforme izolante.
d) Inainte de punerea in functfune a bateriilor de acumu-
13. IGIENA MUNCH, TEHNICA SECURITATII, latoare, se va controla respectarea distantelor indicate la
pet. 10.29. ;ji 10.30.
PROTECTIA CONTRA INCENDIILOR
13.3. In legatura cu protec^ia contra incendiilor si a cxplo-
§1 A EXPLOZIILOR ziilor se mentioneaza :
a) Pentru evitarea pericolului de explozie, se prevad urma-
13.1. In legatura cu igiena muncii, se mentioneaza : toarele masuri :
a) La fiecare instalatic de acumulatoare se prevede echi- — realizarea camerelor de acumulatoare si a anexelor, a
pament de prolectie pentru doua persoane, compus din : §ort, instalatiilor electrice, a instalatiilor de ventilare si de incalzire,
galosi, manusi si ochelari de protectie. In cazul acumulatoa- precum si a instalatiilor tehnologice, conform indicatiilor din
relor acide cu plumb, se vor prevedea, de asemenea, costume capitolele 10 si 11 ;
antiacide. Galosii 51 manusile vor fi si electroizolante. — instalarea pe usile camerelor de acumulatoare a unui
b) In apropierea camerei acumulatoarelor, pe cit posibil indicator rosu de securitate : NU INTRA CU FOC (STAS
in camera tampon, va exista o chiuveta §i un robinct de apa 297/1-68 si 297/2-68);
racordat la re^ea sau la un rezervor. —• prevederea in interiorul camerelor de acumulatoare a
c) In vederea eventualelor accidente prin atingere cu unui indicator rosu de securitate : FUMATUL SI FOCUL
clectrolitul, va exista in camera tampon sau in apropiere (dar DESCHIS STRICT INTERZISE {STAS 297/1-68 si 297/2-68) ;
nu in camera acumulatoarelor) un antidot adecvat, de oxemplu — elaborarea de catre organele de exploatare a unor
solutie de borax 2,5% contra acidului sau solutie de acid instruc^iuni de exploatare amanuntite si instruirea periodica a
boric 3% contra electrolitului alcalin. personalului.
PE 112
Normativ pentru proiecta- PE 113/77
rea instalatiilor electrice de
Ministerul servicii proprii de curent
b) Camerele de acumulatoare si camerele tampon se inca- Grupa 1
dreaza in categoria D de pericol de incendiu, daca se respecta Encrgiei alternativ ale centralelor
masurile prevazute la pet. a de mai sus si daca este inde- Electrice Electro-
termoelectrice iji de termo-
plinita In plus una dintrc conditiile urmatoare : energetica
— incarcarea ocazionala se face cu o sursa automatizata, ficare
tensiunea de incarcare fiind limitata automat la o valoare care
nu dep5seste tensiunea de degajare a gazelor ; se rominta la C U P R I N S
incarcarile de egalizare, inlocuindu-se cu incarcari oeazionale ;
— exista un sistem de blocaj, care intrerupe automat 1. Generalitati 237
incarcarea ocazionala sau de egalizare, daca nu func^ioneaza 1.1. Domeniul de aplicare 237
instala^ia de ventilate mecanica ;
—• exista o ventilare naturala care satisface condtyiile din 1.2. Defiuiyi 237
2. Alegerea schemelor de alimentarc a inslala^iilor
capitolul 11, In toate situaflile de functionare a bateriei; de servicii proprii 239
— camera de acumuiatoare cuprinde o singura bated? cu 2.1. Tensiuni de alimentare .239
tensiunea nominala de maximum 48 V, puterea maxima de 2.2. Categorii de receptoare 240
incarcare nedepa§ind 2 kW.
2.3. Principii de alimentare a receptoarelor . . 241
Tensiunea nominala a bateriilor si puterea maxima de 2.4. Scheme de alimentare 242
incarcare fie determina conform indicatiilor de la pet. 10.2. 3. Alegerea si dimensionarea surselor de alimentare 246
Cind condi|iile de mai sus nu sint indeplinite, camerele de 3.1. Principii generale 248
acumuiatoare §i camerelt? tampon respective se incadreaza in 3.2. Alegerea si dimensionarea surselor dc ali-
categoria A de pericol de incendiu. mentare de medie tensiune 247
Celelalte incaperi anexe se incadreaza intotdeauna in 3.3. Alegerea si dimensionarea surselor de ali-
categoria D de pericol de incendiu. mentare de joasa tensiune 249
c) Cind instalarea acumulatoarelor se face in incaperi de 3.4. Verificarea surselor de alimentare . . .250
produces industrials (conform pet. 10.2.) sau in laboratoare sau 4. Alegerea motoarelor eleetrice si dimensionarea
incaperi similare (conform pet. 10.3.), se considers ca incaperile cailor de curent 253
respective nu isi schimba categoria de pericol de incendiu 4.1. Alegerea motoarelor electrice 253
datorita prezenjei acumulatoarelor. 4.2. Dimensionarea cailor d e curent . . . . 2 5 3
5. Conditiile de functionare a insiaial.iilor de co-
manda, control si automatizare 254
6. Dispozitia si realizarea constructiva a instalat'iilor
electrice de servicii proprii 257

Aprobat cu Inlocuie^te : Data intrari


Ordinul
Normativul PE 113/69 in vigoare :
M.E.E.
(1 E a-1-69) 1.XH.1977
nr. 900/1977
PE 113

1. GENERALITAfI

1.1. Domeniul de aplicare


1.1.1. Prezentul normativ se aplica la proiectarea instala-
tiilor cie distributie si a cailor de curenL pentru alimentarea
serviciilor proprii de curent alternativ ale centralelor tenno-
electrice s.1 de termoficare.
Normativul nu se aplica centralelor termonucleare, pentru
care urmeaza a se tnloemi prescript specials. De asymenea,
normativul nu se aplica instalatiilor de comanda-control 51 de
automatizare lehnologica a receptoarelor dc servicii proprii.
1.1.2. Instalatiile care la data intrarii in vigoare a prezen-
tului normativ sint executate, In curs de execute sau au eel
pu^in una din. Jazele de proiectare aprobate, urmeaza a fi ana-
lizate ?i adaptate prezentului normativ. Pentru instala^nle
existcnte, la care in urma analiwi rezulta ca aplicarea inte-
grala a prezentului normativ nu se justifies lehnico-economic,
soluble adoptate vor fi aprobate de catre conducerea centralei
induslriale.
1.1.3. Extinderile instalatiilor aflate in functuine se vor
face, de regula, in conformitatc cu prezentul normativ. Se
adrnite, de la caz la caz, ca extinderile sa se faca in conformi-
tate cu principiile adoptate la realizarea instalatiilor initiale,
daca aplicarea prezentului normativ prezinta dificultati mari 51
daca nu se contravine prevederilor de la pet. 1.1.2.

1.2.1. Instala^ia de servicii proprii de curent alternativ


reprezinta instala^ia care asigura alimentarea cu energie elec-
trica a mecanismelor si utilajelor necesare desfasurarii proce-
sului de produce, de transformare a energiei continute in
combustibil in energie electric5 sau termica, precum s,i a altor
mecanisme si receptoare auxiliare, ca : instala^ii de ridicat, ate-
liere, laboratoare, iluminat etc.
1.2.2. Instala^ia de distributie principala estc instala1,ia
care contine circuitele de distributie, bare colectoare, aparate
PE 113 PE 113
Termocentrale. Servicii proprii de c.a.
de comanda-control etc. si care este alimcntata direct de la lua in eel rnai scurt limp posibil alimentarea receptoarelor din
sursele de alimentare (generatoare, transformatoare, alte cai categoria 0, in cazul in care sursele lor de alimentare normaia
principale de alimentare). si de rezerva au iesit din functiune.
1.2.3. Instalatia de distribute secundara' este instalatia 1.2.8. Sursa de alimentare de rezerva distincta este acea
care contine circuite de distribute, bare colectoare, aparate de sursa care serveste exclusiv ca sursa de rezerva, ea nealimen-
comanda-control etc. §i care este alimentata de la instalatii de tind in regim de funetionare normal nici un consurnator.
distribute principale. Aceasta instalatie serveste la alimentarea
unor receptoaro individuale sau a unor ansambluri de recep- NOTA
toare grupate din punct de vedere tehnologic.
In prezentul normativ se folosesc urmatoarele
1.2.4. Sursa de alimenlare a instala^iiior de scrvicii expresii pentru indicarea gfadului de. obligativitate a
proprii prevederilor pe care le confine :
a) Pentru instalatii de distributie principals de raedie — ,,trel)uie", ,,este necesar", ,,urmeaza" indica
tensiune so considera sursa de alimentare genoratorul, transfer- obligativitatea stricta a respectarii prevederiloT in
matorul, convertizorul sau orice cale de curent care serveste cauza ;
la alimentarea cu energie electrica a acestei instalatii. — ,,de regula" indica faptul ca prevederea res-
b) Pentru instala^ii de distribute secundara 'de medie pectiva trebuie sa fie aplicatd in majoritatea cazu-
tensiune se considera surse de alimentare caile de curent de rilor. Nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie
alimentare racordate la barele unei instalatii de distributie justificata intotdeauna prin protect;
principale. — ,,se recomanda" indica o rezolvare prefera-
^ c) Pentru instala^iile de joasa tensiune, se considera bila, care trebuie sa se aiba in vedere la alegerea
sursa de alimentare caile de curent, transformatoarele etc., solufiei, dar care nu este obligatorie ;
racordate la bare de medie tensiune precum si grupurile —- ,,se admite" indica o soluble satisfacatoare
Diesel, grupurile eonvertizoare sau invertoarele alimentate de care poate fi aplicatd. in situafii particulars, ftind
la bateriile de acumulatoare. obligatorie justificarea ei in proiect.
1.2.5. Sursa de alimentare normaia (de lucru) este acea
sursa de alimentare care serveste la alimentarea receptoarelor
in reginiul normal de funcfionare a schernei de alimentare. 2. ALEGEREA SCHEMELOR DE ALIMENTARE
1.2.6. Sursa de alimentare de rezerva este acea sursa de A INSTALATHLOR DE SERVICH PROPRII
alimentare care preia total sau partial alimentarea receptoa-
relor racordate la sursa dc alimentare normals in cazul iesirii
acesteia din functiune. 2.1. Tensiuni de alimentare
In cazul In care sursa de alimentare de rezerva nu este
afectata {sau este afectata, dar in limitelo admise de conditiile Pentru alimentarea receptoarelor de servicii proprii se
de func|ionare prescrise in prezentul normativ, atit in ceea ce vor Jolosi, de regula, doua trepte de tensiuni alternative, si
privcste cantitatea cit si calitatea energiei livrate) de dcfectele anume :
sursei de 1alimentare normale po care trebuie s-o inlocuiasca, a) Treapta de medie tensiune — pentru alimentarea unor
aoeasta st considera sursa de rezerva independents. receptoarc individuale dc puteri mari (in general, motoare de
1.2.7. Sursa dc alimentare de siguran(a este acea sursa de puteri unitare pcste 160 kW) sau pentru alimentarea in con-
rezerva independents (autonoma) care are deslina^ia de a pre- ditii tehnico-economice mai favorabile a unor grupe de recep-
PE 113
PE 113
•ntralc. Scrvifii pi'oprii de c

toare mai mici, prin intermediul unor transforraatoarc cobo-


ritoare. produce accidentarea persoanolor sau avaricrca grava a agre-
Pentru instalafti de medie tensiune urmeaza a se alege. gatelor principale din centrala (cazan, turbina).
de regula, tensiunea de 6 kV. In cazuri justificate se poate In areasta categorie se incadreaza receptoarele carp tre~
adopta si o alta tensiune medie (de exemplu, 10 k\') sau. buie sa functioneze neaparat in perioadele de oprire de avarie
eventual, chiar doua tensiuni medii. a blocurilor cazan-turbina (de exemplu : anumite circuite de
De regula, instalatia de medie tensiune trebuic sa comanda si automatizare, unele pompe de ulei, anumite vane
functioneze c-u punctul neutru izolat sau corapensat. electrice, iluminatul de siguranta, stabile de reducere-racire).
b) Treapta de joasa tensiune — pentru alimentarea 2.2.2. In categoria I (prmcipala) se includ toate receptoa-
receptoarelor mici, inclusiv a motoarelor cu puteri unitare rele, la care intreruperea alimentarii pe durate mai mari de
sub 160 kW, 3 s afecteaza direct regirnul de functionare a blocurilor cazan-
Pentru instalatiile de joasa tensiune se va alege, de turbina-generator si poate conduce la oprirea functionarii lor
regula, tensiunea nominala de 380/220 V, insS in anumite (de exemplu : pompe de alimentare cu apa. cazane, ventilatoare
cazuri, cu justificare tehnica si economics, pot ft folosite (si- de gaze si cazane, inclusiv auxiliarele acestora, transforma-
multan sau separat) si alte tensiuni (de exemplu, 500 V sau toare pentru alimentarea sistemului de excitalie etc.),
C60/380 V). 2.2.3. In categoria a H-a (secundara) se includ receptoarele
In cazul folosirii unor tensiuni mai man de 380/220 V, a caror intrerupere temporara de ordinul 15—20 min nu afec-
pulerea unitara a motoarelor ab'mentate la aceste tensiuni teaza imediat regirnul de func^ionare a centralei (de exemplu,
poate fi mai mare. instalatiile de descarcat, de concasat, de transportat etc.)-
Instalatiile cu tensiuni nominate de 380/220 V vor 2.2.4. In categoria a Ill-a (auxiliara) se includ toate recep-
functiona, de regula, cu neutrul legat direct la pamint. toarele necuprinse strict in structura serviciilor proprii si care
Instalafiile de iluminat normal vor fj alimenlaU1 m loalo nu afecleaza regimul de functionare a centralei (de exemplu :
cazurile la tensiunea de 220 V, cu exceptia cazurilor in care, instalatii de ridicat, atelierc, laboratoare etc.).
conform prevederilor altor prescriptii, sint necesare tensiuni La proiectarea mstalatiilor de servicii proprii, receptoarele
de alimentare mai reduse. vor fi impartite in categoriile de raai sus, in func^ie de rolul pe
care-1 indeplinesc, tinindu-se seama de tipul si importanla
2.2. Categorii de receptoare centralei considerate.

La stabilirea schemelor de alimentare ale serviciilor pro-


prii urmeaza a se $ne seama de gradul de siguran^a in 2.3. Principii de alimentare a receptoarelor
funcfionare, cerut de acestea. Sub acest aspect, receploarele
sc1 impart in patru categorii, s.i anume : 2.3.1. Pentru receptoarele vitale de categoria O.a., se vor
2.2.1. In categoria 0 (vitala) se includ : prevedea eel pu^in doua alimentari noirmale din bateria de
acumulatoare, prin aparate de convertire a curentului (de exem-
O.a. •— toate receptoarele a caror intrerupere in alimen- plu, invertoare) si alimentari de rczerva, de la barele de c.a.
tare mai mare de 3 s conduce la declansarea blocului. iurbinei ale receptoarelor de categoria 0:b.
sau cazanului,
Pentru recept<«rele vitale de categoria O.b. se vor pre-
O.b. — toate receptoarele care nu permit deeit intreruperi vedea trei surse de alimentare, din care una va fi o sursa
de scurta durata (de ordinul 10—20 s), in caz contrar putindu-so
normala, a doua o sursa de rezerva independenta si a treia va
PE 113
aloServicM PE 113
i de c
fi o ,,sursa de alimentare de siguranta" (de exemplu, grup
Diesel cu intrare automata in functiune). d) In cazul receptoarelor de categoria I, se va asigura
posibilitatea alimentarii fiecarei sectii de bare de la sursa de
2.3.2. Pentru receptoarele de categoria I (principals) se va alimentare normala si de la sursa de alimentare de rezerva.
asigura alimentarea de la o sursa normala si de la una de
rezerva independents cu anelansare automata a sursei do rezerva In cazul in care se prevede posibilitatea de cuplare a doua
in cazul caderii sursei normale. semisectii de bare prin cupla longitudinala, se admite ca ali-
mentarea normala s§ fie racordata numai la una din semi-
2.3.3. Pentru receptoarele din categoria a Il-a (secundara) sectii, iar alimentarea de rezerva la cealalta semisec^ie.
se va prevedea, in func^ie de importanta si specificul znstala-
tiilor alimentate, o sursa de alimentare normala si o sursa de e) La instala^iile de servicii proprii nu se admite racor-
darea altor consumatori, nelegaLi direct din punct de vedere
tehnologic de functionarea centralei.
2.3.4. Pentru receptoarele din categoria a Ill-a (auxiliara)
urmeaza sa se prevada o singura sursa de alimentare. Se admite racordarea unor receptoare de servicii proprii
din categoria a Ill-a, situate departe, in afara incintei cen-
2.3.5. Alimentarea porapelor de incendiu se va face in tralei, la alte surse decit cele de servicii proprii, daca prin
conformitate cu prevederile norrnativului I 7. acestea se pot ob^ine avantaje economice importante.

2.4. Scheme de alimentare 2.4.2. Centrale cu scheme bloc generator-trans forma tor

2.4.J. Criterii generate de alcatuire a schcmelor Schemele electrice de alimentare a serviciilor de c.a. ale
Gruparea receptoarolor pe barele de distribute se va face centralelor electrice cu schema bloc gerierator-trarisformator
astfel : vor fi realizato dupa cum urmeaza :
a) Receptoarele de categoria O.a. §i O.b. vor fi grupate pe a) Receptoarele care deservesc in exclusivitate un bloc
sectii de bare distincte si separate de cele ale receptoarolor din {inclusiv receptoarele auxiliare aferente mecanismelor princi-
celelalte categorii. pale ca : pompe ulei, ponipe si ventilatoare racire, termo-
rezisten^e etc.) si care conform pet. 2.2.2. se incadreaza !n
^ b) Receptoarele de categoriile I, a Il-a si a Ill-a vor fi, categoria I principals, se vor racorda numai la bare de servicii
de asernenea, racordate ficcare pe sectii separate ; atunci cind
acest mod de racordare nu se justifica tehnico-economic, se proprii de bloc. Aceste receptoare trebuie sa-si reia functio-
admite gruparea pe aceleasi sectii ale receptoarelor din cate- narea dupa pauze de 3 s pe aceste bare.
gorii diferite, cu condi|ia asigurarii alimentarii conform cerin- Receptoarele generale de categoria I, care nu deservesc
telor receptoarelor din categoria cea mai exigenta si finind exclusiv un bloc, dar sint esen^iale pentru asigurarea conti-
seama si de prevederile art. 3.4.3. b. nuita^ii functionarii blocurilor in sensul ca orice intrerupere in
c) Instalafiile de distribute, principale si secundare, vor alimentarea lor pe durate rnai mari de 3 s ar putea duce la
H alimentate din sta^ji si tablouri realizate cu simplu sistem oprirca blocurilor, vor fi racordate, de regula, la barele de ser-
de bare colectoare. vicii proprii de bloc sau se vor grupa pe bare de distribute
alimentate din barele a doua sau trei blocuri.
Sec^ionarea barelor colectoare si gruparea receptoarelor
pe soc|ii trebuie facuta astfel, inciL la iosirea din functiune a Din aceasta categoric de receptoare fac parte de exemplu :
unei sectii, procesul tehnologic sa fie afectat cit mai pu^in, iar pornpele de pacura treapta I $i a Il-a, compresoarele de aer
sarcina sa fie repartizata cit mai uniform. instrumental, pompele de apit demineralizata etc., precuni si
auxiliarele acestora.
PE 113
PE 113
intrale. Seiyicii proprii de c 845
Pentru aceste receptoare se vor lua masuri, pe partea teh-
nologica electrica, pentru desensibilizarea protec^iilor la caracteristicile si performance echipamentelor. Acest timp va
pauzele de tensiune araintite. rezulta din insumarea duratelor manevrelor nccesare pentru
DC asemenea, pentru toate receptoarele monyonate se vor alimentarea receptoarelor de servicii proprii generale, fie din
lua, pe partea tehnologicii termomecanica, masuri corespunza- sistem, fie de la serviciile proprii de bloc ale blocurilor in
toare care sa asigure pe toata durata pauzelor de tensiune do functiune, !n masura in care exista putere disponibila la
3 s, mentinerea prcsiunii fluidelor, astfcl incit sa nu se pro- acestea.
duca oprirea bloeurilor prin protective tehnologice ale lor (de In cazul centralelor in care receptoarele generale au o
exemplu, rezervoare tampon, rezervoare de aer compriraat etc.). pondere redusa (de exemplu in centralele de condensable) §i
Alimentarea receptoarelor de bloc care constitute rezerva cind condi^iile tehnologice o permit, aceste receptoare vor fi
pentru doua receptoare racordate la doua sectii diferite de ban.1 repartizate partial sau total pe barele instala(iei de distribute
de bloc, se va face la ambele sectii de bloc. de bloc. Pentru aceasta instalatie urmeazg a fi folosite bare
Rcceptoarele de rezerva, comune la doua blocuri si inoa- secfionate sau nesecticnate, conform prevederilor de ]a
drafc in categoria I (de exemplu, pompa de alimentare de pet. 2.4.1.0.
rezerva, excitatoare de rezerva etc.) vor avea asigurate all- Racordarea transformatoarelor de servicii proprii generale,
men tari de la barele ambolor blocuri. de rezerva si pornire se va face prin cai de alimentare inde-
La gruparea receptoarelor si a surselor pe barele de ser- pendente din sjstern, cu o siguranja corespunzatoare eategoriei
vicii proprii de bloc se va avea in vodere asigurarea condi- I de receptoare.
tiilor de insularizare a blocurilor in cazul avariilor extinse de 2.4.3. Centrale cu bare colecto; la tensiunea genera-
sistem.
toarelor
La centralele electrice, la care se intrevcde posibtlitatea Sr.hemele electrice de alimentare a serviciilor proprii de
ca in cadrul unei perechi de blocuri sa se func^ioneze cu cazanui c.a. ale centralelor cu bare colectoare la tensiunea genera-
unui bloc si turboagregatul ccluilalt bloc, schema electrica va toarelor vor fi realizate dupa £um urmeaza :
trebui sa permita acest lucru, prin manevre cit mai simple. a) In cazul centralelor electrice de termoficare, instalatiile-
La centralele electrice, la care alimentarea de rezerva a de distribute ale serviciilor proprii vor fi prevazute, de regula.
barelor de servicii proprii de bloc se va face prin magistral^ cu cite o sec^ie de bare colectoare pentru fiecare cazan. In
de mcdie tensiune, alimentate din. transformatoarele de ser- acest caz, receploarele aferentc fieearui cazan se racordeaza la
vicii generale, de rezerva si pornire, se va prevedea sectionarea secfia de bare corespunzatoare. Receptoarele de interes general
magiKtralelor la /iecare doua blocuri (prin intreruptoare sau pentru centrala vor fi repartizate pe sec^iile de bare ale caza-
separatoare). Fiecare sec^ie de magistrala care rezulta in urma nelor sau pe sec^ii separate, cu respectarea prevederilor de la
sectionarii va avea cite o alimentare distincta din transforma- pet. 2.4.1.
toarele de servicii proprii generale, rezerva si pornire.
b) Receptoarele generale pentru intreaga central^ sau gruparea mai multor cazane pe o sectie, cu conditia ea debitul
pentru un numar de grupuri, incadrate in categoria a Il-a maxim al cazanelor grupate pe sectie sa nu depaseasca 240 t/h.
spcundara, care nu condi|ioneaza continuitatea functionarii In cazul centralelor de condensable, instala^iile de distri-
blocurilor, chiar la mtreruperile de 13—20 rain in alimentarea butie vor fi prevazute, de regula, cu cite o sec^Ie de bare
lor, vor fi racordate, de regula, la o instalatie de distributie colectoare pentru fiecare grup. Barele colectoare de medie-
distincta, de servicii generale. Tinipul admisibil de intrerupere tensiune pot fi duble, In cazul unor instalatii foarte dezvoltate
In alimentarea cu energie electrica a acestor receptoare se va si cind sint justificate tehnico-economic.
stabili pentru fiecare centrala in parte, in fune^ie de concep^ia, b) Se admite folosirea barelor colectoare ale centralelor
drept bare de alimentare directs a receptoarelor de servicii
PE 113
PE 113
i^ proprii de
proprii, in cazul in care putorea unitara a grupurilor din cen-
trala nu depaseste 12 MW. cu pornire rapida, care servesc ca surse de siguranta pentru
In acest caz, se admite ca numarul de sec^ii de bare sa fie receptoarele de categoria O.b., care servesc la oprirea grupu-
mai mic decit numarul cazanelor, indiferent de numaru] rilor in deplina securjtate, in caz de avarie.
acestora, dar eel putin egal cu doua si numai daca o asemenea 3.1.3. Atlt sursele de alimentare normals cit si sursele
schema ofera gradul de siguranta In alimentarea cu energie de rezerva trebuie astfel dimensionate, incit sa asigure ali-
electrica sau termica, cerut de consumatori. mentarea receptoarelor de servicii proprii in condi^iile de
In cazul in care barele colectoare ale centralei sint duble, func^ionare prevazute atit din punctul de vedere al calitatii,
solu-fia de folosire a acestora ca bare de alimentare directa a cit si al cantitSfli energiei livrate.
receptoarelor de servicii proprii trebuie comparata din punct
de vedere economic cu solu^ia unor bare de servicii proprii 3.1.4. Se recomanda ca la conectarea sursei de alimentare
separate, indiferent de puterea unitara a grupurilor. de rezerva sa se comande nuraai intreruptoarele de pe sosirea
c) In toate cazurile in care barele colectoare ale centralei la barele pe care sursa intra In caz de avarie.
au o tensiune nominala diferita de aceea a receptoarelor de 3.1.5. Sursele de alimentare normala si de rezerva tre-
medie tensiune, se vor prcvedoa instala^ii de distribute sepa- buie sa fie dimensionate conform pet. 3.2. si pet. 3.3. si veri-
rate pentru alimentarea serviciilor proprii. ficate conform pet. 3,4.
Se recomanda a sc prevedea instala^ii de distribute sepa-
rate pentru alimentarea serviciilor proprii si in toate cazurile 3.1.6. Indiferent de puterea ce ar rezulta din conditiile
de dimensionare a surselor de rezerva, acestea nu vor avea
in care puterea de scurtcircuit pe barele colectoare ale cen-
tralei depaseste nivelul puterilor de scurtcircuit admisibil din o putere inferioara sursei de alimentare normala pe care o
inlocuiesc.
punct de vedere economic, in instalatiile de servicii proprii.
d) In cazul avariilor extinse de sistem, conceptia schemelor 3.1.7. Sursele de alimentaro de siguranta trebuie dimen-
de servicii proprii va avea in vedere asigurarea conditiilor de sionate numai pentru sarcina receptoarelor de categoria 0.
insularizare a unor grupuri.

3.2. Alegerea dimensionarea surselor de alimentare


3. ALEGEREA $1 DIMENSIONAREA SURSELOR de medie tensiune
DE ALIMENTARE
3.2.1. Centrale functionind dupa schema bloc generator-
3.1. Principii generale Iransformator
a) Sursele de alimentare normala a serviciilor proprii de
3.1.1. Alimentarea normala si de rezerva a serviciilor bloc vor fi constituite din transformatoare racordate In deri-
proprii din centralele termoelectrice se face de la generatoarele va^ie la bornele generatoarelor respective.
instalate in centrala si de la generatoarele care func|ioneaza
In sistemul energetic cu care este interconeetata centrala. simultana a tuturor receptoarelor de bloc.
3.1.2. Nu se recomanda folosirea pentru alimentarea servi- In cazul in care se adopts o schema cu o singura sursa
ciilor proprii a unor grupuri generatoare speciale (generatoare de alimentare normala pentru servicii generale si pentru
de casa), montate special pentru acest scop in centrala, cu servicii proprii de bloc, sursa de alimentare racordata in derl-
exceptia grupurilor de puteri reduse, de regula, grupuri Diesel vatie la bornele generatorului va fi dirnensionata si pentru
preluarca de durata a serviciilor proprii generale.
PE 113
PE 113
. Serv 2J9
b) Dimensionareu surselor de servicii proprii comune
pentru un numar de maximum 4 blocuri se va face astfel, proprii generale de rezerva si pornire vor fi, de asemenea,
inclt acestea sa poata asigura urmatoarele func^iuni : prevazute in toate cazurile cu reglaj de tensiune sub sarcina.
1. Alimentarea serviciilor proprii generale. 3.2.2. Centrale functionind in schema cu bare colectoare
2. Preluarea serviciilor proprii de bloc ale celui mai mare la Icnsiimea generatorului
bloc pe perioada in care sursa de bloc este indisponibila. Alimentarea instalatiilor de servicii proprii se face, de
3. Pornirea celui mai mare bloc. regula, de la barele colectoare, direct sau prin bobine de reac-
4. Oprirea celui mai mare bloc. tanta sau trans formatoare.
Dimensionarea cailor de curent de alimentare norrnala si
Cind toate sursele de alimentare a serviciilor generale de rezerva a fiecarei sectii de bare de servicii proprii se va
pentru rezerva si pornire sint in stare de functionare acestea face pentru asigurarea consumului integral al sectiei respec-
trebuie sa asigure concomitent func-fiile 1, 2 si 3 sau 4, cind -Live.
nu exists intreruptoare (cuploare) la bornele generatoarelor. Se recomanda ca sursa de rezerva independents a sec-
In acest caz se va alege dintre func^iile 3 §i 4 pe aceea care •(iilor dc bare de servicii proprii sa se racordeze, ori de cite
necesita cea mai mare putere. Cind exista intreruptoare ori este posibil, atit din punct de vedere tehnic, cit si econo-
(cuploare) la bornele generatoarelor, sursele vor trebui sa mic, la o alta barfi decit aceea pe care debiteaza goner at o are le.
asigure concomitent functiile 1, 2 si 4. In eazul In care acest lucru nu se poate realiza, sursele de
Cind una dintre sursele de servicii generale, rezerva §i rezerva independente urmeaza a fi racordate la o alta sectie
pornire este scoasa din func^iune (se va presupune numai de bare colectoare decit aceea la care este racordata sursa de
cazul unui simplu defect la aceste surse), sursa (sursele),
eventual Impreuna cu cele de bloc rarnase in func^iune, tre- Ca sursa de alimentare independenta poatc fi considerata
buie sa Indeplineasca functiile 1 si 4, daca exista intreruptor ^i o legatura prin intreruptor de la o alta sectie diTerita a ba-
(cuplor) la borne, sau func^iile 1 si 4, eventual 3, daca nu relor colectoare ale centralei.
exista intreruptor (cuplor) la borne.
In vederea asigurarii conditiilor de rnai sus se va alege
numarul minim posibil de surse, tinindu-se seama insa de 3.3. Alegerea §i dimensionarea surselor de alimentare
eventualele restric^ii pentru puterea acestora in condign de
scurtcircuit, amplasament, pierderi de putere etc. de joasa tensiune
c) La calculul tehnico-economic de stabilire a numarului
si puterii surselor de alimentare generale, de rezerva si de 3.3.1. La stabilirea surselor de alimentare a barelor de
joasa tensiune se vor urmari, in general, principiile pentru
pornire se va lua in considerate solu^ia rezervarii pasive
(neracordate) a transfer mat oar el or de servicii proprii de bloc, barele de medie tensiune indicate la pet. 3.2.
precum si utilizarea unor eventuale rezerve de putere in 3.3.2. Ca sursa independents, de joasa tensiune pentru
transformatoarele de servicii proprii de bloc, si anume pentru receptoarele de categoria I se considers transformatorul sau
alimentarea serviciilor generale (func^ia 1). ralea de curent alimentat de la o alta instalatie (bara) de medie
d) La centralele cu schema bloc generator-transformator, lensiune decit transformatorul sau calea de curent care consti-
daca transformatorul principal al blocului este prevazut cu tuie sursa de alimentare normala.
reglaj de tensiune in gol sau nu are prize de reglaj se va Un transformator sau o cale de curent de joasa tensiune
prevedea reglaj de tensiune sub sarcina la transforrnatoarele poate servi ca sursa de rezerva independenta pentru eel mult
de servicii proprii de bloc. Transformatoarele de servicii patru transformatoare sau cai de alimentare normale, daca
este sursa de rezerva distincta, si pentru eel mult doua
PE 113
PE 113
;ntrale. Servicii proprii de 251

transformatoare sau cSi de alimentare normale, daca este din acest punct de vedere pe bara sec^iei respective, nu
sursa de rezerva nedistincta.
trebuie sa depaseasca 15% U n pentru motoarele de medie
3.3.3. Pentru alimentarea instalatiilor de iluminat normal tensiune si 20% U n pentru motoarele de joasa tensiune.
al centralei trebuie prevazute surse (transformatoare) separate, In baza calculelor amanun^ite ale regimurilor dinamice In
daca puterea maxima simultan§ ceruta pentru iluminat este reteaua de servicii proprii si cu acordul furnizorului meca-
mai mare de 200 kVA, sau, indiferent de puterea ceruta, nismelor si al motoarelor de antrenare de medie tensiune, se
daca, prin racordarea iluminatului pe alte bare de jc ten- pot admite valori inferioare celor de mai sus, eorelate cu
siune, puterea surselor (transformatoarelor) de alim itare a timpul In care se realizeaza pornirea motorului considerat,
acestor bare depaseste 1 000 kVA. fara a afecta functionarea instalatiilor aliraentate de la ace-
3.3.4. Nu se recornanda prevederea unor transformatoare lea?i bare. In calcule se va lua curentul de pornire nominal,
pentru alimentarea instalatiilor de distribute de joasa ten- afectat de toleranta maxima admisa de STAS sau NI a elec-
siune cu puteri unitare mai mari de 1 000 kVA. tromotorului.
3.3.5. In instalatiile de servicii proprii ale centralelor 3.4.3. Regimul de autopornire
termoelectrice nu este necesar a se prevedea surse dc putere a) Atit sursele de alimentare normala cit si cele de ali-
reactiva in scopul imbunatatirii factorului de putere. mentare de rezerva, cu anclansare automata, trebuie verifi-
cate la conditiile de autopornire a motoarelor, in cursul dispa-
ri^iei totale sau scaderii temporare a tensiunii de alimentare,
3.4. Verificarea surselor de alimentare cu frinare totala sau par^iala a motoarelor ?i mecanismelor
antrenate de acestea.
3.4.1. Regimul normal Tensiunea de revenire la autopornire trebuie sa asigure
Sursele de alimentare precum si eventualul reglaj de ten- autopornirca in condi^iile prescrise de procesul tehnologic,
siune pe acestea, inclusiv tolerantele la valorile stabilite, tre- lulnd in considerare §i caracteristicile motoarelor de antre-
buie astfel dimensionate, incit Sn regim normal de functio-
nare variable de tensiune la bornele receptoarelor s3 nu ^ b) La stabilirea conditiilor de calcul se va avea In
depaseasca valorile de mai jos : vedcre ca o parte din receptcare pot fi deconectate si repor-
— pentru motoare de medie si joasa tensiune +5% Un nite (manual sau automat), dupa terminarca procesului de
autopornire a receptoarelor ramase conectate.
— pentru receptoare de iluminat —8%Un
Stabilirea receptoarelor care pot fi deconectate se face pe
— pentru alte receptoare, conform prescripfiilor fabri- transe de sacrificiu, de la caz la caz, in lunctie de conditiile
cilor producatoare.
specifice de functionare a centralei si categoria receptoarelor.
In cazuri de avarii, pe durata acestora, se adniite o sca- c) In cazul surselor de rezerva distincte Verificarea la
dere de tensiune de 10% la bornele tuturor motoarelor. Limite
autopornire se va face dupa cum urmeaza :
mai largi de variable a tensiunilor pot fi admise cu acordul
fabricii furnizoare a mecanismelor si motoarelor de antrenare — la centralele cu schema bloc generator-transformator,
si daca aparatele de protecfie, comutatie, semnalizare vor aceste surse vor fi verificate, considerind ca se cupleaza prin
functiona normal la aceste tensiuni. AAR pe barele de bloc sau generale ;
— la centralele cu bare colectoare la tensiunea genera-
3.4.2. Regimul de pornire a celui mai mare motor
toarelor, condi^ia este aceoasi ca mai sus, referirea facindu-se
Scaderea tensiunii la bornele motoarelor in functiune, la sectia de bare care determina conditiile cele mai grele din
la pornirea motorului care determina cele mai grele conditii acest punct de vedere.
PE 113 PE 113
252 . Sen

d) In cazul surselor de rezerva nedistincLe, conditiiJe


ramin aceleasi ca la pet. 3.4.3.c., cu observajia ca trebuie sa se 4. ALEGEREA MOTOARELOR ELECTRICE
verificc ca receptoarele, racordate in mod normal la aceasta §1 DIMENSIONAREA CAILOR DE CURENT
sursa si care nu admit intreruperj, sa nu fie scoase din
functiune.
e) Pfntru calcule preliminare de autopornire, se admite 4.1. Alegerea motoarelor electrice
efectuaroa calculului de autopornire in ipoteza frinarii com-
plete a motoarelor. axa prevederilor ,,Con-
Tensiunea de revenire nu trebuie sa fie mai mica decit ru motoarele electrice
70Vb Un , cu exccptia situatiilor mentionate la pet. 3.4.2. proprii" ale M.E.E.,
f) Verificarea autopornirii motoarelor se /ace luind in
considerate urmStoarele ipoteze de calcul :
A. La centralele cu schema bloc generator-transformutor : 4.2. Dimensionarca cailor de curent
— sursele de alimentare normala a receptoarelor de pe
sectiile de bloc, racordate in derivable la bloc, intre generator 4.2.1, Caile de curent pentru alimentarea instalatiilor de
si transformatorul de bloc, se vor verifica pentru o scadere de
distribute principale se dimensioneaza pentru o putere egala
tensiune pina la valoarea tensiunii ce ramine in punctul de
racord al sursei, in cazul unui scurtcircuit in apropierea bor- cu puterea surselor de alimentare (transformaloarelor), tinin-
nelor de IT ale transformatorului de bloc si pentru durata du-se seama si de posibilitatea de supraincarcare a acestora.
pentru care grupul nu este deconectat la asemenea evenimente In cazul cailor de curent realizate cu cabluri, acestea se
din motive de stabilitate, dar nu mai mult de 3 s ; dimensioneaza la sarcina de durata de calcul.
-— sursele de alimentare de rezerva se vor verifica pent™ 4.2.2. In cazul in care instala^iile de distribute principale
o lista de tensiune in amonte pe o durata de pina la 3 s, in se alimenteaza la aceeasi tensiune cu a generaloarelor prin
situafia cea mai defavorabila de mcarcare ; bobine de reactam;a sau direct numai prin cabluri sau bare,
—- sursele de rexerva pentru sectiile de bloc sau general c*. acestea vor fi djmensionate pentru sarcina de durata de calcul
care se andanseaza prin AAR, se vor verifica pentru o scSdere ceruta de instalatiile de servicii proprii pe care le alimenteaza.
de tensiune la zero si pentru un tirap egal cu timpul de AAR.
•1.2,3. Caile de curent care servesc si ca alimentare de
B. La centralele cu schema cu bare colectoare la tensiitnea rezerva trebuie dimensionate si pentru sarcina suplimentara
generatoarelor:
preluata in regim de func^ionare.
— sursele de alimentare normala se vor verifica pentru o
sc^dere de tensiune la zero, timp de 3 s ; 4.2.4. Toate caile de curent trebuie verificate la caderea
— sursele de rezerva distincta se vor verifica pentru o cfe tensiune admisibila pentru regimul de functionare normal,
scadere de tensiune la zero si pentru un timp egal cu timpul de pornire si autopornire.
de AAR ; Pentru caile de cureni de joasa tensiune sc; aplica preve-
— sursele de rezerva nedistincte vor fi verifkate supli- derilc ..Normativului pentru constructia instala^iilor electrice
mentar si cu conditia ca valoarea tensiunii de revenire sa fie de conexiuni si distribute cu tensiuni pina la 1000 V c.a. in
suficienta pentru a nu se produce oprirea motoarelor racordate unitatile energetice" si ,,Normativului I 7", in rnasura tn care
in mod normal la aceste surse. acestoa nu contravin prozentului normativ.
PE 113 PE 113
•ale. Scrvicii proprii de c
4.2.5. Caile de curerit trefauie verificate la efectele curen- 5.3. Instalatiile AAR trebuie prevazute sa fie lolosite si
^ilor de scurtcircuit, in conformitate cu normele in vigoare. pentru comutarea voita a surselor de alimentare. Pe linga
4.2.6. Circuitele de alimentare a instalatiilor de distribute, comutarea voita a surselor prin AAR, se va provcdea §i posi-
care sint prevazute cu anclansare automata a alimentarii de bilitatoa de comutare voita de pe o sursa pe alta, farS intre-
rezerva, vor fi prevazute cu intreruptoare automate sau con- ruperea alimentarii receptoarelor.
tactoare cu comanda elcctrica la inchidere si deschidere, avind In cazul in care cele doua surse ce se comuta pot sa fie
caracteristici corespunzatoarc. nesincrone intre ele, se va prevedea comutarea prin sincro-
nizare (automata sau manuala).
5.4. Demarajul instalatiilor AAR prin minima tensiune,
5. CONDITIILE DE FUNCTIONARE se va prevedea dc regula, numai pentru surse de rezerva
A INSTALATmOR DE COMANDA, CONTROL independente. In situa^ia in care sursele independente sint
totusi afectate intr-o masura oarecare de defectele pe sursa
§1 AUTOMATIZARE normals, so va analiza, de la caz la caz, oportunitatea dema-
rajului de minima tensiune, deoarece un asemenea demaraj
+ 5.1. Comanda si controlul functionarii instalatiilor elec- prezir.tfi inconveniente, ca : marirea timpului AAR si posibili-
trice de servicii proprii se va realiza in conformitate cu preve- tatea functionarii intempestive a instalatiei.
derile normativelor PE 501 si PE 503.
5.5. Pentru AAR la sec^iile de medie tensiune si la ta-
+ 5.2. Pentru asigurarea unui grad cit mai inalt de blourile principale de joasa tensiune se va prevedea controlul
siguranta in funcfionare a reccptoarelor de servicii proprii, se tensiunii pe sursa de rezerva.
va stabili oportunitatea folosirii instalatiilor automate de an- La tablourile secundare de joasa tensiune aceasta preve-
elansare a surselor de rezerva (AAR) si deconcctarea auLomata a dere nu este obligatorie.
unor consumatori in func^ie de tensiune (DAS-U) in condi- 5.6. Timpii de reatabilire, in urma sectiunii AAR, tre-
tiile mentionate la art. 3.4.3. b.
buie corela^i cu timpii maxirni de lipsa a tensiunii, admisi
De regula, fiecare instalatie de distribute la care sint pentru repornirea receptoarelor ce ramin racordate, la dispa-
racordatc receptoare de categoria O si I (sau sec^ii ale acestor ri^ia temporara a tensiunii. De asemenea, acesti timpi tre-
instalatii) vor fi prevazute cu AAR.
buie .corela^i intre ti, in cazul existence! mai multor insta-
Fac exceptie urmatoarele cazuri, in care se admite nepre- !a|ii AAR in cascada, inclusiv cu timpul instalatiei dc; anclan-
vederea unor asemenca instalatii : sare a utilajelor de rezerva (AUR) pe motoarele diferilelor
a) CInd la instalatia do distribute respective (sau la o mecanisme.
anumita sectie a acesteia) sint racordate numai receptoare de 5.7. Din punctul de vedere al timpului de func^ionare al
categoria a II-a sau a Ill-a.
AAR, &e deosebeste :
b) Cind receptoarele racordate la instalatiilo de distri- a) AAR rapid ;
butie de joasa tensiune pot ramine lara tensiune In cazul in b) AAR lent.
care instala^ia de distribute de inalta tensiune de la care 5.7.1. Se considers ca AAR este rapid, atunci cind comu-
sint alirnentate ramine si ea fara tensiune. tarea surselor se face la un tirnp suKcient de scurt pentru ca
c) Cind receptoarele sint rezervate tehnologic (scheme de diferenta vectoriala intre tensiunea reziduala pe barele deco-
rezervoare 2XlOQo/o, 2x50%, 3X50%), in cazul in care nectato si tensiunea sursei ce se anclanscaza sa fie mai mica
rezulta totusi necesara instalatia AAR, aceasta va fi con- de 1—1,4 U,,, respectiv dccalajul intre cele doua tensiuni sa
ceputa sa func|ioneze netemporizat. fie de maximum 60—90°.
PE 113
PE 113
•ntrale Sgrvicli pi-opril rfe
Sc considera ca AAR, este lent atunci cind conditia de
mai sus nu este indeplinita, fie ca nu sc dispune de un 5.10. Cind nu se prevede AAR, in conformitate cu pet.
aparataj <le cornutare siifident de rapid, fie ca se prevede 5.3., se recomanda semnalizarea optica a pozi^ioi aparatelor de
tt>mporizarea de AAR. conectare si semna'lizare optica si acustka a schimbarii reco-
mandate a pozitiei deschis-inchis a aparatelor, la punctul unde
5.7.2. In cazul folosirii unei scheme de AAR rapid este exists personal permanent de exploatare.
necesara provederea de dispozitive pentru controlul unghiului 5.11. In vederea micsorarii solicitarilor termice la scurt-
de defazaj'. AAR rapid nu va Ii folosil in cazurile in care circuit a instala^iilor, precum si pentru eficacitatea AAR si a
sursele ce se comuta nu sint sincrone intre elc. automatizarii, se recomanda ca in incinta centralei, toate caile
AAR rapid va fi prevazut si cu dispozitiv de temporizare de curent de alimentare eel pu^in a instalatiilor de distribu^iu
care va fi introdus automat in cazul in care cuplarea rapida principale sa fie prevazute cu protec^ie prin relee netempori-
nu poate fi efectuata, datorita unei cresteri prea rapide a zata, pentru intreaga zona protejata.
unghiului de defazaj.
5.12. Re^elele de servicii proprii, functjionind punetul ne-
5.7.3. In cazul AAR lent, este necesar ca comutarea sur- utru izolat sau tratat cu bobina de stingers, vor fi prevazute
selor sa se produca la un timp in care diferenta vectoriala a cu instala^ii pentru controlul izolatiei.
tensiunilor rezidualo §i a sursei ce sc andanseaza sa aiba o De regula, circuitele instala^iilor de servicii proprii de
valoarc minima do 1,2—1,4 Un, reea ce se obt-ine in general medie tensiune vor fi prevazute cu protectie selectiva contra
dupa minimum 0,8 s de la deconectarea sursei. In acest scop puncrilor la pamint monofazate.
este necesar ca AAR sa fie prevazut cu un dispozitiv de tem- • 5.13. In vederea limitarii efectelor avariilor extinse de
porizare sau un dispozitiv de control al drferentei verticale sistem, se va asigura automatica de insularizare a unor blocuri
a tensiunilor (ultima solutie fiind prelerabila). (grupuri) conform art. 2.4.2.a si 2.4.3.a.
Se admite folosirea AAR fara tamporizarea si controlul
diferenjei vectoriale a tensiunilor (cu intreruptoare obisnuite),
in 'Cazul in cart' motoarele racordate nu sint periclitate de socul 6. DISPOZITIA $1 REALIZAREA CONSTRUCTIVA
de curent ce poate sa apara la cuplare, cind suma vectoriala A INSTALATHLOR ELECTRICE
a oelor doua tensiuni esbe egala cu 2 U, : . DE SERVICII PROPRH
5.7.4. Pispozitivele AAR se vor prevedea cu blocaj ini-
potriva anclansarii pe scurtcircuit, in cazul in care sursa care 6.1. Dispunerea inst'ala|iilor de distribufie principale tre-
anclan§eaza, alimenteaza in regim normal de func^ionare re- buie facuta astfel inclt sa se asigwe legaturi cit mai scurte cu
ccptoare de catogoria O si I. sursele de alimentare ale acestora.
5.8, In cazul in care exists posibilitatea conectarii in pa- 6.2. Instala^iile de distribu^ie principale si secundare tre-
raJel a doua surse (sau cai de cujient) se va prevedea blocaj1 buie dispuse cit mai aproape de centrul de greutate al consu-
electric sau mecanic, care sa blocheze conectarea in paralel mului. La alegerea dispozitlei acestor instala^ii se va tine
a celor doua surse, cind acest lucru nu este permis din oondi^ii searna si de posibilitatea asigurarii unor separari intre ele,
de sincronism, de depasire a puterii de scurtcircuit, de pro- astfel incit sa se evite pe cit posibil extinderea unor avarii,
tec[ie etc. in conformitate cu urmatoarele normative : ,,Normativ pentru
constructia instala^iilor electrice de conexiuni si transformare
5.9. Cind o sursa de rezerva este folosita pentru inlocuiriea cu tensiuni peste 1 kV"-PE 101 si ,,Normativ pentru proiec-
mai multor surse de alimentare normala, se va prevedea blo- tarea si execut;ia re^elelor de cabluii electrice"-PE 107.
carea anclansarii acesteia pentru un numar mai mare de
surse normale dedt a fost prevazut. 6.3. In cazul instala^Jilor de distribute cu comenzi numai
locale, se va fine soama >ca acestea sa se dispuna astfel, incit
PE 113
PE 137/75
Instruction! pentru proiec-
Ministerul tarea instalatiilor de ser-
calea de circuilafie a personalului de deservire a niecanlsmelor
alirnentate de la acestea, intre locul de instalare a mecanisme- Energiei vicii proprii de curent al- Grupa 1
lor si instala£i.a de distributie, sa fie cit mai scurta si pe cit Elcctrice ternativ ale centralelor hi- Electro-
posibil pe .aoelasi 'palier. Amplasarea conienzilor locale se va droelectrice energetica
face la nivelul mecanisme'lor, astfel incit sa permita o inter-
ven^ie usoara $i o supraveghere cornoda a mecanismului ?i un
eonsum minim de cabluri.
K.4. De reguia, nu se vor dispune instala^ii de distribute C U P R I N S
in cuprinsul sau in vecinatatea spa^iilor cu 'Condi^ii de mediu
specials, c:a : temperatura ridicata, praf, umiditate ridicata,
pericol de coroziune ebe. In cazul tn care o aseinenea dispo- 1. Generality
zi^ie nu poate fi evitata, instala^iile electrics respective tre- 1.1. Domeniul de aplicare
buie sa aiba o constructie speciala, adecvata mediului arobiant. 1.2. Defini^ii
6.5. Dispunerea in aoeea§i incapere a unor instala^ii de 2. Alegerea schemelor de alimenta instala
distribute de medie si joasa tensiune, se admits cu oondifia de servicii proprii
ca cele dotia instalat;ii sa deserveasca aoeeasi unitate tehno- 2.1. Tensiuni de alimentare
logica, In aceastii icatogorle intrind §i serviciile proprii generale. 2.2. Clasificarea consumatorilor
2.3. Scheme electrics
6.6. Se admite montairca In aceoa^z incapere cu instalafiile
de distributie, a transformatoarelor care le alimentoaza, cu con- 3. Alcgcrca si dimension area surselor de ulimc
difia ca acestea sa fie ou izolafie uscata sau cu lichide ne- 31. Principii generale
inflarnabile. 3.2. Alegerea ?i diraensio surselor d
Trans forma boar ele cu. izolafie in ulei vor fi dispuse intot- mentare
deauna In camere speciaJe sau in exterior, in contormitate cu 3.3. Verificarea surselor de alimentare .
prevederile normativului PE 101. 4. Alegerea motoaielor electrice
Transformatoarele electrofiltrelor pot fi montate in hala
comunS, conform prevederil-or .aceluiasi normativ.
6. Conditii dc function are a instalatiilor de
6.7. La amplasarea instalatiilor de distribu^ie in spati^e
tehnol-ogice, se vor respecta prevederile din PE 101, referitoare da, control §i automatizare
la insl;alarea instalatiilor elecbrice in spa-fii de produc^e ne- 7. Dispozitia §i realizarea constructive* a inst
electrlce si prevedej-ilc ,,Normati.viilui pentru tx>nstnic^ia in- electrice de servicii proprii
stalatiilor eleclrice, de conexiuni si distribute cu tensiuni plna Anexa. Lista prescrip^iilor tehnice conexe .
la 1000 V, din objective energetice" PE 102.

Aprobat cu
JData intrarii
Ordinul
M.E.E. Tnlocuicstc : in vigoare :
nr. 336/
01.06.1976
8.IV.1976
PE 137

1. GENERALITA?!

1.1. Domeniul de aplicare

1.1.1. Prezentul normativ se aplica la proieetarea instala-


tiilor de distribute §i a cailor de curent pentru alimentarea
perviciilor proprii de curent allernativ ale cemralelor hidro-
electnce, inclusiv ale amenajarilor hidrotehnico din cadrul
acestora, cum ar fi baraje, prize, goliri de fund, castele de
echibru etc.
1.1.2. Instalatiile care sint executate la data intrarii In
vigoare a prezentuilui normativ urmeaza a fi adaptate nnjinai
in masura in care exploatarea lor prezinta dificultitfi serioase
§i nu respecta gradul de asigurare aratat in cuprinsul nor-
mativului.

1.2.1. Instalatiile de cii proprii de curent aitcrnatr


cuprind ansamblul inste ami, ir care asigura alimentarea ci
energie elecirica in em llernativ atit a consuimatorilo:
care parlicipa direct la il de produce, cit ^i a celo:
care in mud indirect asi •xploatarea norm.ala a centralei
1.2.2. Sursa de alimentare normala a instalatiilor de ser-
vicii proprii este aceea care serve^te la alimentarea receptori-
lor in regim normal de func^ionare a scheme! de alimentare.
Pot fi considerate surse de alimentare normala : generatorul,
re(;eaua electrics la care se leaga grupurile din centrala, re-
tcaua electrica zonala etc.
1.2.3. Sursa de alimentare de rezerva este area sursa care
intervine asigurind alimentarea in cazul iesirii din functiunt:
a sursei normale. De regulS, ea este formats din re^eaua elec-
trica zonala.
1.2.4. Sursa dc alimentare independents estc aoea sursa
la care perturbarea regimului sau avarierea >ei nu provoaca o
intrerupere a celorlalte surse.
PE 137
PE 137
Hidrt :ntrale. Servic
1.2.5. Sursa de intervenfie (vezi PE 124) este o sursa de Alegerea tensiunii de alimentare a unor grupe de consu-
rezerva, independents, care intervine la caderea celorlalte rnatori indepartati, precum §i a unor consumatori de putere
surse pentru evitarea unor fenoraene periculoase $i nu serve?te mare (peste 150 kW) se va face In baza unui calcul tehnico-
de regula la continuarea producfiei (exernplu : grupuri electro- economic.
gene etc.).
In afara de aceasta, pentru lucrul in zone cu pericol de
1.2.6. Insialatia de distributee principals este instalatia electrocutare marit (in anumite galerii cu grad inalt ide umi-
racordiata direct la sursele de allmentare si care serve^te la ditate), pentru aparate portative sau pentru iluminatul anu-
alimentarea consumatorilor tehnologici. mitor zone, se utilizcaza tensiuni rcduse (12—48 V), conform
STAS 2612-72.
1.2.7. Instalajla de distribute secundara este instala^ia
care, fiind alimentata de la instalatiile de distribute princi-
pale, confine circuite de distributee. 2.2. Clasificarea consumatorilor

NOTA 2.2.1. Consumatorii serviciilor proprii din amenajarile


hidroenergetice se clasifica dupa urmatoai'ele criterii :
In prezentul normativ se folosesc urmdtoarele a) Dupa amplasarea oonsumatorilor fa^a de incinta oen-
moduri de indicare a gradului de obligativitate a tralei si a obiectului 'deservit :
prevederilor conjinute in el • a.l) Servicii proprii interne care cuprind oonsumatorii din
— ,,trebuie", ,,este necesar", ,,urmeaza", indica centrala, cu urmatoarea imparfire :
obligativitatea stricta a respectarii prevederilor in — servicii proprii ale agregatului (SPA) sau ale blocului
(turbina-generator-transformator) ;
— ,,de regula" indica faptul ca prevederea res- — servicii proprii generate (SPG) pe centrala (consuma-
pectiva trebuie sa fie apiicata in majoritatea cazu- torii din centrala, mai pu^in cei ai grupurilor).
riloT; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie a.2) Scrvicii proprii externe, care cuprind consumatorii
justificata intotdeauna prin proiect; din .afara centralei electrice si primesc denumirea obiectului
— ,,se recomanda" indica o rezolvare prefera- pe care 11 deservesc :
bila, care trebuie sa se alba In vedere la alegerea — consumatorii barajului, ai prizei, ai golirilor ;
solufiei, dar care nu este obligatorie ; — consumatorii castelului de echilibru etc.
— ,,se admite" indica o solufionare satisfaca- b) Dupa gradul de siguranta ce trebuie asigurat in ali-
toare, care poate fi apiicata in situafii paTttculare, mentarea consumatorilor :
fiind obligatorie justificarea ei in proiect. b.l) Consumatori de categoria I sint acei consumatori a
caror intrerupere de peste 3 s in alimentare poate afecta grav
siguranta utilajelor principale ?i a vie^ilor omenesti (de exem-
2. ALEGEBEA SCHEMELOB DE ALIMENTABE plu iluminatul de siguranfa, anumite circuite de comanda etc.).
A INSTALATIILOB DE SEBVICH PBOPBH b.2) Consumatori de categoria a Il-a sint acei consumatori
a caror intrerupere de peste 2—8 ore afecteaza sau limiteaza
2.1. Tensiuni de alimentare regimul de func^ionare a echipamentelor principale (de exem-
plu : pompele apei de raeire, de infiltratie, ventilatia de racire
Pentni alimentarea consuniatorilor de servicii proprii se a echipamentelor etc.).
vor folosi retele eu tensiunca nominala de 380/220 V. cu neu- b.3) Consumatori de categoria a Ill-a sint cei care admit
trul legat direct la parnint.
o intrerupere in alimentare de lunga durata, fara ca prin
PE 137
Hidn PE 137
Hidn
aceasta sa se micsoreze cantilatea de energie livratS de cen-
trala (de exernplu instalatii de ridicat, ateliere, laboratoare etc.). 2.3.5. La centralele cu agregate sau blocuri generator-
transformator de puteri unitare peste 5 MW, receptoarele care
2.2.2. La Incadrarea unor consumatori de la baraje in oa- deservesc in exclusivitate agregatul (blocul) se racordeaza la
tegoriile .a Il^a sau a Ill-a se va avea in vedere existen^a ac- o bara de 0,4 kV separata, de la care nu se vor alimenta atyi
fionarii manuale si a posibililatilor de manevrare prin uliliza- consumatori care nu deservesc exclusiv agregatul (sau blocul).
rea acesteia cu incadrarea in timpul maxim admis, astfel incit
sa nu se produca direct sau indirect pagube materiale de Receptoarele de interes general pentru intreaga centrala
orice fel. se racordeaza de regula la o alta bara de 0,4 kV {sec-fionata
sau nu conform pet. 2.3.2.).
2.2.3. In proiectarea instala^iilor de servicii proprii, recep-
toarele vor fi fmpar[ite In categoriile de mai sus, in func^ie de 2.3.6. Alimentarea SPA si SPG ae va face de regula de la
rolul pe care-1 indeplinesc, tlnindu-se seania de tipul si impor- doua transformatoare ; unul racordat la tensiunea generato-
tunfa centralei considerate sau a obiectivului respectiv. rului (alimentare normala), iar celalalt la tensiunea retelei din
sistem (20-110 kV) (alimentare dc rezerva}.
In cadrul centralelor cu mai mult de doua blocuri genera-
2.3. Scheme electrice tor-transformator se reconianda ca la tensiunea generatorului
sa fie racordate eel pu^in doua transformatoare de servicii
2.3.1. Schernele electrice ale instalafiilor de servicii proprii proprii, pentru alimentarea normala, fiecare dimensional pen-
se stabilesc in funcfie de categoria consumatorilor ce urmeaza tru inlreaga put ere a serviciilor proprii pe centrala.
a fi alimentafi, dupa cum urmeaz& :
2.3.7. In cazul blocurilor generator-tnansformator se pot
Pentru consumatorii de categoria I se vor prevedea doua prevedea transformatoare de alimentare pentru servicii proprii
aurse de alimentare independente §i o sursa de intei-ven^ie de bloc dimensionate pentru consumatorii blocului respectiv,
(prin mutatori sau baterie de acumulatoare). urmind ca pentru regimul de pornire, oprire sau de indispo-
Pentru consumatorii din categoria a Il-a se va asigura nibilitate blocul sa fie alimentat de la transi'ormatorul de ser-
alimentarea de la doua surse independente. vicii proprii racordat la sisternul energetic.
Pentru consumatorii din categoria a III-a se prevede de
regula o singurS sursa de alimentare independent^. 2.3.8. La centralele cu mai multe tenshmi de racord la
sistem, transformatoarele de servicii proprii se vor racorda pe
2.3.2. Pentru instalatiile de distribute se vor folosi scheme bare de tensiunj diferite.
cu sistem simplu de bare colectoare, care poate fi secfionat
pentru obiective de importan^a deosebita sau pentru reducerea 2.3.9. In cazul in care alimentarea tEansformatoarelor &e
puterii de scur'circuit. face dintr-o stable, cu o singura tensiune, se pot considera ,,sec-
2.3.3. Gruparea pe sectii a consumatorilor tchnici trebuie tiuni diferite" §i cele doua sisterne de bare oolectoare, daca la
facuta astfel, incit la iesirea din func^ie a unei sec^ii prin- rindul sau fiecare sistem de bare poate fi alimentat prin cai
cipale procesul tehnologic sa continue fara limitari. independente : generator, linii, transfo.rmator.
In acest scop prima sectie principal^ va fi racordata la 2.3.10. In situa^ia in care consumatorii de 'diferite cate-
alimentarea normala, iar sec^ia a doua va fi racordata la ali- gorii nu pot fi sepana^i pe grupe, alimentarea ansamblului se
mentarea de rezerva independenta. va realiza corespunzalor cerintelor categoriei superioare (de
2.3.4. La centralele cu grupuri de puteri unitare pina la exemplu la baraje, prize, goliri de fund, castele de echili-
5 MW serviciile proprii de agrpgat se pot racorda la aceea^i bru etc.).
bara de 0,4 kV la care se racordeaza si serviciile proprii gene- 2.3.11. Toate circuitele, echipamentele si parfile conduc-
rale ale centralei.
toare de curent ce intra in componenta schemelor de servicii
PE 137
Hidroccntrnlo. Sen i proprii de <
Hidro —--— -
proprii trebuie sa fie dimensionate conform prevederilor capi-
tolului 3, precum si in conformitate cu normativele in vigoare tial pe care il pre i fa^a de eel cu sursa de
(vezi ianexa 1). rezerva
. . . . (transformatorul)
.... . , fara te tie permanenta.
3.1.4. Se recomanda ca numarul de intreruptoarc care tre-
2.3.12. La instalatiile de servicii proprii nu se admite ra-
buie comandate simultan pentru conectarea unei surse de
condarea altor consumatori nelega^i direct, din punct de vedere
tehnologic, de functionarea centralei. rezerva sa nu fie mai mare de doua.
Locuinla personalului de exploatare cane deserves.te obiec- 3.1.5. Sursele de alimentare normala, ca si oele de ali-
tivele izolabe (cum ar fi baraje, prize, goliri etc.) poate fi ra- mentare de rezerva, trebuie astfel dimensionate, incit sa asi-
cordata la instala^ia de servicii proprii a obiectivului, printr-o gure alimentarea consuraatorilor in limitele parametrilor de
plecare separata cu protec{ie selectiva (siguran^e calibrate sau exploatare (valorile tensiunii mentionate la pet. 3.2.1.).
intreruptor automat).
3.1.6. Sursa de interven^ie este o sursa de alimentare in-
2.3.13. Coloniile de locuinte destinate personalului de de- dependenta, de regula un grup Diesel.
servire a centralei vor fi .alimentate de regula printr-un post; Pentru baraje, grupul Diesel va fi astfel ales, incit sa
de transforrtiare separat, racordat la una dintre caile de ali- poata prelua necesarul de putere pentru actionarea elemente-
mentare a serviciilor proprii ale amenajarii hidroenergetice. lor ce trebuie sa intervina in situafii excep^ionale.
Pentru centralele subterane grupul Diesel va trebui sa
poata asigura alimentarea serviciilor proprii pentru oricare
3. ALEGEBEA $1 DIMENSIONAREA SURSELOR dintre urmatoarele operatii :
— pomirea unui grup (sau bloc) ;
DE ALIMENTARE — asigurarea pompelor pentru apa de infiltrate din uzina
(caz normal) ;
— executarea manevrelor cu podul rulant pentru repa-
3.1. Frincipii generate rafii limitate In sala masinilor.
Grupul Diesel trebuie sa poata fi racordat direct, prin
3.1.1. Alimentarea normala a serviciilor din centralele hi- manevre simple, la grupul de consumatori care 31 asigura.
droeleetrice se face de la generatoarele in func^iune (din cen- 3.1.7. Pentru barele de servicii proprii se vor folosi de
trala), iar alimentarea de rezerva se face din sistetnul la care regula surse de alimentare (transformatoare} ce nu vor depasi
este racordata centrala sau la refoaua zonala. puterea unitara maxima de 1000 kVA.
3.1.2. Nu se recomanda folosirea ,,grupurilor de casa" In cazul in care instalatiile de iluminat normale si venti-
pentru aliinentarea serviciilor proprii. lajia mecanica normala ar necesita puteri simultane, peste
300 kVA, se pot prevedea transformatoare cu bare de joasa
3.1.3. Sursele constituite din transformatoare pot fi de- tensiune separate pentru aceste servicii.
conectate prin intreruptoare pe partea de inalta tensiune (de
alimetitare) cind sint trecute in rezerva, cu condi^ia ca in caz 3.1.8. Racordul transformatoarelor de servicii proprii pe
de necessitate comanda automata de inohidere sa fie data partea de inalta tensiune va fi prevazut de regula cu intre-
siraultan pe ambele tensiuni. Stanea de disponibilitate a sursei ruptoare. In cazul unita^ilor mici (100-250 kVA) pentru servicii
de rezerva va fi verificata periodic, conform instructiunilor proprii externe se admite si folosirea sigurantelor.
tehnice interne. Transformatoarele de servicii proprii racordate la blocuri
Pentru adoptarea regimului de func^ionare in rezerva in derivafie pe legatura generator-transformator principal pot
ealdS este necesar s3 se justifice avantajul economic substan- fi conectate si direct, far5 aparataj de comuta^ie, luindu-se
masurilc oorespunzatoare de protege.
PE 137
PE 137
llirlrc i proprii de

3.2. Alegerea §i dimensionarea surselor de alimentarc 4.2. La alegerea caractei-isticilor motoarelor electrice se
va tine seama de urmatoarele :
3.2.1. Tensiunea de alimentare ;i barelor de servicii proprii — Pulerea nominala a motorului sa fie de regula mai
fi asigurata in urmatoarele limite mare cu 10—15% dectt puterea ceruta de consumator.
a) In regim normal : — Caracteristka mecanica a motorului sa fie corelata cu
(0,95 . . . . 1,05) U0 pentru inalta tensiune caracteristica mocanica s. receptorului, astfel incit sa asigure
(0,90 1,05} U n pentru joasfi tensiune func^ionarea €orespunzatoare a acestuia in regim de functio-
b) In regim de pornire a motorului nare normala, de pornire, si daca este cazul de autopornire,
(0,85 U n ) la malta tensiune in 'Oonditiile do variafie a tensiunii si frecventei surselor de
(0,80 U n ) la joasa tensiune alimentare.
c) In regim de autopornire va fi eel pu^in egala cu 0,7 Un. — Motoarele de antrenare trebuie si asigure numarul de
3.2.2. Sarcina de durata de calcul a consumatorilor se face porniri orare cerute de schema in care ; !nt incadrate.
indu-se searna de urmatorii factori : 4.3. MotoareJe electrice trebuie sa cc •espunda func^ionarii
— ooeficientul de inearcare a receptorului ; in mediul ambiant in care urmeaza ; e monta, si anume :
— coe.ficientul de simultaneitate ; •— sa aiba o protecfie orespunzatoare impotriva patrun-
— factorul de putere ; derii prafului, umezelii sa apei, sau impotriva agen^ilor
— randamentul receptorului.
3.2.3. Surscle dc- alimentare normala si de alimentare de — in cazul incaperilor cu pericol de explozie sa aiba o
erva trebuie sa fie dimensionate pentru sarcina de durata protec(:ie corespunzatoare ;
calcul a consumatorilor racorda^i. — se recornanda ca nivelul de zgomot al fiecarui motor
3.2.4. Sursele de alimentare de intervenpe vor fi dimen- sa nu depaseasca 80 dB ;
late pentru sarcinile de calcul ale consumatorilor ment,io- — sa aiba o clasa de izolafie corespunzatoare tempera-
i Ja pet. 3.1.6. turii maxime a mediului ambiant.
4.4. Instala^iile >de mare importanfa (oonsumatori de cate-
goria 1) vor avea dublate anumite elemente, cum ar fi : elec-
3.3. Verificarea surselor de alimentare tromotoare, electroventile, electrobobine etc. pentru a rnari
gradul de asigurare in funcfionarea instalatiei.
3.3.1. Toate sursele de alimentare trebuie verificate 3a
condi^iile de pornire 51 de autopornire a motoarelor, in cazul
disparitiei totale sau al scaderilor ternporare ale tensiunii de 5. DIMENSIONAREA CAILOR DE CURENT
alimentare.
3.3.2. Sursele de alimentare vor fi verificate la autopor- 5.1. Caile de curent pentru alimentarea instalatiilor de
nire — de regula — considerind ca in timpul scaderii sau disLi'ibu^ie principale si secundare se dimensioneaza pentru o
dlsparitiei tensiunii, motoarele s-au oprit. putere egala cu puterea surselor de alimentare (transformatoa-
relor) ^inindu-se seama si de posibilitatea de supramcareare
a acestora.
4. ALEGEREA MOTOARELOR ELECTRICE
5.2. Toate caile de alimentare vor fi verificate la efectele
curen^ilor de scurtcircuit, precum si la caderea de tensiune
4.1. Motoarele electrice se vor alege —- de regula — de admisibiia pentru regim de func^ionare normal de pornire
tip asincron, cu rotorul In scurtcircuit, in funcfie de necesitati. si autopornire.
PE 137 PE 137
intrale. Servicii proprii do c

6.6 In cazul existence! mai multor instalatii AAR in cas-


6. CONDITII DE FUNCTIONARE A INSTALATHLOR cada, timpii de restabilire, in urma ac^iunii AAR, trebuie
DE COMANDA, CONTROL §1 AUTOMATIZARE corelati cu timpii maximi de lipsa a tensiunii, admisi pentru
autopornirea ireceptoarelor ce ramin racordate la dispari^ia
temporara a tensiunii.
6.1. Gradul de centralizare a circuitelor de comanda^con-
trol se alege in functie de condijiile de exploatare, puterea 6.7. La instala£iiie la care nu se prevede dispozitiv AAR
grupurilor, puterea centralei sau de eonditiile locale apecifice, (in conformitate cu p-ct. 6.1.2.), de exemplu baraje, se reco-
precum si de existenta sau nu a unei camere de comanda. manda semnallizarea, in punctul de lucru cu personal de ex-
ploatare. a pozi^iei ,,inchis-deschis" a aparatelor principale
6.2. De regula, fiecare instalatle de distribute principals de comutare.
si secundara {sau secfit ale acestor instalafii), va ii prevazuta
cu AAR — daca instalatia respectiva are racordati consurna- 6.8. Dispozitivele AAR se vor prevedea cu bloeaj impo-
tori de oategoria a Il-a sau de o categoric superioara. triva anclansarii pe scurtcircuit.
Se poate renun{a la dispozitivele AAR In urmatoarele 6.9. Daca un aparat de comutatie estc prevazut cu ac^io-
cazuri : narc din niai multe locuri, se va prevedea un bloeaj impotriva
a) cind instalatia de distribute alimcnteaza receptor! care comenzilor simultane contradictorii de la punctele de co-
pot ramine un timp relativ scurt fara tensiune — timp in care manda.
personalul de exploatare poate sa repuna sub tensiune insta- 6.10. Re^elele de servicii proprii funetionind cu punotul
lajiia (cazul de la anumite obiective exterioare : baraje, castele neutru izolat sau tratat cu bofaina de stingere vor fi prevazute
de echilibru etc.) sau oind acest lueru se poate face prin cu instalatii pentru controlul izolafiei.
comenzi de la distant^ ;
Circuitele instalatiilor de servicii proprii vor fi prevazute
b) cind receptoarele racordate la instalatiile de distribute cu protec-fie conform prevederilor normativului PE 501/69
de joasa tensiune sint fie de categoria a Ill-a, fie ca admit (Normativ privind proiectarea instalatiilor de protec^e prin
intreruperi pina la interven^ia personalului de exploatare. relee si automatizare).
6.3. Pentru AAR la instalatiile de inalta tensiune §i la
instalafiile de distribute principale de joasa tensiune se va
prevedea controlul tensiunii pe bara de reaerva. 7. DISPOZJTIA §1 REALIZAREA CONSTRUCTIVA
6.4. Se va prevedea bloeaj electric sau mecanic care sa A INSTALATHLOR ELECTRICE DE SERVICH
impiedice conectarea in paralel a doua surge, daca acest lucru PROPRH
nu este permis in condifii de nesincronism, depa^irea puterii
de scurtcircuit etc.
6.5. Se va prevedea acolo unde se folose^be AAR, posi- 7.1. Instalatiile de distribute prineipale si secundare vor
bilitatea de corautare voita >de pe o sursa pe alta — fara in- fi .amplasate cat mai aproape de centrul de greutate al con-
treruperca aJimentaiii receptoarelor. sumatorilor. Dispozi];ia pe teren a acestora se va face ti11"1^
In cazul in care cele doua surse ce se comuta pot sa nu seama, prin luarea unor masuri de separare, de limitairea efec-
fie sincrone mtre ele, se va prevedea comutarea prin sincro- tului uiior avarii care s-ar putea produce.
nizarie. Se adtnite in acest caz depasirea puterii de scurtcircuit
limitat pe durata strict necesara efectuarii manevrclor de pe 7.2. Instala^iile de distribute de inalta si joasa tensiune
o sursa pe alta. se vor dispune in incaperi separate. Se admite dispunerea lor
PE 137
273
Hidi'ocentrale. Servicii proprii de c.fi.
si in aceeasi incapere, daca cele doua instala^ii de distribute trasee sint pozate de o parte si de alta a spatiului de ci culate
deservosc aceeasi imitate tehnologica. cu o distanta minima de 1 m intre stelaje.
7.3. In cazul folosirii transforraatoarelor uscate sau cu !n cazul unui put de cabluri se considers traseu
lichid neinflamabil se admite montarea acestora m aceeasi cablurile pozate pe o latura a putului respectiv.
incapere cu instala^iile de distribute de joasa tensiune.
7.4. Transformatoarele de servicii proprii care alimenteaza
consumatori de categoriile I §i a Il-a se vor monta de regula
In interior.
LISTA PEESCRIPfllLOR TEHNICE CONEXE
7.5. Se vor amplasa 5n incaperi separate (cu limiLa de
rezistenfa la foe a pere^ilor de o ora) barele de medic tensiune
(6-10-20 kV) care reprezinta sursa de alimentare normala si 1. PE-101/77 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice
respectiv do rezerva a unor consumatori de important dc-ose- de conexiuni si transformare cu tensiuni peste
bita (eel pu^in de categoria a Il-a). 1 kV.
Fiecare dintre compartimente va fi prevazut cu instalatii 2. PE-102/69 Normativ pentru proiectarea inslalatiilor de co-
de ventilare si ilurainat astfel concepute, inc-it sa poata func- nexiuni si distributie cu tensiuni pina la 1000 V
tiona separat, independent una de alta. c.a. in unita^i energetice.
Fae exoep^ie de la aceasta regula, precum si dt- la pet. 3. PE-103/70 Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea
5.1.20. PE-101/71 instala^iile de medie tensiune cu puteri de instalatiilor electro energetice la solicitari meca-
scurtcircuit sub 100 MVA (6-20 kV) la care aceasta wparare nice $i tennice in conditiile curentilor de scurt-
nu este necesara. circuit.
4. PE-107/78 Normativ pentru proiectarea si execu^ia re^e-
7.6. Instalaj;iilc de alimentare (inalta ?i joasa tensiune) vor leior de cabluri electrice.
fi instalate in incaperi ferite de praf, temperatura ridicata, 5. PE-109/74 Normativ privind alegerea jzola^iei, coordonarea
uraiditate ridicata sau atniosfera agresiva etc. In cazul in care izolatiei si protectia. instala^iilor electroenergetice
o asemenea dispozi^ie nu poate fi evitata, instalafiile electrice impotriva supratensiunilor.
respective trebuie sa aiba o constructie speciala, adecvata rne- 6. PE-501/77 Kormativ privind proiectarea instalatiilor de pro-
diului respectiv. In cazul unei atrnosfere cu umiditate ridicata, tectie prin Jielee si automatizare.
instalatiile vor fi prevazute cu incalziri locale, microclimat etc. 7. PE-111/1-12 Instructiuni pentru proiectarea statiilor de co-
sau vor fi de tip capsulat etc. nexiuni si transformare.
7.7. La barajele la care se impun doua cai de alimentare 8. PE-124/78 Normativ privind alimentarea cu energie i?lectrica
se recomanda ca una din ele sa aiba traseul incepind din a consumatorilor industrial! si similari.
amonle do baraj. 9. PE-119/71 Norme de protectie a muncii pentru instalatiile
7.8. In cazul liniilor electrice araplasate in zone dificile electrice.
de teren (cum ar fi in defileuri, po malul apelor etc.) se pot 10. PE-009/76 Instructiuni de paza contra incendiilor pentru
lua in considerare pe baza unor studii tehnico-economice so- raraura energiei electrice.
lufii cu pastrarea traseului in zone inundabiJe, insa fiecare 11. PE-010/71 Normativ pentru proiectarea si executarea con-
stilp va fi consolidat pentru a avea gradul de asigurarc cerut structiilor energetico din punctul de vedere al
de serviciile proprii. prevenirii incendiilor.
12. I 7-78 Normaliv privind proieetai'ea si executarea insta-
• 7.9. Se consider^ ca exista doua trasee de cabluri sepa- latiilor electrice la consumatori cu tensiuni pina
rate, in cazul tunelurilor sau canalclor de cabluri, daca aceste la 1000 V.
PE 503
6. Protectia circuitelor de comanda-control . 1. GENERALITATI
6.1. Protectia circuitelor de curent operativ .
6.2. Protectla circuitelor de joasa tensiune
transformatoarelor de tensiune . 1.1. Domeniul de aplicare
6.3. Protectia circuitelor de intensitate .
6.4. Supravegherea lensiunii operative 1.1.1. Prezentul normativ se aplica la proiectarea instala-
7 . Amcnajarea legaturilor electrice . . . . 365 tiilor de comanda-control aferente par|ii electrice a centra-
7.1. Conductoare izolate 365 lelor si statiilor electrice.
7.2. Alegerea §i executarea legaturilor 368 1.1.2. Acest normativ nu se aplica la realizarea instalatii-
ANEXA. Lista standardelor si prescrip|iilor I lor de comanda-'control aferente :
nice conexe in vigoare — centralelor nucleare ;
— exploatarilor miniere subterane $i din incaperi cu peri-
col de explozie ;
— instalatiilor de telemecanizare §i de curen^i purtatori ;
—• circuitelor de masura pentru interconexiuni interna-
tionale.
De asemenca, normativul de fa^a nu se refera la :
— protectia prin relee $i automatizarea instala^iilor elec-
trice (se va aplica normativul PE 501) ;
— dotarea cu aparate de masura, automatizare si control
a instalatiilor tehnologice termo ^i hidromecanice (se vor aplica
normativele de proiectare PE 502/1—1R pentru centralele ter-
moelectriice §i PE 508 pentru centralele hidroelectrice).
1.1.3. La obiectivele energetice de importanta deosebita
(definite la pet. 1.3.7.) instala^iile de comanda-control vor fi
proiectate eorespunzator atit prezenturui normativ, cit si ma-
surilor speciale aprobate pentru aceste obiective.

1.2. Considerajii generale


La proiectarea instalatiilor de comanda-control, in afara
de prevederile prezentului normativ se va £ine seama si de
prevederile prescrip^iilor tehnice in vigoare (ancxa) ?i de stan-
dardele $i normele interne de fabricatie de aparataj de coman-
da-control si de conductoare electrice.

NOTA
In prezentul normaliv se folosesc urmatorii ter-
meni pentru indicarea gradului de obligativitate a
preuederiloT :
PE 503 PE 503
Instalapi de comanda-coi Instatetii__de_ c mlrol 339

— ,,trebuie", ,,este necesar", ,,urmeaza" indica Tablourile de cornanda suit denumite tablouri electrice
obligativitatea stricter, a respectarii prevederilor In atunci cind servesc in exclusivitate pentru comanda si con-
causa.; Irolul instala(lilor electrice sau tablouri de comanda tehnologice
cind servesc pentru comanda si oontrdlul atrt a instalatiilor
— ,,de reguld" inseamna ca prevederea respec-
electrke, cit §i a celor termo si hidromecanice.
tiva trebuie sa fie aplicata in majoriiatea cazitrilor,
iar nerespectarea prevederii este permisa, dar tre- 1.3.4. Camera de comanda este acea incapere din care se
buie justificatd in proiect; efectueaza centralizat ccmanda si controlul de la distan^a a
— ,,se admite" indica o solufie satisfacatoare instala{iilor deservite. In func^ie de instalatiile deservite si de
care poatu ft aplicata numai in situafii particulare. modul de organizare, camera de comanda poate fi : camera
ftind obligatnrie justijiciirea ei in proiect; de comanda electrica, camera de comanda tchnologica, camera
de comanda de dispecer, sala de comanda etc.
— ,,se recomanda" indica o solufie preferabila
care trebuie auuta in vedere, dar care nu este obli- 1.3.5. Tabloul de supraveghere este format din ansamblul
gatorie. aparatelor si dispozitivelor care servesc la informarea operativa
(semnalizari si masuri) a personalului de exploatare asupra
starii instalatiilor deservite.
1.3. Terminologia utilizata
1.3.6. Camera de supraveghere este incaperea separata in
care se afla tabloul de supraveghere. Din aceasta camera nu
1.3.1. Circuitele de comanda sint acele circuite care ser-
se .pot electua comenzi de aparate de conectare.
vesc la ac[ionarea de la fa^a locului sau de la distan^a a diver-
selor rnecanisme apar^inind aparatelor de conectare si reglare. 1.3.7. Obiective energetice de importanta deosebita sint
considerate C.T.E. cu grupuri de 200 MW si mai mari, C.E.T.
1.3.2. Circuitele dc control sint circuitele care deservesc cu grupuri de 50 MW si mai mari CHE cu puteri instalate
Instala^iile de protec^ie, automatizare, masurare, semnalizare de 100 MW $i mai mari, stabile de 400 si 220 kV de interco-
si blocaj.
nexiune intre zonele sistemului energetic prevazute sa poata
func^iona izolat in cadrul planului general de zonare a siste-
OBSERVAflE : mului energetic national, precum §i stabile principale de co-
Se considera circuite dc comanda-icontrol $i cir- nexiuni de 110—400 kV aferente marilor platforme industriale.
cuitele care servesc la acfionarea vanelor, 'dapetelor 1.3.8. Statii electrice cu personal permanent sint acele
$i a allor utilaje cu funcfconare intermitenta, pre- sta^ii la care personalul de exploatare se afla permanent in
cum $i cele de iluminat $i incalzire locald (in dula- instala^ie 24 de ore zilnic.
puri, celule) daca pe circuitele respective nu se
1.3.9. Staj:ii electrice cu personal semipermanent smt sta-
depa$e$te o putere simultand de 10 kW.
tiile la care personalul de exploatare este prezent zilnic 8 (16)
ore. In restul de 16 (8) ore, personalul se afla la domiciliu
1.3.3. Tabloul de comanda este ansamblul aparatelor si
situat in apropierea statiei.
dispozitivelor amplasate in confectii metalice adecvate, utili-
zate la efectuarca operafiilor de comanda si informare opera- 1.3.10. Statii electrice fara personal sint stabile care nu
tiva (semnalizari si masurari) a personalului de exploatare au personal permanent sau semipermanent de exploatare.
asupra starii instala^iilor deservite. Aceste sta^ii sint belemecanizate sau numai supravegheate de
PE 503
PE 503
Instalalii de nmda-control
2. ORGANIZAREA INSTALA'pILOR
la un punct central cu personal permanent de exploatare. La
nevoie, personalul de intervenfie poate ajunge in stable intr-un DE COMANDA-CONTROL
interval dt> timp care, de regulS, nu trebuie sa depaseasca
30 minute. 2.1. Conditii generate
1.3.11. Dispimerea centralizata a instalatiilor de comanda-
control <:orespunde amplasarii intr-o camera de comanda unica Instalatiile de comanda-^ontrol trebuie sa indeplineasca
a ansamblului organelor de comanda, semnalizarc §i masurarc urmatoarele functiuni :
la distan{a, precuni si a releelor de protec^ie si autoniatizare. a) comanda centralizata sau locala a instalatiilor deservite ;
b) controlul asupra starii si comportarii echipamentelor si
1.3.12. Dispunerea des centralizata a mstahiliilor de co- instalatiilor energetice ;
manda-control corespunde amplasarii in imediata vecinatate a c) probec^ia echipamentelor si instalatiilor Impotriva ava-
frecarei instalatii sau eel mult a unui grup de instala^ii deser- riilor si regimurilor periculoase (conform prevederilor norma-
vite, a organelor de 'comanda, semnalizarc si masurare, precuni tivului PE 501) ;
si a releelor de protectie si automatizare. d) asigurarea calitatii energiei Hvrate si a debitelor de apa
1.3.13. Sistenml de comanda directa este sistemul la care §i abur necesare altor utilizari ;
circuitul de excitare a dispozitivului de actioriare este stabilit e) marirea gradului de siguranta in func^ionare si a dis-
direct prin contactele organului de comanda (buton de co- ponibilitafii instalatiilor si echipamentelor electrice ;
manda, cheie de comanda etc.). f) asigurarea automatizarilor de separare in zone a siste-
mului energetic in caz de avarii grave (conform prevederilor
1.3.14. Sisfcmul de comanda indirccta — sistemul la care normativului PE 501) ;
circuitul de excitare al dispozitivului de actionare este stabilit g) asigurarea conducerii centralelor termoelectricc atit in
prin intermodiul unui organ diferit de col de comanda (releu regim de functionare interconectata, cit si in regim insular, cu
intermediar) etc, consumatorii de pe platform^, — pentru centralele de pe plat-
fonmS —• si pe serviciile proprii — pentru centralele de con-
1.3.15. Instalafiile de blocaj sint acele instalatii care se
densatie si de termoficare.
realizeaza pentru evitarea manevrelor gre^ite (blocaje opera-
tive), a protecfiei personalului de exploatare {blocaje de sigu-
ranfa) si a protec^iei instalatiilor tehnologiee (blocaje tehno- 2.2. Instala^iile de comanda-control in centralele
logice). termoelcctrice (C.T.E.), centralele electrice
1.3.16. Evidcn^a comerciala a encrgiei electrice rcprezinta de tcrmoficare (C.E.T.) §1 in centralele termice (C.T.)
totalitatca opera^iilor care servesc la stabilirea valorica a ener-
giei electrice ?i decontarea ei, mtre furnizori si consumatori. 2.2.1. La centralele electrice(C,T.E. si C.E.T.) cu schema
Contoarele electrice utilizate pentru evidenta comerciala se bloc generator-transforxnator, comanda si controlul instalatnlor
numesc contoare de decontarc. se vor realiza astfel :
a) comanda $i a^ntrolul circuitelor electrice aferente blocu-
1.3.17. Eviden^a tehnica a energiei electrice reprezinta to- lui generalor-transformator (inclusiv excita^ia si sincronizarea)
talitatea operatiilor necesare controlului consumului de ener- se vor face de la tabloul de comanda tehnologic amplasat in
gie olectrica In cadrul centralelor electrice, al statiilor electrice camera de comanda tehnologica {de regula o camera de co-
etc. Contoarele electrice utilizate pentru eviden^a tehnica se manda la doua blocuri) ; unele din aceste operatn se vor efec-
numesc contoare de control.
PE 503 PE 503
343 Instalatii de comanda-c ii de c ntrol •tt
tua si din camera de comanda a sta^iilor pe ale caror bare 2.2.3. La centralele termico (C.T.) comanda si controlul
debiteaza blocurile ; instala^iilor se vor realiza astfel :
a) comanda si controlul circuitelor eleetrice aferente sta-
b) comanda si controlul circuitelor eleetrice ale serviciilor
tiilor de servicii proprii de mcdie si joasa tensiune, precum si
proprii de bloc si ale celor generale, in masura in care acestea
se rezerveaza reciproc cu cele de bloc (inclusiv comanda in- transformatoarelor de alimentare din sistem se fac de la ta-
treruptoarclor de medie si joasa tensiune ale transformatoare- bloul de comanda electric amplasat in camera sau sala de co-
lor de 6/0,4 kV), se fac de pe tabloul de comanda electric, am- manda a centralei ;
b) comanda si controlul circuitelor eleetrice de alimentare
plasat in camera de comanda tehnologica ;
c) comanda si controlul circuitelor eleetrice ale serviciilor a receptoarelor tehnologice se vor face de la tablouri de co-
generale si a legalurilor acestora cu sistemul energetic se efec- manda tehnologice amplasate, dupa caz, in camere de comanda,
tueaza de la tabloul de comanda electric arnplasat in camera sali de comanda sau local, linga utilajul deservit.
de comanda de dispecer (in cazul cind exista) sau in camera 2.2.4. Comanda si controlul surselor autonome de siguranp
de comanda tehnologica in cazul organizarii serviciilor proprii (baterii de acumulaioare, grupuri electrogene etc.) si a recep-
pe perechi de blocuri ; se recomanda ca centralele cu un numar toarelor vitale se vox- efectua de la tabloul de comanda electric
mai mare de 4 blocuri sa fie provazute cu o camera de comanda al blocului in cazul prevederii acestor surse la fiecare bloc
de dispecer din care se vor putea efectua §i unele operatii de sau pereche de blocuri si, respectiv, de la tabloul de comanda
comanda-control aferente serviciiior proprii de bloc ; electric al serviciilor proprii generale in cazul prevederii aces-
d) comanda si conlrolul circuitelor eleetrice de alimentare tor surse comune pe intreaga centrala.
a receptoarelor tehnologice de categoriile ,,0" si ,,I" (definite
conform PE 113, cap. 2) se vor face de la tablourile de co-
manda tehnologice amplasabe in camerele de comanda tehno- 2.3. Instalafiile de comanda-control in centralele
logice ; hidroelectriee
e) comanda si controlul circuitelor eleetrice de distribute
la instala^iile si receptoarele de categoria ,,II" (definite con- 2.3.1. La centralele hidroelectriee operatiile principale de
form PE 113, cap. 2. — tratarea chimica a apei, gospodariile eomanda-control se asigura fie din camera de comanda, fie
de cornbustibil etc.), se vor face de la tablourile de comanda local din sala masinilor.
tehnologice amplasate m salile de comanda din zona instala-
Necesitatea camerei de comanda se stabileste in functie de
-tiilor respective sau local linga utilajele deservite.
urmaboarele criterii :
2.2.2. La centralele eleetrice (C.T.E. si C.E.T.) cu scheme — irnportanta centralei in sistem ;
cu bare colectoare la tensiunea generatoarelor, comanda si con- — complexitatea sta|ie?i de conexiune ;
trolul instalatiilor se vor realiza dupa cum urmeaza : — func^iunile indeplinite in cadrul anienajarii hidro-
a) comanda si controlul circuitelor eleetrice aferente ge- tehnice ;
neratoarelor eleetrice, Iransformatoarelor de legatura cu siste- — obiectivele deservite (centrala, baraj, static, castel,
mul serviciilor proprii, precum si circuitelor de distribute la priza etc.) ;
tensiunea gcneratorului se vor efectua de la tablourile de co- — numarul si puterea unitara a agregatelor ;
manda eleetrice amplasate in camera de comanda a centralei ; — modul de exploatare ;
b) comanda si controlul circuitelor eleetrice de alimentare
a receptoarelor tehnologice se fac de la tablourile de comanda — incadrarea cu personal operativ.
tehnologice amplasate, dupa caz, in camerc de comanda, sail La centralele subterane se recomanda amenajarea came-
de comanda sau local, linga utilajul deservit. relor dc eomanda in exterior (suprateran) daca puterea centra-
PE 503 PE 503
344 Itistalatii de c
lei depaseste 100 MW si complcxitatea stajaei de sistem im- 2.4.4. In cazul sta^iilor interioare, aparatajul de comanda-
pune un nuinar mai mare de cinci celule de intreruptor. control va fi instalat, de regula, descentrallzat, la celula.
Centralele supraterane cu o putere instalata de pesto In functie de important si complexitatea instalatiilor,
100 MW, echipate cu eel pu(in doua agregatc, vor fi preva- precum si in situatiile indicate la pet. 3.1.2. anumitoe comenzi,
zute, de regula, cu camere de comanda. semnalizari si masurari vor fi roalizate si din camera de
Centralele cu puteri pma la 100 MW se vor comanda local comanda.
din sala masinilor de la panoul agregatelor ; supravcgherea se
va realiza centralizat dintr-o sala sau cabina cu vmbilitate spre 2.4.5. La statiile de tip exterior, o parte din aparatajul
sala masinilor. de comanda-control va fi dispus, de regula, desoenlralizat in
cabine arnplasate in statiile eleetrice exterioare, prevazindu-se
2.3.2. Volumul echipamentului de cornanda-control se alege in general cite o cabina pentru doua celule la statiile de
tinmdu-se seama de : tipul si dispozi^ia obiectivelor hidroener- 220 kV si 400 kV si cite o cabina pentru patru celule la sta-
getice, tipul si construc|ia echipamentului de baza si regimul tiile de 110 kV.
de exploatare. De asemenea, se vor lua in considerare : pozi^ia
si rolul hidrocentralei in cadrul cascade!, regimul de utilizare 2.4.6. Disipunerea aparatajului de comanda-control la ce-
a apelor acumulate pcntru alte cerinte, precum si descarcarea lulele de inalta tensiune ale statiilor electrice se va face, de
acumularii pentru prcluarea undei de viitura. regula, astfel incit sa fie posibil accesul si deservirea lor fara
pericol, instalatia primara fiind sub tensiune.
2.4.7. Alegerea solutiei pentru realizarea camerelor de
2.4. Instalatiilc de comanda-control in slaliilc comanda trebuie facuta avindu-se in vedere perspective^ de
de transformare extindere cunoscute la data intocmirii proiectului, pentru o
perioada de aproximativ 10 ani.
2.4.1. Volumul instalatiilor de comanda-control, in cazul 2.4.8. La toate tipurile de sta\ii se va asigura posibUitatea
statiilor electrice, se va stafaili In functie de modul de ex- de telemecanizare eel putin prin prevederea spatiilor necesare
ploatare preconizat pentru aceste instala^ii (stafii cu personal pentru montarea aparatelor, a sirurilor de cleme, a cablurilor
permanent, stafii cu personal semipermanent, sta^ii fara per- corespunzatoare etc.
sonal — telomecanizate sau telealarrnate).
2.4.2. Stabile electrice cu personal permanent sau semi-
permanent trebuie sfi cuprinda o camera de comanda, in care 3. CIRCUITELE DE COMANDA
sa fie centralizate total sau partial, eel pu^in urmatoarele cate-
gorii de circuite : 3.1. Generalitati
— circuite de comanda ;
— circuite de semnalizare ; 3.1.1. Sistemul de comanda pentru o centrala sau pentru
— circuite de masurare. o static electrica (comanda directs sau comanda indirecta lo-
cala sau de la distan^a) se alege in functie de urmatorii para-
2.4.3. La stabile electrice fara personal, care au instala^ii metrii :
•exterioarc, se va prevedea de regula o camera de suprave-
— complexitatea instalatiei ;
ghere. In aceasta camera vor fi centralizate elementele de —- modul de dispunere a echipamentului primar (in clS-
masurare $i de semnalizare ale intregii instala^ii sau eel pu^in dire, in aer liber) ;
ale instalatiilor exterioare, ori numai cele ale circuitelor pri- —• modul de exploatare a instalatiei (cu personal perma-
maro mai importante.
nent, semipermanent, fara personal) ;
PE 503 PE 503
Inatalalii de c

— distan^a inedie intre locul de comanda si elementele 3.3. Comanda separatoarelor


deservibe ;
— puterea consumata de bobine, relee, ventile etc. ;
-— costul instala(.iei de comanda. 3.3.1. Comanda centralizata a separatoarelor din camera
de comanda se va prevedea nuniai pentru separaloarele cu rol
3.1.2. La separatoare $i intreruptoare trebuie asigurata po- de cornutare si, de regulS, numai la tensiuni de 110 kV §i
sibilitatea unei comenzi sau ac^ion&ri raanuale locale. mai mari.
Acolo unde comanda locala sau ac^ionarea manuals de la
fa^a locului ar putea prezonta pericole pentru operator (de 3.3.2. Ac-tionarea separatoarelor are nu indeplinesc func-
exemplu, ca rezultat al unei manevre care conduce chiar pen- tiuni de comutare sau au tensiuni ina la 110 kV, a separa-
tru scurt timp la depasirea nivelului curentului de scurtcircuit toarelor de legare la pamint, precu si ac^ionarea separata a
pentru care esle dimensionat aparatajul respectiv) trebuie pre- polilor unui separator (atunci cind ste necesar pentru func-
vfizuta si o comanda de la distanta. tionarea indelungata in doua faze) s vor face, de regula, nu-
mai local.
In acest caz. dispozitivele comenzii de la distan^a se pot
ainplasa in zona (incaperea) respectiva, dar la o distan^a care Fac exceptie de la aceasta urmatoarele separatoare, pentru
sa nu prezinte pericol pentru operator. care comanda se va efectua de la distanta (de exemplu : de
la dulapurile de deme sau de la cabinele de relee amplasate
3.1.3. La sirurile de cleme aferente circuitelor de comanda- in stable) :
control ale stafiilor electrice se va asigura, de regula, posibili- — separatoarele din instala^iile de 400 kV (inclusiv de
tatea racordarii unor circuite de telemecanica.
legare la pamint) ;
— separatoarele de legare la pamint a bobinelor de com-
3.2. Comanda intreruptoarelor pensare din rejelele cu neutrul tratat.
3.3.3. Schemele de comanda ale separatoarelor trebuie sa
3.2.1. Schemele de comanda ale intreruptoarelor trebuie asigure men^inerea impulsurilor de comanda pina la termi-
sa realizeze urmatoarele cerint.e : narea operate! comandate (conectare sau deconectare).
a) menllnorea impulsurilor de comanda pina la terminarea 3.3.4. De asemenea, schemele de comanda ale separatoa-
operate! comandate (anclansare sau declansare) ; relor trebuie sa excluda posibilitatea comutarilor intempestive
b) blocarea intreruptorului impotriva anclansarilor repe- in cazul unei duble puneri la pamint in re^eaua de curent
tate (sariturilor), daca dispozitivul de actlonare al intrerupto-
rului nu este prev&zut cu a-cest blocaj ; continuu opcrativ.
c) posibilitatea electu^rii atit a comenzii manuale, eit ^i a
celei automate (do exemplu : declansarea prin protec^ie, RAR, 3.4. Supravegherea circuitelor de comanda
AAR etc.) ;
d) informarea prin seranal diferen^iat asupra comutarilor
care au loc in urma comenzii voite, de cele care au loc in 3.4.1. Alimentarea cu curent operativ a circuitelor de co-
urma unei comenzi prin protectie, RAR, AAR ; manda, va fi prevazuta cu un sistem de supraveghere continua.
e) in cazul in care comenzile voite pot fi efectuate din In acest scop pot fi utilizate : intreruptoarele automate cu
mai multe locuri (camera de comanda, cabina de relee din contacte de semnalizare, releele de control al prezen^ei ten-
static, aparat), informarea asupra comutarilor comandate din siunii, releele de multiplicare a contactelor intreruptoarelor.
camera de comanda se va diteren^ia de cele comandate din 3.4.2. Se recomanda Supravegherea continuitatii circuitelor
de anclan§are si declansare a intreruptoarelor de M.T. si I.T.
PE 503 PE 503
tnstalatiJ 349

•— in eircuitele linlilor de inalta si medie Lensiune, precum


4. CIRCUITELE DE CONTROL si ale celor de joasa tensiune care alimenteaza un singur con-
sumalor avind puteri absorbite peste 40 kW ;
— in circuitele cuplelor dintre sec^iuni sau sisteme de
4.1. Circuitele de masurare bare colectoare ;
— in circuitele motoarelor electrice avind puteri de 40 kW
4.1.1. Masurarea marimilor electrice si mai mult ;
4.1.1.1. Masurarea marimilor prevazute in prezentul nor- — m circuitele transformatoarelor cu exceptia celor din
mativ se va face de regula, cu aparate de masura individuale. posturile de transformare la care prevederea nu cste obliga-
torie ;
4.1.1.2. In cazul masuj ii prin preselectie a marimilor — in circuitele de curent continuu ale redresoarelor, in
electrice din circuitele gent toarelor $i din circuitele de ali- circuitele bateriilor de acumulatoare, precum si in toate circui-
;e vor utiliza aparate individuale. tele de curent continuu in care este necesar controlul siste-
4.1.1.3. Se admite conectarea aparatelor de masura prin rnatic al regimului de lucru.
traductoare in cazuri justificate tehnic si economic. 4.1.2.2. In circuitele de curent continuu in care este posi-
4.1.1.4. In tabelul 1 si la pet. 4.1.2.—4.1.9. se indica numa- bila circulatia curentului in ambele sensuri, trebuie montate
rul minim obligatoriu de aparate de masura pe tipuri de cir- ampermetre cu zero la mijlocul scalei.
cuite primare. Se fac urmatoarele precizari : 4.1.2.3. Masurarea intensitatii curentului se efectueaza, de
a) prevederea aparatelor de masura ligurate punctat in regula, pe o singura faza.
tabelul 1 se va face numai in cazurile merrtionate la pet. Intensitatea curentului tretauie masurata pe toate fazele la
4.1.2.—4.1.9. ; generatoarele cu puteri de peste 3 000 kVA si in circuitele ce
b) pe circuitele cuplelor cu rol de rezervare a circuitelor pot functiona timp indelungat cu sarcini inegalc pc faze (cum
de linii, transformatoare etc. se prevad aparatele de masura este cazul liniilor de inalta tensiune la care esle prevazuta
corespunzatoare elementelor primare ce le rezerveaza, avind posibilitatea functionarii indelungate in doua faze sau a linii-
in vedere si madul de amplasare a transformatoarelor de cu- lor de alimentare a consumatorilor cu sarcini man mono-
fazate.).
c) la transformatoare, aparatele de masura se monteaza, 4.1.2.4. Se recomanda urmarirea cu ampermetre inregis-
de regula, numai pe infasurarile cu tensiune superioara. Daca tratoare a curen^ilor pe legaturile la pamint ale bobinelor de
schema primara nu permite aceasta, se admite ca masurarile stingere in retelele de medie tensiune.
sa se faca pe infasurarile cu tensiune inferioara (pet. 4.1.6.2.). In cszuri j ustificate, se admite urmarirea acestor curen^i
4.1.2. Masurarea intensitatii curentului numai cu aparate indicatoare.
4.1.2.1. In instala^iile din centralele §i stabile electrice 4.1.3. Masurarea tensiunii
masurarea intensitatii curentului se va face cu ampermetre 4.1.3.1. Tensiunea se va masura cu voltmetre indicatoare
indicatoare in urmatoarele circuite : in urmatoarele puncte :
— in circuitele generatoarelor si compensatoarelor sin- — la bornele generatoarelor electrice si compensatoarelor
sincrone ;
— in circuitele de excitatie ale generatoarelor si compen- — la bornele circuitelor de excltalie ale generatoarelor ?i
comptnsatoarelor sincrone ;
PE 503 PE 503
350 ii de c :cmtrol Inst 351

— pe toate sec^iHe de bare colectoare, inclusiv celc ale lor de puteri active, in vederea controlului regimului de func-
bateriilor dc acumulatoare ; tionare a sisiemului energetic.
— pe liniile interconectate pe care se poate primi lensiu- 4.1.4.2. Pe circuitele care impun urmarirea graficelor de
nea de la retea (se admite inlocuirea masurarii aeestei tensiuni sarcini se vor prevedea wattmetre inregistratoare, si anume :
printr-o semnalizare optica a prezentei tensiunii) ;
— circuitele generatoarelor electrice cu puteri peste
— la tablourile de distribute din sec£ii care alimenlcaza
25 MVA inclusiv ;
grupe de rnotoare sau motoare importante (se admite inlocuirea
— circuitele liniilor interconectate de 220 kV si 400 kV.
masurarii tensiunii printr-o semnalizare optica a prezentei
Pentru cazurile mentionate mai sus, se admite ca wattme-
trele Inregistratoare prevazute cu ac indicator sa inlocuiasca
4.1.3.2. Voltmetrul care masoara tensiunea pe barele de watlmetrele indicatoare, cu condi^ia ca ele sa fie montate
medie tensiune alimentate prin transformatoare prevazute cu in camera de comanda (de regula, in conturul operativ al ca-
reglaj sub sarcina de la distance va fi amplasat in camera de moroi de comanda).
comanda, linga dvspozitivele respective de comanda la distan^a. 4.1.4.3. Pe circuitele pe care este posibila circulajia de pu-
4.1.3.3. In cazul circuitelor trifazate la care shit racordat.i teri in ambele sensuri, wattmetrele trebuie prevazute cu zero
consuniatori cu sarcini monofazate importante, care conduc la la mijlocul scalei.
asiinetrii pronun^ate de tensiuni, tensiunea trebuie niasurata
4.1.5. Masurarea puterii reactive
pe fieeare faza si respeetiv intre faze.
4.1.5.1. Puterea reactivS se masoara cu varmetre indica-
4.1.3.4. Pentru controlul izolatiei in reticle cu neutrul
toare pe urmatoarcle circuite :
izolat sau tratat prin bobina de stingere, se va masura, de —- circuitele generatoarelor si compensatoarelor sincrone
regula, tensiunea intre fiecare faza $i pamint cu un grup de
cu puteri peste liOOO kVA ;
3 voltmctre.
— circuitele transformatoarelor (220 kV ^- 400 kV) si linii-
Se admite si masurarea tensiunii intre fiecare faza si pa-
lor electrice interconectate (400 kV, 220 kV si 110 kV cu rol
mint cu un singur voltmetru cu ajutorul unui comutalor. de interconexiune) pe care este necesara masurarea puterii
4.1.3.5. In situa^ia in care exista rnai rnulte sec^ii de bare reactive, in vederea controlului regimului de funcfionare a
colectoare de aceeasi tensiune nominala, se admite conlrolu] sistemului energetic.
izolatlei cu un singur grup de 3 voltmetre prevazute cu posi-
4.1.5.2. Se vor prevedea varmetre inregistratoare pe cir-
bilitatea de comutare la fiecare sec^ie.
cuitele care impun urmarirea graficelor de sarcina, si anume :
4.1.3.6. In cazul stafiilor electrice de inaltS tensiune (110-^ —- circuitele generatoarelor si compensatoarelor sincrone
400 kV) so va prevedea un voltmetru Inregistrator pentru cu puteri peste 25 MVA inclusiv ;
fiecare sistern de bare colectoare, racordat fix intre doua faze. — circuitele 'liniilor interconectate de 220 kV si 400 kV.
4.1.4. Masurarea puierii active
4.1.5.3. Pe circuitele pe care este posibila circulatia de
4.1.4.1. Mastirarea puterii active se va efectua cu watt- puteri in ambele sensuri, varrnetrele vor fi prevazute cu zero
metre indicatoare astfel : la mijlocul scalei.
— in circuitele generatoarelor, motoarelor §i t>am.pensa- Pentru cazurile men^ionate mai sus, se admite ca varme-
toarelor sincrone cu puberi 'pestc 100 kVA ; trele inregistratoare prevazute cu ac indicator sa inlocuiasca
— in circuitele de transformatoare (220 kV §i 400 kV) si varmetrele indicatoare cu condi^ia ca ele sa fie montate in
de linii electrice importante (400 kV, 220 kV si 110 kV cu rol camera de comanda (de regula, in conturul operativ al camerei
de interconexiune) pe care este necesara masurarea circulatii-
PE 503
istalatii de imanda-control 353

4.1.6. Masurarea energiei clectrice active 4.1.7. Masurarea energiei electrice reactive
4.1.6.1. Masurarea energiei electrice active se va face cu 4.1.7.1. Masurarea energiei clectrice reactive cu ajutorul
contoarele electrice pentru : contoarelor trebuie facuta pentru determinarea cantitatii de
a) determinarea cantitatii de energie electrica produsa de energie reactiva produsa de generatoarele electrice din cen-
generatoare si consumatii in centralele electrice pentru servi- trale, precum 51 de -compensatoarele sincrone si bateriile de
ciile lor 'proprii sau de consumatorii auxiliari alimenta^i direct eondensatoare instalatc in centralele si stabile electrice.
din central^ ; De asemenea, se va masura energia reactiva pe circuitele
b) delerminarea cantitafii de energie electrica vehiculata transformatoarelor {cu excep^ia color de rnedic/joasa tensiune)
prin transi'ormatoarele sta{iilor electrice ca si a celei consu- si pe liniile de inalta tensiune (110-^-400 kV) la care se face
mate pentru serviciile proprii ale sta^iilor ; masurarea energiei active. In cazuri justificate se admite pre-
c) determinarea cantitatilor de energie electrica transpor- vederea de contoare de energie reactiva §i la liniile de rnedic
tata prin plecarile de linii din centrale §i stajii electrice. tensiune radiale, ctnd acestea alimenteaza un consumator unic.
4.1.6.2. Pentru aceasta se vor monta contoare de energie 4.1.7.2. Pe circuitele undo este posibila circulatia energiei
activa pe urmatoarele circuite : in arnbele sensuri, se vor monta doua contoare, cu blocarea
— circuitele genei-atoarelor, motoarelor si compensatoare- unuia din sensuri.
lor sincrone ; 4.1.8. Masurarea frecven|ci
— circuitele motoarelor de medie tensiune, in cazuri justi- 4.1.8.1. In centralele electrice pe circuitele gene^atoarelor
ficate de efectuarea unor bilanturi de consum propriu ; frecvent-a va fi masurata cu frecven^metro indicatoarc.
— pe partea de inalta tensiune a transformatoarelor. 4.1.8.2. In centralele cu schema bloc generator-transforma-
tor masurarea frecven^ei se va efectua cu frecventmetre inre-
NOTA gistratoare, si anume :
— in cazul in care stadia de racord este in centrala, ma-
Sc Tecotnandd masurarea energiei active pe par- surarea se face pe fiecare sec^ie de bare a sta^iei ;
tea de joasa tensiune a transformatoarelor in situa- — in cazul in care stadia de racord este departata de cen-
fiile in care s-ar impune necesitatea prevederii nu- trala masurarea se lace pe fiecare circuit de generator In parte ;
mai in acest scop a transformatoarelor ds intensi- in aceasta situate se poate renun^a la frecvontrnetrul indicator.
tate pe partea de inalta tensiune a transformatoa- 4.1.8.3. Masurarea Irecven^elor prin instala^ia de sincro-
relor (ex. : stafii de record adinc, transformatoqre de nizare se va face, de regula, in instala^iile in care :
servicii proprii ale stafiilor electrice etc.) : — pot aparea in mod normal sau accidental par^i functio-
— in cazul transformatoarelor cu trei infd$urari nind la frecven^e diferitc ;
coboTitoare sau ridicdtoare trebuie montate contoare . — este necesar sa se ac^ioneze in direc^ia punerii In pa-
pe toate cele trei mf&furari : ralel (sincronizare) a par^ilor functionind la frecven^e 'diferite.
— pe plecarile de linii din centrale $i din stafii 4.1.9. Instalafiilc de sincronizare
electrice, de regula, pentru tensiunea de 110 kV & 4.1.9.1. Se vor monta dispozitive de sincronizare, alcatuite
mai mare; se recomanda prevederea de contoare din dublu voltmetru sau voltmetru diferen^ial, dublu frecvent-
numai la un singur capdl al liniei.
metru si sincronoscop in :
•— centrale electrice, si anume :
4.1.6.3. Pe circuitele pe care este pasibila circulatia de a) pc sectiile de bare ale sta^ici de racord ;
energie in ambele sensuri se vor monta doua contoare, cu b) pe fiecare circuit de generator conectat in schema bloc-
blocarea unuia din sensuri. generator-transformator ;
PE 503 PE 503
Instalatii de iand& Ingtalatii de comanda-controt 355

— nodurile importante ale re^elelor in care poate aparea pentru alimentarea dispozitivelor de protecfie prin
necesitatea punerii in paralel a doua par];i ale sistemului ener- relee).
getic, respectiv care nu sint sincronizate intre ele. In acest caz insa, de la astfel de transforma-
4.1.9.2. Centralele si sta^iile electrice ale centralelor vor fi toare se VOT alimenta numai volt-metre $i amperme-
prevazuto, de regula, cu instala^ii de sincronizare automata. tre, cu condtyia verificarii stabilitafii dinamice a
aparateloT de masura.
4.1.9.3. In cazul centralelor cu blocuri generator-transfor-
mator fara intreruptor pe conexiunea generator-transformator,
c) limits superioara de masurare a instrumentelor de ma-
cind intreruptorul blocului este amplasat intr-o statle la o
sura si a transformatoarelor de masura, a sunturilor si a rezis-
distan^a mai mare de 1 km de centrala, se admite sincronizarea
ten^elor adi^ionale, trebuie sa corespunda in scara standardi-
cu instalatii semiautomate (reglarea parametrilor se executa
zata Ireptei egale cu 1,2 Vn (Vn fiind valoaroa nominala a
manual, iar controlul sincronismului ?i impulsul de anclansare
marimii ce se masoara) sau daca pe scara standardizata nu
se executa automat).
exista treapta 1, 2 Vn, aceasta va corespunde treptei imediat
4.1.10. Aparatele de masura superioarc acestei valori.
4.1.10.1. Instrumentele electrice de masurare indieatoare si Fac excepjie ampermetrele din circuilele in care se produc
virfuri dese de sarcina, de scurta durata (circuite care contin
cipale : moloare electrice cu rotorul In scurtcircuit, transformatoare
a) instrumentele folosite la tablourile de comanda vor pentru cuptoare electrice etc.) si din circuitele in care se admit
avea eel pu^in clasa de precizie 2, 5. in conformitate cu prescripjiilc specifice, suprasarcini de du-
Pentru masurarea frecven^ei sistemelor energetics si a rata liniitata in caz de avarii (la goneratoare, transformatoare).
tensiunii pe barele controlate de dispecer se recomanda in- Aceslea se vor alege cu scari corespunzatoare supraincarcari-
lor efective (translormatoarelo de curent respective vor fi alese
strumente cu clasa de precizie 1 ;
insa tot pentru treapta 1, 2 Vn).
b) transformatoarele de masurare, sunturile sau rezisten-
tele adi£ionale prin care se conecteaza instrumentele de ma- d) curentul nominal sccundar al transformatoarelor de cu-
sura Irebuie sa corespunda eel pu^in elasei de precizie indicata rent trefauie sa fie, de regula, de 5 A sau 1 A ;
in tabelul de mai jos : e) transformatoarele de masura" se vor incarca numai in
limitele indicate de fabricile producatoare pentru a ob^ine pre-
cizia elasei la care se utilizeaza. Se recomanda ca incarcarea
mfasurarilor de masura sa fie cit mai apropiata de oea no-
minala.
4.1.10.2. In locurile de asezare a aparatclor de masura so
vor asigura conditiile tehnice si climaticc indicate in standar-
dele sau normele interne de produs.
4.1.10.3. Clasa de precizie a contoarelor va fi cea indicata
in cele ce urmeaza (sau mai buna) :
NOTA a) pentru contoarele de energie activa situate pe partea
In mod exceptional se admite pentru masurari de inalta tensiune a blocurilor generator-transforrnator 51 care
electrice utilizarea transformatoarelor de masurat masoara energia livrata de generatoare in re^eaua dc inalta
avind clasa de precizie 3 (folosite in mod normal tensiune : de regula, elasa 0,5 ;
PE 503 PE 503
356 Tnslalatii de c mtml

b) pentru contoarele de energie activa situate in circultele 4.2.2. Semnalizan


(auto) trans formatoarelor de 400/220 kV, 200/110 kV si 400/
4.2.2.1. Pozijia aparatelor comandate la distan^a va fi sem-
110 kV : de regula, clasa 0,5. In cazul unor dificultati de pro- nalizata in punctul de unde se executa comanda.
curare se admit eontoare cu clasa de precizie 1 ;
4.2.2.2. Semnalizarea de pozlj;ie trebuie sa diferen|ieze op-
c) pentru contoarele de decontare a energiei electrice ac-
tic urmaloarele situa^ii ale unui aparat de conectare :
tive : de regula, clasa 1 ;
— pozi^ia declansat ;
d) pentru contoarele de control a energiei electrice active : — poziiia anclanjjat ;
de regula, clasa 2 ; — pozitia declansat sau anclansat necomandata voit din
e) pentru contoarele de decontare si de control a energiei camera de comanda.
electrice reactive : clasa 2, 5. Acest semnal anunfa comutarile care au avut loc in urma
Contoarele mentionate la pet. aH-c de mai sus, precum si unor comenzi prin protec^ie, AAR, RAR sau in urma unor
de regula, cele meniionate la pet. d si e, trebuie conectate la comenzi voite, date din stable.
transformatoare de masura avind eel pu^in clasa de preci- 4.2.2.3. Se admite ca in eazul separatoarelor, semnalizarea
zie 0,5. de pozi^ie sa nu diferen^ieze faptul ca o comanda a fost data
4.1.10.4. Sec^iunea si lungimea conductoarelor si cabluri- din camera de comanda sau din sta^ie.
lor care alimenteaza circuitele de tensiune ale contoarelor tre- 4.2.2.4. La eistemele de semnalizare in care identificarea
buie astfel dimensionate, incit pierderile de tensiune din aceste pozi^iei aparatelor de conectare se realizeaza prin culoarea
circuite sa nu fie mai marl de 0,5% din tensiunea nominala diferita a unor lampi sau indicatoare de semnalizare, se vor
a contoarelor. adopta marcari in conformitate cu prevederile instrucfiuni-
4.1.10.5. Pentru reducerea costului instalatiilor se reco- lor PE 111.
rnanda ca pentru eviden^a tehnica sa se prevada wattmetre, 4.2.3. Semnalizarea de avarie
varmetrc $i contoarc monofazate m circuitele trifazice care sint
simetrice ca tensiuni si curen^i in regimuri normale de func- 4.2.3.1. In caz de avarie trebuie sa se semnalizeze optic
si acustic declansarea automata a intreruptoarelor.
tionare (grad de disimetrie mai mic de 5%).
Puterea si energia se determina in acest caz prin inmul^i- 4.2.3.2. Semnalul acustic (hupa, gong) va fi comun pentru
toata camera de comanda si serveste la diferentierea scmnali-
rea cu factorul respectiv a indicatiilor instrumentelor citite. zarilor de avarie si de alte semnalizari.
4.2.3.3. Semnalul optic va fi individual si serveste la iden-
4.2. Circuitele de semnalizare tificarea elementului defect.
4.2.3.4. Intreruperea semnalului acustic se va face, de re-
4.2.1. Gencralitati gula, de la un loc central, dupa ce personalul de exploatare
a fost informat asupra incidentului ; este necesar ca semnalul
In centralele si in stabile electrice semnalizarile se vor
optic sa poata fi men^inut un timp rnai indelungat, intreru-
rcaliza astfel : perea lui urmind sa se faca de regula, individual.
— la aparatul deservit : optice ;
4.2.3.5. Se va asigura in toate cazurile semnalizarea func-
— in toate locurile unde se pot face operatti de comanda tionarii fiecarui tip de protec^ie.
si reglaj : optice si acustice ; ^ 4.2.3.6. In cazul dispunerii descentralizate a protec^iei,
—• in punctele de supraveghere : optice si acustice ; semnalizarile de protectte vor fi aduse si in camera de co-
— in zonele de deservire ale instala^iilor : acustice. manda sau supraveghere : se admite gruparea unor semnali-
PE 503 PE 503

zari apar^inind •cult priraar sub foi grupatc impreuna si amplasate pe cit posibil mai central in
unice. cadrul tabloului de comanda-control.
4.2.3.7. Se recomanda ca semnalizarea de avarie a intre- 4.2.5. Semnalizari speciale in stabile fara personal
ruptorului de po partea de inalta tensiune a blocului genera- 4.2.5.1. In cazul stafiilor f^ra 'personal permanent trebuie
tor-transforraator, atunci cind nu exista intreruptor pe cone- sa se transmits spre centrul de interven^ie sau locuin^a perso-
xiunea generator-transformator, sa fie data atit in camera de nalului un semnal de avertizare comun pentru intreaga insta-
comanda termica, cit §i in camera de comanda electrica. lafie si independent do sursa de curent operativ din statie care
4.2.4. Semnalizari preventive sa informeze eel putin asupra urmatoarclor situa^ii :
4.2.4.1. Semnalizarea preventiva are ca scop avertizarea — deconectari prin protec^ie ;
optica si acustica a personalului de exploatare de abaterea de — semnalizari preventive.
la regimul normal de func£ionare, abatere ce poate conduce In 4.2.5.2. De asemenea, trebuie prevazuta posibilitatea intre-
timp la situatii de avarie (suprasarcina la transformatoare etc.). ruperii semnalizarilor electrice locale la plecarea personalului
4.2.4.2. Semnalul acustic de prevenire (de regula, sonerie) de exploatare din statfe.
trebuie sa fie unic ipentru toata camera de comanda si dife- 4.2.6. Inregistrarea automata a evi:nimenielor
renfiat de semnalul acustic de avarie. La obiectivele energetice de important deosebita se vor
4.2.4.3. Semnalul optic de prevenire (lampa, caseta lumi- prevedea aparate pentru inregistrarea automata si cronologica
noasa sau releu de semnalizare) serveste la identificarea ele- a evenimentelor (manevrc, Eunctionarea protec^iei etc.) si a pro-
mentului afectat si, 'de regula, si a naturii defectului. ceselor tranzitorii (tensiuni, curenti etc.). In aoest scop se vor
4.2.4.4. In camercle de comanda ale staftilor cu personal utiliza inregistratoare cronologice do evenimente si (sau) oseilo-
permanent si ale eentralelor electrice cu grupuri mici §i cu perturbografe sau microealculatoare de proces.
volum redus de semnalizari se vor utiliza, de regula, scheme La centralele electrice la care se prevad calculatoare de
simple in care se pune in evidenta numai aparitia deranja- proeeK pe partea tehnologica, acestea vor asigura si urmarirea
mentului printr-un semnal optic ?i acustic, dispari^ia semna- principalelor marimi electrice (tensiuni, curen^i, factor de pu-
lului producindu-se sirnultan cu Hcbidarea deranjamentului, tere, frecven^a, unghi intern la generator etc.), inclusiv ana-
fara alta avertizare acustica. liza postavarie.
4.2.4.5. In centralele electrice cu un volum important de
semnalizari se vor utiliza scheme cu semnalizarea distincta, 4.3. Jnstalaiiilc de blocaj
optica $i acustica, atit a apari^iei dofectelor, cit si a disparitiei
lor in raport cu cele aflate in func^iune (de exemplu prin
folosirea unei scheme cu pilpiirc cu doua frecven^e deosebite 4.3.1. Generalitati
?i semnal acustic). 4.3.1.1. Blocajele irebuic efectuate in circuitele elemente-
4.2.4.6. In cazul instalatiilor descentralizato se vor trans- lor de execute. In caioiri speciale (de exemplu : comandS dupa
mite in camera de comanda sau de supraveghere toate semna- program) sau cind realizarea jnstala|iei nu comporta circuite
lizarile preventive ale aparatelor dispuse descentralizat. sau aparate suplimentare, se recomanda realizarea unor blocaje
In vederea reducerii numarului de semnalizari in camera §i la nivelul circuitelor de comanda.
de comanda, se admite gruparea unor aemnalizari apartinind Dupa felul lor blocajele pot fi :
unui circuit primar sub forma de seninale unice. — blocaje operative ;
4.2.4.7. Semnalizarile optice preventive privind functiona- — blocaje de siguran^a ;
rea unui ansamblu de circuite primare se recomanda sa fie — blocaje tehnologice.
PE 503 PE 503
istalatii de c Instalatii de an da-control 361

4.3.2. Blocajele operative De asemenea, inchiderea separatorului de bare al oricarui


circuit racordat la bare trebuie blocata in cazul in care sepa-
4.3.2.1. Blocajele operative se realizeaza pentru evitarea ratorul de punere la pamint al barei respective este inchis.
manevrelor gre§ite. Blocajele operative pot fi : mecanice, pncu-
matice sau elcctromagnetice. 4.3.2.4. In ca^ul sistemelor de bare colectoare multiple se
va face, de regula, blocarea declansarii voite a intreruptorului
4.3.2.2. In cazul in care se adopta blocaje de tip electro- unei cuple transversale atit timp cit oele doua separatoare de
magnetic sau pneumatic, circuitele de blocaj vor fi astfe! con- bare ale unui alt circuit racordat la barele respective s!nt
cepute incit la disparitia agentului de blocare (curent operativ,
aer comprimat etc.) aparatele sa fie blocate in pozitla in care inchise.
se gasesc. 4.3.2.5. Se admite folosi i circuitele de blocaj a con-
tactelor releelor de multiplic i pozi^iei intreniptoarelor si
4.3.2.3. Principalele blocaje operative sint : separatoarelor.
a) in cazul sistemelor simple de bare colectoare, sopara-
toarele vor fi prevazute cu un sistem de blocare care sa nu 4.3.3. Blocajele de siguranta
permita ac^ionarea atunci cind intreruptorul celulei respective Blocajele de siguranta se realizeaza pentru a impiedica
este inchis ; intrarea intimplatoare a personalultii de exploatare in celulele
b) in cazul sistemelor de bare colectoare multiple, un se- e
aflate sub tensiune..
parator de bare trebuie blocat astfel, incit actionarea Iui sa fie Bl ajele de siguran^a se realiz. aza, de regula, electro-
posibila numai daca separatoarele de pe circuitul respectiv magnet u mecanic.
ai'erente ceiorlalte sisteme de bare iji intreruptorul din celula 4.3.4. Bfocajele tehnologice
reapectiva sint deschise sau daca separatorul aferent altui sis- Blocajele tehnologice se real a in scopul respectarii
tem de bare §i cupla transversala respectiva sint inchise ; unor succesiuni impuse in actio diverselor mecanisme.
c) in cazul existence! unei bare de transfer, separatorul Blocajc-le tehnologice asigura de a enea, protejarea instala-
de pe bara de transfer a unui element trebuie astfel blocat, in- tiilor tehnologice.
cit inchiderea Iui sa se poata face numai daea intreruptorul
cuplei de transfer este deschis §i nici un separator al altui
circuit (exceptind evident cupla de transfer) nu este eonectat 5. ALIMENTAKEA
la bara de transfer. DE COMANDA-CONTROL CU TENSIUNE
Deschiderea separatorului de pe bara de transfer a unui OPERATIVA
circuit trebuie blocata daca intreruptorul cuplei de transfer
este inchis. stalatiilor de comanda-
d) in cazul separatoarelor care au cu^ite de punere la pa- 5.1. La proiectarea alimer
control cu tensiune operativa se e seama de urmatoarele :
mint, cutitul de punere la pamint se va bloca astfel, incit'
inchiderea Iui sa fie posibila numai daca sint deschise cutitele a) gradul de asigurare in alimentarea cu curent operativ
principale. trebuie stabilit in funcjie de important si cornplexitatea in-
Acest blocaj se realizeaza, de regula, mecanic. stalajiilor deservite ;
e) in cazurile in care pentru legarea la pamint a barelor b) in cazul existent.ei a doua sau mai multor surse, se pot
colectoare se foloseste un separator sau.un cu^it de punere la realiza sectionari ale tablourilor de alimentare a instalatiilor
p&mint special, Inchiderea acestuia trebuie blocata in situatia de cornanda-control, astfel incit prin comutari manuale sau
in care un separator de bare al oricarui circuit racordat la bare automate sa se poata asigura continuitatea in alimentare la
este inchis. pierderea uneia din surse ;
PE 503 PE 503
Instalafli de c inda-cotitrol Instalajii de comanda-control 363

c) continuiiat'ea in alimentar>ea instala^iilor de coraanda- 5.8. In cazul unei defecfiuni aparute pe buclele de ali-
control trebuie asigurata independent de starea circuitelor pri- rnentare trebuie sa existe posibilitatea izolarii portiunii defecte
mare de deservire {regimuri de avarii, pertunba^ii etc.) ; .(care va fi limitata la strictul necesar).
d) lensiLinca operativa de alirnentare la bornele oonsuma- 5.8. Atunci cind circuitele individuate racordate la buclele
torilor, in toate regimurile de func^ionare, trebuie pastrata in •de alimentare sint protejate prin mtreruptoare automate este
limitele admisibile impuse de aparalajul de comanda-control necesar sa se faca supravegherea tensiunii pe buclele de ali-
utilizat ;
mentare.
e) se recomanda ca in cazul dispunerii descentralizate a
instalatiilor de comanda-control, alimentarea cu tensiune ope- 5.10. Se recomanda ca retelele de alimentare a dispozitive-
rativa sa se realizeze astfel, incit exploatarea din sta^ie sa fie lor de actionare trifazate ale elementelor primare sa se alimen-
posibila chiar si in caz de indisponibilitate a camerei de co- teze prin mtreruptoare automate care sa intrerupa simultan
toate fazele.
5.2. Valorile nominale normate ale tensiunii operative pen- 5.11. In fiecare celula de inalta tensiune se recomanda
tru alimenlaroa instalatiilor de comanda-control sint urma- rrnontarea unui dispozitiv prin care sa se poata intrerupe ali-
toarele : menlarea circuitelor prin care se acfioneaza voit sau automat
— curent continue : 24 ; 48 (60) ; 110 ; 220 V ; •aparateie de comutare de inalta tensiune, precum si circuitele
— .curent alternativ 50 Hz : 24 ; 48 ; 100—110 ; 220— care ar permite returul de tensiune la transformatoarele de
380 V. tensiune. Acest dispozitiv trebuie sa poata fi blocat in pozitia
5.3. Alegerea tensiunii operative pentru alimentarea insta- deschis.
latiilor de comanda-control se va face in func^ie de marimea 5.12. Se recomanda, de asemenea, ca clemele circuitelor
instalatiilor, caraeleristkile aparatajului de comanda-control, care riu pot fi scoase de sub tensiune (circuite de blocaj, barete
lungimea circuitelor si puterile consumate de receptoare etc. de semnalizare etc.) sa fie grupate in siruri de cieme separate,
5.4. In cazul centralelor electrice si al stafiilor de Irans- astfel incit sa poata fi acoperite cu carcase izolante din rnate-
formarc cu tensiuni de 110 kV ?i mai mari, curentul continuu riale incombustibile sau greu combustibile, de preferin^a trans-
operaliv pentru instalatiile de comanda-control va fi asigurat, parente.
de rcgula, la tensiunea de 220 V c.c.
5.5. In cazul sistemelor de comanda indirecta se vor Eolosi,
de regula doua tensiuni de alimenlare, si anume : 6. PROTECTIA CIRCUITELOR
— una penlru actionari {de regula. 220 V curent conti- DE COMANDA-CONTROL
nuu) ;
— alta pentru comenzi si pentru semnalizari (24, 48, 60 V 6.1. Protectia circuitelor de curent operativ
curent continuu).
5.6. Se reeomanda realizarea de re^ele separate pentru 6.1.1. Circuitele de curent operativ vor fi protejate prin
alimentarea circuitelor de comanda, protec^ie, automatizari ai sigurante fuzibile calibrate sau prin mtreruptoare automate.
pentru restul circuitelor (de semnalizare, de folocaj) de alimen-
tare a solenoizilor etc. 6.1.2. Se recomanda ca circuitele de comanda-control ale
fiecarei unitajl (celula, intreruptor) sa fie protejate prin sigu-
5.7. Cind alimentarea circuitelor operative se face prin in-
ran^e sau intreruptoare automate separate.
termediul buclelor, acestea se vor racorda, de regula, de pe
secfii separate ale barelor tablourilor de tensiune operaliva si 6.1.3. In cadrul aceleiasi unita^i (celula), protectia circui-
vor functiona sectionat. ielor de comanda si a circuitelor de semnalizare se va face,
PE 503 PE 503
__ Instate tii de inda-c ntrol

de regula, .prin .sigurante sau intreruptoare automate separate, 6.3.3. Circuitele de intensitate vor fi dimensionate con-
controlate in mod permanent. form instructiunilor de proiectare pentru transformatoarele
6.1.4. Se recomanda ca alimentarea organelor de acfionare de curent.
ale intreruptoarelor sa se faca din refcele distincte de cele de
comanda, prin intreruptoare automate.
6.4. Supravegherea tensiunii operative
6.2. Protecfia circuitelor de joasa tensiune 6.4.1. In cazul protejarii circuitelor cu intreruptoare auto-
ale transformatoarelor de tensiune mate, supravegherea lor poate fi realizata acustic si optic, folo-
sind contactul auxiliar de semnalizare al intreruptoarelor.
6.2.1. Protec^ia circuitelor de joasa tensiune ale transfor-
6.4.2. In cazul circuitelor de comanda, protectfe, automa-
matoarelor de tensiune se va realiza prin sigurant-e fuzibile
tizare, protejate prin sigurante fuzibile, controlul tensiunii
sau intreruptoare automate, astfel :
operative se va realiza acustic si optic cu relee de suprave-
a) la transformatoarele monofazate — pe o faza §i anume
gherc sau prin contactele releelor de multiplicare a pozi£iei
pe aceea care nu este legata la pamint ;
b) la grupurile de transformatoare conectate in ,,V" — pe intreruptorului.
doua faze. Nu se monteaza sigurante pe legatura comuna a 6.4.3. Se recottianda supravegherea siguran^ei din circui-
celor doua infasurari care se pune, de regula, la pamint ; tele de semnalizare in urmatoarele variante :
c) la grupurile de trei transformatoare monofazate si la a) controlul optic — In stabile cu personal permanent de
transforrnatoarele trifazate — pe cele trei faze ; exploatare — prin lampile de pozitie ale elementelor, prin
In cazul legarii la pamint a fazei S, neutrul mfasurarii indicatoarele de pozitie ale acestora ;
trebuie protejat printr-un eclator ; b) controlul optic si acustic In stabile fara personal per-
d) infasurarile in triunghi descliis se vor proteja'cu ajuto- manent de exploatare, inclusiv semnalizarea la centrul de
rul unei sigurante. exploatare sau la locuin^a personalului.
6.2.2. In cazul folosirii siguran^elor fuzibile este necesara Observa(ie. !n stabile cu numar mic de celule se admite
supravegherea starii acestora. alimentarea tuturor circuitelor de semnalizare prin sigurante
comune permanent controlate ; in acest caz, in oclule se vor
6.2.3. In scopul supravegherii circuitelor de joasa tensiune
monta numai elemente de separare pentru deconectarea voita
ale transformatoarelor de tensiune de 110 kV si mai mult
a circuitelor respective la revizii sau avarii ;
se vor utiliza, de regula, intreruptoare automate cu contact
c) sigurantele aferente semnalizarilor generate trebuie sa
de semnalizare.
fie permanent controlate.
6.3. Protecfia circuitelor de intensitate
7. AMENAJAREA LEGATURILQR ELECTRICE
6.3.1. Circuitele de intensitate se vor realiza in asa fel,
incit sa se excluda posibilitatea raminerii in gol a seeundare-
lor transformatoarelor de intensitate. 7.1. Conductoare izolate
Pentru aceasta se vor folosi blocuri de incercare, cieme de
scurtcircuitare etc. 7.1.1. La proiectarea si la execiutia legaturilor electrice ale
6.3.2. De regula, una din extremitatile infasurarii secun- circuitelor de comanda si control, trebuie sa se utilizeze numai
dare a transformatoarelor de intensitate se va lega It. pamint. conductoare din cupru.
PE 503
Instala(ii de ! 367

Prin exceptle, se admite utilizarea conductoarelor din alu- d) in cazul racordarii legaturilor la aparale care prin con-
miniu cu sectiuni de minimum 10 mm2 (mai putin pentru cir- structie irnpun sec£iuni superioare, se vor lua masuri speciale
cuitele transformatoarelor de curent in cazurile in care lega- pentru marirea secfiunii la valoarea indicata de fabricantul
turile la capete se executa cu papuci (de exemplu : la placi de aparatului.
borne). Este interzisa racordarea conductoarelor de aluminiu 7.1.5. Izolajia conductoarelor trebuie sa fie aleasa in func-
la cleme de sir sau in alt mod de racordare care nu asigura tie de tensiunea nominala a circuitelor pe care le deservesc.
rezistenfa mecanica a legaturii in exploatare. Se indica orientativ urmatoarele valori minime ale tensiunii
7.1.2. Alegerea secfiunii conductoarelor izolate se va face de ineercare :
in conformitate cu conditiile cerute de functionarea normala. — 1000 V, 50 Hz timp de 1 minut pentru conductoare-
Se vor avea in vedere erorile de masurare, c&derile de ten- izolatc utilizate la o tensiune de eel mult 60 V curent continuu
siune etc. si stabilitatea la scurtcircuit, rezistenta mecanica si sau curent alternativ ;
efectele mediului ambiant (coroziune, temperatura etc.). — 2000 V, 50 Hz timp de 1 minut pentru conductoarele
7.1.3. In locurile cu pericol de rupere a conductoarelor izolate utilizate la o tensiune de eel mult 250 V curent con-
izolate datorita solicitarilor mecanice ce pot aparea in exploa- tinuu sau 400/231 V curent alternativ, inclusiv conductoarele'
tare (trepidatii, vibrafii, legaturi electrice de pe usile panou- folosite pentru circuitele de intensitate.
rilor si dulapurilor etc.) se vor utiliza conductoare izolate 7.1.6. Izolatia conductoarelor trebuie sa fie confec^ionata.
flexibile. din rnateriale rezistente la foe sau cu intirziere la propagarea
In locurile in care izolafia conductoarelor poate fi supusa flacarii.
unei uzuri anormale {datorita solicitarilor mecanice, efectelor 7.1.7. Conductoarele izolate vor fi prevazute cu o ecranare-
termice si chimiee ale mediului ambiant. radiatiilor solare etc.) irnpotriva ac^iunii cimpurilor exterioare in cazul cind acestea
se vor lua masuri speciale de protejare a instala^iei in zona pot induce in conductoare forte electromotoare sau sarcini
expusa. electrice, ce pot perlurba functionarea corespunzatoare insta-
7.1.4. Conductoarele izolate din cupru trebuie sa aiba ur- latiilor de comanda-control sau sint periculoase pentru perso-
matoarele sectiuni, respectiv diametre minime : nalul de exploatare. In cazul in care ecranul este stabil termic,
a) in circuitele funcfionind la tensiuni de serviciu pina la se va lega la pammt la ambele capete ; clnd nu este stabil
60 V inclusiv : 0,5 mm diarnetru (mai pu^in circuitele racor- termic, ecranul va fi legat la pamint numai la un singur capat.
date la secundarele transformatoarelor de curent, in care sec- 7.1.8. A^ezarea conductoarelor izolate de comanda si con-
'tiunea minima admisa va fi de 1,5 mm2) ; trol In intcriorul celulelor din instalatiile electrice de conexiuni
b) in circuitele functionind la tensiuni de serviciu mai si transformare cu tensiuni mai mari decit 1000 V se va face
mari do 60 V : 1,5 mm2 (mai pu^in circuitele de semnalizare la numai pe por^iuni scurte si numai in masura in care acest
care se admit secfiuni minime de 1 mm2) ; lucru este necesar pentru realizarea legaturilor la aparatele
c) la legaturile aparatelor in execute miniaturizata, care primare din aceste celule.
Aceste conductoare vor fi prolejate in ^evi sau tuburi me-
nu permit din motive constructive sectiunea de 1,5 mm2, res-
talice legate la capete la paraint, realizlndu-se astfel o protec^
pectiv 1 mm2, se admite sectiunea minima de 0,8 mm3 in urma- contra contactului lor cu tensiunea inalta, precum si o ecra-
toarele conditii : nare impotriva cimpurilor electromagnetioe puternice, daca
— legaturile la aparate se fac prin lipire ; este cazul.
— clemele de sir (folosite pentru racordarea capetelor 7.1.9. Se permite utilizarea conductoarelor izolate pentra
opuse ale legaturilor) corespund secfiunii minime de 0,8 mm2 ; legaturi la aparate montate in zona cu temperaturi ridicate, cu.
PE 503 PE 503

condifia ca izolatia conductoarelor sa fie rezistenta la tempe-


ratura respectiva. LIsta staudardelor $i prescriptiilor tehnice in vigoa

7.2. Alegerea $i executarea legaturilor Standards de stat


STAS 1590-71 Elcctrotehnjca si electroenergetica. Semne con laic.
7.2.1. Alegerea §i executarea legaturilor de comanda-con- STAE 3535-72 Aparate de it electrice. Limite de masurare. Cu-
trol In interiorul panourilor se vor face in conformitate cu ren^i ?i tensiti Biiinale.
prevederile instructiunii PE 111-7. iuni izolate pentru telecomuni-catii ?i

pentru energie

snt alternativ pentru eneriie

>nt alternativ pentru energia

STAS 4333-70 Transformatoare de tensiuni. Condign generale.


STAS 4324-70 Transformatoare de curent. Condifii generale.
STAS 4640-61 Aparate de masurat indicatoare. Conditli generale.
STAS 6419-70 Aparate de masurat electrice. Cadrane, scari gradate.
STAS 6865-75 Conducte cu iaolafie din PVC pentru instalatu elec-
trice fixe.
STAS 9153-72 Culoarea butoanelor de comanda pentru motoare si in-
stalatii electrice. Prescriplii.
STAS 9163-73 Cabluri si conducte cu izolatie si monta din materiale
termoplastice, elastomer! si cauciuc natural, Metode de

STAS R 9321-73 Prefabricate electrice de joasa tensiune.


STAS 9436-73 Cabluri ?i cooducte electrice. Clasificare ?i principii de
fiimbolizare.
STAS 9771-74 Cabluri §i conducte. Condi(ii 51 metode de Incercare a
nezistenfei la foe.

Prescripfii tehnice
PE 010/71 Normally pentru proiectarea ?L executarea construcfiilor
diilor.
PE 101/77 Normativ pentru construcfia instalatii'or dc conexiuni
$i transformare cu tensiuni paste 1 kV.
PE 503
,ff,ii H^ & ^W=
Offl®
PE 103/69 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de conexiuni
si distribute cu tensiuni p?na la 1000 V c.a. in unitat'le i 0
energetice.
PE 107/78 Normativ pentru proiectarea ?i execufia refelelor de ca- O00 % e si & B © E; •sets
bluri electrice.
PE 111/75 Instructiuni pentru proiectarea stafiilor de conexiuni ?i 0 ©
transformare.
PE 112/75 Instructiuni privind proiectarea centralelor §i stafiilor 0
PE 113/77
electrice. Instalatii de curent continuu.
Normativ pentru proiectarea instalatiilor electrice de syg m ®@©
moelectrice 51 de termoficare. 0/3
PE 113/71
PE 501/77
Norme de protecfie a muncii pentr.u instalatii electrice.
Normativ privind proiectarea instala(ii'Ior de protectie s
• OS SB eoe
prin relee si automatizare. ©©©
f f4 V
PE 505/73 Regulament de exploatare tehnica a camerelor de co-

PE 50C/74
rnanda $i de supraveghere a instalatiilor electrice.
Regulament de exploatare tehnica a instalatiilor de cir-
„,:,!, 0 -i
PE 861/74
cuite secundare.
Conditii tehnice pentru dulapuri de comanda §i protec-
:.,:,.„„„,:
0 (!) ®a g a H@
tie, stelaje 5! panouri din conturul operativ aferente
partii electrice. 1 ,.,. ,„>,,', 0 gi
PE 883/76 Conditii tehnice pentru inregistrafoarele de evenimente :,:,„„„„„ 0 ia
1.7—78
INCERC
Normativ pentru proiectarea, executarea ?i receptionarea
lucrarilor de instalatii electrice cu tensiuni pina la
a
1000 V la construct^ civile ?i industrials.
0
: :.,-> ® .©(f 0 §E f g
0 ®
,i, 0

® ? '::;,' T:y:,:,, ,'„„„„.„„„„ ^.,,.,,,,, „ «,?•,


. , , ffl

.. © a H
^ 0 ^ - fE\ f=t
H EJ gH
" «*"<»<>' n-'
n- ~