4.

IMBINARI COMPUSE
 § 4.1 Introducere
 O îmbinare compusă poate fi definită ca fiind prinderea dintre
diferite elemente, dintre care cel puţin un element este compus (de
obicei grinda) şi în care barele de armare care leagă elementele
contribuie la rezistenţa, rigiditatea, respectiv ductilitatea îmbinărilor.
 Îmbinările structurilor compuse pot fi proiectate ca:
◼ (i) ne-compuse, dacă oțelul sau betonul transmit in mod separat eforturile
dintre elemente
◼ (ii) compuse, dacă atât oțelul cât și elementele din beton armat participă la
transmiterea eforturilor dintre elemente.
 Îmbinări compuse :
◼ stâlpi cu secțiune compusă / grinzi din beton;
◼ stâlpi metalici (din beton) și grinzi compuse:
– grinzi compuse cu placi pline;
– grinzi compuse cu planșee compuse;
– îmbinări compuse pentru sisteme de tip slim-floor, etc.
 § 4.2 Tipologii de imbinari

 Figura de mai jos prezintă o îmbinare compusă tipică, care

constă dintr-o prindere metalică şi o placă din beton cu armătură
longitudinală întinsă care traversează îmbinarea.

Bare de armare
Reinforcement
În cazul acestei îmbinări, conectori
Shear connection
Dală compusă
Composite slab
barele de armare şi partea
superioară a îmbinării metalice
oferă rezistenţa necesară la
întindere iar aceste eforturi
sunt contrabalansate de forţele
de compresiune situate la grindă
Beam
partea inferioară, dintre partea
inferioară a grinzii metalice şi Stâlp
Column Placă de capăt
Îmbinare
Connection
stâlp. sudată de grindă
 În cazul îmbinărilor compuse, rezistenţa la forţa de forfecare
verticală a placii din beton este redusă. De aceea, se consideră că
rezistenţa la forţa de forfecare verticală a îmbinării este dată doar de
către îmbinarea metalică.

 Tipologia îmbinării metalice folosite poate avea o influenţă

semnificativă atât pentru viteza de construcţie a structurii cât şi
pentru performanţa îmbinării compuse.

 În figurile de mai jos sunt prezentate câteva variante tipice de

îmbinări compuse oţel-beton cu diferite prinderi ale elementelor
metalice.
 Beam

Bolts
Column

Welded connections
 Îmbinările sudate pe şantier Reinforcement
Composite slab

pot fi folosite ca parte ale

îmbinărilor compuse. Acestea
prezintă un grad ridicat de
rezistenţă şi rigiditate. Beam

 Cu toate acestea, realizarea Site weld

Column
acestora este costisitoare, iar
rezistenţa lor poate fi limitată de
Angle cleated connections
deformaţiile excesive cauzate de încovoierea tălpii stâlpului, în
Reinforcement
Composite slab

cazul în care nu sunt prevăzute rigidizări orizontale.

 De evitat în regiunile seismice.

Beam

Web angle cleat

Column Flange angle cleat
 Îmbinările cu plăci de capăt sunt cel mai des folosite în
Europa ca parte a îmbinărilor compuse. Acestea constau dintr-o
placă sudată la capătul grinzii metalice, fiind prinse cu şuruburi pe
şantier de stâlpul sau grinda pe care reazemă.

End-plate connections
Reinforcement Reinforcement
End-plate Composite slab End-plate Composite slab

Beam Beam

Bolts Bolts
Column Column
 End-plate connections
 Îmbinările cu prindere pe inimă sunt simplu de realizat şi de montat.
End-plate
Reinforcement
Composite slab End-plate
Reinforcement
Composite slab

Cu toate acestea, îmbinările cu prindere pe inimă nu conferă acelaşi

grad de continuitate ca şi îmbinările cu placi de capăt sau sudate.

 În plus, plăcuţele de prindere trebuie să preia atât forţe de forfecare

Beam Beam

cât şi cele de compresiune (dacă există), ceea ce poateColumnconduce la

Bolts Bolts
Column

anumite restricţii de folosire.

Welded connections Fin-plate connections

Reinforcement Reinforcement
Composite slab Composite slab

 Se poate dispune o plăcuţă de

contact între talpa stâlpului şi talpa
comprimată a grinzii, aceasta având
rolul de transmitere a eforturilor de
Beam
Fin plate
Beam
Site weld Contact plate
compresiune. Column Column

Angle cleated connections Contact plate connections

 Welded connections
Reinforcement
Composite slab

Beam
Site weld

 Alternativ, se poate considera Column

un cornier la talpa inferioara, pentru

preluarea efortului de compresiune. Angle cleated connections
Reinforcement
Composite slab
Cu toate acestea, eficacitatea
acestei îmbinări este redusă
datorită toleranţelor găurilor de
îmbinare. Pretensionarea Beam

şuruburilor de pe cornierul inferior Web angle cleat

Column
poate creşte frecarea cu talpa
Flange angle cleat

grinzii, îmbunătăţind acest

comportament.
tions Fin-plate connections
Reinforcement Reinforcement
Composite slab Composite slab

 Îmbinări cu plăcuţă de contact (sau îmbinări fără şuruburi): prin

sudarea unei plăcuţe de talpa stâlpului se asigură un transfer direct al
forţelor de compresiune la partea inferioară (fără
Beam Beam
alunecări), în timp ce
armătura transmite forţele de întindere, asigurând un anumit transfer al
Fin plate Contact plate

momentelor încovoietoare. Column

nnections Contact plate connections

Reinforcement Reinforcement
Composite slab Composite slab

Beam Beam

Contact plate Support

Flange angle cleat Column
 § 4.3 Principii de calcul

 Figurile de mai jos prezintă curbele caracteristice moment-rotire

pentru diferite tipuri de îmbinări:
◼ îmbinările 1,2 şi 4 sunt clasificate ca total rezistente, datorită faptului că
momentul capabil este mai mare decât cel al grinzii.
◼ Momentul capabil al îmbinărilor 3 şi 5 este mai mic decât cel al grinzii
îmbinate, iar acestea pot fi clasificate ca îmbinări parţial rezistente.
◼ Îmbinarea 6 reprezintă o îmbinare articulată.

Clasificare după rezistenţă Clasificare după rigiditate

 Într-o analiză structurală, se presupune că fiecare componentă
lucrează ca un resort, având propria sa lege de comportament.
 Pornind de la valorile momentului capabil Mj,Rd și a rigidității inițiale
Sj,ini poate fi dedusă curba moment-rotire, ca în figura de mai jos.

 Funcţiunea structurală
îndeplinită de îmbinări este
ilustrată în figura următoare
(exemplu pentru o îmbinare
compusă cu placă de capăt):
◼ Rezistenţa la tracţiune este furnizată armătura din placa din beton şi de
către partea superioară a îmbinării metalice (şuruburi).
◼ Aceste eforturi de întindere sunt contrabalansate de eforturile de
compresiune localizate în partea inferioară a grinzii metalice şi stâlp.
◼ Rezistenţa la forfecare este furnizată de panoul de inimă al stâlpului.
 Zona de
Zona
Tension întinsă
forfecare
Shear

M2 V2 V1 M1

Beam

Zona comprimată
Compression Column

Figura: transferul tipic al

eforturilor în îmbinări prin
intermediul diferitelor
componente
 Momentul capabil de calcul Mj,Rd al unei îmbinări compuse cu placă de
capăt şi prindere cu şuruburi este:

M j ,Rd =  hr Ftr,Rd
Fta

Ftr1 r

h ta
Ftr2

h t1
MRd
◼ Ft a/r,Rd este rezistenţa de calcul la
h t2
întindere, corespunzătoare
armăturii/ rândurilor de şuruburi ;
◼ hr este braţul care corespunde
rândului componentei întinse „r”.
Figura: Momentul capabil de calcul
al unei îmbinări compuse cu placă
de capăt şi şuruburi.
 Eurocode 3, Partea 1.8 conţine o metodă simplificată pentru calculul rigidităţii
îmbinărilor metalice.

Această metodă foloseşte “metoda componentelor”, în care răspunsul

rotaţional este determinat din proprietăţile mecanice ale diferitelor componente
ale îmbinării: placa de capăt, corniere, talpa stâlpului, şuruburi etc.

 Avantajul acestei abordări rezidă în faptul că pentru orice îmbinare poate fi

calculat comportamentul, prin descompunerea acesteia în componente. O
abordare similara exista in Anexa A – EN1994-1-1