Ma iarta

Priveam mirat la trupul s�nger�nd,

Dar am plecat c-un fel de nepasare;
Ca-i pentru mine, nu mi-a dat prin g�nd -
Eram prea mic si jertfa mult prea mare.
Ma iarta, Doamne! Stiu ca Te-au lovit
Pe c�nd dormeam cu sufletu-mpar?it.

Nu Te-am oprit; Tu nu voiai sa pleci,

Dar fiindc-aveam o fa?a �ncruntata,
Ai mai privit o clipa ochii-mi seci
?i m-ai lasat cu via?a �mpra?tiata.
Ma iarta, Doamne! Te-am nesocotit,
Dar traiul lumii tare l-am iubit.

?tiu ca ai vrut un loc sa Te a?ezi

�n inima de al?ii ocupata;
Poate ai vrut cu mine sa cinezi...
Eu m-am g�ndit ca po?i ?i altadata.
Ma iarta, Doamne, ?tiu c-ai suferit;
Dar vezi, eram satul ?i odihnit.

M-ai luat de m�na sa ma duci cu Tine -

C-un g�nd a? fi venit, cu zece, nu;
Aveam ceva ur�t ?i greu cu mine,
Am vrut sa scap c�ndva, sa nu ?tii Tu.

Acum Te-astept, de lacrimi biruit,

Abia soptind cu glasul ragusit:
Ma iarta, Doamne, ca Te-am rastignit!