Sunteți pe pagina 1din 3
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA SI LITERATURA ROMANA 1. STATUTUL DISCIPLINEL Limba gi literatura romana are, in eadrul Bvaluiirti Nasionale pentru absolvenpii vlosei a ViiI-a, statut de disciplina obligatorie. Prezenta programa pentru Byaluarea nafionala pentru absolvenfii clasei a VTHl-a la disciplina limba si Iieraiura romané vizeazi. evaluares competentelor de receplare a mesajulu’ seris, din texte literare si nonliterare, in scopuri diverse, de exprimare scrisi gi de utilizere corecti s adeevatd a limbii romvine in producerea de mesaje serise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri di ‘ise. Deoarece competentele de evaluat sunt ansambhuri de cunostinte, deprinderi si atitudini formate in resele 2 V-a — 2 VIl-a, subiectele pentru evaluarea nationala vor evalua atat competentele specifice, 2. gi confinuturile asociate acestora, conform programe’ gcolare actualizate pentru clasele a V-a — a Vita (aprobata prin ordinal ministralui educafiei, cercetirii si inovarii cu nr. 5097/09.09.2009), Tl. COMPETENTE DE EVALUAT Tabelele de mai jos cuprind competentele generale care izeazi receptarea gi producerea mesajelor serise din programa gcolard pentm clasa 2 VIl-a (Receptarea mesounui scris, din texte literare si nonliterare, in scopurt diverse; Utilizarea corecta $i adecvatd a limbii roméne. i producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor in compets>yele specifice gi continuturile ascciate, din programele scolare pentru clasele a V-a—a VIl-a. 1. Receptarea mesajulul seris, din texte literre si nontiterare, in scopuri diverse Competente specifice J Continuturi asociate TI doveditea infelegerii unui text litera: [— idei principale, idei secundare; san nonliterar, pornind de la cetinfe da'e | — ordinea logica gi temporala a ideilor’a intamplarilor dintr-un text ~ moduri de expunere (naratiune, desctiere, dialog); — structuri in textele epice (logica actiunii, timp, spativ, ‘modaliti{i de caracterizare a persongjelor, relatiile dintre personaje, naratorul) gi lirice (concordanta dintre forma grafic#, gi idees transmis de aceasta, eul lirie), — subiectul operei literate, momentele subiectului;, — procedee de expresivitate artistic in textele studiate (figuri de stil: personificarea, repetifia foneticd/aliterafia, metafora, hiperbola, epitetul, comparatia, repelitia, enumeratia, antiteza); — sensul propriu, sensu! figurat al unor cuvinte intr-un context dat; ~ elemente de versificatie (misura, rima, piciorul metric, ritmaul, versul, strofa), ~ trisiturile specifice genutilor epic gi lirie in texte Ja prima vedere; — wasdturi ale speciilor literare in texte la prima vedere: schita, basmul popular, pastelul, fabula, nuvela, doina popular’; — texte literare (populare gi culte —aparfinand diverselor genuri si speci); texte nonliterare. 12 sesizatea coretitudinii gi @ valorii expresive a categoriilor morfosintactice, 2 mijloacelor de imbogttire a vocabularalui si 4 categoriilor semantice studiate, 2 ortografiei gi @ punctuatiei = Grhaisme, regionalisme gi neologisme; = cuvinte derivate, compuse sau cbfinute prin schimbarea valovii gramaticale/conversiune; ~ extegorii semantice studiaiz: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; — constructii pleonastice: — sensurile cnvintelor in contexte diferite — mijloacele interme de imbogatire 2 vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunes), familia de cuvinte; mijloacele exteme C» imbogétire 2 vocabularutui; — ortografierea diftongilor, « triftongilor,? a vocalelor in hist; — despirtirea cuvintelor in silabe; = semne de punetuatie: punctul, virgula, dow’ ghilimelele, linia de dialog, scanul intrebarii, exclamtrii, eratima, punetul gi viryula, linia de pauzi: ~ semne ortografice: cratima, ronctul; = yalori expresive ale nivelwzilor limbii (fonetic, lexical gi morfosintactic) intr-un text Cat: ~ elemente de limba gi ds stil in textul literar; = figutile de stil, versi’atia; — categorii morfologic specifice partilor de vorbire (conform programelor scolat> pentru clasele @ V-a — a VITT-a): partile de vorbire flexibile ‘verbul, substantivul, articolul, pronumele, humeralul, adiactivnl) gi neflexibile (adverbul, prepozitia, conjuneti, ir-c.sectia); relatii gi functi sintactice, — elements dle sintaxi a propozitiei si a frazei: probleme de acord; ‘smefii sintactice (predicatul verbal gi predicatul nomina; subiectul; atributul adjectival; atributal substantival puncte, semnul genitival, atributul substantival prepozitional, —atributul substantival apozitional; atributul pronominal _genitival, efioutul pronominal prepozitional; atributul adverbial; Jtributal verbal; complementul direct; complementnl indirect; complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod); tiputi de propozitii — principale si subordonate (propozitia subordonata predicativa, propozitia subordonaté subiectiva; propozitia subordonata atributiv’; propozitia subordonati completivé direct); propozitia regent, elementul regent, cuvintele si constructile incidente; relatii sintactice; topicé gi punctuatie; valori stilistice ale folosirii acestora in textul dat. 13° identificarea valori'ur etice si culturale intr-un text, cu exprimarea impresiilor gi preferinfelor — elemente etice gi culturale in texte literare gi nonliterare gi exprimarea propriei atitudini fags de acestea. de realizare, eu scopuri diverse 2. Utilizarea corecti gi adecvata a limbii roméne in producerea de mesaje serise, in diferite contexte Competenfe specifice Confinuturi asociate 2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri si destinstii diverse, adaptindu-le la situatia de commnicare cenereta ~ elemente de redactare a unor compunen pe o anumiti temi/urmiirind un plan dat sau conceput de elev; — piitile eomponente ale unei compuneri; organizares planului unei compuneri pe o tema data; structurarea detaliifor in jurul ideii principales = dispunerea lizibila gi corecti: — redactarea unor texte reflexive gi imaginative (compuneri care presupon exprimarea propriiler sentimente en ocazia unvi eveniment personal, social sau cultural); evidentierea unor tristituri ale unui obiect (peisaj, operi de arti, persoanti} intr-o descriete; — redactarea unor scurte naratiuni; — continnaree unor disloguri; — redactarea unor texte argumentative (sustirsvea preferintelor sia opiniilor), ~ redactatea unor compuneri avand ca ssport texte literare La prima vedere ~rezumat, caracterizare ‘a persona): — motivarea apartenentei unui text la prima vedere la o specie literara sau la un gen literar; — prezentarea unui punct de vete.e asupra unor secvente din texte la prima vedere, pe baza + 1or cerinje date (de exemplu: clemente de stracturi a oper: iterare, figurile de stil studiate, elemente de versificatie ete, san prin exprimarea argumentat a opiniei personale prisd structure textalui, semnificatia titlalui, procedeele ¢2 expresivitate artistic’ invatate gi semnificatia/mesajul .extului dat; — exprimarea argsmentaté 2 unui punet de vedere privind un text la prima vedere; aprecieri personale referitoare fa fragmente din t2 .tele Ia prima vedere paging a diverselor texte; scrierea ingrij 22 ofilizarea in redactarea unui text propriu a cunostintelor de lexic si de morfosintaxé, folosind adecvat semnele ortografice gi de punctuatie = elements 22 lexic stodiate in clasele a V-a—a VIII-a; —aplicarce corecti a cunogtinfelor de morfosintaxé in exprizna ea serisa: —folosires corecti a semnelor de punctustie la nivelul propozitie’ si al frazei (coordonare, subordonare, incident); - shuntul, fraza, p&rli de propozifie si propozitii studiate apredicatul si propozitia subordonati predicativa, subieetul si propozifia subordonat subiectivi; atributul gi propozitia subordonatii atributivi; complementul direct si propozitia subordonati completiva direct’); expansiunea gi contragerea.