LEGE Nr.

263/2007 din 19 iulie 2007

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor

Text în vigoare începând cu data de 30 iulie 2018

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 30 iulie 2018.

Act de bază
#B: Legea nr. 263/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 30 iulie 2007

Acte modificatoare
#M1: Legea nr. 272/2009
#M2: Legea nr. 90/2014
#M3: Legea nr. 201/2018

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei
modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1,
#M2 etc.

#CIN
NOTĂ:
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1252/2012 a fost aprobată Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor
unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară.

#B
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

#M2
ART. 1
(1) Creşele sunt instituţii publice sau private specializate în servicii cu caracter social, medical, educaţional pentru
creşterea, îngrijirea şi educarea timpurie a copiilor de vârstă antepreşcolară.
#B
(2) Beneficiarii serviciilor acordate de creşe sunt copiii cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în România.
(3) De serviciile furnizate de creşe beneficiază şi copiii cetăţenilor altor state sau ai apatrizilor care au domiciliul sau
reşedinţa stabilite în România potrivit legii, precum şi copiii cetăţenilor străini aflaţi temporar pe teritoriul României.
#M1
(4) În instituţiile publice, condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească copiii la intrarea în colectivitate,
părinţii/reprezentanţii legali, precum şi prioritatea cazurilor sociale, în funcţie de numărul maxim de locuri aprobate, se
stabilesc prin hotărâre a consiliului local în subordinea căruia se află administraţia creşei.
#M2
ART. 2*)
(1) Creşele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează drept centre cu program de lucru zilnic şi/sau, în situaţii
excepţionale, săptămânal, în sistem public ori privat.
#B
(2) Creşele în sistem public se înfiinţează prin hotărâre a consiliului local, în subordinea acestuia, ca unităţi cu sau fără
personalitate juridică.
(3) Creşele în sistem privat se înfiinţează de către societăţi comerciale, regii autonome, organizaţii neguvernamentale,
persoane fizice autorizate sau alte persoane juridice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la serviciile
sociale.
(4) Serviciile sociale furnizate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de instituţiile şi persoanele prevăzute
la alin. (2) şi (3) se acreditează în condiţiile legii.
(5) Creşele, ca servicii sociale specializate, trebuie să îndeplinească standarde minime de calitate.
(6) Coordonarea metodologică a serviciilor furnizate de creşe se realizează de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de
Şanse, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul Sănătăţii Publice.
(7) Pentru asigurarea calităţii serviciilor, activitatea creşelor se supune controlului instituţiilor abilitate, conform legii.
#M1
(8) Creşele pot colabora sau semna protocoale cu alte instituţii publice sau private în interesul familiei şi al copilului.
(9) Colaborarea creşelor din sistemul public cu instituţiile prevăzute la alin. (8) se face printr-o comisie paritară formată
dintr-un reprezentant al administraţiei creşelor, un reprezentant din structura organizatorică a autorităţii care are în
subordine administraţia creşelor şi un reprezentant al instituţiei publice/private cu care urmează să colaboreze prin
încheierea unui contract de colaborare semnat de membrii comisiei paritare.
#CIN
*) Conform art. II pct. 1 şi art. VII din Legea nr. 201/2018 (#M3), începând cu anul şcolar 2019 - 2020, la articolul 2,
alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
#M3
"(2) Consiliile locale, cultele recunoscute de lege, persoanele juridice şi fizice autorizate pot înfiinţa, conform legii, unităţi
de educaţie timpurie, şi anume: creşe, grădiniţe, centre de zi, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(3) Creşele înfiinţate prin hotărâre a consiliului local, în subordinea acestuia, ca unităţi cu sau fără personalitate juridică,
sunt parte a sistemului public social, educaţional."

#M1
ART. 3
(1) În îndeplinirea scopului lor, creşele realizează, în principal, următoarele activităţi:
#M2
a) asigură servicii de îngrijire, supraveghere şi educaţie a copiilor de vârstă antepreşcolară, prin personalul angajat
specializat şi/sau protocoale cu structuri specializate;
b) asigură un program de educaţie timpurie adecvat vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare şi particularităţilor
copiilor de vârstă antepreşcolară, prin personalul angajat specializat şi/sau protocoale cu structuri specializate;
#M1
c) asigură supravegherea stării de sănătate şi de igienă a copiilor şi acordă primul ajutor şi îngrijirile medicale necesare
în caz de îmbolnăvire, până la momentul preluării copilului de susţinătorul legal sau al internării într-o unitate medicală,
după caz, prin personalul angajat specializat sau protocoale cu structuri specializate;
d) asigură nutriţia copiilor cu respectarea normelor legale în vigoare, prin personalul angajat specializat sau protocoale
cu structuri specializate;
e) colaborează cu familiile copiilor care frecventează creşa şi realizează o relaţie de parteneriat activ cu
părinţii/reprezentanţii legali în respectarea interesului copilului, prin personalul specializat sau protocoale cu structuri
specializate;
f) asigură consiliere şi sprijin pentru părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor, prin personalul angajat specializat sau
protocoale cu structuri specializate;
g) contribuie la depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţii săi şi sesizează
instituţiile abilitate în acest sens, prin personalul angajat specializat sau protocoale cu structuri specializate.
#B
(2) Evidenţa îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza unor documente, care se stabilesc prin
normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
#M1
ART. 4
(1) Creşele sunt organizate pe grupe de vârstă şi dezvoltare psihomotorie a copiilor, astfel:
#B
a) grupa mică, până la împlinirea vârstei de un an;
b) grupa mijlocie, între un an şi 2 ani;
#M2
c) grupa mare, peste 2 ani.
#M1
(1^1) În funcţie de dezvoltarea psihomotorie a copilului, care este diferenţiată de la caz la caz, conducerea creşei poate
stabili o altă încadrare pentru acesta.
#B
(2) În cadrul unei grupe de vârstă pot exista mai multe grupe, în funcţie de numărul de copii, în conformitate cu capacitatea
creşei aprobată prin actul de înfiinţare.
(3) Prin standardele minime de calitate se specifică numărul maxim de copii ai unei grupe, prevăzut la alin. (2), şi numărul
minim de personal de specialitate necesar realizării activităţilor desfăşurate de creşă, raportat la numărul de copii.
#M1
ART. 5
(1) Creşele organizate cu program de lucru zilnic funcţionează în intervalul orar 6,00 - 18,00.
(2) Creşele prevăzute la alin. (1) pot funcţiona şi cu program flexibil, la solicitarea părinţilor/reprezentanţilor legali, în
funcţie de opţiunile acestora, cu asigurarea personalului de specialitate.
(3) Creşele organizate cu program de lucru săptămânal funcţionează prin personalul propriu angajat, 5 zile lucrătoare
pe săptămână, între orele 6,00 - 18,00.
#B
(4) Prin program de lucru săptămânal se înţelege perioada de îngrijire şi educare a copiilor, cuprinsă între ora 7,00 a zilei
de luni şi ora 19,00 a zilei de vineri.
#M1
(5) Creşele organizate cu program de lucru săptămânal asigură, pe lângă serviciile prevăzute la art. 1 alin. (1), găzduirea
copiilor pe timpul nopţii, inclusiv masa de seară.
#B
(6) Creşele funcţionează pe tot parcursul anului.
(7) Creşele îşi pot întrerupe funcţionarea pe o perioadă de 30 de zile de vacanţă pe timpul verii, precum şi în perioada
sărbătorilor legale.
 (8) Perioadele de vacanţă se stabilesc în urma consultării părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor sau a comitetului de
părinţi, după caz.
(9) Perioadele de vacanţă se afişează de către conducerea creşei la loc vizibil părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor
cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii acestora.
(10) Activităţile de igienizare şi, după caz, lucrările de reparaţii şi de întreţinere ale clădirii se realizează, de regulă, în
perioadele de vacanţă.
ART. 6
(1) Înscrierea copiilor la creşă se face pe tot parcursul anului, cu excepţia perioadei de vacanţă, în funcţie de numărul de
locuri, pe grupe de copii.
(2) Pentru asigurarea de servicii de calitate nu se înscriu la creşă mai mulţi copii decât numărul aprobat prin actul de
înfiinţare şi pentru care a fost acordată acreditarea.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul în care se solicită înscrierea fraţilor sau a copiilor crescuţi de aceiaşi
părinţi/reprezentanţi legali şi nu este liber decât un loc la grupa de vârstă a copiilor, se va suplimenta numărul de locuri din
grupa de vârstă corespunzătoare cu numărul de copii aflaţi în această situaţie.
#M1
ART. 7
(1) Înscrierea copiilor la creşă în sistem privat este realizată în temeiul unui contract de furnizare de servicii, încheiat
între părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor şi creşă, reprezentată de conducătorul acesteia.
#B
(2) Prin contractul prevăzut la alin. (1) se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor.
#M1
(3) Înscrierea copiilor la creşă este realizată în temeiul unei solicitări scrise din partea părinţilor/reprezentanţilor legali
ai copiilor, în ordinea datei de depunere a cererilor şi în conformitate cu numărul de locuri aprobate, pentru sistemul public.
Fac excepţie cazurile sociale care vor fi supuse spre aprobare prin hotărâre a consiliului local, în limita locurilor aprobate.
#B
(4) Pentru reprezentarea intereselor copiilor în relaţia cu creşa, părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor înscrişi la creşă se
pot constitui într-un comitet de părinţi.
(5) Reprezentanţii comitetului de părinţi sunt consultaţi obligatoriu de către conducerea creşei cu privire la activităţile şi
serviciile destinate copiilor, precum şi la creşterea eficienţei managementului creşei.

CAPITOLUL II
Finanţarea creşelor

ART. 8*)
(1) Finanţarea cheltuielilor necesare organizării şi funcţionării creşelor din sistemul public se realizează din următoarele
surse:
a) bugete ale consiliilor locale;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) contribuţii lunare ale părinţilor/reprezentanţilor legali;
d) donaţii;
e) sponsorizări;
f) alte surse legal constituite.
(2) Proporţia şi, după caz, cuantumul sumelor necesare finanţării creşelor din sistemul public se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
(3) Cheltuielile privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor din sistemul privat se suportă din bugetele
instituţiilor sau persoanelor care le-au înfiinţat, din contribuţia părinţilor/reprezentanţilor legali, precum şi din alte surse
prevăzute de lege.
(4) Sumele încasate din contribuţiile părinţilor/reprezentanţilor legali reprezintă venit la dispoziţia creşei direct sau, după
caz, prin instituţia care a înfiinţat-o.
#CIN
*) 1. Conform art. II pct. 2 şi art. VII din Legea nr. 201/2018 (#M3), începând cu anul şcolar 2019 - 2020, la articolul 8,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
#M3
"ART. 8
(1) Finanţarea cheltuielilor necesare organizării şi funcţionării creşelor se realizează din următoarele surse:
a) bugete ale unităţilor administrativ-teritoriale;
b) finanţarea de bază pentru antepreşcolari, conform art. 27 alin. (4^1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare;
c) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
d) finanţare acordată de către instituţiile sau persoanele care au înfiinţat creşa;
e) contribuţii lunare ale părinţilor/reprezentanţilor legali;
f) donaţii;
g) sponsorizări;
h) alte surse legal constituite."
#CIN
 2. Conform art. II pct. 3 şi art. VII din Legea nr. 201/2018 (#M3), începând cu anul şcolar 2019 - 2020, la articolul 8,
alineatul (3) se abrogă.

#B
ART. 9
(1) Părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor au obligaţia să plătească o contribuţie lunară de întreţinere pentru fiecare copil
înscris la creşă şi care beneficiază de serviciile acesteia.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), consiliul local va suporta contribuţiile părinţilor/reprezentanţilor legali ai
copilului înscris la creşă şi expus riscului abandonului.
(3) Contribuţia lunară se calculează în baza costului mediu lunar de întreţinere în creşă.
(4) Costul mediu lunar de întreţinere se calculează în funcţie de cheltuielile de întreţinere, hrană şi gospodărie, obiecte de
inventar, echipament şi cazarmament, materiale igienico-sanitare şi altele asemenea, iar în cazul creşelor private, inclusiv
cheltuielile aferente plăţii salariilor pentru personalul angajat în creşă.
(5) Costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte diferenţiat, în funcţie de tipul creşei, respectiv centru de zi sau centru
rezidenţial, şi se aprobă anual prin act administrativ al instituţiei care are în administrare creşa.
(6) Nivelul costului mediu lunar de întreţinere se revizuieşte anual pe baza valorii cheltuielilor prevăzute la alin. (4).
ART. 10
1) Valoarea contribuţiei lunare de întreţinere datorate de părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor înscrişi la creşa organizată
în sistem public se stabileşte în funcţie de veniturile familiei şi de numărul de copii aflaţi în întreţinerea acesteia.
(2) Contribuţia lunară de întreţinere datorată de părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor pentru serviciile furnizate de creşă
pentru un copil se determină în funcţie de numărul de zile în care copilul frecventează creşa.
(3) Contribuţia lunară de întreţinere prevăzută la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
ART. 11
Contribuţia lunară de întreţinere datorată de părinţii/reprezentanţii legali ai copilului poate fi achitată şi prin tichete de
creşă, potrivit legii.

CAPITOLUL III
Structura de personal

ART. 12
(1) Structura organizatorică, numărul de posturi şi categoriile de personal pentru creşe se aprobă, după caz, prin hotărâre a
consiliului local sau prin hotărâre a organelor de conducere a instituţiilor publice sau a persoanelor fizice şi juridice care le
înfiinţează.
(2) Pachetul de servicii aferente creşelor se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 13
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Sănătăţii Publice şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
de Muncă elaborează şi implementează, în condiţiile legii, programele de formare, calificare, recalificare, reconversie
profesională şi perfecţionare în domeniul puericulturii.
ART. 14
Atribuţiile personalului de specialitate angajat în creşă se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi,
în conformitate cu specificul profesiei/ocupaţiei şi tipul serviciilor acordate.
ART. 15
Activitatea de supraveghere a stării de sănătate a copiilor şi acordarea, în caz de îmbolnăvire/accidentare, a îngrijirilor
medicale în regim de urgenţă se organizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
ART. 16
(1) Conducerea creşelor înfiinţate de consiliile locale este asigurată, după caz, de un director sau un şef de centru.
(2) Numirea directorului şi a şefului de centru se face pe bază de concurs sau examen, după caz, în condiţiile legii, de către
instituţia angajatoare.
(3) Candidaţii pentru ocuparea posturilor prevăzute la alin. (1) trebuie să fie absolvenţi ai învăţământului universitar cu
diplomă de licenţă, de preferinţă de orientare socioumană, medicală sau economică.

CAPITOLUL IV
Contravenţii şi sancţiuni

ART. 17
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (4) şi (5);
b) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (10);
c) nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (2).
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către instituţiile prevăzute la art. 20 alin. (1).
ART. 18
Contravenţiile prevăzute la art. 17 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, cele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b);
b) cu amendă de la 1.000 de lei la 3.000 de lei, cea prevăzută la alin. (1) lit. c).
 CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 19
(1) Pentru asigurarea programului de educaţie timpurie a copiilor, creşele organizate în sistem public şi privat care
funcţionează la data intrării în vigoare a prezentei legi au obligaţia să se reorganizeze în termen de 6 luni de la aprobarea
normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Personalul care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, este încadrat în creşe rămâne pe posturile existente până la
reorganizarea creşei în conformitate cu dispoziţiile alin. (1).
(3) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se organizează concursul sau, după caz, examenul
pentru ocuparea funcţiei de şef de centru sau de director.
(4) Personalul angajat în creşe beneficiază de cursuri de formare, calificare, recalificare, reconversie profesională şi
perfecţionare în domeniul puericulturii.
(5) Contravaloarea cursurilor prevăzute la alin. (4) este suportată de către instituţia angajatoare.
ART. 20
(1) Serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, inspectoratele
şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, Inspecţia Socială şi direcţiile sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti
monitorizează activitatea desfăşurată de creşe.
(2) Activităţile supuse monitorizării şi atribuţiile specifice instituţiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 21*)
(1) Creşele care sunt înfiinţate şi funcţionează cu finanţare atât în sistem public, cât şi în sistem privat, anterior intrării în
vigoare a prezentei legi, pot funcţiona fără acreditare pe o perioadă de 3 luni de la publicarea normelor metodologice de
aplicare a prezentei legi şi se consideră licenţiate provizoriu pentru o perioadă de 12 luni de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.
(2) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Inspecţia Socială are obligaţia de a efectua câte o
inspecţie tuturor serviciilor sociale comunitare de creşă. Inspecţia se consemnează într-un raport de inspecţie.
#CIN
*) Conform art. II pct. 4 şi art. VI din Legea nr. 201/2018 (#M3), în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a Legii
nr. 201/2018 (#M3), la articolul 21, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
#M3
"(2) Inspecţia Socială şi direcţiile sanitare judeţene/a municipiului Bucureşti au obligaţia de a efectua câte o inspecţie
tuturor serviciilor sociale comunitare de creşă. Pentru menţinerea şi respectarea standardelor sociale şi sanitare se va
realiza anual câte o inspecţie tuturor serviciilor sociale comunitare de creşă. Inspecţia se consemnează într-un raport de
inspecţie."
#CIN
Conform art. VII din Legea nr. 201/2018 (#M3), prevederile Legii nr. 201/2018 (#M3) intră în vigoare începând cu anul
şcolar 2019 - 2020.

#M1
ART. 22
Medicul şi psihologul instituţiei vor completa, periodic, fişe cuprinzând gradul de dezvoltare psihomotorie a copilului,
precum şi starea de sănătate şi evoluţie a acestuia.
#B
ART. 23
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile referitoare la creşe din Hotărârea Guvernului nr.
360/1991 privind organizarea activităţii creşelor şi grădiniţelor şi stabilirea contribuţiei părinţilor la întreţinerea copiilor din
aceste unităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 31 mai 1991.
(2) În termen de 30 de zile de la publicarea normelor metodologice de aplicare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii Publice
modifică corespunzător Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile
pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, cu modificările şi completările ulterioare.
#M2
ART. 24
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale, modifică corespunzător Hotărârea Guvernului nr.
1.252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie
antepreşcolară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2013.
#B
ART. 25
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

#CIN
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. III - V şi art. VII din Legea nr. 201/2018 (#M3).
#M3
"ART. III
 Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă modificările aduse prin prezenta lege în structura bugetului de
stat şi în bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, la propunerea ordonatorului principal de credite, începând cu anul şcolar
2019 - 2020."
#M3
"ART. IV
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se modifică în mod corespunzător:
a) Hotărârea Guvernului nr. 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard
per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază de la bugetul de stat, din sume defalcate din TVA prin bugetele locale, pe
baza costului standard per elev/preşcolar, pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu particular şi
confesional acreditat, precum şi pentru cei din învăţământul profesional şi liceal acreditat, particular şi confesional,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 14 martie 2016, cu modificările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard
per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul
de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 13 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Hotărârea Guvernului nr. 1.252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor
unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2013."
#M3
"ART. V
Tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la art. 27 alin. (4) din
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se reglementează prin hotărâre a Guvernului
în maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi."
#M3
"ART. VII
Prevederile prezentei legi intră în vigoare începând cu anul şcolar 2019 - 2020."

#B
---------------
 HOTĂRÂRE Nr. 1252/2012 din 12 decembrie 2012
privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

Text în vigoare începând cu data de 30 iulie 2018

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 30 iulie 2018.

Act de bază
#B: Hotărârea Guvernului nr. 1252/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2013

Acte modificatoare
#M1: Legea nr. 201/2018

Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau
completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1.

#CIN
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. IV lit. c) din Legea nr. 201/2018 (#M1).
#M1
"ART. IV
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), se modifică în mod corespunzător:
[...]
c) Hotărârea Guvernului nr. 1.252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor
unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2013."
#CIN
*) Conform art. VII din Legea nr. 201/2018 (#M1), prevederile Legii nr. 201/2018 (#M1) intră în vigoare începând cu
anul şcolar 2019 - 2020.

#B
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 27 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, şi al art. 24 din Legea nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
creşelor, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC
Se aprobă Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară,
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ANEXĂ

METODOLOGIE
de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, denumite în continuare unităţi, sunt creşele sau,
după caz, grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.
(2) Creşa este un serviciu de interes local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate
de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de vârstă antepreşcolară.
(3) În situaţia în care copilul antepreşcolar înscris în unul dintre serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la
alin. (1) împlineşte vârsta de 3 ani în timpul anului şcolar, acesta poate frecventa programul serviciului respectiv până la
finalizarea anului şcolar, fără a depăşi vârsta de 4 ani.
ART. 2
 (1) Creşele şi, după caz, centrele de zi în care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară fac parte atât din
sistemul naţional de servicii sociale reglementat de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, prin furnizarea de servicii de
îngrijire şi supraveghere, cât şi din sistemul de învăţământ preuniversitar reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,
cu modificările şi completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie antepreşcolară.
(2) Grădiniţele în care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară fac parte din sistemul de învăţământ
preuniversitar, reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 3
(1) Serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară oferite în cadrul unităţilor publice prevăzute la art. 1 alin. (1) sunt gratuite.
(2) Activitatea de educaţie antepreşcolară se organizează pe niveluri şi tipuri, în conformitate cu prevederile legale generale
referitoare la organizarea învăţământului.
ART. 4
Obiectivele generale ale educaţiei timpurii antepreşcolare vizează următoarele aspecte:
a) stimularea diferenţiată a copilului în vederea dezvoltării sale individuale în plan intelectual, socio-afectiv şi psihomotric,
ţinând cont de particularităţile specifice de vârstă ale acestuia şi de potenţialul său evaluat;
b) realizarea unui demers educaţional bazat pe interacţiunea activă cu adultul, rutina zilnică, organizarea eficientă şi
protectivă a mediului şi a activităţilor de învăţare;
c) promovarea jocului ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârstele
timpurii;
d) promovarea interacţiunii cu ceilalţi copii prin activităţi de grup specifice vârstei;
e) sprijinirea părinţilor şi familiei în educaţia timpurie a copiilor.

CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

SECŢIUNEA 1
Înfiinţarea şi acreditarea creşelor şi a altor unităţi care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară

ART. 5
(1) Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară pot fi înfiinţate şi organizate în sistem public şi privat, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) pot fi înfiinţate de sine stătător sau ca structuri de educaţie antepreşcolară pe lângă
grădiniţe.
(3) În cazul în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în grădiniţă sau în centru de zi, acestea sunt considerate
ca secţii ale unităţii respective, finanţarea şi încadrarea personalului asigurându-se conform prevederilor prezentei hotărâri.
ART. 6
(1) Unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se organizează cu avizul conform al inspectoratului
şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
(2) Unităţile private care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, altele decât grădiniţele care înfiinţează grupe de educaţie
antepreşcolară, se organizează cu avizul conform al autorităţii administraţiei publice locale a municipiului, oraşului, comunei
sau, după caz, sectorului municipiului Bucureşti din raza administrativ-teritorială în care urmează să se înfiinţeze şi cu avizul
conform al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
ART. 7
(1) În vederea obţinerii avizului conform, prevăzut la art. 6 alin. (2), furnizorii de servicii prezintă serviciului public de
asistenţă socială de la nivelul municipiului, oraşului, comunei sau, după caz, sectorului municipiului Bucureşti din raza
administrativ-teritorială în care urmează să se înfiinţeze următoarele documente:
a) un raport care cuprinde o descriere succintă a unităţii, datele de identificare, amplasarea în localitate, regimul juridic al
spaţiului, utilizarea spaţiului, structura şi numărul de personal, numărul de copii pentru care se furnizează servicii şi
argumentarea necesităţii înfiinţării acestuia;
b) hotărârea organului de conducere al persoanei juridice cu privire la înfiinţarea unităţii;
c) copie după actele de înfiinţare ale furnizorului de servicii, persoană fizică sau juridică ori altele asemenea;
d) copie după titlul de proprietate asupra imobilului în care va funcţiona creşa sau, după caz, actul care atestă dreptul de
folosinţă asupra imobilului respectiv.
(2) Pentru înfiinţarea creşelor ca unităţi care oferă servicii de educaţie antepreşcolară furnizorul de servicii prezintă
serviciului public de asistenţă socială prevăzut la alin. (1) următoarele:
a) autorizaţia sanitară de funcţionare;
b) autorizaţia sanitar-veterinară;
c) autorizaţia de mediu;
d) autorizaţia de securitate la incendiu;
e) autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii;
f) autorizaţia de funcţionare provizorie, eliberată de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
g) certificatul de acreditare a furnizorului de servicii sociale.
ART. 8
Unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) în calitate de furnizori de educaţie antepreşcolară se autorizează/acreditează în baza
Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie
timpurie, elaborată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
ART. 9
 (1) Suspendarea sau retragerea acreditării/autorizării acordate în calitate de furnizor de servicii de educaţie timpurie se
realizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la solicitarea inspectoratelor şcolare judeţene/al
municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerii autorităţilor administraţiei publice locale sau din proprie iniţiativă, în
conformitate cu prevederile legale.
(2) În cazul suspendării sau anulării acreditării/autorizării, autorităţile administraţiei publice locale realizează transferarea
antepreşcolarilor către alte unităţi în care se oferă servicii de educaţie timpurie, cu respectarea interesului copiilor şi cu
asigurarea logisticii necesare.
ART. 10
(1) Unităţile private, care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, se organizează conform principiului nonprofit, cu
respectarea legislaţiei în vigoare, şi trebuie să îndeplinească aceleaşi criterii, standarde şi indicatori de performanţă ca şi
unităţile de învăţământ publice.
(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) dispun de autonomie organizatorică şi economico-financiară, în conformitate cu
reglementările legale referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ particular şi confesional.
ART. 11
Pentru asigurarea continuităţii şi unităţii de cerinţe în activitatea de educaţie timpurie, creşele şi grupele de educaţie
antepreşcolară din centrele de zi sunt coordonate metodologic de unităţi de învăţământ preşcolar cu personalitate juridică
desemnate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

SECŢIUNEA a 2-a
Forme de organizare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară. Structura anului şcolar

ART. 12
(1) La nivelul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară există următoarele documente de evidenţă:
a) registru de evidenţă/prezenţă a copiilor;
b) registru de evidenţă a meniurilor pe grupe de vârstă a copiilor, pentru programul prelungit sau săptămânal;
c) registru de evidenţă a stării de sănătate a copiilor;
d) dosar personal pentru fiecare copil.
(2) Dosarul personal al copilului cuprinde cel puţin următoarele documente:
a) documentele prevăzute la art. 22 alin. (1);
b) rezultatele evaluării realizate de către psihologul cu care unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară
colaborează;
c) jurnalul copilului;
d) evaluările periodice realizate de echipa multidisciplinară din centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul
Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;
e) planul de servicii, în situaţia copilului expus riscului de separare de familie;
f) copie a dispoziţiei primarului privind susţinerea din bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale a contribuţiei ce
revine părinţilor/reprezentanţilor legali;
g) contractul privind furnizarea de servicii încheiat între părintele/reprezentantul legal al copilului şi conducerea unităţii.
ART. 13
(1) Programul de funcţionare al unităţilor/structurilor/secţiilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este
flexibil, urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi părinţilor şi poate fi:
a) program normal, până la 5 ore pe zi, în funcţie de solicitările părinţilor;
b) program prelungit, 10 ore pe zi;
c) program săptămânal, de luni până vineri.
(2) Programul de funcţionare al creşelor, ca unităţi de educaţie timpurie, este de luni până vineri, în intervalul orar 6,00 -
18,00.
(3) În cadrul unităţilor/structurilor/secţiilor cu program săptămânal serviciile pot fi furnizate pe timpul nopţii numai în
situaţii deosebite şi de urgenţă ale părinţilor/reprezentanţilor legali, respectiv:
a) program de lucru pe timpul nopţii pentru ambii părinţi/reprezentanţi legali sau pentru familiile monoparentale;
b) urgenţe medicale ale părinţilor/reprezentanţilor legali sau a altor membri din familia acestora;
c) deces în familie.
(4) Se recomandă părinţilor ca, în limita posibilităţilor, să nu lase copilul în serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară
mai mult de 10 ore pe zi.
ART. 14
(1) Tipurile de servicii pe care le oferă unităţile de educaţie antepreşcolară sunt:
a) servicii de educaţie timpurie realizate în baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă,
emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor dificultăţi/deficienţe de dezvoltare;
b) servicii de îngrijire, protecţie şi nutriţie a copiilor;
c) servicii de supraveghere a stării de sănătate a copilului;
d) servicii complementare pentru copil, familie, respectiv servicii de consiliere, de educaţie parentală, de informare.
(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) se oferă în baza unui contract, încheiat între părinte/reprezentantul legal al copilului şi
conducerea unităţii, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor.
(3) Modelul-cadru al contractului prevăzut la alin. (2) se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi
protecţiei sociale şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
ART. 15
(1) În unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie, se recomandă următoarea modalitate de organizare:
 a) grupa mică - copii până la 1 an;
b) grupa mijlocie - copii de 1 - 2 ani;
c) grupa mare - copii de 2 - 3 ani.
(2) Se recomandă constituirea grupelor eterogene şi repartizarea fraţilor şi prietenilor de vârste diferite în aceeaşi grupă.
ART. 16
(1) Numărul copiilor la grupa de antepreşcolari este în medie de 7 copii, dar nu mai puţin de 5 copii şi nu mai mult de 9
copii.
(2) Raportul adult/copil şi mărimea maximă a grupei se stabileşte conform anexei 1a).
(3) Raportul adult/copil creşte atunci când în grupă există copii cu cerinţe educative speciale, conform prevederilor legale
în vigoare.
ART. 17
(1) La nivelul aceleiaşi unităţi de educaţie antepreşcolară pot funcţiona grupe cu forme de organizare diferite, cu program
normal, prelungit sau săptămânal.
(2) Organizarea grupelor prevăzute la alin. (1) se va face în funcţie de solicitările părinţilor, de condiţiile materiale şi de
funcţionare ale unităţii, de nivelul de protecţie şi educaţie pe care îl necesită copiii, precum şi de necesitatea asigurării
coerenţei activităţii de educaţie timpurie, a protecţiei copiilor proveniţi din medii defavorizate şi dezvoltării relaţiilor socio-
afective între aceştia.
(3) Pentru asigurarea continuităţii între învăţământul antepreşcolar şi cel preşcolar şi pentru a răspunde nevoii de educaţie
şi îngrijire a copiilor, în grădiniţe se pot organiza grupe de nivel antepreşcolar, cu copii de 2 - 3 ani.
ART. 18
(1) Structura anului şcolar pentru serviciile de educaţie timpurie nivel antepreşcolar prevăzute la art. 1 alin. (1) este aceeaşi
cu cea stabilită pentru învăţământul preuniversitar.
(2) În situaţii cu totul excepţionale, inspectoratele şcolare pot schimba structura anului şcolar, la propunerea autorităţilor
administraţiei publice locale sau a părinţilor, cu respectarea numărului de săptămâni stabilit prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
(3) Schimbarea structurii anului şcolar nu trebuie să împiedice activitatea de educaţie timpurie, realizarea planului de
învăţământ, a prevederilor programei şcolare, pregătirea corespunzătoare a copiilor, protecţia acestora şi activitatea
personalului didactic din unităţile de educaţie antepreşcolară.
ART. 19
(1) Planul de şcolarizare în unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se stabileşte de către
inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, şi se
aprobă de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) Planul de şcolarizare a copiilor în unităţile private care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se stabileşte de către
persoana fizică sau juridică iniţiatoare, cu consultarea inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
(3) Planul de şcolarizare prevăzut la alin. (1) şi (2) este adus la cunoştinţa părinţilor/reprezentanţilor legali prin afişare la
avizier sau prin postare pe site-ul unităţii respective.
ART. 20
(1) Unităţile de educaţie antepreşcolară cu program prelungit şi săptămânal funcţionează pe tot parcursul anului, inclusiv
în timpul vacanţelor şcolare, perioadă în care nu se organizează proces instructiv-educativ.
(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) pot fi închise temporar, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu informarea părinţilor, cel
mult 30 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau dezinsecţie.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi creşelor cu program normal.
(4) La cererea părinţilor şi în măsura posibilităţilor, pe perioada închiderii acestor unităţi, conducerea unităţilor de educaţie
antepreşcolară şi inspectoratul şcolar iau măsuri pentru asigurarea protecţiei copiilor, contactând unităţi care furnizează
servicii de educaţie timpurie apropiate, care funcţionează în perioada respectivă şi la care aceştia pot fi transferaţi temporar.
(5) Cheltuielile şi răspunderea corespunzătoare creşterii, îngrijirii şi educării copilului, pe perioada transferului, sunt în
sarcina unităţii care preia copiii.
(6) Decontarea cheltuielilor se realizează pe baza documentelor justificative înaintate de către unitatea care a preluat
copilul, în termen de 45 de zile de la încetarea acordării serviciilor.
(7) Perioadele prevăzute la alin. (2) se aduc la cunoştinţa tuturor reprezentanţilor legali cu cel puţin 45 zile înainte de
închidere. Durata vacanţei se stipulează în contractul prevăzut la art. 14 alin. (2).

SECŢIUNEA a 3-a
Înscrierea, transferul, scoaterea din evidenţă a copiilor în/din creşă şi din alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

ART. 21
(1) Înscrierea copiilor în unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se face de regulă la începutul anului şcolar
sau, în situaţii deosebite, în timpul anului şcolar, în ordinea depunerii dosarului şi în limita locurilor disponibile şi a planului
de şcolarizare aprobat.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care se solicită înscrierea fraţilor sau a copiilor aflaţi în îngrijirea
aceluiaşi părinte/reprezentant legal şi nu este liber decât un loc la grupa de vârstă a copiilor, se va suplimenta numărul de
locuri din grupa de vârstă corespunzătoare cu numărul de copii aflaţi în această situaţie.
(3) Procedurile şi criteriile pentru departajarea copiilor la înscriere sunt stabilite de către conducerea unităţii în colaborare
cu consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ care coordonează metodologic activitatea de educaţie antepreşcolară şi
sunt făcute publice prin afişarea la sediul unităţii de educaţie antepreşcolară.
(4) La înscrierea copiilor în unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară nu se percep taxe de înscriere.
 (5) Este interzis refuzul înscrierii copiilor în unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară pe criterii discriminatorii
bazate pe: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, vârstă, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă, infectarea HIV ori apartenenţa la o categorie defavorizată.
(6) În unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) se recomandă înscrierea copiilor după împlinirea vârstei de 3 luni.
ART. 22
(1) Actele necesare înscrierii copiilor în unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:
a) cerere de înscriere;
b) copie de pe certificatul de naştere al copilului;
c) copie de pe actele de identitate ale părinţilor/reprezentanţilor legali, certificatele de naştere ale fraţilor minori şi, după
caz, copie a hotărârii/sentinţei de plasament sau a sentinţei de încredinţare în vederea adopţiei;
d) adeverinţă de venituri pentru fiecare dintre părinţi/reprezentanţii legali;
e) adeverinţă de la medicul de familie, în care să se menţioneze că respectivul copil este sănătos clinic;
f) fişa de imunizări, întocmită conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătăţii cu privire la intrarea copilului în
colectivitate;
g) analize medicale: testare la tuberculină şi examen coproparazitologic pentru copil.
(2) Cererea de înscriere este însoţită de avizul epidemiologic, eliberat de medicul de familie al copilului cu 24 - 48 de ore
înainte de a începe frecventarea unităţii.
(3) Avizul epidemiologic prevăzut la alin. (2) se prezintă şi în cazul absenţei copilului din unitate pentru o perioadă mai
mare de 3 zile.
(4) Datele personale extrase din actele cuprinse în dosarul de înscriere se consemnează în Registrul de evidenţă/prezenţă a
copiilor.
(5) Registrul prevăzut la alin (4) cuprinde: numele şi prenumele copilului, data naşterii, domiciliul, numele şi prenumele
părinţilor, locul de muncă al acestora, data intrării copilului în unitate, copiii prezenţi/absenţi şi, după caz, motivul absenţei
şi o rubrică de observaţii, unde se va scrie data transferului copilului şi unitatea unde a fost transferat sau data retragerii
copilului din evidenţele unităţii şi motivul acesteia.
(6) Prelucrarea datelor cu caracter personal în procesul de înscriere/transfer/scoatere din evidenţă a copiilor trebuie să se
facă în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001*) pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
#CIN
*) Legea nr. 677/2001 a fost abrogată prin Legea nr. 129/2018. Conform art. V alin. (2) din Legea nr. 129/2018, toate
trimiterile la Legea nr. 677/2001 din actele normative se interpretează ca trimiteri la Regulamentul (UE) 2016/679
(Regulamentul general privind protecţia datelor) şi la legislaţia de punere în aplicare a acestuia.

#B
ART. 23
În vederea adaptării copilului, după înscriere, părintele/reprezentantul legal poate însoţi copilul la programul din creşă pe
o perioadă de maximum 15 zile.
ART. 24
Transferarea copilului de la o unitate care oferă servicii de educaţie antepreşcolară la alta se face la cererea părinţilor sau
a reprezentantului legal, cu avizul unităţii primitoare, în limita locurilor aprobate prin planul de şcolarizare.
ART. 25
Scoaterea copilului din evidenţa unităţii care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se face în următoarele situaţii:
a) în cazul unor afecţiuni cronice, la recomandarea medicului;
b) în cazul în care copilul absentează 4 săptămâni consecutiv, fără motivare;
c) la cererea părintelui sau a reprezentantului legal al copilului.

SECŢIUNEA a 4-a
Mediul educaţional în creşă şi în alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

ART. 26
Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară respectă prevederile legale în vigoare referitoare la spaţiul aferent
sălilor de grupă, la terenurile destinate jocurilor şi activităţilor în aer liber, la mobilierul şi instalaţiile necesare asigurării
condiţiilor de funcţionare, la condiţiile igienico-sanitare, în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii pentru
unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995, cu
modificările ulterioare, precum şi la condiţiile de siguranţă care îi privesc pe copii.
ART. 27
(1) În unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, mediul fizic trebuie să stimuleze dezvoltarea şi învăţarea
activă a copiilor, să creeze ocazii de explorare şi descoperire şi să vină în întâmpinarea nevoilor individuale ale acestora.
(2) Spaţiul trebuie organizat în aşa fel încât să asigure sănătatea şi protecţia copiilor, fără a le impune multe restricţii.
ART. 28
(1) Spaţiul din unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară va fi amenajat primitor şi atractiv şi va fi organizat
astfel încât să existe: săli de grupă şi spaţii în aer liber, încăperi pentru primire (vestiare), spaţii pentru servirea mesei, spaţii
de somn şi, eventual, cameră/centru de resurse pentru părinţi.
(2) Spaţiul pentru întâlniri cu părinţii sau cu persoane din afara unităţii va fi amenajat în aşa fel încât să încurajeze şi să
promoveze comunicarea şi valorile familiei şi ale comunităţii, precum şi pentru a stimula implicarea acestora în programul
instituţiei.
 (3) Spaţiul pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber va asigura dezvoltarea, învăţarea activă a copilului şi promovarea
stării de sănătate, fără risc de accidente şi îmbolnăviri.
ART. 29
(1) Încăperea pentru primire, respectiv vestiarul va fi iluminat şi ventilat natural, dimensionat astfel încât să se evite
aglomeraţia la orele de primire/plecare şi va fi dotat cu mobilier funcţional, adaptat vârstei copiilor şi uşor de igienizat.
(2) Încăperea va avea acces direct la un grup sanitar (cel puţin la o chiuvetă, pentru spălarea mâinilor) şi va conţine cuiere
la înălţimea copiilor, dulapuri pentru păstrarea îmbrăcămintei copiilor în saci individuali, bănci de dimensiuni adecvate pe
care să fie aşezaţi copiii pentru a fi îmbrăcaţi/încălţaţi.
ART. 30
(1) Spaţiul sălii de grupă va fi împărţit în cel puţin două zone: zona pentru joc liber, unde se pot desfăşura activităţi mai
zgomotoase, şi zona pentru activitate/învăţare, unde se vor desfăşura activităţile care necesită linişte şi concentrare.
(2) În afara celor două zone, în sala de grupă trebuie să existe şi cel puţin două colţuri privilegiate de joacă, dotate cu
materiale şi jucării specifice activităţilor pe care copiii le vor desfăşura. Acestea pot fi înfiinţate şi amenajate în funcţie de
nevoile şi interesele copiilor şi de conţinutul educativ parcurs cu aceştia la un moment dat.
(3) În zona pentru activitate trebuie să existe şi un spaţiu liniştit şi confortabil pentru odihnă. Acest spaţiu va fi dotat cu o
saltea ori cu pernuţe moi pe care copiii se pot aşeza şi se pot odihni sau pot fi singuri cu ei înşişi atunci când simt nevoia.
ART. 31
Microclimatul unităţii pentru educaţie antepreşcolară va fi realizat în conformitate cu normele stabilite de Ministerul
Sănătăţii pentru unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.
1.955/1995, cu modificările ulterioare.
ART. 32
Mobilierul utilizat în serviciile de educaţie antepreşcolară trebuie să fie adecvat vârstei, să ofere copilului o ambianţă
familială, sigură şi confortabilă, să contribuie la crearea unui climat educaţional favorabil şi să permită modularea, după
necesităţile grupei.
ART. 33
Jucăriile, materialele şi echipamentele pentru dezvoltarea şi învăţarea copiilor vor fi adecvate vârstei şi nivelului de
dezvoltare ale copiilor, vor asigura stimularea acestuia şi îi vor oferi ocazia să îşi exprime opţiunile şi să îşi dezvolte
creativitatea. Ele nu vor constitui un pericol, prin formă, dimensiuni sau natura materialului.

CAPITOLUL III
Conţinutul educativ al activităţii de educaţie timpurie

ART. 34
(1) Educaţia antepreşcolară se realizează pe baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă,
emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe evaluarea, diagnosticarea şi remedierea timpurie a eventualelor deficienţe de
dezvoltare.
(2) Domeniile de dezvoltare ale copilului vizate în curriculumul specific vârstei antepreşcolare, precum dezvoltarea fizică,
sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării,
dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii particularizate, prin
identificarea de către cadrul didactic atât a potenţialului copilului, cât şi a dificultăţilor/deficienţelor fiecărui copil în parte.
(3) Educaţia antepreşcolară în perioada copilăriei timpurii vizează dezvoltarea generală a copilului, care urmează să îi
asigure acestuia un start bun în viaţă.
ART. 35
Conţinutul educaţiei antepreşcolare se realizează conform prevederilor curriculumului specific aprobat potrivit art. 27 alin.
(2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 36
În unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, strategiile personalizate aplicate în demersul didactic
valorizează copilul, îl diferenţiază şi îl individualizează potrivit ritmului şi nevoilor proprii, în vederea sprijinirii dezvoltării
sale.
ART. 37
(1) În activitatea desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se respectă dreptul copilului la
joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârste timpurii, precum şi
ca metodă de stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre libertatea de a
alege, potrivit nevoilor proprii.
(2) Tipurile de activităţi desfăşurate cu copiii în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:
a) jocul cu jucăria, jocul simbolic, jocul senzorial, jocul cu nisip şi apă, jocul de construcţie, jocul didactic;
b) activităţi artistice şi de îndemânare: desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi gospodăreşti;
c) activităţi de muzică şi de mişcare: audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, cântece, euritmie;
d) activităţi de creaţie şi de comunicare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini;
e) activităţi de cunoaştere: observări, lecturi după imagini, activităţi matematice, convorbiri, jocuri didactice, experimente;
f) activităţi în aer liber: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă.
(3) Numărul activităţilor de învăţare şi tipurile de activităţi recomandate pe vârste sunt prezentate în anexa nr. 1c care face
parte integrantă din prezenta metodologie.
ART. 38
 (1) Durata activităţilor desfăşurate cu copiii antepreşcolari variază în funcţie de nivelul de vârstă şi de interesul manifestat
de grupul de copii/copil pentru acestea. Indiferent de durata recomandată pentru desfăşurarea unei activităţi, educatoarea îşi
va adapta demersul didactic în funcţie de reacţia copilului/copiilor.
(2) Pentru sugari, durata unei activităţi este de cel mult 5 minute, pentru copiii cu vârste între 1 şi 2 ani durata activităţii
creşte până la cel mult 10 minute, iar pentru copiii cu vârste între 2 şi 3 ani activităţile durează 15 - 20 minute.
(3) Activităţile în educaţia antepreşcolară vor fi alternate cu pauze. Acestea vor avea o durată cel puţin egală cu durata
activităţii.
ART. 39
(1) În unităţile de educaţie antepreşcolară se întocmeşte un orar zilnic orientativ, dar predictibil pentru succesiunea
activităţilor, cu valoare de ghid, în funcţie de numărul şi vârsta copiilor înscrişi, de nivelul de dezvoltare şi caracteristicile
nevoilor lor individuale, ţinându-se seama şi de preferinţele părinţilor.
(2) În alcătuirea orarului pentru grupele de copii 1 - 2 ani şi 2 - 3 ani se vor avea în vedere îmbinarea activităţilor dinamice
de învăţare cu activităţi liniştite, respectiv: 30 - 60 de minute de activitate, de două ori pe zi, constând în desenat, ascultat
poveşti, somn, în funcţie de personalitatea şi dorinţa copilului şi îmbinarea acestor activităţi din sala de grupă cu cele de afară.
(3) Programul sugarilor va fi strict individualizat.
ART. 40
(1) Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie este acela de a
orienta şi de a optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului în intervalul de la naştere la 3 ani.
(2) Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari se face pe baza standardelor naţionale specifice, aprobate ca Repere
fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
ART. 41
(1) Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CJRAE, şi, respectiv, Centrul
Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, constituie echipe mixte,
multidisciplinare de intervenţie timpurie, în componenţa cărora vor fi cuprinse şi cadrele didactice din unităţile care oferă
servicii de educaţie antepreşcolară.
(2) Echipa multidisciplinară de intervenţie timpurie va evalua anual toţi copiii din unitatea în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară, pentru a depista eventualele dificultăţi/deficienţe în dezvoltarea competenţelor personale ale
acestora.
(3) Intervenţia timpurie şi monitorizarea evoluţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt asigurate de către echipa
multidisciplinară de educaţie antepreşcolară, pe baza unui plan de intervenţie personalizat.
ART. 42
Activităţile de îngrijire şi educaţie destinate copiilor antepreşcolari se desfăşoară pe baza unei planificări care vizează
proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii, respectând programul zilnic stabilit de curriculumul pentru
educaţia antepreşcolară şi metodologia specifică de aplicare a acestuia.

CAPITOLUL IV
Resursa umană angajată în creşe şi în alte unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară

ART. 43
(1) Activitatea unităţilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se organizează în baza prevederilor prezentei
metodologii şi a regulamentului intern, aprobat de consiliul de administraţie al acestora, în cazul grupelor de antepreşcolari
din grădiniţe, sau de către autoritatea administraţiei publice locale în subordinea căreia funcţionează, în cazul grupelor de
antepreşcolari din creşe sau centre de zi.
(2) Regulamentul intern stabileşte normele cu caracter de obligativitate pentru întregul personal didactic, nedidactic şi
voluntari din unitatea respectivă, pentru părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor, precum şi norme pe domenii de activitate,
particularizând aspectele specifice educaţiei antepreşcolare.
(3) Personalul şi voluntarii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu proiectul instituţional al unităţilor în care se oferă
servicii de educaţie antepreşcolară, stabilit şi aprobat de către consiliul de administraţie al unităţilor sau, după caz, de către
autoritatea administraţiei publice locale.
(4) Proiectul instituţional al unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară cuprinde misiunea, scopul,
obiectivele şi activităţile specifice.
ART. 44
(1) Structura orientativă a personalului din creşe, ca unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, este formată
din:
a) personal de conducere: director/şef de centru;
b) personal didactic: educator-puericultor;
c) personal de specialitate: asistent medical;
d) personal nedidactic: administrator, bucătar, contabil, ajutor de bucătar, îngrijitoare.
(2) Structura orientativă a personalului din grădiniţe şi centre de zi, ca unităţi de educaţie antepreşcolară, este stabilită în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu obligativitatea respectării prevederilor prezentei metodologii în ceea ce
priveşte personalul didactic.
ART. 45
(1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară colaborează cu serviciul public de asistenţă socială din
cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în situaţia în care au înscrişi copii cu risc de separare de familie.
 (2) Pentru asigurarea îngrijirilor medicale în caz de urgenţă, unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară
solicită servicii de urgenţă teritoriale.
(3) În vederea evaluării potenţialului copilului şi stimulării dezvoltării optime a acestuia, unitatea în care se oferă servicii
de educaţie antepreşcolară colaborează cu psihologi, mentori, metodişti ai inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului
Bucureşti, precum şi cu alţi specialişti.
(4) Activităţile din cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară au ca principiu fundamental munca
în echipă.
ART. 46
Personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se normează pe ture în situaţia
funcţionării acestora cu programul prelungit şi/sau săptămânal.
ART. 47
(1) Numărul de personal şi funcţiile pentru unitatea cu o capacitate de 50 de copii se stabilesc conform anexei nr. 1b).
(2) Ponderea categoriilor de personal prevăzute la alin. (1) se stabileşte luându-se în considerare necesitatea asigurării unei
îngrijiri de calitate şi adaptată nevoilor beneficiarilor unităţilor, în funcţie de specificul activităţilor derulate putând fi
antrenate şi alte categorii de personal, în conformitate cu prevederile art. 45.
ART. 48
(1) Asigurarea personalului didactic din unităţile publice în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se realizează
de către autorităţile administraţiei publice locale împreună cu inspectoratele şcolare/al municipiului Bucureşti, cu respectarea
standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.
(2) Asigurarea personalului nedidactic din unităţile publice în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară şi formarea
continuă a acestuia sunt în responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale.
ART. 49
(1) Personalul nedidactic al unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară trebuie să parcurgă un modul de
formare continuă specifică privind educaţia timpurie, cu o durată de cel puţin 30 de ore.
(2) Modulul trebuie să cuprindă cel puţin următoarele teme:
a) principiile educaţiei timpurii;
b) abordarea globală a copilului şi munca în echipă;
c) educarea şi susţinerea familiilor pentru dezvoltarea competenţelor parentale.
(3) Pentru personalul existent în unităţi la momentul intrării în vigoare a prezentei hotărâri a Guvernului, formarea
profesională prevăzută la alin. (1) se va suporta de angajator şi se va realiza etapizat, până la data de 1 ianuarie 2015.
ART. 50
(1) Organizarea şi coordonarea activităţii creşelor sau, după caz, a centrelor de zi care înfiinţează grupe de educaţie timpurie
antepreşcolară se asigură de către director/şef de centru, iar în cazul grădiniţelor cu personalitate juridică în care se oferă
servicii de educaţie antepreşcolară se asigură de consiliul de administraţie prin director.
(2) Coordonarea activităţii de educaţie timpurie desfăşurată în creşe sau, după caz, în centre de zi care înfiinţează grupe de
educaţie timpurie antepreşcolară se asigură de către director/şef de centru în colaborare cu consiliul de administraţie al unităţii
coordonatoare, respectiv al grădiniţei, prin directorul acesteia.
ART. 51
(1) Directorul/Şeful de centru asigură coordonarea activităţii din cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară şi răspunde de organizarea şi coordonarea activităţii personalului, de relaţia cu părinţii/reprezentantul legal,
de activitatea metodică şi de perfecţionare, de păstrarea şi gestionarea patrimoniului unităţii respective.
(2) Directorul/Şeful de centru îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin actele normative în vigoare sau prin hotărâre a
autorităţilor ori persoanelor juridice care au înfiinţat sau, după caz, finanţează unitatea.
(3) Directorul/şeful de centru reprezintă unitatea în relaţia cu inspectoratul şcolar, cu autoritatea administraţiei publice
locale, cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor şi cu alţi factori interesaţi în educaţia copiilor antepreşcolari.
(4) În cazul creşelor, directorul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) exercită atribuţiile ce revin creşei în calitate de persoană juridică;
b) exercită funcţia de ordonator de credite;
c) întocmeşte proiectul bugetului propriu al creşei şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
d) propune autorităţilor sau persoanelor juridice care au înfiinţat sau, după caz, finanţează creşa aprobarea structurii
organizatorice şi a numărului de personal;
e) numeşte şi eliberează din funcţie personalul didactic şi nedidactic din cadrul creşei, în condiţiile legii;
f) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea creşei;
g) desfăşoară activităţi pentru promovarea imaginii creşei în comunitate;
h) răspunde de calitatea serviciilor de educaţie antepreşcolară, precum şi de asigurarea formării continue a personalului
didactic şi nedidactic;
i) asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor desfăşurate de personalul creşei şi aplică sancţiuni disciplinare
pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile.
(5) Candidaţii pentru ocuparea postului de director de creşă trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului
universitar de lungă durată într-unul din domeniile: ştiinţe economice, juridice, administrative, medicină, sociologie,
psihologie şi ştiinţe ale educaţiei, cu vechime de minimum 2 ani în specialitate.
(6) Prin excepţie, candidaţii prevăzuţi la alin. (5) pot fi absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului superior, cu
experienţă de minimum 3 ani în unităţi în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară sau în domeniul protecţiei
şi promovării drepturilor copilului, cu condiţia respectării prevederilor art. 49.
(7) Şeful de centru pentru creşa fără personalitate juridică îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:
a) exercită atribuţiile ce revin creşei fără personalitate juridică;
 b) propune proiectul de buget al creşei;
c) propune autorităţilor sau persoanelor juridice care au înfiinţat sau, după caz, care finanţează creşa aprobarea structurii
organizatorice şi a numărului şi categoriilor de personal;
d) participă la selectarea personalului din cadrul creşei;
e) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea creşei;
f) desfăşoară activităţi pentru promovarea imaginii creşei în comunitate;
g) răspunde de calitatea serviciilor de educaţie antepreşcolară, precum şi de asigurarea formării continue a personalului
didactic şi nedidactic;
h) asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor desfăşurate de personalul creşei şi propune sancţiuni
disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile.
ART. 52
(1) Asistentul medical din creşe şi alte unităţi de educaţie timpurie are, în principal, următoarele atribuţii:
a) efectuează triajul zilnic al copiilor;
b) verifică avizele epidemiologice şi cauzele absenţei copiilor, colaborând cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor;
c) asigură asistenţa medicală de urgenţă şi solicită serviciul de ambulanţă, când este cazul;
d) anunţă imediat părinţii privind situaţia de urgenţă în care se găseşte copilul;
e) colaborează cu medicul şcolar şi cu medicul de familie al copiilor;
f) administrează copiilor, cu acordul părinţilor, tratamentul prescris de medicul curant şi tratamentul în regim de urgenţă
prescris de medicul de ambulanţă;
g) întocmeşte şi ţine evidenţa fişelor medicale ale copiilor;
h) întocmeşte meniurile, respectând normativele nutriţionale pentru fiecare categorie de copii în parte;
i) monitorizează modul în care se pregăteşte, se distribuie şi se administrează alimentaţia copiilor, în funcţie de vârsta
acestora;
j) controlează zilnic condiţiile de funcţionare ale blocului alimentar şi verifică respectarea meniurilor;
k) controlează rezultatele evaluărilor periodice ale personalului;
l) controlează starea igienico-sanitară a tuturor încăperilor;
m) ţine evidenţa medicamentelor aflate în creşă, prin înscrierea acestora în centralizatorul de consum;
n) izolează copiii bolnavi sau suspecţi de a fi bolnavi/purtători de boli infecto-contagioase şi informează conducerea unităţii
asupra acestor cazuri;
o) efectuează educaţia pentru sănătate a părinţilor şi copiilor;
p) efectuează termometrizarea copiilor, cântăreşte şi măsoară copiii, consemnând datele în fişa medicală.
(2) Activitatea asistentului medical este coordonată metodologic de medicul şcolar din unitatea administrativ-teritorială în
care funcţionează unitatea.
ART. 53
(1) Educatorul-puericultor din creşă şi din alte unităţi de educaţie antepreşcolară are, în principal, următoarele atribuţii:
a) realizează activităţi de îngrijire şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de independenţă;
b) realizează activităţi care vizează dezvoltarea comportamentului socio-afectiv;
c) asigură formarea şi perfecţionarea comportamentului verbal;
d) realizează programe care cuprind activităţi ce urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor în învăţare;
e) înregistrează progresele realizate de copil în jurnalul acestuia;
f) colaborează activ cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează unitatea.
(2) Activitatea educatorului puericultor din creşă sau centru de zi este coordonată metodologic de consiliul profesoral din
cadrul grădiniţei desemnate de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pentru supervizarea activităţilor
educaţionale.
ART. 54
(1) Educatorul-puericultor are obligaţia de a comunica în scris părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin jurnalul de
legătură al copilului, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, cel puţin următoarele informaţii, cu avizul directorului/şefului
de centru:
a) progresele realizate de copii pe cele 5 domenii de dezvoltare;
b) starea emoţională şi afectivă a copiilor;
c) dificultăţi/deficienţe identificate;
d) orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legali este
necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
(2) Educatorul-puericultor poate comunica prin orice mijloace de comunicare părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor
informaţii cu privire la activităţile desfăşurate cu copiii şi rezultatele acestora.
ART. 55
(1) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul grădiniţei se asigură de către
consiliul profesoral.
(2) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul creşei/centrului de zi se asigură
de către consiliul profesoral al grădiniţei desemnate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, care asigură
şi supervizarea activităţilor educaţionale.
(3) Consiliul profesoral se subordonează consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta, sprijinindu-l în luarea şi
aplicarea deciziilor referitoare la educaţia antepreşcolară în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.

CAPITOLUL V
 Relaţia cu părinţii şi comunitatea

ART. 56
(1) Valorile şi misiunea unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, condiţiile de înscriere, programul de
funcţionare, informaţiile cu privire la categoriile de personal şi atribuţiile acestora, drepturile şi obligaţiile
părinţilor/reprezentanţilor legali vor fi aduse la cunoştinţa acestora de către conducerea unităţii, în momentul depunerii
dosarului.
(2) Părinţilor/Reprezentanţilor legali li se vor pune la dispoziţie numele şi numerele de telefon ale persoanelor responsabile
din creşă, precum şi regulamentul intern al acesteia.
ART. 57
(1) Părinţii/Reprezentantul legal al copilului au/are dreptul la:
a) consiliere şi sprijin din partea personalului unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară pentru rezolvarea
problemelor cu care se confruntă în ceea ce priveşte educaţia timpurie a copilului, dezvoltarea psihologică a acestuia, precum
şi pentru probleme de ordin medical şi/sau social;
b) primirea oricăror informaţii necesare dezvoltării armonioase a copilului, pe care personalul didactic şi nedidactic le
poate furniza, în funcţie de evoluţia copilului.
(2) Părinţii/Reprezentantul legal al copilului au/are următoarele obligaţii:
a) să comunice reprezentanţilor unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară orice informaţii cu privire la
starea de sănătate a copilului, precum şi informaţii necesare dezvoltării armonioase a copilului;
b) să respecte regulamentul intern al unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;
c) să achite contribuţia lunară pentru copilul/copiii înscris/înscrişi la unitatea în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară potrivit prevederilor prezentei metodologii.
ART. 58
(1) Unităţile de educaţie antepreşcolară sunt obligate să dezvolte o reţea de suport profesional, putând apela ori de câte ori
au nevoie la servicii specializate, cum ar fi servicii de consiliere psihologică şi socială, servicii specializate de sănătate etc.
(2) Următoarele instituţii publice sau private pot face parte din reţeaua de suport profesional a unităţilor de educaţie
antepreşcolară:
a) inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
b) centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă
Educaţională;
c) Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;
d) Direcţia de Sănătate Publică;
e) agenţia judeţeană de plăţi şi inspecţie socială;
f) inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti;
g) inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti;
h) serviciul public de asistenţă socială;
i) autorităţi ale administraţiei publice locale;
j) instituţii de cult;
k) organisme private acreditate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei copilului;
l) alte instituţii publice sau private acreditate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 59
(1) În vederea formării unor reţele de sprijin comunitar, complementare serviciilor de educaţie timpurie, unitatea de
educaţie antepreşcolară oferă:
a) îndrumare şi consiliere a părinţilor;
b) cursuri de educaţie parentală sau alte cursuri solicitate de părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor;
c) materiale suport (broşuri, cărţi, studii, postere, pliante etc.) pentru informarea părinţilor/reprezentanţilor legali şi a altor
membri ai comunităţii asupra dezvoltării copilului şi a cerinţelor educaţionale ale acestuia;
d) consilierea părinţilor/reprezentantului legal în vederea identificării de soluţii la problemele identificate în cazul copiilor
cu cerinţe educaţionale speciale.
(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) pot fi oferite de către instituţia de educaţie timpurie, independent sau prin centrele de
resurse pentru părinţi, centrele de resurse pentru educaţie şi dezvoltare, centrele de resurse şi perfecţionare, centrele de
documentare şi informare ori, în parteneriat, prin centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, Casa Corpului
Didactic sau alţi parteneri educaţionali cu preocupări în acest domeniu.
ART. 60
(1) Orice persoană care lucrează în unitatea de educaţie antepreşcolară, precum şi părinţii/reprezentanţii legali pot identifica
potenţiali parteneri comunitari, instituţii publice/private sau persoane care să contribuie la creşterea calităţii îngrijirii copiilor
în cadrul unităţii de educaţie antepreşcolară şi, eventual, să devină persoane de sprijin pentru perioadele de criză ale unora
dintre familii.
(2) Unităţile de educaţie antepreşcolară pot încheia parteneriate cu partenerii identificaţi, cu respectarea prevederilor legale.
ART. 61
(1) Unităţile de educaţie antepreşcolară vor încuraja participarea voluntarilor la activităţile desfăşurate în unitate, ţinându-
se cont de corespondenţa dintre competenţele personale şi activităţile prestate.
(2) Voluntarii care doresc să participe la activităţile din unităţile de educaţie antepreşcolară vor solicita acest lucru, în scris,
directorului/şefului de centru, urmând ca în contractul de voluntariat încheiat conform prevederilor legale în vigoare să se
precizeze rolul, programul, limitele de competenţă stabilite şi agreate de comun acord.
 (3) Voluntarii beneficiază de o formare de minimum 8 ore înainte de a-şi începe activitatea în cadrul unităţii de educaţie
antepreşcolară şi prezintă un certificat medical din care să rezulte că acesta nu se află în evidenţele medicale cu boli
transmisibile şi este apt să desfăşoare activităţi cu copii.
ART. 62
În vederea asigurării transparenţei şi creşterii prestigiului social al unităţii şi al profesioniştilor care lucrează în ea,
conducerea unităţii de educaţie antepreşcolară va aloca un spaţiu destinat promovării parteneriatului cu familia şi
comunitatea, a serviciilor oferite, precum şi a altor informaţii utile legate de dezvoltarea şi educarea copilului în intervalul de
la naştere la 4 ani.

CAPITOLUL VI
Monitorizarea activităţii din creşe şi alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

ART. 63
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale şi Ministerul Sănătăţii elaborează standarde naţionale de calitate pentru evaluarea activităţilor specializate vizate în
cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, cum ar fi activităţile de: educaţie, menţinere a stării de
sănătate, nutriţie şi îngrijire a copiilor.
(2) Controlul utilizării şi respectării reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului copiilor
antepreşcolari se realizează prin inspecţie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Inspecţia se realizează prin misiuni comune ale reprezentanţilor instituţiilor/departamentelor care au atribuţii de control
la nivel central şi/sau judeţean/local, printr-un mecanism articulat de inspecţie.
(4) Metodologia de lucru pentru inspecţia în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se elaborează şi
se aprobă prin ordin comun de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii.
ART. 64
Inspectoratul Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) asigură încadrarea cu personal didactic a unităţilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pe baza unei
metodologii specifice elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
b) asigură perfecţionarea profesională a educatorilor-puericultori;
c) realizează îndrumarea metodologică a educatorilor-puericultori cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de
educaţie antepreşcolară a copiilor;
d) asigură servicii specializate pentru copiii cu cerinţe educative speciale;
e) monitorizează activitatea desfăşurată de personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară;
f) monitorizează aplicarea standardelor specifice de calitate, de referinţă, pentru nivelul antepreşcolar;
g) monitorizează aplicarea curriculumului naţional specific şi a standardelor privind progresul copilului, aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului
de la naştere la 7 ani.
ART. 65
Direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) realizează supravegherea stării de sănătate a colectivităţilor de copii din unităţile în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară;
b) urmăreşte realizarea în perioadele stabilite a programului de vaccinări a copiilor;
c) urmăreşte participarea anuală a personalului medical la programe de perfecţionare a pregătirii profesionale;
d) controlează respectarea de către unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară a normelor igienico-sanitare;
e) controlează dacă meniurile sunt stabilite în conformitate cu normativele prevăzute de lege şi nevoile nutriţionale ale
copiilor;
f) monitorizează activitatea specifică domeniului sănătăţii desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară din sistem public şi privat.
ART. 66
Serviciul public de asistenţă socială de la nivelul municipiului, oraşului, comunei sau, după caz, sectorului municipiului
Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) fundamentează şi propune spre aprobare primarului diminuarea procentului contribuţiei părinţilor/reprezentanţilor
legali;
b) realizează planul de servicii pentru copiii expuşi riscului de separare de părinţii lor înscrişi în unităţile de educaţie
antepreşcolară;
c) realizează evidenţa creşelor existente în sistem public şi privat şi a numărului de locuri disponibile;
d) colaborează permanent cu inspectoratul şcolar judeţean şi autoritatea de sănătate publică a judeţului;
e) comunică trimestrial direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului numărul de creşe care funcţionează la
nivel local şi numărul de copii înscrişi.
ART. 67
Agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) controlează respectarea prevederilor legale privind diminuarea contribuţiei părinţilor;
b) controlează respectarea prevederilor legale privind accesul egal şi nediscriminatoriu al copiilor la serviciile oferite de
creşe;
c) controlează respectarea standardelor minime de calitate specifice creşelor;
 d) constată contravenţii şi, după caz, aplică sancţiunile prevăzute de legile speciale care reglementează serviciile sociale,
precum şi de art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 198/2012;
e) comunică trimestrial serviciilor publice de asistenţă socială, prin intermediul agenţiilor teritoriale, evidenţa furnizorilor
de servicii sociale acreditaţi să înfiinţeze unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2).
ART. 68
Se recomandă efectuarea misiunilor de inspecţie şi control în echipe mixte formate din reprezentanţi ai instituţiilor
menţionate la art. 64 - 67.

CAPITOLUL VII
Finanţarea creşelor şi a altor unităţi de educaţie antepreşcolară

ART. 69
Finanţarea unităţilor de educaţie antepreşcolară organizate în sistem public, prevăzute la art. 5 din prezenta metodologie,
se realizează din următoarele surse:
a) bugete locale, pentru acoperirea cheltuielilor de personal pentru personalul didactic şi nedidactic şi a cheltuielilor de
organizare şi funcţionare a creşei, inclusiv pentru grupele/structurile din grădiniţe şi centre de zi;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) contribuţii lunare ale părinţilor/reprezentanţilor legali, stabilite conform prezentei metodologii;
d) donaţii;
e) sponsorizări;
f) alte surse legal constituite.
ART. 70
(1) Părinţii/Reprezentanţii legali ai căror copii beneficiază de servicii în cadrul creşelor şi al altor unităţi de educaţie
timpurie antepreşcolară publice sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare, a cărei valoare este stabilită prin dispoziţie a
primarului, în funcţie de numărul de copii din familie şi de venitul mediu lunar brut cumulat al părinţilor/reprezentanţilor
legali calculat pe perioada de 6 luni anterioară înscrierii copilului, certificat prin adeverinţa prevăzută la art. 22 alin. (1) lit.
d).
(2) Sunt scutiţi de la plata contribuţiei, sarcina fiind preluată de bugetul local, părinţii/reprezentantul legal care au în
îngrijire copii ce sunt expuşi riscului de separare de familie şi au aprobate planuri de servicii.
(3) Contribuţia poate fi achitată şi prin tichete de creşă, tichete sociale şi/sau cupoane sociale, potrivit legii.
ART. 71
(1) Contribuţia lunară de întreţinere a copiilor înscrişi în unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie
antepreşcolară, suportată de părinţii/reprezentantul legal al acestora, se stabileşte în funcţie de numărul efectiv de zile de
prezenţă a copilului la programul zilnic.
(2) Numărul de zile în care copiii au frecventat unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este monitorizat
prin registrul de evidenţă/prezenţă completat de asistenta medicală în colaborare cu educatorul-puericultor.
(3) Contribuţia lunară a părinţilor/reprezentanţilor legali la suportarea cheltuielilor pentru copiii înscrişi la unitatea în care
se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se realizează cu plata în avans pentru o lună calendaristică.
(4) Contribuţia lunară a părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor care au frecventat programul de creşă pe o perioadă de
până la 3 zile lucrătoare este reportată pentru luna următoare.
ART. 72
(1) Contribuţia lunară de întreţinere a copiilor înscrişi în unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie
antepreşcolară, suportată de părinţii/reprezentantul legal al acestora, se determină în funcţie de cheltuielile de întreţinere,
hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament şi cazarmament, materiale igienico-sanitare şi altele asemenea, precum
şi de numărul de zile frecventate de copil în aceste unităţi.
(2) Valoarea contribuţiei se stabileşte în următoarele cote procentuale şi nu poate depăşi 20% din costul mediu lunar de
întreţinere în unitatea publică în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.
______________________________________________________________________________
| Venit mediu brut lunar cumulat | Număr copii | Cotă procentuală |
| al părinţilor/reprezentanţilor | | contribuţie părinţi |
| legali | | |
|________________________________|_______________________|_____________________|
| peste 700 lei | un copil | 20% |
| |_______________________|_____________________|
| | 2 sau mai mulţi copii | 10% |
|________________________________|_______________________|_____________________|
| între 225 - 699 lei | un copil | 10% |
| |_______________________|_____________________|
| | 2 sau mai mulţi copii | 5% |
|________________________________|_______________________|_____________________|

(3) Costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte diferenţiat, în funcţie de tipul creşei, respectiv centru de zi sau grupe de
educaţie antepreşcolară înfiinţate pe lângă grădiniţe, şi se aprobă anual prin act administrativ al instituţiei care are în
administrare creşa.
 CAPITOLUL VIII
Dispoziţii finale

ART. 73
Prevederile prezentei hotărâri sunt aplicabile şi creşelor înfiinţate conform Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 74
La data aprobării prezentei metodologii, conducerile unităţilor care oferă servicii de educaţie antepreşcolară vor lua toate
măsurile necesare pentru reorganizarea acestora, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale şi al inspectoratelor
şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, până la începerea anului şcolar 2013 - 2014.
ART. 75
Autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu
participarea părinţilor, a operatorilor economici, a societăţilor umanitare, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor
persoane fizice sau juridice asigură condiţiile necesare organizării şi funcţionării unităţilor care oferă servicii de educaţie
antepreşcolară, inclusiv hrana, odihna, transportul, protecţia vieţii şi sănătăţii antepreşcolarilor, cu respectarea legislaţiei în
vigoare şi a drepturilor copilului.
ART. 76
Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară elaborează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei metodologii, Regulamentul intern.
ART. 77
Anexele nr. 1a) - 1c) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

ANEXA 1a)
la metodologie

Recomandări privind raportul adult/copil şi mărimea maximă a grupei

_______________________________________________________
| Vârsta copiilor | Raport adult/ | Mărimea maximă |
| | copii pe tură | a grupei |
|______________________|_______________|________________|
| Sugari (grupă mică) | 1/4 | 7 |
|______________________|_______________|________________|
| Copii de 1 - 2 ani | | |
| (grupă mijlocie) | 1/5 | 9 |
|______________________|_______________|________________|
| Copii de 2 - 3 ani | | |
| (grupă mare) | 1/6 | 9 |
|______________________|_______________|________________|

ANEXA 1b)
la metodologie

Estimarea numărului şi a structurii pe funcţii a personalului necesar într-o unitate cu 50 de copii

________________________________________________________
| Funcţia | Nr. norme |
|______________________|_________________________________|
| Director/Şef centru | 1 pe unitate |
|______________________|_________________________________|
| Administrator | 1/2 pe unitate |
|______________________|_________________________________|
| Educator-puericultor | 1 pe tură, la nivel de grupă |
|______________________|_________________________________|
| Medic | 1/4 pe unitate |
|______________________|_________________________________|
| Asistent medical | 1 pe tură, la nivel de unitate*)|
|______________________|_________________________________|
| Bucătar | 1 pe unitate |
|______________________|_________________________________|
| Ajutor bucătar | 1 pe unitate |
|______________________|_________________________________|
| Îngrijitor | 1 pe tură, la nivel de grupă |
|______________________|_________________________________|
*) În unităţile cu mai mult de 50 de copii se va adăuga câte 1/2 normă de asistent medical/tură pentru fiecare 50 de copii
în plus.

ANEXA 1c)
 la metodologie

Tipuri şi număr de activităţi

______________________________________________________________________________
|Nr. | Categorii de activităţi de învăţare | Sugari | Copii de | Copii de |
|crt.| | | 1 - 2 ani | 2 - 3 ani |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 1 | Jocuri | 2 | 4 | 6 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 2 | Activităţi artistice şi de îndemânare | 1 | 2 | 2 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 3 | Activităţi de muzică şi de mişcare | 1 | 2 | 3 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 4 | Activităţi de creaţie şi de comunicare | 1 | 3 | 4 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 5 | Activităţi de cunoaştere | 1 | 2 | 3 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 6 | Activităţi în aer liber | 3 | 4 | 6 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| Total activităţi/săptămână: | 9 | 17 | 24 |
|_____________________________________________|________|___________|___________|

NOTĂ:
Numărul de activităţi menţionat în tabel este recomandat de specialişti ca minim.
Activităţile de învăţare prezentate se desfăşoară cu întreaga grupă sau cu grupuri mici, conform unei planificări, astfel încât
să fie cuprinse toate de-a lungul unei săptămâni.

---------------