Basarabia in perioada interbelica : progrese si limite

La 27 martie 1918 prin decizia majoritara a Sfatului Tarii , Basarabia se uneste cu Romania. Unirea a pus
inceputul fauririi statului unitar national roman si a unei epoci de evolutie social-economica, politica si
culturala stralucite. Dupa 106 ani de ocupatie tarista, populatia Basarabiei a obtinut posibilitatea revenirii la
valorile nationale si culturale romanesti.
Consolidarea Romaniei intregite s-a caracterizat prin participarea partidelor politice din provinciile unite
la viata politica a tarii. Inca in 1918 in Basarabia fusese format Partidul Taranesc in frunte cu P.Halippa. Catre
sfirsitul anului 1923 in Basarabia erau prezente cele mai importante forte politice din Romania: P. National
Liberal, P. Taranesc, P. Poporului si P. National Roman. Toate au avut puterea de a lumina adevaratele
interese nationale ale societatii romanesti. Oamenii politici basarabeni, precum P.Halippa , I. Pelivan, I.
Inculet, C. Stere au participat mereu la dezbaterile celor mai importante chestiuni ale tarii.
In urma Unirii de la 1918, Romania aproape ca si-a dublat numarul populatiei. In Basarabia cca 57 %
alcatuiau populatia romana . Cea mai mare parte a populatiei dintre Nistru si Prut o constituia cea rurala ,
ceea ce ne demonstreaza caracterul preponderent agrar al economiei. Insa lipsa de pamint a taranilor,
necesitatea asigurarii populatiei cu produse alimentare si a industriei cu materie prima au impus statul sa
realizeze reforma agrara , ,,reforma pozitiva cea mai simtita’’ . S-a creat un sistem de dirijare ,, Casa noastra’’
ce se ocupa cu organizarea si administrarea lucrarilor de expropiere si improprietarire. Gratie reformei
Basarabia detinea primul loc la cultura plantelor , fructelor si vitei de vie fata de celelalte tinuturi romanesti.
Industria Basarabiei interbelice era orientata mai mult spre satisfacerea necesitatilor locale. In anii 1920-
1930 ramurile principale ale industriei erau: industria moraritului, a zaharului, a uneltelor agricole,
alimentara. Din cauza necesitatii comertului intern si extern, a fost adoptat un program ce prevedea
constructia drumurilor de legatura intre Basarabia si rest teritoriul tarii. Alaturi de transportul terestru , un
rol important il ocupa si cel fluvial pe Dunare, Prut si Nistru.
In anii crizei , economia Basarabiei a avut la fel de suferit din cauza supraproductiei. Numai in Chisinau au
fost inchise 163 de intreprinderi. Daca in 1925 volumul productiei industriale constituia 6,6% din totalul
productiei Romaniei, atunci in 1937 – doar 1,7 %.
In domeniul invatamintului au fost intreprinse actiuni de marire a numarului de scoli primare, medii
generale si speciale , a numarului de cadre didactice, a copiilor scolarizati. A fost introdus invatamintul
primar obligatoriu . Un rol important l-a avut scoala superioara – Facultatile de Teologie si de Stiinte Agricole
ale Universitatii din Iasi , precum si cele 3 conservatoare particulare: ,,Unirea’’ , ,,National’’ si ,,Municipal’’ .
Un alt centru de cultura a fost Universitatea populara din Chisinau, infiintata la 18 februarie 1918 de un grup
de intelectuali cu Pan Halippa si Stefan Ciobanu. In Basarabia interbelica a fost intemeiata asociatia
culturala ,,Astra’’ de profesorul universitar Onisifor Ghibu, ce urmarea ,,cunoasterea amanuntita a Basarabiei
, cu toate laturile si nevoile ei de toate categoriile’’
In perioada interbelica in Basarabia se atesta o intensa activitate cultural-artistica, apar in limba romana o
serie de ziare, reviste, carti literare si stiintifice. S-au infiintat numeroase formatiuni coral-artistice, precum
Societatea ,,Doina’’, corul compozitorului Al. Cristea . In 1921 Al.Plamadeala creeaza Societatea de Arte
Frumoase din Basarabia. La Chisinau functiona Societatea Filarmonica condusa de prof. A. Cotovschi ,
Teatrul National. A fost infiintata la 14 decembrie 1939 Societatea scriitorilor din Basarabia, care in opinia
secretarului general Nicolae Costenco era necesara ,,pentru a da putinta spiritului local, basarabean, sa
triumfe cu toata originalitatea fara a-l rupe din sinul familiei latine, romanesti’’.
Asadar, in urma fauririi statului unitar national roman, basarabenii au reusit sa-si pastreze limba, datinile si
obiceiurile. Consider ca in perioada interbelica in Basarabia au fost inregistrate mai multe progrese decit
limite, ceea ce s-a produs dupa 1918 a fost considerata ,,o adevarata revolutie culturala’’ , au fost
inregistrate rezultate importante in toate domeniile – literatura, arta, presa, invatamint, stiinta, cultura,
economie, ce a dus la sporirea gradului de culturalizare a maselor largi a populatiei si aparitia unei veritabile
elite intelectuale basarabene, care impofida politicii de rusificare la care va fi supusa de la reanexarea
Basarabiei de catre URSS in 1940, va juca un rol hotaritor in declansarea procesului de renastere si de
eliberare nationala de la finele anilor ’80.