Clasa a 10a A , 14.04.

20 Istoria românilor şi universală

Tema: Războiul antiotoman sub conducerea lui Ioan Voda
Manualul de ist.rom pag.108- 110 şi tema
Tema: Ţăile Române şi Liga Creştină
Manualul de ist.rom pag.111- 112, punctul 1 al temei

Evaluarea temei de acasă

1. Numeşte caracteristica esenţială a suzeranităţii protectoare a Porţii Otomane faţă de Ţările
Române
2. Numeşte caracteristica esenţială a suzeranităţii protectoare a Porţii Otomane faţă de Ţările
Române
3. Selectează trei argumente (studiul de caz pag.101-102) ce ar motiva păstrarea autonomiei
Ţărilor Române.

Sarcini de lucru la temă

Tema: Ţării Române la mijlocul secolului al XVI-lea
Manualul de ist.rom pag.108- 110
Dex, pag. 110
Mucarerul mare, mucarerul mic.
1. Identifică din punctul 1 al temei consecinţe ale instaurării suzeranităţii restrictive.
2. Realizează, oral, sarcinile de lucru de la AUTOEVALUARE, pag 110.
Tema: Ţăile Române şi Liga Creştină
Manualul de ist.rom pag.111- 112, punctul 1 al temei
Sarcini de lucru la temă
1. Defineşte Liga Creştină, pag. 113 manualul de ist.rom
Tabel conceptual la temă (sinteze). Liga Creştină şi Ţările Române

Definirea termenului cu cuvinte proprii

Participanţi la Liga Creştină

Identificarea a două relaţii cauză-efect

Transilvania şi Liga Creştină

Ţara Românească şi Liga Creştină

Moldova şi Liga Creştină

1
 Caseta cu informaţie

Ioan Vodă cel Viteaz (alternativ Ioan Vodă cel Cumplit), a

fost domnul Moldovei din februarie1572 până în iunie1574.
În timpul domniei sale a dus o politică de întărire a autorității princiare, lovind
în boierime, care l-a numit „Ioan Vodă cel Cumplit”. Exilat la Rhodos în urma insistențelor
reînscăunatului Alexandru Lăpușneanu, ajunge negustor de pietre scumpe, obținând avere și
trecere la Constantinopol . Punându-se în legătură cu boierii moldoveni, Ioan Vodă câștigă tronul
Moldovei. Văzându-și visul împlinit, caută să-și asigure tronul în exterior, punându-se bine și cu
turcii și cu polonezii, pe de o parte, iar pe de alta asmuțindu-i pe unii împotriva altora prin tot
felul de iscodiri, uneltiri și minciuni. Pe plan intern, persecută și chinuie cumplit pe boieri și
clerici, de unde și supranumele de „cel Cumplit”.
Alexandru al II-lea Mircea și fratele său Petru Șchiopul pătrund în primăvara anului 1574
în Moldova, cu sprijin turcesc, pentru a-l instala pe acesta din urma pe tronul principatului în
locul lui Ioan Vodă.
Aliat cu cazacii din Zaporojia, se aruncă într-un șir de lupte, care reprezintă momentele
cele mai glorioase ale domniei acestui voievod.
 Întâmpină armata invadatoare a lui Alexandru Vodă al Munteniei, care susținută și de un
contingent otoman îl aducea pe Petru Șchiopul domn în Moldova, învingând-o într-o acțiune
fulgerătoare lângă Jiliște, la vadul Râmna (Râmnicu Sărat).
Pune la Târgoviște domn pe un credincios de-al său, Vintilă, îndreaptându-se apoi
spre Brăila, unde se refugiase Petru Șchiopul. Aici se dă o bătălie în care Ioan Vodă învinge,
după care se îndreaptă spre Bugeac pentru a-i sprijini pe cazaci. Învinge trei corpuri de oaste
turcească la Tighina și Cetatea Albă.
Are loc o nouă expediție în vara lui 1574, alcătuită din turci, tătari și munteni. În timp ce
Ioan Vodă îi învinge și alungă pe tătari, Golia e trimis să-i țină pe turci la Dunăre. Turcii reușesc
să treacă, iar Golia fuge spre Ioan Vodă aflat cu oștirea lângă iezerul Cahulului, direcție în care
se îndreaptă și oastea turcă. Aici se dă lupta și călărimea boierilor în frunte cu Golia trece la
dușman. Sosirea tătarilor îi copleșește pe moldoveni, care se retrag în satul Roșcani, în apropiere.
După o lungă și eroică, dar și zadarnică rezistență, Ioan Vodă s-a predat, primind asigurări că
oștenii săi vor fi, în schimb, cruțați. Turcii îl ucid însă legându-l de cozile a două cămile, pentru
a-l sfârteca (10-11 iunie). Oștirea, care nu apucase să părăsească locul luptei, se întoarce atunci
spre turci, și oștenii lui Ioan Vodă reîncep lupta pentru a răzbuna moartea mișelească a
voievodului.

Mucarerul a fost un obicei introdus în a doua jumătate a secolului al XVI-lea în Țara

Românească și Moldova, conform căruia un domn trebuia să fie confirmat de sultanul Imperiului
Otoman după trei ani de domnie, conducătorul principatului românesc fiind nevoit în acest scop
să plătească o sumă de bani.

2
 În Moldova mucarerul a fost introdus după moartea lui Ioan Vodă cel Viteaz, iar în
Muntenia în timpul lui Mihnea Turcitul. Cu timpul, mucarerul s-a împărțit în mucarerul mare și
mucarerul mic.
Mucarerul mare consta în îndatorirea domnului de a se prezenta după trei ani de domnnie
la Țarigrad pentru a plăti în persoană suma de bani. Astfel, obiceiul dobândea scopul de a testa
fidelitatea domnului.
Mucarerul mic desemna doar suma bănească ce trebuia plătită anual Imperiului Otoman.
La începutul veacului al XVIII-lea, mucarerul mare ajunsese să fie echivalentul sumei plătite la
numire. Pe vremea lui Dimitrie Cantemir, valoarea mucarerului mare era de 54.000 de taleri, în
timp ce mucarerul mic era de 25.000 de taleri.