Sunteți pe pagina 1din 13

RECUPERAREA CARDIOVASCULARĂÂ

NOTIUNI DE ANATOMIE
Organ muscular, unic, situat in cavitatea toracica, în mediastinul mijlociu,
invelit de pericard, o treime din aceasta fiind localizată la dreapta față de linia
mediană și două treimi fiind localizate la stânga liniei mediane
 Forma de piramida triunghiulara cu baza orientata postero-superior si
varful, anterior, inferior si la stanga
 Dimensiunile variaza in functie de sex, varsta sau conditii patologice;
comparate cu pumnul drept al subiectului respectiv
 Greutate: 250-300 mg
 Raporturi: anterior – sternul si cartilajele costale (fata chirurgicala, punctii
pericardice; investigatii clinice); posterior - elementele mediastinului
posterior (esofag, vena azigos, ao toracica); inferior (diafragm); lateral
stanga (plaman); lateral dreapta (plaman); varful perete toracic sp V ic stg
 Mijloacele de fixare: pericardul si vasele mari care vin sau pleaca de la
cord; aorta solidarizeaza cordul de regiunea cervicala, venele pulmonare de
plamani, vena cava inferioara de diafragm. Acestea permit miscarea libera a
cordului in interiorul cavitatii pericardice

NOȚIUNI DE ANATOMIE-STRUCTURĂ INTERNĂ


 AS - auricul stang (4 orificii ale vv pulmonare - O2)
 VS (perete gros – artera aorta)
 SIV/sept atrioventricular/SIA
 Orificiu atrioventricular (valva mitrala – 2 cuspe)
 Orificiu aortic (valva aortica-3 cuspe)
 AD – auricul drept (orificiul VCS si VCI, sinusul coronar)
 VD (perete gros – artera pulmonara)
 Sept interventricular/ atrioventricular/ interatrial
 Orificiu atrioventricular (valva tricuspida – 3 cuspe)
 Orificiu pulmonar (valva pulmonara -3 cuspe/valvule semilunare)

NOȚIUNI DE ANATOMIE
Peretele cardiac: pericard, (epicard), miocard - schelet fibros, endocard
Pericardul alcatuit din: componenta fibroasa (fibre elastice si de colagen rezistente
la tractiune si presiune, rol protector) componenta seroasa (foita parietala si
viscerala) cavitatea pericardica (lama fina de lichid pericardic 5-50ml, secretat si
absorbit continuu)
Epicardul foita viscerala a pericardului seros care acopera miocardul
 Miocardul este alcatuit din fibre musculare striate (dpdv morfologic)
inserate pe un schelet fibros (inele fibroase av. portiunea membranoasa a
SIV si SIA, etc) si fibre nodale si cu proprietati de m neted; Musculatura
atriilor este complet separata de cea a ventriculilor si se insera pe scheletul
fibros
 Endocardul este o membrana neteda care tapeteaza toate cavitatile cordului
si aparatul valvular
 Activitatea cardiaca este asigurata de catre nodulul sinusal (sinoatrial in
AD – PM fiziologic – 70-80 batai/min)

 Nodulul atrioventricular (sept interatrial – 40-50 batai/min)


 Fasciculul Hiss (sept interventricular)
 Reteaua Purkinje (25-30 batai/min)

 Activitatea cardiaca este asigurata de catre nodulul sinusal (sinoatrial in


AD – PM fiziologic – 70-80 batai/min)
 Nodulul atrioventricular (sept interatrial – 40-50 batai/min)
 Fasciculul Hiss (sept interventricular)
 Reteaua Purkinje (25-30 batai/min)
 Activitatea cardiaca este asigurata de catre nodulul sinusal (sinoatrial in
AD – PM fiziologic – 70-80 batai/min)
 Nodulul atrioventricular (sept interatrial – 40-50 batai/min)
 Fasciculul Hiss (sept interventricular)
 Reteaua Purkinje (25-30 batai/min)
 Arterele asigura aprovizionarea constanta a inimii cu oxigen si nutrienti
 Venele colecteaza sangele neoxigenat din peretii cordului la nivelul
sinusului coronarian (situat in santul coronar posterior) – AD: v.
interventriculara anterioara – v. coronara stanga; v. interventriculara
posterioara, v. coronara dreapta, vv anterioare (atriale) - AD
 Vasele limfatice – ggl limfatici mdiastinali posteriori
 Inervatia cordului: rr vegetative simpatice si parasimpatice =>plex cardiac
(situat la baza acestuia) – plexurile coronariene

NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE
 Inima are functie de pompa – se contracta ritmic, involuntar, automat, din
viata embrionara (22 de zile de la conceptie) pana la moarte; asigura
circulatia continua si intr-un singur sens a sangelui, ciclic: sistola-
diastola
 Inima lucreaza cu consum de oxigen, nu trebuie sa faca datorie de
oxigen!!!!!; substratul energetic il constituie acizii grasi
 Inima pompeaza aprox 3l sange/minut
 Volumul venos este de 3 ori mai mare decat cel arterial; presiunea in vv este
joasa si scade de la periferie spre vasele mari; vv care urca spre cord au
valvule in interior, care obliga sangele sa circule spre inima
 Circulatia mare porneste din VS al inimii -> artera aorta –> se ramifica
arterial la toate organele si tesuturile. La tesuturi, prin capilare, schimbul de
oxigen si substante nutritive + se incarca cu dioxid de carbon si cu deseurile
rezultate din metabolism -> prin vene - >AD al inimii (unde se termina
circulatia mare si incepe circulatia mica)

 Circulatia mica porneste din AD -> VD -> artera pulmonara -> plamani –
in capilarele pulmonare, sangele cedeaza dioxidul de carbon adus, se incarca
cu oxigen, -> venele pulmonare -> AS (unde se termina mica circulatie)
RECUPERAREA CARDIOVASCULARĂ
DEFINIȚIE
Program de exerciții și educație conceput cu scopul de refacere a capacității
funcționale la o persoană care a fost supusă unei intervenţii de chirurgie
cardiacă sau toracică, care a suferit un infarct miocardic, montare de stent
sau care suferă de o boală cardiovasculară (insuficiență cardiacă, cardiopatie
ischemică, implantare de stimulatoare cardiace, arteriopatie obliterantă,
HTA) în vederea obținerii celui mai bun nivel posibil de autonomie si
psihoemotional, calitate a vieţii și reintegrare socio-profesională.

ISTORIC
- Prima descriere in 1912 post IMA (recomandarea era 2 luni repaus la pat)
- Dupa 1930, recomandare: doar 6 saptamani, reintegrarea sociala si
profesionala nu era indicata)
- Anii ‘50: programe de mobilizare timpurie la 4 sapt, respectiv 14 zile post
IMA, cu reducerea complicatiilor imobilizarii prelungite: TVP, TEP,
deconditionare
- In anii ‘70 si 80, durata de spitalizare s-a redus prin presiunile determinate
de costuri, dar si prin beneficiile determinate de initierea mobilizarii precoce
- In Romania s-a descris prin anii ‘70-’80
(IMA)
INDICAȚII
 Infarct miocardic
 Cardiopatie ischemică/Angina pectorala stabila
 Status post implantare de stent cardiac
 Insuficiență cardiacă stadiul I/II
 Valvulopatii operate
 Chirugia arterei aorte si aortei toracice
 By-pass aortocoronarian
 Tulburari de ritm cardiac
 Pacemaker/device-uri implantabile
 Hipertensiune arteriala
 Arteriopatie obliteranta ne-/operata
 Varice hidrostatice/Insuficienta venoasa cronica
 Transplant cord/pulmon
 Preventie secundara
CONTRAINDICAȚII
 Sindroamele coronariene acute
 Extrasistolia ventriculara de repaus
 Hipotensiunea arteriala ortostatica
 Stenoza aortica severa
 Boli sistemice, febra, hipovolemie
 Tahicardia sinusala necontrolata peste 120 batai/minut; tulburari de ritm
cardiac (cu AV crescut)
 Insuficienta cardiaca decompensata
 Pericardite acute
 Trombembolism pulmonar recent
 Tromboflebite MI recente
 DZ dezechilibrat (peste 400 mg/dl glicemie)
 Boli maligne avansate
 Patologie musculo-scheletala

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI DE RECUPERARE


CARDIOVASCULARĂ
 Cresterea capacitatii functionale si tolerantei la efort
 Scaderea durerii prin eliberarea de endorfine naturale
 Combate sindromul de deconditionare!!!!
 Imbunatatirea nivelului psiho-emotional
 Reintegrare socio-profesionala
 Scaderea mortalitatii si morbiditatii prin evenimente cardiace
 Imbunatatirea calitatii vietii
 Prevenirea unor noi evenimente cardiace prin controlul asupra factorilor de
risc cardiovascular modificabili (fumatul, dislipidemia, HTAE, DZ,
sedentarismul si obezitatea, stres-ul psihosocial)

EVALUAREA PACIENTULUI CARDIAC


 Este efectuata de catre medicul cardiolog si medicul de recuperare
 Ex clinic general si functional
 EKG/ecografie cardiaca recente
 RxCP recenta
 Test de efort; Testul de mers de 6 minute (unde e posibil)
 Holter EKG/TA (unde e cazul)
 Coronarografie (de control, recenta)

TRATAMENTUL DE RECUPERARE
 Parametri vitali (AV, TA, SaO2) monitorizati inainte, in timpul si dupa
sedinta de kinetoterapie; telemetrie (pacientii spitalizati)
 S-a descris pentru IMA
 Presupune 3 faze:
Faza I –intraspitaliceasca (1-2 saptamani postacut)
Faza II – imediat dupa perioada spitaliceasca – ambulatorie (pana la 3
luni)
Faza III – de mentinere (dupa 3 luni)-in ambulator sau la
domiciuliu/Preventie secundara

TRATAMENTUL DE RECUPERARE- FAZA 1


- Se desfasoara in spital
 Este destinata stadiilor acute: SCA, interventii chirurgicale, implantare de
stent-uri
 Scopul tratamentului: recapatarea capacitatii de autoingrijire si autodeplasare
 Cuprinde o subfaza preoperatorie si una imediat postoperatorie;
Preoperator – sedinta educativa: se explica in ce consta sedinta de
kinetoterapie, structurarea unui program individualizat, adaptat
comorbiditatilor, invatarea respiratiei corecte, invatarea unor tehnici de
relaxare; invatarea efectuarii transferurilor

 Postoperator imediat – perioada de 3-5 zile, pacientul se afla in ATI/salon


In aceasta etapa programul consta in:
 exercitii respiratorii, posturi relaxante si facilitatoare ale respiratiei, drenaj
bronsic si educarea tusei, tapotament - posturare corecta la nivelul patului
(respectand restrictiile in cazul pacientilor operati – sternotomie,
minitoracotomie) pentru a preveni redorile articulare si complicatiile
postimobilizare prelungita;
 mobilizări pasive, pasivo-active si active
 ameliorarea circulatiei de întoarcere venoasă si prevenirea
tromboflebitelor postoperatorii prin mobilizarea picioarelor (flexie–extensie
si circumductii) si contractii izometrice ale muschiului cvadriceps si
muschilor fesieri

 Durata antrenamentului va fi de pana la 20 de minute, cu cresterea


progresiva a duratei in functie de toleranta si de starea generala a
pacientului; se vor monitoriza cu atentie parametri vitali si se va aprecia
permanent «starea de oboseala»
 Dupa aceasta perioada imediata se va initia programul de antrenament la
efort progresiv pentru recapatarea capacitatii de efort (exercitii analitice,
tonifiere musculatura membre superioare si inferioare, mers, pedaliera,
corectarea posturilor deficitare) in vederea readaptarii la viata socio-
profesionala

TRATEMENTUL DE RECUPERARE -FAZA 2


 Este faza in care pacientul isi creste capacitatea de efort la maxim, raportat
la restantul functional cardiac prin antrenament fizic
 Se desfasoara in spital initial - zilnic, apoi in ambulator –zilnic
 Se adreseaza pacientilor care au parcurs deja faza I sau pacientilor cronici,
stabili, cu HTA, boli arteriale periferice, angina pectorala de efort etc
 Programul cuprinde o faza de incalzire, o faza de antrenament propriu-zis si
o faza finala, de relaxare
 Programul are o durata care variaza de la 20 la 45 de minute in functie de
starea generala a pacientului, de momentul fata de stadiul acut al bolii, de
toleranta la efort a pacientului, de starea hemodinamica a pacientului
 Pentru pacientii care desfasoara tratamentul in ambulator se recomanda
mersul (cu o viteza si o durata adaptate starii hemodinamice si tolerantei la
efort) si desfasurarea activitatilor zilnice gospodaresti in functie de toleranta

AVANTAJELE TRATAMENTULUI INTRASPITALICESC


 Precocitatea tratamentului
 Siguranta antrenamentului
 Intensitatea crescuta a efortului
 Progresia rapida a intensitatii efortului
 Aderenta crescuta a categoriilor de risc
 Monitorizare permanenta
 Tratamentul prompt al complicatiilor
 Aderenta crescuta la trat medicamentos
 Aderenta crescuta la masurile de preventie secundara

AVANTAJELE TRATAMENTULUI AMBULATORIU


 Accesibilitate crescuta
 Costuri reduse
 Durata crescuta a tratamentului
 Reluarea concomitenta a integrarii socio-profesionale
 Poate realiza tranzitia de la faza 2 la faza 3 printr-o faza intermediara
 Numar mare de pacienti care se pot adresa
TRATAMENTUL DE RECUPERARE FAZA 3
 Cuprinde totalitatea măsurilor ce au drept scop mentinerea de lungă durată a
capacitatii functionale obtinuta în faza precedentă.
 Pacientul are în această fază o capacitate suficientă pentru desfăsurarea unei
vieti normale, atât profesional cât si social.
 In aceasta faza pacientii beneficiaza de programe de antrenament, care sunt
verificate periodic de kinetoterapeut; activitati zilnice, mersul pe jos 30-60
minute, activitati de tip sportiv-ciclism, jogging; in grupuri de lucru
 Se evita activitatile care presupun eforturi intense sau au un ritm foarte rapid
 Sunt indicate trei sedinte pe săptămână, pe o perioadă lungă cu faza de
încălzire progresiva si lenta; perioada propriu-zisa de antrenament si
perioada de revenire
PREVENȚIE SECUNDARĂ
Programele de recuperare cardiovasculara:
 Schimbarea stilului de viata prin interventie asupra factorilor de risc
cardiovascular
 Continuarea programelor de recuperare cardiovasculara in cadru organizat
 Factorii de risc cardiovascular se impart in 2 mari categorii: modificabili si
nemodificabili
FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR
FACTORI PROTECTORI CARDIOVASCULARI
* Alimentatia sanatoasa (bogata in fructe si legume) – dieta mediteraneana
* Consumul de alcool in cantitate moderata
* Activitatea fizica
* FACTORI DE RISC NEMODIFICABILI
* FACTORI DE RISC MODIFICABILI
* Factori modificabili sunt factori asupra carora se poate interveni
* Fumatul
* Dislipidemia ( nivelul plasmatic al HDL/LDL colesterolului)
* Diabetul zaharat
* HTAE
* Sedentarismul
* Obezitatea
* Stres-ul

FACTORI NEMODIFICABILI SUNT FACTORI ASUPRA CARORA NU SE


POATE INTERVENII
 Sex
 Ereditatea
 Varsta

 Scadere ponderala – maxim 2-3 kg atribuite strict programului de recuperare


(evident asociind respectarea unei diete hipocalorice)
 Reducerea TG serice, ↑ HDL-co, scadere usoara LDL-co si Co-total
 Practicarea de rutina a antrenamentului fizic contribuie semnificativ la
reducerea stresului psihosocial si a reactivitatii individuale – pacienti
coronarieni tineri (prin actiunea asupra SNV, scade riscul aritmogen al BCV,
mai ales CIS); efect benefic la pacientii cu depresie secundara unui SCA
 Creste complianta la tratamentul farmacologic si nonfarmacologic la
pacientii hipertensivi
 Scad valorile tensionale pana la 7-8 mmHg pt Tas si 5-6 mmHg pt Tad la
pacientii hipertensivi !!!; la normotensivi ~ 3mmHg Tas, 2 mmHg TAd
 Antrenamentul fizic intarzie aparitia DZ, momentul aparitiei complicatiilor
vasculare, scade intensitatea acestora; amelioreaza evolutia afectiunilor cv
deja constituite
 Reduce valoarea glicemiei a jeun, a hiperglicemiei postprandiale si a
hemoglobinei glicozilate

CURA BALNEARĂ LA PACIENTUL CARDIOVASCULAR


 Cura balneara - complex terapeutic, care cumuleaza actiunea tuturor
factorilor naturali terapeutici din statiune, actiune locala directa si generala
 Factorii naturali terapeutici (FNT)– ansamblul de elemente fizice/chimice
terapeutice, sanaogene naturale dovedite stiintific (ape minerale, namoluri si
lacuri, gaze, elementele climatului marin, saline
 FNT: mofeta, ape minerale carbogazoase in cura externa, ape minerale
sulfuroase in cura externa, talasoterapia, climatul si microclimatul
 Pentru pacientul cardiac poate fi in scop profilactic (primara si secundara)

 Profilaxia primara se adreseaza factorilor de risc aterosclerotic si coronarian


(marin, namoluri terapeutice, mofete, ape minerale carbogazoase, iodurate si
sulfuroase
 Indicatii: HTAE stadiu I, dislipidemie
 CI: focare de infectie, TBC pulmonara, TA>180mmHg, hTA<100mmHg,
IMA sau AVC recente, stadii avansate arteriopatie
 Statiuni de pe litoral, Pucioasa, Baile Herculane, Calimanesti, Tusnad, Vatra
Dornei, Covasna, Buzias, Baile Olanesti
 Profilaxia secundara: arteriopatii, CIC, angina stabila, valvulopatii, sechele
AVC, HTAE controlata
 Statiuni: Covasna, Buzias, Lipova, B. Herculane, litoral
CONCLUZII
 Cresterea tolerantei la efort pe baza unor programe individualizate
 Reeducarea pacientului
 Schimbarea stilului de viata
 Imbunatatirea calitatii vietii
 Autonomia pacientului
 Prevenirea unor noi evenimente cardiace
 Scade anxietatea, determina stare de bine, efect antidepresiv
 Reintegrare socio-profesionala