Sunteți pe pagina 1din 13

MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ

ARGESIS, STUDII ŞI COMUNICĂRI, seria ISTORIE, TOM XVII, 2008

MĂNĂSTIREA ARGEŞ ÎN SECOLUL AL XVII-LEA.


PODGORIILE ŞI VINĂRICIUL

MARIA-VENERA RĂDULESCU *

Mănăstirea Argeş s-a bucurat încă de la târnosire, în august 1517, de o serie de


acte de danie din partea ctitorului ei, Neagoe Basarab (1512-1521).
În secolul al XVII-lea, documentele de cancelarie menţionează întărirea de
către voievozii Ţării Româneşti a vechilor privilegii, printre care un loc important îl
ocupă proprietăţile viticole. În unele cazuri, podgoriile mănăstireşti vor fi sporite cu noi
terenuri.
O sursă de venit pentru mănăstire era şi vinăriciul, dreptul cedat de domnie
călugărilor de la Argeş de a strânge darea de vin, din câteva regiuni viticole.
Bogate podgorii se aflau pe dealul Suhaşului 1. Locul apare în documente sub
diferite redactări (Şioaşu, Şăoaşu, Şuaşu, Şoaşu, Şohaşu, Şeoaş).
La 9 februarie 1608 Radu Şerban înnoieşte un hrisov „vechi, rupt şi întunecat“
de la Neagoe Basarab, întărind astfel mănăstirii Argeş stăpânirea peste satele Iaşii,
Prăvălenii, Cornetul, Fleştii de la Gura Baţcovului, cu două mori, Bârseştii şi Ruda
lângă Olt, Şioaşul lângă Ocnă, cu vinăriciul domnesc şi boieresc şi seliştea Măneştilor,
ocine vechi dăruite de domnii bătrâni. Cu acelaşi hrisov mai erau întărite mănăstirii
amintite stăpânirea peste satul Dichiseştii, din câmp şi baltă, două mori la Gura
Gemenei mai jos de Piteşti şi o vie la Ştefăneşti, cumpărată de Basarab vv. (Neagoe
Basarab, n.n.) de la Rădilă din Câmpulung, cu 4.000 aspri. Daniile erau făcute pentru
hrana şi traiul călugărilor şi pentru pomenirea domnului 2.
Suhaşul apare des ca ocină închinată mănăstirii. La 20 aprilie 1625, voievodul
Alexandru Coconul împuternicea pe Antonie, egumenul de la Mănăstirea Argeş, să ia
dijmă de la toţi oamenii ce vor ara pe ocina Şăoaşului, din 10 clăi, o claie şi din pâine şi
din fân, cine va cosi, după cum este legea, fie rumâni, fie ţărani, orăşani, ori rumâni de
sat, pe toţi să-i dijmuiască; de asemenea, „să ia şi vinărici de la toţi care au vii, tot al
zecelea, după cum este legea“ 3.

*
Bucureşti.
1
Dealul Suhaşul sau Seoaşul, situat lângă Ocnele Mari. În legătură cu istoricul acestor proprietăţi ale
mănăstirii, vezi Pavel Chihaia, Din cetăţile de scaun ale Ţării Româneşti, Bucureşti, 1974, cap. III (Cele
două lăcaşuri ale Mitropoliei din Curtea de Argeş deduse din hrisoavele bisericii lui Neagoe Basarab), p. 58-
59.
2
1608 (7116) februarie 9, Târgovişte - Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (în continuare,
D.A.N.I.C.), Peceţi 21, Ep. Argeş, II/10; D.I.R., B, veacul XVII, I, Bucureşti, 1951, p. 293-296, nr. 273.
3
1625 (7133) aprilie 20 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XXVII/3; D.I.R., B, veacul XVII, IV, Bucureşti, 1954,
p. 498-499, nr. 518.

www.cimec.ro
124 MARIA-VENERA RĂDULESCU

În timpul domniei lui Constantin Şerban, va apare însă un litigiu între


egumenul Nicolae, de la Mănăstirea Argeş, şi egumenul de la Mănăstirea Bistriţa,
referitor la vinăriciul domnesc şi boieresc din dealul Suhaşului. La 5 mai 1654 domnul
întăreşte mănăstirii Argeş şi egumenului Nicolae, vechea danie şi anume jumătate din
vinăriciul domnesc şi boieresc din tot dealul Şohaşului 4. În hrisov se preciza că acest
vinărici a fost dăruit de Basarab voievod (Neagoe Basarab n.n.), Radu voievod, fiul lui
Radu vodă şi de tatăl domnului, Şerban voievod, fiind împresurat de Mănăstirea
Bistriţa din timpul lui Matei voievod până în zilele domnului 5. Constantin Şerban
trebuie să intervină cu încă două hrisoave pentru a potoli gâlceava între cele două
mănăstiri. La 21 august 1655 domnul întărea mănăstirii Argeş şi egumenului Nicolae
vinăriciul de la satul Şuaşul, de pe moşia mănăstirii, „iar Bistriceanul să-şi ia vinăriciul
de pe moşia lui, cum a luat şi înainte vreme, iar gâlceavă la mijloc să nu mai fie, pentru
că domnul nu se amestecă în tocmeala şi obiceiurile bătrâne…“ 6 (Fig. 1).

Fig. 1. 1655 (7163) august 21, Târgovişte. Constantin Şerban vv. întăreşte
mănăstirii Argeş şi egumenului Nicolae vinăriciul de la satul Şuaşul (Suhaşul),
de pe moşia mănăstirii (D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XXVII/8).

4
1654 (7162) mai 5 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XXVII/7; Catalogul documentelor Ţării Româneşti din
Arhivele Statului (în continuare Catalogul…), vol. VIII, Bucureşti, 2006, p. 62-63, nr. 112.
5
Ibidem.
6
1655 7163) august 21, Târgovişte - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XXVII/8; Catalogul…, vol. VIII, Bucureşti,
2006, p. 305-306, nr. 643.

www.cimec.ro
MĂNĂSTIREA ARGEŞ ÎN SECOLUL AL XVII-LEA… 125

Printr-un nou hrisov, la 16 octombrie acelaşi an, Constantin Şerban întărea din
nou mănăstirii Argeş şi egumenului Nicolae vinăriciul domnesc şi boieresc de la satul
Şuhaşul, moşia mănăstirii, „cum scrie în hrisovul părintelui său, Şerban voievod, de la
tot omul care va avea vie acolo, fie roşu, fie boier, cum au fost legea şi obiceiul
dinainte vreme. Acest vinărici a fost dat şi adaos mănăstirii de ctitorul acesteia Basarab
voievod şi de Şerban voievod, cu hrisov de milă, întărit cu blestem“ 7.
Strângerea vinăriciului domnesc de pe moşia Suhaşului va fi întărită mănăstirii
şi de voievodul Grigorie Ghica, la 27 aprilie 1663 8 (Fig. 2), iar doi ani mai târziu de
voievodul Radu Leon 9.

Fig. 2. 1663 (7171) aprilie 27. Cartea lui Grigorie Ghica vv. dată mănăstirii
Argeş pentru a strânge vinăriciul domnesc de pe moşia Suhaşului
(D.A.N.I.C., Ep. Argeş,XXVII/10).

7
1655 (7164) octombrie 16, Târgovişte - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XXVII/9; Catalogul…, vol. VIII, Bucureşti,
2006, p. 324, nr. 698.
8
1663 (7171) aprilie 27 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XXVII/10.
9
1665 (7174) septembrie 28 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XXVII/11.

www.cimec.ro
126 MARIA-VENERA RĂDULESCU

Mănăstirea intră în posesia unor proprietăţi viticole, uneori, prin achitarea


valorii acestora cu bani sau cu diferite produse în natură. La 10 ‹febr.› 1628, Alexandru
Iliaş vv. întărea mănăstirii Argeş şi egumenului Melentie o vie din dealul Şoaşelor,
fostă a lui Tudor, vecinul mănăstirii din satul Şoaş. Acesta slujise la un oarecare Radu
care nu i-a plătit simbria ci a plătit-o Melentie, luând via pentru un bou şi pentru 200 de
aspri gata. Tot în acelaşi act era întărită stăpânirea mănăstirii peste un răzor de vie pe
care egumenul îl cumpărase de la fiicele lui Tudor, pentru o vacă cu viţel, precum şi
peste alt răzor de vie cumpărat de la Dragomir, pentru un bou 10.
Într-un document din 5 aprilie 1648 este semnalat un conflict în satul Şeoaş,
unde câţiva locuitori cumpăraseră nişte vii de la rumânii mănăstirii Argeş, fără ştirea
arhimandritului Leontie. Matei Basarab îi certa: „Dar în ce chip intraţi voi în moşiile
mănăstirii, de cumpăraţi şi călcaţi livezile?“ 11. Domnul le poruncea să-şi ia viţa de pe
loc şi să lase moşia mănăstirii 12. Podgoriile din dealul Goleştilor sunt frecvent amintite
în documentele secolului al XVII-lea. La 25 aprilie 1612 voievodul Radu Mihnea
întăreşte mănăstirii Argeş stăpânirea peste 10 pogoane de vie, cu ocina din satul
Goleşti, cumpărate de voievodul Radu Şerban de la toţi sătenii, cu 12.700 de aspri gata
şi dăruite mănăstirii, pentru pomenire. Proprietatea amintită fusese anterior motiv de
litigiu cu Teodosie logofătul 13 (Fig. 3).

Fig. 3. 1612 (7120) aprilie 25, Târgovişte. Radu Mihnea vv. întăreşte mănăstirii
Argeş, în urma unei judecăţi, 10 pogoane de vie şi ocină în satul Goleşti, dăruite
mănăstirii de Radu Şerban vv. (D. A. N. I. C., Ep. Argeş, VI/4).

10
1628 (7136) ‹febr.› 10, Bucureşti - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XXVII/4; D.R.H., B, XXII, Bucureşti, 1969,
p. 18-20, nr. 15.
11
1648 (7156) aprilie 5 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XXVII/6; Catalogul…, vol. VI, Bucureşti, 1993, p. 399,
nr. 1086.
12
Ibidem.
13
1612 (7120) apr. 25, Târgovişte - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VI/4; D.I.R., B, veacul XVII, II, Bucureşti, 1951,
p. 61-62, nr. 65.

www.cimec.ro
MĂNĂSTIREA ARGEŞ ÎN SECOLUL AL XVII-LEA… 127

Opt ani mai târziu, situaţia acelei proprietăţi trebuia din nou lămurită întrucât
„Teodosie fost mare logofăt a luat vinăriciul acestei vii fără de cale“ 14. Voievodul
Gavril Movilă întărea astfel mănăstirii, la 12 ianuarie 1620, stăpânirea peste cele 10
pogoane de vie cu ocina din satul Goleşti, cumpărate de voievodul Radu Şerban de la
toţi sătenii, cu 12.700 de aspri gata, şi dăruite mănăstirii „spre hrană şi întărire, iar
domnului spre pomenire“ 15.
Un document din 26 iunie 1650 semnalează conflictul din satul Goleşti dintre
mănăstire şi Tudorăneştii, nişte oameni tari de cap, care cumpăraseră terenuri chiar în
mijlocul viilor mănăstirii, făcând drum printre acestea şi stricându-le 16.
Mănăstirea va intra în posesia unor terenuri viticole, cumpărându-le. La 21
octombrie 1651, Badea Tudorănescul, din oraşul Argeş, vindea arhimandritului
Leontie, năstavnicul mănăstirii Argeş, două răzoare de vie la Goleşti, cu ştirea fraţilor
şi fiilor lui, cu 5 ughi bani gata 17, pentru ca la 23 ianuarie 1653, acelaşi personaj să
vândă lui Neculai, noul egumen al mănăstirii, şi soborului, alte două pogoane de vie în
dealul Goleştilor, „alături de viile mănăstirii, în rând cu acestea, cu 8 1/2 ughi gata,
cuvenindu-i-se mai mult acesteia să cumpere, decât altor oameni străini“ 18. Vânzarea
era întărită printr-un hrisov domnesc, dat de Matei Basarab, la 8 aprilie 1653 19 (Fig. 4).

Fig. 4. 1653 (7161) aprilie 8. Matei Basarab vv. întăreşte mănăstirii Argeş
două pogoane de vie în dealul Goleştilor (D. A. N. I. C., Ep. Argeş, VI/16).

14
1620 (7128) ianuarie 12, Târgovişte - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VI/6; D.I.R., B, veacul XVII, III, Bucureşti,
1951, p. 459-460, nr. 417.
15
Ibidem.
16
1650 (7158) iunie 26 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VI/10; Catalogul…, vol. VII, Bucureşti, 1999, p. 76, nr. 174.
17
1551 (7160) oct. 21 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VI/13; Catalogul…, vol. VII, Bucureşti, 1999, p. 178, nr. 492.
18
1653 (7161) ianuarie 23 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VII/18; Catalog…, vol. VII, Bucureşti, 1999, p. 300,
nr. 862.
19
1653 (7161) apr. 8 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VI/16; Catalogul…, vol. VII, Bucureşti, 1999, p. 322, nr. 923.

www.cimec.ro
128 MARIA-VENERA RĂDULESCU

În anul 1656, Dima, soţia lui Oprea Tudorănescu, cu fiii săi, cât şi cu toate
rudele sale, vindea arhimandritului Necolae, egumenul lavrei Argeş, 8 răzoare de vie în
dealul Goleştilor, cu 43 taleri. Vânzarea se făcea „fără să aibă nevoie din partea
mănăstirii sau a egumenului, ci pentru a-şi plăti o datorie ce o aveau în Ţara
Ungurească“ 20.
La 19 mai 1651, Stoean săpunariul, cu soţia şi fiii săi, vând egumenului
Leontie arhimandrit, năstavnicul mănăstirii Argeş, 5 răzoare de vie la Goleşti, cu loc
sterp din sus de via mănăstirii ce fusese cumpărată şi dăruită mănăstirii de doamna
Ilina, a răposatului Şerban voievod. Preţul era de 5 ughi bani gata şi învoirea, ca pentru
restul preţului de 15 ughi bani, să se treacă în pomelnicul mănăstirii trei nume, desigur
din familie 21.
Într-un zapis, datat 13 mai 1653, se arăta că Dumitra, soţia lui Tanasie, şi fiul
ei Albul vând egumenului Neculai, nastavnicul mănăstirii Argeş, şi soborului, o vie în
dealul Goleştilor, cu locul împrejurul ei şi delniţa din selişte, cu 32 ughi 22. Vânzarea
fusese consemnată şi într-un alt zapis din anul 1650, pe când egumen al mănăstirii era
Leontie. Deşi zapisul din 1650 nu se mai păstrează, existenţa lui se deduce din hrisovul
lui Constantin Şerban din 31 iulie 1654, hrisov prin care domnul întărea acea vânzare şi
se reglementa astfel conflictul dintre Dumitra şi fiul ei, pe de o parte şi egumenul
mănăstirii. Dumitra afirmase anterior că via „a fost cumpărată cu sila şi egumenul
Leontie i-a lepădat banii fără de voie, iar acum ea vrea să întoarcă banii mănăstirii“ 23.
Litigiul a fost judecat de domn, împreună cu toţi dregătorii şi cu arhimitropolitul
Ignatie, „pe dreptate şi legea dumnezească“ 24. Se adeverise astfel în divan că „a vândut
Dumitra via, fără nici o silă, pentru a plăti datoriile bărbatului ei“ 25.
Două zapise purtând data de 9 noiembrie 1657 consemnau cumpărarea de
către mănăstire a două răzoare de vie în dealul Goleştilor, unul de la Dumitru
Tudorănescu şi celălalt de la cumnata sa, Stana 26.
În alte cazuri Mănăstirea Argeş îşi sporeşte proprietăţile viticole prin danii. Un
zapis din anul 1682 consemnează că Teodosie, călugărul de la Corbeni, dăruieşte
mănăstirii Argeş via sa de la Goleşti cu toate ce se află acolo 27 (Fig. 5). În ianuarie
1687, Ion Tudorănescu, cu femeia sa Paraschiva, închina mănăstirii Argeş o vie în
dealul Goleştilor 28.

20
1656 (7165) octombrie 22 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VII/22; Catalogul…, vol. VIII, Bucureşti, 2006, p. 519,
nr. 1144.
21
1651 (7159) mai 19 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VI/12; Catalogul…, vol. VII, Bucureşti, 1999 p. 141, nr. 377.
22
1653 (7161) mai 13 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VI/17; Catalogul…, vol. VII, Bucureşti, 1999, p. 331, nr. 949.
23
1654 (7162) iulie 31, Bucureşti - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VI/18; Catalog…, vol. VIII, Bucureşti, 2006,
p. 769, nr. 291.
24
Ibidem.
25
Ibidem.
26
1657 (7166) noiembrie - D.A. N. I. C. , Ep. Argeş, VII/23 a, b.
27
1682 (7190) mai 12 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VII/39.
28
1687 (7195) ianuarie 1 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VII/4.

www.cimec.ro
MĂNĂSTIREA ARGEŞ ÎN SECOLUL AL XVII-LEA… 129

Fig. 5. 1682 (7190) mai 12 . Zapisul prin care Teodosie, călugărul de la


Corbeani, dăruieşte mănăstirii Argeş via sa de la Goleşti cu toate ce se află acolo
(D. A. N. I. C. , Ep. Argeş, VII/39).

www.cimec.ro
130 MARIA-VENERA RĂDULESCU

Câteva documente emise la sfârşitul secolului al XVII-lea de cancelaria lui


Şerban Cantacuzino şi mai apoi din cancelaria lui Constantin Brâncoveanu
menţionează dreptul mănăstirii de a strânge vinăriciul din dealul Alimăneştilor 29, iar la
începutul secolului al XVIII-lea, voievodul Constantin Brâncoveanu acorda călugărilor
de la Argeş dreptul de a strânge vinăriciul din dealul Măicăneştilor 30 (Fig. 6).

Fig. 6. 1709 (7217) mai 17. Cartea lui Constantin Brâncoveanu vv. prin care se
menţionează dreptul mănăstirii Argeş de a lua vinăriciul din dealul Măicăneştilor
(D. A. N. I. C.,Ep. Argeş, XLIII/8).

29
1682 (7190) august 23 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XLIII/1; 1685 (7194) septembrie 5 - D.A.N.I.C., Ep.
Argeş, XLIII/2; 1687 (7195) ianuarie 14 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XLIII/3; 1687 (7195) ianuarie 14 -
D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XLIII/4; 1692 (7200) aprilie 11 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VII/46.
30
1709 (7217) mai 17 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XLIII/8.

www.cimec.ro
MĂNĂSTIREA ARGEŞ ÎN SECOLUL AL XVII-LEA… 131

Un zapis din anul 1683 relatează că Macarie monahul dăruieşte mănăstirii


Argeş o vie în dealul Alimăneştilor, dinspre Măicăneştii din Topolog 31 iar în anul 1687,
Marin Ciutele vindea mănăstirii Argeş, o vie în satul Alimăneşti 32.
O altă proprietate închinată mănăstirii Argeş era în satul Stâlpeni. La 16 iunie
1641, Matei Basarab întărea mănăstirii şi egumenului Leontie ocină în satul Stălpeani,
cu vad de moară în apa Dâmboviţei şi un răzor de vie în deal, închinată mănăstirii de
jupâneasa Grăjdana, a Lecăi spătar, pentru pomenirea nepotului ei Constandin, fiul lui
Preda spătar, îngropat la mănăstire 33.
Mănăstirea deţinea podgorii importante şi la Ştefăneşti. Stăpânirea unei vii la
Ştefăneşti am amintit-o mai sus, în hrisovul lui Radu Şerban din 9 februarie 1608 34.
La 5 iunie 1628, voievodul Alexandru Iliaş, în urma unei judecăţi, întărea
mănăstirii Argeş, egumenului Melentie şi tuturor călugărilor „ocina şi vecinii din satul
Ştefăneşti, judeţul Muşcel şi Pădureţ, două părţi din jumătate de sat, din câmp, din
pădure, din dealul cu viile, cu vinărici şi din vatra satului, pentru că ocina din Ştefăneşti
a fost dată şi închinată mănăstirii de Basarab vv. pentru pomana sa“ 35.
Uneori se ivesc neînţelegeri între mănăstire şi unii proprietari de vii, fapt ce
impune revizuirea hotarelor.
În octombrie 1647, Iane, fiul lui Albul logofăt din Lăngeşti, se plângea în
divan revendicându-şi o vie bătrână din dealul Ştefăneştilor, în vârful viei mănăstirii,
pentru care egumenul Leontie de la Argeş vroia să-i dea bani „spunând că se află la
locul mănăstirii“ 36. La porunca lui Matei Basarab hotarele sunt revizuite iar, peste
câteva luni, via va fi vândută mănăstirii cu 8 ughi bani gata, o sumă probabil modică, la
care se adăuga pretenţia vânzătorilor ca mai mulţi membri ai familiei lor să fie trecuţi
în pomelnicul mănăstirii 37.
În anul 1685 mănăstirea Argeş cumpără vii, la Ştefăneşti de la Gherghina 38, şi
de la Ion şi fratele său Gheorghe 39. Încă din primele luni de domnie, Matei Basarab
făcuse o serie de danii mănăstirii Argeş, egumen fiind Grigorie. La 5 decembrie 1632,
domnul scutea satul Flămânzeşti din judeţul Argeş, al mănăstirii, de o serie de dăjdii,
podvoade şi slujbe 40. Un alt document, din 1633, ierta satul de o serie de slujbe şi dăjdii
datorate domniei, printre care şi de vinărici, aşa cum a fost iertat şi de Neagoe Basarab
voievod, care a zidit din temelie mănăstirea. În hrisov se arăta: „Fiind mănăstirea
împresurată şi uitată de miluirea altor domni, am iertat domnia mea pe acel sat

31
1683 (7191) februarie 26 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VII/40.
32
1687 (9195) august 2 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VII/43.
33
1641 (7149) iunie 16 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XXXIV/1; Catalogul…, vol. V, Bucureşti, 1985, p. 205,
nr. 424.
34
Vezi supra, nota 2.
35
1628 (7136) iunie 5, Bucureşti - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XIX/21; D.R.H., B, XXII, Bucureşti, 1969, p. 213-
217, nr. 100.
36
1647 (7156) oct. 29, Bucureşti - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XIX/30; Catalogul…, vol. VI, Bucureşti, 1993,
p. 366, nr. 979.
37
1648 (7156) apr. 15 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VII/13; Catalogul…, vol. VI, Bucureşti, 1993, p. 403,
nr. 1100.
38
1685 (7194) noiembrie 14 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XIX/38.
39
1685 (7194) noiembrie 14 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XIX/39.
40
1632 (7141) dec. 5, Bucureşti - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, II/17; D.R.H., B, XXIII, Bucureşti, 1969, p. 636-
637, nr. 437.

www.cimec.ro
132 MARIA-VENERA RĂDULESCU

Flămânzeşti, care a fost al mănăstirii Argeşul, de toate slujbele şi dăjdiile, ca să fie


sfintei mănăstiri Argeşul de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de
folosinţă, iar răposaţilor strămoşi ai domniei mele şi părinţilor domniei mele şi domniei
mele să fie veşnică pomenire“ 41.
Un hrisov din anul 1644, egumen fiind Leontie, întărea mănăstirii aceleaşi
danii 42.
Satul Flămânzeşti era scutit de bir, podvoade, vinărici ş. a. şi de Grigore
Ghica, printr-un hrisov din anul 1661 43.
La 6 decembrie 1632, Matei Basarab dă un hrisov prin care era scutit de o
serie de dări satul Corbii de Piatră, al mănăstirii, „pentru că am văzut domnia mea
această mai sus spusă mănăstire şi preaslăvită, încă şi preaslăvită în lume prin
bunătatea minunilor, nimicită cu totul şi sărăcită de sate, slăbită de toate averile
sale (…)“ 44.
Un hrisov domnesc, dat la 4 ianuarie 1634, consemnează că Mănăstirea
Brădetul, cu toate satele, moşiile, rumânii, ţiganii morile, viile, bucatele, tot dobitocul,
cu ferecăturile, odăjdiile, este închinată ca metoh mănăstirii Argeş. Matei Basarab
poruncea călugărilor, posluşnicilor, rumânilor şi ţiganilor „să asculte de egumenul
Grigorie, de la Mănăstirea Argeş, de tot ce le va da învăţătură“ 45 (Fig. 7). Mănăstirea
Brădet îşi va mări treptat numărul podgoriilor 46.

*
* *

Lucratul viilor, asigurarea forţei de muncă în acest domeniu, ridică uneori


probleme de genul conflictelor sociale. Printr-un hrisov emis la 9 mai 1619 de
cancelaria voievodului Gavril Movilă, postelnicul Vladu Şieiu (?) era împuternicit să
bată pe rumânii mănăstirii Argeş din satul Corbi şi să-i trimită la lucru, să facă araci de
vie, să îngrădească viile şi tot lucrul ce va trebui „pentru că s-a jăluit Ioasaf egumenul
că vrând să-i trimită la lucru aceştia au sărit la el şi i-au luat toiagul, înjurând slugile şi
posluşnicii mănăstirii“ 47.

41
1633 (7141) apr. 29, Bucureşti - D.A.N.I.C., Peceţi nr. 46, Ep. Argeş, II/18; D.R.H., B, vol. XXIV,
Bucureşti, 1974, p. 48-51, nr. 41.
42
1644 (7152) apr. 7, Târgovişte - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, II/24; Catalogul…, vol. V, Bucureşti, 1985, p. 539,
nr. 1289.
43
1661 (7169) aprilie 10 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, CII/3.
44
1632 (7141) dec. 6, Bucureşti - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XVI/18; D.R.H., B, XXIII, Bucureşti, 1969, p. 639-
641, nr. 439.
45
1634 (7142) ian. 4, Bucureşti - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, IV/3; D.R.H., B, XXIV, Bucureşti, 1974, p. 242-
243, nr. 182.
46
1642 (7150) martie 13 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, IV/4; 1656 (7164) mai 15 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, IV/6.
47
1619 (7127) mai 9 - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, LXIX bis/ 6; D.I.R., B, veacul XVII, III, Bucureşti, 1951,
p. 364, nr. 327.

www.cimec.ro
MĂNĂSTIREA ARGEŞ ÎN SECOLUL AL XVII-LEA… 133

Fig. 7. 1634 (7142) ianuarie 4, Bucureşti. Matei Basarab vv. închină


Mănăstirea Brădet metoh la Mănăstirea Argeş (D. A. N. I. C., Ep. Argeş, IV/3).

Situaţia se repeta identic peste aproape un sfert de secol. Prin hrisovul emis la
14 ianuarie 1643, voievodul Matei Basarab împuternicea Mănăstirea Argeş şi pe
egumenul Leontie să „mâe“ la lucru pe rumânii mănăstirii din satele Corbi, Nucşoară şi
Domneşti, să facă haraci (araci) de vie şi să îngrădească viile şi ce va mai trebui „căci a
arătat egumenul că n-au vrut să asculte, ci au sărit la el, i-au luat toiagul din mână şi i-
au înjurat slugile şi posluşnicii“ 48. Părintele era sfătuit să-i bată pe cei care au sărit
asupra lui şi să-i trimită pe toţi la lucru, aşa cum se lucra şi pe la alte mănăstiri. Domnul
îi certa şi îi ameninţa pe aceştia: „în ce chip şi cu semeţie săriţi voi asupra egumenului,
au nu ştiţi că vă voi purta tot despuiaţi prin târg, ca pe nişte câini… că mai mare urgie
decât voi nu va păţi alţii, şi să vă daţi daturile şi găleţile cum ştiţi că a fost obiceiul, şi
la lucru dacă se va da poruncă“ 49.
*
* *

48
1643 (7151) ian. 14 - D.A.N.IC., Ep. Argeş, LXIX/9; Catalogul…, vol. V, Bucureşti 1985, p. 392, nr. 910.
49
Ibidem.

www.cimec.ro
134 MARIA-VENERA RĂDULESCU

În primele decenii ale secolului al XVII-lea mănăstirea se confrunta cu multe


greutăţi. Daniile domneşti nu reuşeau, probabil, decât să asigure traiul zilnic al
călugărilor şi cheltuielile inerente pentru întreţinerea şi funcţionalitatea lăcaşului de
cult. Într-un hrisov din 23 mai 1629, voievodul Alexandru Iliaş recunoscuse că
Mănăstirea Argeş, zidită de Neagoe Basarab şi Doamna Despina, ajunsese săracă,
„sărmană de sate şi slăbită de toată averea ei“ 50.
Viaţa mănăstirii cunoaşte o perioadă de înflorire în timpul domniei lui Matei
Basarab. În afara daniilor, unele menţionate mai sus, piosul domn îşi va pune amprenta
asupra ansamblului monahal, ca un nou ctitor. Într-un document din anul 1643,
Parthenie, arhiepiscop de Constantinopol şi patriarh ecumenic, menţiona că Matei
voievod cu mare cheltuială a reclădit şi renovat mănăstirea de la Argeş, a înzestrat-o cu
bunuri mişcătoare şi nemişcătoare şi a stabilit ca nimeni să nu-i supere pe monahii de
acolo şi să nu înstrăineze cele dăruite de el 51.
Refacerile şi noile construcţii vor da o nouă strălucire ansamblului
arhitectonic, punând în acelaşi timp pecetea stilului artistic caracteristic perioadei de la
jumătatea secolului al XVII-lea 52. Mănăstirea impresiona, prin măreţie, nu numai pe
locuitorii ţării dar şi pe acei călători străini care avuseseră ocazia să cutreiere lumea şi
să cunoască o mare diversitate de construcţii laice şi ecleziastice. O frumoasă descriere
ne-a parvenit de la Paul de Alep, însoţitorul patriarhului Macarie, al Antiohiei, care
vizitează mănăstirea la scurt timp după refacerea ei 53.
Interioarele casei domneşti din acea vreme, probabil arhondaricul mănăstirii,
au fost înzestrate cu instalaţii de încălzit a căror ornament era inspirat de motive
heraldice proprii familiei voievodale 54.
Privilegiile acordate mănăstirii Argeş de voievozii secolului al XVII-lea, de la
Radu Şerban (1602-1611) la Constantin Brâncoveanu (1688-1714), renovările dar şi
adausurile în ansamblul arhitectonic, din vremea lui Matei Basarab (1632-1654), vor
asigura continuitatea minunatei opere ctitoriceşti a lui Neagoe Basarab (1512-1521).
Viaţa spirituală de aici, diversele domenii în care cultura îşi proteja şi dezvolta zestrea,
toate acestea au avut implicaţii hotărâtoare în conştiinţa de neam.

LISTA FIGURILOR
Fig. 1. 1655 (7163) august 21, Târgovişte. Constantin Şerban vv. întăreşte
mănăstirii Argeş şi egumenului Nicolae vinăriciul de la satul Şuaşul (Suhaşul), de pe
moşia mănăstirii (D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XXVII/8).
Fig. 2. 1663 (7171) aprilie 27. Cartea lui Grigorie Ghica vv. dată mănăstirii
Argeş pentru a strânge vinăriciul domnesc de pe moşia Suhaşului (D.A.N.I.C.,
Ep. Argeş, XXVII/10).

50
1629 (7137) mai 23, Bucureşti - D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XVI/17; D.R.H., B, XXII, Bucureşti, 1969, p. 528-
532, nr. 280.
51
1643 dec. f.z., indiction 12 - D.A.N.I.C., Peceţi II, 363; Catalogul…, vol. V, Bucureşti, 1985, p. 499,
nr. 1182.
52
Pavel Chihaia, op. cit., cap. VI (Mănăstirea Argeşului. Încercare de reconstituire), p. 105-130).
53
Paul de Alep, în Călători străini despre Ţările române, vol. VI, Bucureşti, 1976, partea I, p. 162.
54
Maria-Venera Rădulescu, Cahle de inspiraţie heraldică. Grifonul passant, leii rampanţi-afrontaţi, în
„Argesis“, Studii şi comunicări, Seria Istorie, XVI, Piteşti, 2007, p. 209-227.

www.cimec.ro
MĂNĂSTIREA ARGEŞ ÎN SECOLUL AL XVII-LEA… 135

Fig. 3. 1612 (7120) aprilie 25, Târgovişte. Radu Mihnea vv. întăreşte
mănăstirii Argeş, în urma unei judecăţi, 10 pogoane de vie şi ocină în satul Goleşti,
dăruite mănăstirii de Radu Şerban vv. (D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VI/4).
Fig. 4. 1653 (7161) aprilie 8. Matei Basarab vv. întăreşte mănăstirii Argeş
două pogoane de vie în dealul Goleştilor (D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VI/16).
Fig. 5. 1682 (7190) mai 12. Zapisul prin care Teodosie, călugărul de la
Corbeani, dăruieşte mănăstirii Argeş via sa de la Goleşti cu toate ce se află acolo
(D.A.N.I.C., Ep. Argeş, VII/39).
Fig. 6. 1709 (7217) mai 17. Cartea lui Constantin Brâncoveanu vv. prin care
se menţionează dreptul mănăstirii Argeş de a lua vinăriciul din dealul Măicăneştilor
(D.A.N.I.C., Ep. Argeş, XLIII/8).
Fig. 7. 1634 (7142) ianuarie 4, Bucureşti. Matei Basarab vv. închină
Mănăstirea Brădet metoh la Mănăstirea Argeş (D.A.N.I.C., Ep. Argeş, IV/3).

ARGES MONASTERY DURING THE 17th CENTURY


THE VINEYARD AND THE WINE SHARE
Abstract

From its consecration in 1517, Arges Monastery - funded by Prince Neagoe


Basarab (1512-1521) was given several properties as donations, among which the
vineyards were considered to play an important role.
Another source of income came from the privilege granted by the royal
documents to the monastery, consisting of the wine share collection, vinăriciul, from
several villages.
In the 17th century, the properties and privileges were reconfirmed by new
royal documents. At the same time, the monastery becomes the owner of several
vineyard lands, by purchase or donation.
The old documents mention the vineyards from Şuhaşul hills, from Goleşti,
Ştefăneşti, Stâlpeni, from Alimăneşti and Măicăneşti hills etc.
A significant moment in the history of the monastery consisted in its
reconstruction, around year 1640, ordered and funded by the pious Prince Matei
Basarab (1632-1654).

www.cimec.ro