Sunteți pe pagina 1din 5

MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ

ARGESSIS, STUDII I COMUN/CARI, seria ISTORIE, TOM VIII, 1999

CONACUL LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU


DIN VIILE DE LA PITEŞTI

TEREZA SINIGALIA

Însemnările zilnice ale lui Constantin Brâncoveanu 1 ca şi Cronica


oficială a domniei lui intitulată „Viaţa lui Costandin Vodă Brâncoveanu"
2

întocmită de Radu Greceanu relatează aproape anualele treceri prin Piteşti ale
domnitorului, mare amator de a petrece aici culesul viilor, atunci când,
întorcându-se de la Târgoviştea cu temperaturi mai suportabile, unde petrecea
vara cu întreaga familie şi cu alaiul de boieri şi slujitori, se îndrepta spre
Bucureşti pe drumul totdeauna urmat al Potlogilor şi Mogoşoaiei, într-un fel de
periplu solemn, pelerinaj laic în locuri îndrăgite, pe care le marcase cu zidiri
proprii, ca nişte staţiuni obligatorii ale unui itinerar neabătut.
În „Condica de venituri şi cheltuieli a Visteriei de la leatul 7202-7212"
se menţionează că, în iulie 1695, aga Radu Golescu primea 45 de taleri pentru
„nişte şindrilă şi cuie" necesare „la foişorul de la viile de la Piteşti"\ deci
pentru o lucrare aflată în execuţie şi ajunsă în faza realizării acoperişului.
Consemnarea din august 1698 din aceeaşi „Condică" - „S-au cheltuit la lucrul
pimniţii de la Piteşti şi la 60.000 şindrilă 146 taleri" - nu are ca obiect o altă
4

construcţie din oraşul Piteşti, cum s-ar putea crede, ci se referă tot la acest
conac de la viile din Dealul Piteştilor. În lunile august - septembrie din acelaşi
an Visteria plătea „la meşterii ce au lucrat... şi la cărămidă, la şindrilă, la cuie şi
la alte mărunte, afară de ce au datu de la cămară, tl. 65, încă 123 tl" pentru
„casele domneşti de la viile de la Piteşti" 5 • În oraşe nu se construiau pivniţe
independente pentru care să fie nevoie de un număr atât de mare de şindrile şi
nici care să fie atât de scumpe.

'Alexandru Odobescu, Foletul novei, în Opere, voi. li, Bucureşti, 1967, p. 96-100.
Viaţa lui Costandin VodA Brllncoveanu de Radu logofăt Greceanu, in Cronicari munteni, voi III, cd.
1

Minerva, Bucureşti, 1984, p. 62, 71, 82, 90, 95, 166.


1
Ion Radu Mircea, Date din „Condica Visteriei" privind coostrucCiile din Tar11 RomA11casdi între 1694-
1704, în voi. Sesiunea ştiiufificA a l>MI, ianuarie 1963, Bucureşti, 1963, p. 141. Co11dic11 a fost puhlic111n
prima data de Constantin Aricescu în Arhiva istorlcll a RomAnici, voi. I, 1878.
' Ibidem. Menţiunea din Arhiva, p. 426.
~ Ibidem. Menfiunea din Arhiva, p. 335.

http://cimec.ro
146 TEREZA SINIGALIA

Din analiza edificiului plstrat la Valea Mare, în comuna Ştefăneşti 6 ,


coroboratl cu aceste informaţii, rezultă el textele din „Condici" se referi la
acesta şi nu la o pivniţă de vinuri independentă, cum înclină sl creadă primul
comentator al sursei7 •
Relativ recente cercetări au
demonstrat că „viile de la
Piteşti", amintite în notele
Domnului sau în „Cronica" lui
Radu Greceanu, flceau parte,
împreună cu localităţile
învecinate Valea Mare,
lzvorani, Târgu Dealului - din
„ocolul oraşului Piteşti" 8 , deci că
aici se afla „Foişorul de la viile
de la Piteşti", menţionat mai sus9 •
Fig. 1. Valea Mare-Piteşti.
Conacul de la vie al lui
Constantin Brdncoveanu.

Vizitele domneşti
precedaserl ridicarea acestei
vremelnice locuinţe dintre vii,
clici aratii „Cronica", „au venit
măriia-sa la Piteşti şi
tâbArându acolo, câteva zile au
zăbovit" 10 (subl. T.S.), deci au
locuit în celebrele corturi
lux.oase ale epocii, menţionate de unii oaspeţi ai domnitorului, ca lordul
Paget 11 •
Construcţia a rămas în proprietatea descendenţilor familiei Brâncoveanu,
fiind administrată dupA începutul secolului al XIX-iea de Aşezlmintele
Brâncoveneşti, până când, în veacul nostru, impropriu folosită, a început să se
ruineze. Nestudiată şi nepublicată ca atare, ea a fost considerată pierdută de

6
Construcţia este practic necunoscuta. Am prezentat-o într-o comunicare cu titlul Conacul de la vie al lui
Constantin Brlncovcanu, la Sesiunea anuali a Mu:zcului Viticulturii şi Pomiculturii din Goleşti, 1987,
r!masl în manuscris.
7
Ion Radu Mircea, op. clL, p. 141.
•Eugenia Grcccanu, Ansamblul urban medieval Pltqd, Bucureşti, 1982, p. 46, nota 53.
9
Vezi supra, nota 3.
10
Radu Oreccanu, op. cit., p. 71.
11
în Cllltori strllnl, voi. VIII, p. 220 - conacul de la Olteniţa: ,,Aici au fost tntinse corturile domneşti sub
care a petrecut solul noaptea" şip. 221: „am poposit sub corturile domnului ln satul Creţuleşti".

http://cimec.ro
CONACUL LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU DIN VIILE DE LA PITEŞTI 147

unii cercetători, care sugerau chiar iniţierea unor cercetări arheologice pentru
a-i descoperi unnele 12 •
„Foişorul de la vii" sau „conacul de la Valea Mare", cum este mai
cunoscut, există încă în picioare, dar ruinat13 , fiind astăzi un unicat al epocii
brâncoveneşti (Fig. l ). Este posibil ca el să fi flcut parte dintr-un ansamblu mai
mare, care să fi cuprins şi alte edificii necesare adăpostirii suitei numeroase a
Domnului, ca şi anexe gospodăreşti.
Construcţia păstrată are
!.! un plan dreptunghiular alungit
(16,25 x 7,35 m la interior),
" dezvoltat pe două niveluri
(Fig.2,3). Accesul se flcea pe
latura scurtă dinspre nord,
printr-un gârlici în pantă, a
cărui boltă s-a prăbuşit. Liber
o inţial, el a fost înglobat ulterior
într-un volum rectangular,
fiind flancat de două încăperi
Fig. 2-3. Valea Mare - Piteşti. Conacul de la laterale, situaţie lesne
vie al lui Constantin Brâncoveanu, planurile observabilă pe faţada estică,
pivniţei şi ale parterului. unde zidul originar - cu o
structură net diferită de rest -
nu se ţese de cel aflat în
dreptul gârliciului. Din gârlici
I
se intri în pivniţa amplă căreia
îi este rezervat în totalitate
..
...•..•„„ .•

·. . '
primul nivel. Aceasta este
„ •••• „---:'
mononavată şi acoperită cu
boltă în segment de cilindru,
întărită de 5 dublouri late care
coboarll până aproape de
nivelul de călcare (Fig.4,5), tip
ce reia mai vechile modele
munteneyti din vremea lui Matei Basarab, atât de bine adaptate păstrării
vinurilor 4 cu largi ferestre de aerisire prevăzute la origine cu grătare de piatră
traforate. Zidurile, inclusiv lunetele bolţilor sunt realizate din asize alternante
de piatră şi cărAmidă, în sistem de casete, bolţile şi dublourile fiind construite

12
Eugenia Greceanu, op. cit., p. 37.
11
ln 1978, cAnd am cercetat-o, era pl!rlsitl şi servea ca loc de depozitare a gunoiului pentru casele din jur.
" La palatul postelnicului Constantin Cantacuzino de la Filipeştii de TArg, la mAnllstirea Brâncoveni - teza
Matei Basarab, la casa lui Udrişte şi Cazan NAsturel de la Hereşti, la casa lui Mareş Blljescu de la Bajeşti etc.
(vezi, Tereza Sinigalia, Arhitectura clvill din Ţara Romlnc:ascl ln secolele XIV-XVIII, teza de Joctorat).

http://cimec.ro
1411 TEREZA SINIGALIA

numai din cărămidă. O serie de nişe semicirculare cu arhivoltă intrândă


ritmează pereţii.
Mai interesant este cel de-al doilea nivel. Cea mai mare suprafaţă era
·, ( · · rezervată încăperii
.~ii....~~~J.:~,rhfa
principale a casei (Fig.6),
căreia îi corespund patru
din traveile pivniţei, practic
o sală amplă prevăzută cu
ferestre mari pe toate
laturile libere, întregul
îmbrăcând aspectul unui
adevărat pavilion. Se pare
că la origine existau două
căi de acces: una principală,
Fig. 4. Valea Mare - Piteşti. Conacul de la vie al pe latura de est, unde se mai
lui Constantin Brâncoveanu. Pivniţa. observă amprentele
pornirilor zidurilor unui
foişor şi uşa de intrare principală, şi una secundară, legată de gârliciul pivniţei.
Spre nord, această sală comunica şi direct, dar şi prin intermediul unui culoar
îngust, cu o cameră mare,
din acelaşi culoar
ajungându-se şi într-o
încăpere mai mică, foarte
îngustă. Aceste două spaţii
erau firă îndoială rezervate
odihnei Domnului şi
respectiv Doamnei, căci nu
ne putem imagina că
„veniind măriia-sa la Piteşti
împreună cu doamna mării­
sale şi cu toată casa mării­
sale şi cu toţi boierii" 1', în Fig. 4. Valea Mare - Piteşti. Conacul de la vie al
momentul în care se lui Constantin Brâncoveanu. Pivniţa (detaliu).
construia o sală de ospeţe
atât de spaţioasă şi de aerisită, să nu le fi fost rezervate luminatelor feţe şi
încăperi adecvate de odihnă. Sala era acoperită cu un plafon cu bârne aparente,
cele lungi, de cca 7 m, sprijinindu-se pe un zid diafragmă, care împărţea la
partea superioa~ă spaţiul în două, situat spre stânga intrării din foişor. Planşeul
inferior, de deasupra bolţii pivniţei, era realizat din bârne lungi, cu secţiunea
pătrată, ale căror lăcaşuri se observă străbătând spre exterior, zidurile de sud şi

" Radu Greceanu, op. cir., p. 82.

http://cimec.ro
CONACUL LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU DIN VIILE DE LA PITE~TI 149

de est, permiţând presupunerea că, cel puţin


pe aceste laturi, nivelul „nobil" era
înconjurat de o prispă
lată, cu acces din foişor,
folosită ca loc „de
priveală". Aceste bârne
sunt plasate însă imediat
sub torul lat de zidărie
care marchează la
exterior delimitarea
dintre niveluri şi pun sub
semnul întrebării
contemporaneitatea lor,
cu atât mai mult cu cât,
sub tor se înşiră romburi
Fig. 6. Valea Mare - Piteşti. Conacul de la vţe al
în relief realizate din
lui Constantin Brâncoveanu. Sala de ospeţe.
te1)cuială corespunzând
unei mode decorative mult mai târzii.
Din decoraţia interioară nu s-a păstrat nimic, dar cu siguranţă că, după
gustul vremii, pereţii nu vor fi fost doar văruiţi, ci poate, ca la Târgovişte, în
foişorul din grădină,
să fi fost măcar parţial acoperiţi cu reliefuri fine în stuc 16 •
Decorul exterior era destul de simplu. Un profil de tipul unui tor lat
înconjura toată clădirea la nivelul pardoselii de bârne a parterului înalt. Aceste
bârne străpung însă torul lat de zidărie care marchează la exterior delimitarea
dintre niveluri şi pun sub semnul întrebării contemporaneitatea lor, cu atât mai
mult cu cât, deasupra torului se înşiră romburi în relief realizate din tencuială
corespunzând unei mode decorative mult mai târzii.
Acoperişul înalt de şindrilă pentru care se folosiseră cele 60.000 de
17
bucăţi de lemn , încununa volumul orizontal ritmat de ferestrele înalte,
contribuind la armonia unui edificiu destinat plăcerilor văzului şi gustului, căci
„Apoi viind vremea culesului viilor, au mersu măriia-sa şi la Piteşti împreună
cu doamna mării-sale şi cu toată casa şi cu toţi boierii, de au fostu la culesul
viilor acolo şi iarăşi fără zăbavă, s-au învârtejit la Târgovişte'"K·

11
'R. Theodorescu şi Cr. Moisescu, Urmele unui monument brincovencsc î11 Cur1c11 domncascil din
TArgovişte, în SCIA. Serie A.P., 1964, nr.I, p.121-126.
17
Cf. Condica Visteriei, p. 426. Vezi şi supra, nota 3.
'" Radu Grcceanu, op. cit., p. 82.

http://cimec.ro