DREPT ADMINISTRATIV – LISTĂ EXAMEN SEM 1

PRESEDINTE
1. Prezentati diferențele dintre monarhii si republici
Din acest punct de vedere, formele de guvernământ sunt clasificate, ca regulă, în două categorii:
monarhii, în care şeful statului este desemnat pe baze ereditare şi republici, în care şeful de stat este
desemnat pe un termen determinat, fie de popor prin vot direct sau indirect, fie de Parlament.

2. Argumentați juridic opțiunea personală dintre monarhie si republică

3. Tendințe ale monarhiilor constituționale dupa cel de-al doilea Razboi Mondial
Astăzi, monarhiile constituționale sunt combinate cu o democrație reprezentativă, care reprezintă
teoriile suveranității populare care plasează suveranitatea în mâinile poporului, și cele care consideră
important rolul tradiției în guvernământ. Cu toate că regele sau regina pot fi considerați șeful statului,
prim Ministrul, a cărui putere provine direct sau indirect în urma alegerilor, este Șeful guvernului.

Cu toate că majoritatea monarhiilor constituționale moderne sunt democrații reprezentative, în istorie

au existat și alte situații. Unele monarhii au existat sub constituții fasciste (sau cvasi-fasciste), cum s-a
întâmplat în Italia, Japonia și Spania, sau cele unde guvernul a fost condus de o dictatură militară, cum s-
a întâmplat în Tailanda sau România.

4. Prezentati caracteristicile unui regim parlamentar

A. Sistemul parlamentar
 îl întâlnim în Italia, Germania, Grecia (cu nuanțe)
 se caracterizează printr-un rol deosebit de puternic al Parlamentului => forul politic de
guvernare va fi parlamentul
 Guvernul nu va fi altceva decât expresia Parlamentului => acesta se află la mâna
Parlamentului, nu are o stabilitate
 în acest sistem avem noțiunea de prim-ministru care conduce executivul – puterile sale vor fi
extrem de largi
 Președintele care este ales de Parlament este lipsit de putere în linie executivă
 în majoritatea sistemelor parlamentare avem un parlament bicameral, 2 camere cu atribuții
diferite pentru a contrabalansa puterea politică
 în sistemele parlamentare durata mandatului președintelui este mai lungă (5 ani în Grecia; 7
ani în Italia); de cele mai multe ori, președintele reprezintă figura reprezentativă pentru
națiune
5. Prezentati caracteristicile unui regim prezidential
B. Sistemul prezidențial
 un sistem în care atribuțiile sunt considerabile => sunt atât de puternice astfel încât se pune
semnul egal între puterea executivă și președinte => consecință imediată = nu va exista un
guvern
 cunoaște anumite departamente (echivalentul unui minister), însă acestea nu sunt conduse de
un prim-ministru, fiind absorbită de președinte => astfel aceste departamente vor fi conduse
de oamenii apropiați președintelui, cei care l-au susținut în campanie
 în SUA – președintele nu are nici un rol asupra bugetului, acesta fiind decis de Senat

6. Prezentati caracteristicile unui regim semi prezidential

Sistemul semi-prezidențial
 Franța, Irlanda, Portugalia, Austria, Finlanda
 președintele = ales de popor; capătă rol de arbitru
 puterea executivă rămâne puterea Guvernului și regăsim instituția prim-ministrului
 regim semi-prezidențial = instituțiile unei democrații, instituții care întrunesc următoarele 2
elemente (întrunite cumulativ): un președinte ales prin sufragiu universal și dotat cu notabile
puteri proprii + un guvern responsabil în fața parlamentului
 în astfel de regim avem mai întâi președintele apoi parlamentul ca mod de structurarea a
Constituției
 re regăsește în Franța; 1962 – reforma constituțională promovată de generalul Charles de
Gaulle – președinte ales pe un mandat de 7 ani, mandatul putând fi reînnoit fără limită;
opozanții au spus că mandatul este prea lung, iar sistemul ar fi scăpat de sub controlul
popular
 perioadele de coabitare cele mai proaste pentru Franța (președintele avea o culoare politică,
parlamentul altă culoare politică)
 2002 – mandatul președintelui de 5 ani, iar mandatele s-au limitat la 2
 acest sistem în Franța îl reprezintă art. 16 din Constituția Franței
 președintele nu poate să modifice singur constituția, nu poate să dizolve adunarea națională
(atribuțiile președintelui sunt limitate doar de aceste 2 condiții)
7. Argumentati de ce in Romania avem un regim semi prezidențial atenuat

 Argumentați constituționale ce califică regimul din Ro ca fiind un sistem semi-prezidențial

atenuat sau semi-parlamentar (SB – mod de prezentare la examen)

Argumente semi-prezidențial Argumente semi-parlamentar

art.62 + art. 81 – Parlamentul și Președintele sunt
aleși prin vot
art.109 alin. (2) – răspunderea juridică a
membrilor Guvernului + începerea urmăririi
penale
art.89 – dreptul Președintelui de a dizolva
Parlamentul
art.95 – răspunderea politică a Președintelui
angajată de către parlament; răspunderea politică
a Președintelui
art.96 – răspunderea penală a Președintelui
(pentru fapte de înaltă trădare)
art.90 – referendum; Președintele poate cere
poporului să-și exprime voința cu privire la
probleme de interes național; Președintele se
consultă cu Parlamentul
art.85 – Președintele desemnează candidatul la
funcția de prim-ministru și numește Guvernul, cu
votul de încredere a Parlamentului
art.109 alin. (1) – totala independență politică a
Guvernului față de Președinte
art.74 – Președintele nu are drept de inițiativă
legislativă
art.77 – promulgarea legii
art.91-93 – atribuțiile Președintelui, este
condiționat de Guvern sau Parlament
art.100 alin. (2) – majoritatea decretelor
Președintelui trebuie contrasemnate de către prim-
ministru

 potrivit art.80 din Constituție, Președintele RO apare într-o triplă situație:

o șef de stat
o șef al executivului
o garant al Constituției și moderator între puterile statului
 ȘEF DE STAT => încheie tratate internaționale, acordă cele mai înalte grade militare
 ȘEF AL EXECUTIVULUI => asigură garanția independenței naționale, unitatea și integritatea
teritorială a țării, poate participa la ședințele Guvernului, le și prezidează când participă
 GARANT AL CONSTITUȚIEI => este văzut ca un arbitru atât între puterile statului, cât și între
stat și societate
8. Funcțiile sefului de stat Prezentati relatia functie- atributie in cazul Președintelui
României
Legiuitorul constituant din 1991 a proiectat un Preşedinte de Republică pentru a satisface, pe de o parte,
nevoile de reprezentare a statului, iar pe de altă parte, nevoia de arbitraj între puterile statului, între
stat şi societate.

Potrivit articolului 80 din Constituţie, Preşedintele Romăniei apare într-o triplă situaţie:

a) şef de stat;

b) şef al executivului;

c) garant al Constituţiei şi moderator între puterile statului.

1. Ca şef de stat, Preşedintele are funcţia de reprezentare a statului român, reprezentare atât în exterior
cât şi în interior. În virtutea acestei funcţii, Preşedintele are atribuţia de a încheia în numele României
tratatele internaţionale, negociate de Guvern, de a aproba înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea
rangului misiunilor diplomatice ori de a acredita reprezentanţii diplomatici ai altor state în România. Pe
plan intern, această funcţie presupune dreptul de a conferi decoraţii şi titluri de onoare, de acordare a
celor mai înalte grade militare, de numire în anumite funcţii publice, de acordare a graţierii individuale.

2.Ca Şef al executivului, Preşedintele României are sarcina de a garanta independenţa naţională,
unitatea şi integritatea teritorială a ţării. În vederea realizării acestei sarcini, Preşedintele are atribuţii în
domeniul aprobării (declararea mobilizării) şi în situaţii excepţionale (instituirea stării de urgenţă sau a
starii de asediu), având dreptul de a participa şi la şedinţele Guvernului.

3.În al treilea rând, Preşedintele României este autoritatea publică chemată să vegheze la respectarea
Constituţiei şi la funcţionarea autorităţilor publice în baza Constituţiei, sarcina care presupune un
arbitraj între puterile statului, între stat şi societate.

9. Realizati o paralela intre actele politice si actele juridice ale Președintelui

României
 actele președintelui sunt de două categorii:
 acte politice – mesajele (reglementate de Constituție), interviuri, declarații de
presă etc (neproducătoare de efecte juridice)
 acte juridice (= decrete); art.100 din Constituție – acte care produc anumite efecte
juridice

10. Clasificati atributiile Președintelui României in politice si administrative,

argumentati clasificarea
11. Clasificați atribuțiile Președintelui României
- d.p.d.v. al sarcinilor Președintelui
 atribuții specifice șefului de stat
 atribuții de realizare a funcției de șef al executivului
 atribuții de apărare a Constituției și de asigurare a bunei funcționări a autorităților
publice
- d.p.d.v. al subiectelor cu care interacționează
 atribuții exercitate în raport cu Parlamentul
 atribuții executate în raporturile cu Guvernul
 atribuții exercitate în raport cu alte autorități ale administrației publice
 atribuții în raport cu puterea judecătorească
 atribuții în raport cu Curtea Constituțională
 atribuții în raporturile cu poporul
- d.p.d.v. al frecvenței
 atribuții obișnuite
 atribuții în situații speciale
- d.p.d.v. procedural
 atribuții ce se exercită fără restricții sau condiționări
 atribuții condiționate
- d.p.d.v. al formelor tehnico-juridice
 atribuții ce se realizează prin decrete
 atribuții ce se realizează prin operațiuni administrative
 atribuții ce se realizează prin acte exclusiv politice

12. Prezentati atributiile Președintelui României in raporturile cu Parlamentul

A. Adresarea de mesaje
 Mesajul => calea /canalul de comunicare intre parlament si presedinte
 Constitutia reduce aceasta sfera la problemele natiunii
 Presedintele Ro adreseaza parlamentului principalele probleme politice (art.88 din
Constitutie) => sfera mesajelor este relativ determinata
 Aceste probleme trebuie sa fie si de competenta parlamentului (legiferare, controlul
parlamentului asupra guvernului, controlul parlamentului asupra altor autoritati de
administratie publica)
 Presedintele nu are drept de initiativa legislativa, insa poate comunica cu Parlamentul in
chestiuni de legiferare
 Mesajul poate fi prezentat in 3 midalitati:
1. In mod direct (imbraca o forma orala)
2. Citirea de catre un consilier prezidential
3. Trimiterea sub forma unei scrisori publice (imbraca forma scrisa)
 Nu va produce efecte juridice; act exclusiv politic al Presedintelui => acesta este obligat sa se
intruneasca in sedinta comuna si sa primeasca mesajul (doar se intalnesc si asculta, nu este
obligat sa asculte)
 Obligatia juridica pe care o naste mesajul este a Parlament
 Prin intermediul mesajului Presedintele atrage atentia Parlamentului asupra unor probleme
=> reprezinta o decizie a Presedintelui
  Mesajul nu reprezinta o atingere adusa principiului separatiei puterilor in stat => mesajul nu
are niciun impac asupra puterii legislative
 Daca Parlamentului i se par importante chestiunile adresate de Presedinte, el va actiona in
acel moment pe cont propriu => Presedintele nu intervine in obligatiile parlamentare

B. Convocarea si dizolvarea Parlamentului

 Presedintele convoaca Parlamentul in 2 situatii:
1. Art.63 alin.(3) – Presedintel convoaca Parlamentul nou ales => in 20 de zile de la
alegeri, Presedintele este obligat sa convoace Parlamentul nou rezultat
2. Art.66 alin.(2) – daca apreciaza necesar, Presedintele poate sa convoace
Parlamentul in sesiune extraordinara (drept al Presedintelui)
 Dizolvarea Parlamentului este o atributie a Presedintelui
 Art. 89 Constitutie ii impune Presedintelui 6 conditii pentru a putea dizolva Parlamentul:
- 3 esentiale:
1. 2 aolicitari privind acordarea votului de investitura
2. Sa fii trecut mai multe de 60 de zile de la data primei cereri de a se acorda votul de
investitura
3. Presedintele nu actioneaza singur, ci se consulta cu presedintii celor doua camere si
cu liderii grupurilor parlamentare
- 3 conditii speciale:
1. Sa fie prima dizolvarea dintr-un an
2. Sa nu aiba loc in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui
3. In tara sa nu fi fost instaurate starea de asediu sau starea de urgenta
 Chiar si in situatia in care avem intrunite toate cele 6 conditii => nu inseamna ca
Presedintele dizolva Parlamentul, decizia ramane la atitudinea lui – norma permisiva, drept
al Presedintelui

C. Promulgarea legii
 = a investi legea cu formula executorie
 Presedintele analizeaza legea inainte de a promulga dintr-o dubla perspectiva:
o Face primul control de neconstitutionalitate (garant al Constitutiei)
o Verifica daca legea este oportuna, necesara societatii
 Daca Presedintele considera ca legea sau anumite prevederi din lege sunt neconstitutionale
o trimite la Curtea Constitutionala, sesizand Curtea la anumite obiectii de
neconstitutionalitate
 Daca considera ca sunt prevederi neoportune trimite legea in Parlament
 Daca Curtea Constitutionala apreciaza ca exista prevederi neconstitutionale trimite legea la
Parlament spre a examina legea partial sau in intregime
 Parlamentul trimite legea dupa aceea la Presedinte, iar Presedintele este obligat sa
promulge legea in termen de 10 zile
13. Care sunt atributiile Președintelui României ca sef al executivului
A. Atributiile in raport cu Guvernul si cu alte autoritati ale administratiei publice
 Presedintele desemneaza candidatii pentru functia de prim-ministru (desemneaza o
persoana potential prim-ministru)
 Numirea Guvernului dupa ce Parlamentul a acordat vot de incredere
 Revocarea si numirea unor membrii ai Guvernului – intervine in caz de remaniere
guvernamentala; nu il poate revoca pe primul-ministru
 Consultarea Guvernului
 Participarea la sedintele Guvermului
 Presedintele nu-l numeste pe primul-ministru, ci persoana care “candideaza” in fata
Parlamentului pt aceastademinitate
 Parlamentul este singurul organ reprezentativ suprem
 Numirea Guvernului se face pe baza de vot de incredere acordat de Parlament =>
Presedintele nu numeste Guvernul asa cum il propune prim-ministrul, ci asa cum l-a aprobat
Parlamentul prin vot de investitura
 In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele, la propunerea
primului-ministru, este in masura sa aprobe numirea sau revocarea unor membrii ai
Guvernului
 Art.107 – in ceea ce-l priveste pe primul-minstru
 Art.86 – consultarea Guvernului => Presedintele “poate” consulta Guvernul; trebuie sa fie
probleme urgente sau de importanta deosebita
 Avizul Guvernului este unul consultativ
 Art.87 – Participarea la sedintele Guvernului
 Cand Presedintele participa la sedintele de Guvern, acestea sunt conduse de catre el
 In adoptarea actelor normative ale Guvernului, Presedintele nu se poate implica

14. Realizati o paralela intre raspunderea politica si cea penala a Președintelui

României
GUVERN
1. Precizați relația dintre notiunea de Guvern si cea de Consiliu de Ministri
 Primul concept a fost de “ministru” + “minister” (apare pt prima data in Regulamentele Organice)
 Constitutia din 1866 vorbeste pt prima data de conceptul de Guvern
 1923 – Constitutia a detaliat ideea de Guvern si a aratat ca acesta exercita puterea executiva in
numele Regelui => apar ambele sintagme Guvern + Consiliul de Ministrii (modalitate de lucru)

2. Precizati si detaliati principiile administratiei centrale de specialitate

 Art.51-68 Constitutie => sunt reglementate atat ministerele, cat si ministru – dobandesc
capacitate juridica prin codul administrativ
 Administratia centrala de specialitate – principii:
1. Administratia centrala de specialitate => intra 3 categ de organe:
o ministerele aflate in subordinea Guvernului;
o autoritatile administrative autonome;
o alte autoritati centrale aflate fie in subordinea Guvernului, fie in subordinea
ministerelor;
2. Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii;
3. Autoritatile admin autonome se pot infiinta prin lege organica
4. Celelalte autoritati de specialitate se infiinteaza de Guvern sau de ministere numai
daca legea le recunoaste o astfel de competenta si numai dup ace se primeste un aviz
de la Curtea de Conturi

3. Rolul Guvernului potrivit Constitutiei din 1991

 Art. 102 alin.(1) => rol dihotomic
 Din acest art => esenta Guvernului: parlamentar prin origine; administrativ guvernamental prin
functie
 Programul politic este un document ce apartine exclusiv Guvernul, dar pt a intra in vigoare el
trebuie acceptat de Parlament
 Art. 102 alin.(1), art. 103 alin.(3), art.85 alin.(1) => votul de investitura oferit de
Parlamentreprezinta un fapt juridica ce conduce la incheierea unui contract de guvernare intre
Parlament si prim-ministru
 Candidatul la functia de prim-ministru creioneaza liniile politice guvernamentale, insa daca nu
obtine vorul de investitura nu va putea implementa respectivul program politic – odata cu
acordarea acestui vot de investitura se termina competitia politica si incepe sa se exercite in mod
concret puterea politica => daca in Parlamentul se schimba raporturile de forte, poate sa apara
necesitatea schimbarii programului de guvernare; modalitatea de incetare = motiune de cenzura
 Motiunea de cenzura poate sa duca la determinarea Guvernului si instalarea in functie a unui nou
Guvern cu program propriu de guvernare
 Givernul = principala autoritate administrativa a tarii
 C.administrativ art.15 stabileste anumite functii:
- Functia de strategie
- Functia de implementare
- Functia de reglementare
- Functia de asministrare a proprietatii statului
 - Functia de autoritate de stat
 O functie inglobeaza in cuprinsul ei mai multe atributii
 Functia reprezinta un domeniu amplu, ulterior concretizat intr-o serie specifica de atributii
 Daca functiile Guvernului alaturi de rolul sau politic si administrativ sunt restranse ulterior ele se
vor concretiza in numeroase atributii pe care Guvernul va fi obligat sa le indeplineasca pentru a
realiza tot ceea ce si-a asumat prin programul de guvernare
 Art.102 alin.(3) – structura Guvernului => Guvern fara scara ierarhica
 “Alti membrii stabiliti prin lege organica” => sunt avute in vedere demnitatii cu aceasi functii sau
alte functii mai mici
 Art.18 C.administrativ => din Guvern pot face parte: viceprim-ministrii, ministrii de stat,
ministrii delegati, ministrii cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru
 Toate raporturile care se creaza intre acesti membrii ai Guvernului sunt raporturi de colaborare

4. Structura Guvernului potrivit Constitutiei si Codului Administrativ

Statutul primului ministru

 primul ministru deține pozitia cea mai importanta in Guvern

 conduce și coordoneaza activitatea miniștrilor potrivit legii
 Primul ministru reprezinta Guvernul pe plan intern și pe plan extern
 Primul ministru are ca atributii realizatea sarcinilor politice ale Guvernului cum ar fi:
- prezintă Camerei Deputatilor și Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica
Guvernului
- propune Președintelui RO revocarea și numirea unor membrii ai Guvernului
- poate participa la ședințele Guvernului și le convoacă personal in condițiile prevazute de
Constitutie
- poate consulta Guvernul
- constrasemneaza anumite decrete ale Președintelui in condițiile prevazute de Constitutie
- semnează ordonantele și hotarari de guvern
- Primul ministru este vicepreședinte al CSAT

Actele primului ministru

 Decizii care sunt ca natura juridica acte administrative, se publica in monitorul oficial al
Romanisi
 Primul ministru îndeplineste și alte atribuții

Organizarea și funcționarea Guvernului

 Guvernul este o autorit publica de tip colegial (pluripersonal )

 are in componenta mai mulți miniștrii
 este condus de un prim ministru și sub aspectul rolului de funcționare cunoaște ca forma ședințele
plenului și distinge activitatea primului ministru
 Sedintele plenului de Guvern reprezinta unica modalitate de lucru legală consacrata și
recunoscuta întregului executiv in cadrul căreia se dezbat și se soluționează probleme ce intra in
sfera sa de activitate
 In același timp se realizeaza coordonarea, îndrumarea și controlul autoritatilor din subordine
Sedintele de Guvern

 convocate întodeauna de primul ministru

 au loc săptămânal sau de câte ori este necesar
 la ședințe participa de drept și in mod obligatoriu toti membrii Guvernului
 ca invitații participa persoanele care nu sunt membre precum:
- secretari
- subsecretari de stat
- alte persoane pe care primul ministru le considera necesare sa participe la acele ședințe
 Potrivit art. 87 din Constitutie - șeful statului poate lua parte la ședințele Guvernului in care se
dezbat probleme de interes national privind politica externa, asigurarea ordinii publice, apărarea
țării și la cererea primului ministru in alte situații

Prezidarea ședințelor guvernului

 întodeauna primul ministru le prezidează cu excepția cazului in care la ședința participa și

președintele
 Cand participa la sedintele Guvernului, președintele doar prezidează acele ședințe nu participa la
adoptarea actelor

Măsurilor luate de Guvern

 Actele adoptate de către Guvern in ședința se adopta prin consens in prezenta majoritatii
membrilor
 dacă nu se realizeaza consensul hotararii primul ministru, hotararea și ordonanțele se publica in
monitorul oficial

5.Precizati etapele investiturii Guvernului si pentru fiecare etapa in parte prezentați

subiectele de drept implicate si rolul lor
 Regimul juridic al investiturii Guvernului => cuprinde 4 etape:
1. Desemnarea candidatului pt functia de prim-ministru
2. Solicitarea de catre canditatul la functia de prim-ministru a votului de incredere
3. Acordarea votului de incredere
4. Numirea Guvernului de catre seful statului

1. Desemnarea candidatului pt functia de prim-ministru

o Presedintele nu-l desemneaza pe prim-ministru
o Art.103 alin.(1) Constitutie
o Partidele politice sunt subiecte de drept public si in virtutatea acestei calitati ele
trebuie consultate de Presedinte
o Prim-ministru – se desemneaza un om politic => de obicei seful partidiului care este
fruntas in Parlament; in mod exceptional se poate desemna si un tehnocrat
o Tehnocratul nu apartine unui partid politic, insa trebuie sa se bucure de sustinere
politica
 2. Solicitarea votului de investitura
o Principalul actor devine candidatul la functia de prim-ministru
o El trebuie sa intocmeasca doua documente (program politic de guvernare + lista cu
ministrii din viitorul cabinet) in termen de 10 zile
o Daca un singur partid politic castiga alegerile parlamentare, programul politic de la
alegeri devine programul politic de guvernare
o Redactarea programului politic in cazul unei cualitii de guvernare: programului
politic se va construi in jurul partidului politic care are cele mai mare procente + se
adauga idei politice din programele partidelor care vin la guvernare
o Termenul de 10 zile (nu este termen de decadere) => dupa expirarea celor 10 zile,
daca Presedintele simte ca nu se ajunge nicaieri poate sa retraga mandatul si pot
incepe noi negocieri

3. Acordarea votului de incredere

o Se acorda in sedinta comuna a celor doua camere (acestea sunt egale din acest pct de
vedere)
o Sedinta comuna este o sedinta ce presupune dezbateri
o Comisii de specialitate ale camerelor – emit un aviz (optional)
o In urma dezbaterilor programul poate fi modificat
o Se voteaza programul de guvernare in forma finala si Guvernul in ansamblul lui
o In momentul in care s-a acordat votul de incredere Guvernul capata legitimitate, din
acest moment se va trece la organizarea ministeriala – se vor adopta acte normative
care sa reglementeze ministerele asa cum au trecut ele in Parlament
o Daca nu se acorda vot de investitura se reia procedura de la etapa nr 1
o Este cea mai importanta etapa => reprezinta incheierea contractului de guvernare
dintre Parlament si candidatul la functia de prim-ministru

4. Numirea Guvernului
o Guvernul este numit prin Decret Prezidential => candidatul la functia de prim-
ministru devine oficial prim-ministru
o Drecetul de numire reprezinta doar un pas procedural
o Aceasta procedura de investitura repr un intreg complex de raporturi de drept public
– ansamblu de acte si fapte prin care se urmareste investirea unei echipe
guvernamentale legale si legitime
o Procedura de investitura se incheie printr-un fapt juridic simbolic
o Depunerea juramantului = inceperea mandatului

6. Durata mandatului Guvernului

 Intr-un regim parlamentar/semi-prezidential durata mandatului Guvernului este data de durata
mandatului Parlamentului (atata timp cat avem o majoritate Parlamentara care sa sustina
Guvernul)
 In sistemele prezidentiale – durata mandatului Guvernului = durata mandatului Presedintelui
 Durata mandatului => art.110 alin.(1) din Constitutie => Guvernul isi exercita mandatul pana la
validarea alegerilor parlamentare generale
  Exista un interval de timp intre data validarii alegerilor Parlamentare si data depunerii
juramantului noului Guverm – perioada intretinuta de un Guvern demisionar (acesta nu mai are
voie sa faca politica, face doar administratie curenta
 EXCEPTIE: durata mandatului Guvernului este mai scurta decat perioada mandatului
Parlamentului:
o Motiune de cenzura
o Cand primul-ministru (doar el) isi puerde calitatea de membru al Guvernului => in
aceasta situatie putem spune ca Guvernul este demis:
 Isi da demisia
 Decedeaza
 Cand isi pierde drepturile electorale
 Intervine o stare de incompatibilitate
 Se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile pe o perioada de mai mult de
45 de zile
 Atunci cand este suspendat din functie
 Intervin alte cauze prevazute de lege

7. Prezentati conditiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi membru al Guvernului

 potrivit art. 16 alin. (3) Cosntitutie => “funcțiile și demnitățile publice civile sau militare pot fi
ocupate in condițiile legii de pers care au cetățenia romană și domiciliul in țara “
 anterior lunii iulie 2019 legea organica a Guvernului 90/2001 prevedea urmatoarele condiții pt a
deveni membru al guvernului:
1) sa aiba cetățenia romană și domiciliul in țara
2) sa aibă exercițiul dr electorale
3) sa nu fi suferit condamnări penale
4) sa nu fie in vreunele din cazurile de incopatibilitate prevazute de lege
 Codul administrativ prevede urmatoarele condiții îndeplinite cumulativ:
1) cetățenie și domiciliu in țara
2) se bucura de exercițiul dr electorale
3) nu au suferit condamnări penale cu excepția cazului in care a intervenit reabilitarea

8. Incompatibilitati ale functiei de membru al Guvernului

 Art. 105 Constitutie
 funcția de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei funcții publice de
autoritate cu excepția celei de deputat sausenator
 de asemenea, este incompatibila cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate
in cadrul organizatiilor cu scop comercial
 Alte incompatibil se stabilesc prin lege organica
 Codul administrativ nu vine cu noutăți cu privire la regimul incompatibil și conflictelor de
interese aplicabil funcției de membru al Guvernului ci face trimitere la prevederile Legii nr.
161/2003 privind unele măsuri pt asigurarea transparenței in exercitarea demnităților publice,
funcțiilor publice și in mediul de afaceri ,prevenirea și sanct corupției (cu modificarile ulterioare)
 Compatibil funcției de ministru => compatibila funcția de membru al guvernului cu activitate in
domeniul didactic
 Potrivit C.administrativ prin “activitate in domeniul didactic” pe care funcționarii publici le pot
desfășura in condițiile legislației speciale privind unele măsuri pt asigurarea transparenței in
exercit demnităților publice și a funcțiilor publice sunt activitati desfasurate de:
 1) funcționarii publici care ocupa funcții didactice in institutii de învățamant de stat
autorizate sau acreditate potrivit legii si cele private
2) Functionarii punlici care au calitatea de formator, mentor sau persoana -resursa in
cadrul programelor de formare profesională a adulților org in condițiile actelor
normative din domeniul formarii profesionale
3) Functionarii publici care au calitatea de specialist in comisiile de examinare sau
evaluator in comisiile de evaluare, monitorizare in cadrul programelor de formare
profesională a adulților org in condițiile actelor normative din domeniul formarii
profesionale a adulților

9. Statutul Primului Ministru

 primul ministru deține pozitia cea mai importanta in Guvern
 conduce și coordoneaza activitatea miniștrilor potrivit legii
 Primul ministru reprezinta Guvernul pe plan intern și pe plan extern
 Primul ministru are ca atributii realizatea sarcinilor politice ale Guvernului cum ar fi:
- prezintă Camerei Deputatilor și Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica
Guvernului
- propune Președintelui RO revocarea și numirea unor membrii ai Guvernului
- poate participa la ședințele Guvernului și le convoacă personal in condițiile prevazute de
Constitutie
- poate consulta Guvernul
- constrasemneaza anumite decrete ale Președintelui in condițiile prevazute de Constitutie
- semnează ordonantele și hotarari de guvern
- Primul ministru este vicepreședinte al CSAT

Actele primului ministru

 Decizii care sunt ca natura juridica acte administrative, se publica in monitorul oficial al
Romanisi
 Primul ministru îndeplineste și alte atribuții

10. Realizati o paralela intre hotararea de Guvern si ordonanta de guvern

 Hotarare
 sunt actele tipice ale Guvernului, care asigura punerea in executare a legilor = actul
administrativ al Guvernului
 hotararile de Guvern sunt actele prin care se realizeaza competenta originara a
Guvernului
 hotararea se ataca dupa procedura comuna din contencios administrativ
 “obligatia de punere in executare” – vizeaza numai membrii Guvernului si nu alti
demnitari
 Pot sa semneze si un secretar de stat sau alti conducatori de organe administrative –
numai impreuna cu semnaturi Primului-ministru si ai ministrilor ce au obligatia de
punere in executare a actului respectiv
11. Realizati o paralela intre ordonantele de Guvern ern simple si ordonantele de
urgenta ale Guvernului
 Ordonanta
 Are aceasi valoare juridica ca si legea = actul de guvernamant
 Art 108 dezvoltat de art. 115 – Ordonanta
 Este expresia unei competente legislative delegate – nu mai este un act tipic al
Guvernului
 Reprezinta o modalitate atipica prin care Guvernul participa la realizarea puterii
legislative
 Activitatea de legiferare este autorizata de Parlament si limitata de Parlament – 2
conditii lasate la mana Parlamanetului
 Regula = abilitarea => imputernicirea pe care Parlamentul o da Guvernului pentru a
legifera in anumite situatii => aceasta imputernicire acordata de Parlament se da
printr-o lege de abilitare
 Legea de abilitare – nu mai este necesara in cazul ordonantelor de urgenta, insa,
acestea nu scapa controlului parlamentar deoarece, imediat ce au fost adoptate ele se
depun la Parlament pentru a intra in vigoare => daca Parlamentul nu se afla in
sesiune, el va fi convocat in mod obligatoriu
 Ordonantele simple – Guvernul este abilitat sa emita ordonante pe perioada vacantei
parlamentare – se emit numai in materia legilor ordinare
 Ordonanta de urgenta poate reglementa si in materia legii organice
 Important pentru a adopta o ordonanta de urgenta este sa respectam ca ordonanta sa
fie emisa in situatii extraordinare a caror reglemnatare nu poate fi amananta =>
Guvernul este obligat sa motiveze urgenta
 Dezbaterea accelerata a ordonantei de urgenta, o camera de reflectie si o camera
investita cu adoptarea ordonantei si termen de reflectie de 30 de zile pentru camera
de reflectie
 In ce materii nu pot fi adoptate ordonante de urgenta: Constitutia, nu pot fi afectate
instituile fundamentale ale tarii, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de
Constitutie, drepturile electorale, trecere silita a unor bunuri in proprietate publica
 Legea de abilitare – in ea trebuie sa fie prevazute 2 elemente in mod expres:
domeniul in care Guvernul poate sa emita ordonante si data pana la care acestea pot fi
emise => domeniul nu poate fi cel al legilor ordinare si daca se depaseste data,
sanctiunea este acea a nulitatii absolute
 Efectele produse de ordonante – vor produce efecte pana vor fi aprobate/respinse de
Parlament – ca regula, ordonante de guvern este adoptata de Guvern si trebuie
aprobata de Parlament => exceptie – exista situatii in care Parlamentul nu aproba
ordonanta – incredere a Parlamentului in Guvern – ordonantele simplu nu se mai
supun spre aprobarea Parlamentului; aprobarea va fi necesara daca legea de abilitare
va cere in mod expres acest lucru
 Indiferent daca se supun sau nu aprobarii Parlamentului, ordonantele nu pot sa
depaseasca sfera legii de abilitare
 Natura juridica a ordonantei de Guvern – in doctrina – ordonanta de guvern ramane
act administrativ ca orice alt act juridic al guvernului
 Din momentul in care ordonanta este aprobata de Parlament – ea va iesi din sfera
actelor Guvernului si va deveni lege – o data aprobata de Parlament acesta poate sa o
 adopte in aceasi forma sau poate sa o modifice, urmand ca pe viitor aceasta sa
produca efecte in forma modificata de Parlament
 Daca legea prin care Parlamentul aproba este declarata neconstitutionala – efectul
este de a scoate acea lege din circuitul juridic
o Ambele se semneaza de Primul-ministru insa ele se contrasemneaza de
catre ministrii care au obligatia punerii lor in executare
o Ambele se publica in MO => sanctiunea in cazul nepublicarii =inexistenta
– exista o exceptie ce vizeaza numai hotararile cu caracter militar
o Semnarea, contrasemnarea si publicarea = cerinte de validitate =>
consecinte diferite – lipsa semnaturii sau a contrasemnaturii atrage
nulitatea (poate fi acoperita in functie de imprejurari)

12. Ce sunt întrebările, interpelarile si notiunile simple

1. Intrebari, interpelari si motiuni simple
o Art. 112 Constitutie
o Atat Guvernul in asnamblul sau cat si fiecare membru in parte sunt obligati sa raspunda
la intrebarile si interpelarile formulate de deputati si senatori
o Camerele Parlamentului pot sa adopte o motiune simpla prin care sa isi exprima pozitia
cu privire la o problema de natura interna sau externa, problema ce a facut obiectul unei
interpelari, nu intrebari
o Interpelarea nu este acelasi lucru cu intrebarea:
o Interpelarea – reprezinta ceva mai mult decat o intrebare deoarece este urmata de o
dezbatere Parlamentare = este o cerere adresata Guvernului prin care se solicita explicatii
asupra politicii Guvernului in probleme importante ce tin de activitatea sa interna sau
externa
 Procedura interpelarii:
 Se face in scris si se citeste in sedinta publica
 Camere dispun de un registru special al interpelarilor, in care respectiva interpelare
va fi inregistrata
 Dupa ce a fost citita in sedinta, se va comunica ministrului interpealar
 Va fi dezbatuta intr-o alta sedinta publica- vine si ministrul si ofera raspunsul la
interpelare
 Ulterior, dupa raspuns, pot avea loc dezbateri Parlamentare
 Camera care a adresat interpelarea poate sa-si exprime pozitia printr-o motiune
simpla
o Intrebarea – nu este supusa unei dezbateri = o simpla cerere de raspuns daca un fapt este
adevarat, daca o informatie este corecta, daca Guvernul va comunica unei Camere sau
unei Comisii Parlamentare acte sau documente sau daca Guvernul intentioneaza sa
adopte o hotarare intr-o anumita problema; sunt de 2 categorii:
 Scrise
 Orale adresate de la tribuna Camerei
 Raspunsul poate fi formulat in scris sau de asemenea membrul
guvernului caruia i s-a adresat o intrebare poate sa vina sa raspunda
oral de la tribuna Camerei

13. Ce este motiunea de cenzura, prezentati etapele unei astfel de proceduri

14. Realizati o paralela intre motiunea de cenzura si procedura angajarii
raspunderii Guvernului