UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN GALAŢI

DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI FRECVENŢĂ REDUSĂ

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

MICROECONOMIE
Anul I, semestrul I

DAN FLORIN PUŞCACIU

ROSE-MARIE PUŞCACIU

Editura Universitară Danubius, Galaţi

2011
 © Toate drepturile pentru această lucrare sunt rezervate autorilor. Reproducerea ei
integrală sau fragmentară este interzisă.

Editura Universitară „Danubius” este recunoscută de

Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice
din Învăţământul Superior (cod 111/2006)

ISBN 978-606-533-028-3

Tipografia Zigotto Galaţi

Tel.: 0236.477171

Microeconomie 2
CUPRINS

1. Teoria comportamentului consumatorului

Bunurile economice 10
Utilitatea economica 12
Maximizarea utilităţii totale - obiectivul consumatorului 16
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 24
Teste de autoevaluare 24
Bibliografie minimală 27

2. Teoria comportamentului producătorului

Producţia 29
Randamentele factorilor de producţie 34
Costul producţiei 38
Producţia si costurile pe termen lung 45
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 51
Teste de autoevaluare 51
Lucrare de verificare 53
Bibliografie minimală 54

3. Cererea si oferta de bunuri

Cererea-concept, factori de influenta 56
Elasticitatea cererii 63
Oferta-concept, factori de influenta 72
Elasticitatea ofertei 78
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 82
Teste de autoevaluare 83
Microeconomie 3
 Bibliografie minimală 86

4. Echilibrul, profitul, concurenta

Echilibrul parţial 88
Echilibrul dinamic 94
Echilibrul general 97
Profit-concept, funcţii 103
Rentabilitatea unei firme 106
Concurenta-concept, funcţii, concurenta perfecta 111
Concurenta de monopol 116
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 119
Teste de autoevaluare 120
Lucrare de evaluare 125
Bibliografie minimală 127

Bibliografie (de elaborare a cursului)

Microeconomie 4
INTRODUCERE
Microeconomia este disciplina care îşi propune iniţierea studenţilor din anul I,
forma de învăţământ ID, în studiul microeconomiei, ramura a ştiinţei
economice (ştiinţa alocării optimale a resurselor) ce studiază mijloacele de
satisfacere a nevoilor crescătoare ale oamenilor în condiţiile limitării (a
rarităţii) resurselor şi, pe deasupra, comportamentele individuale ale
consumatorului, ale producătorului şi câteodată ale statului. Pe de alta parte,
analizează modul în care preţurile se stabilesc pe diferite pieţe (piaţa bunurilor
şi serviciilor, a muncii, monetară, a titlurilor etc.).
Lucrarea are un scop didactic, formativ şi instructiv, iar prin aplicaţiile
prezentate este, în acelaşi timp, şi un ghid practic la îndemâna celor interesaţi,
care fac cunoştinţă cu elementele teoretice fundamentale ale obiectului şi
metodei de cercetare a microeconomiei, cu principiile, procedeele şi
instrumentele specifice utilizate în modelarea realităţilor lumii economice.
Fiecare unitate de învăţare este un ansamblu de subcapitole ce conţin secvenţe
de învăţare care asigură învăţarea progresivă şi structurată. Sarcinile de
învăţare formulate pe parcurs sunt menite să fixeze noile cunoştinţe şi să
participe la formarea competenţelor asumate a fi dobândite de către studenţi.
Testele de evaluare şi de autoevaluare, formulate la sfârşitul fiecărei unităţi de
învăţare, alături de rezumat şi de bibliografie, participă la consolidarea
cunoştinţelor şi a competenţelor propuse.

Obiectivele cadru pe care ţi le propun sunt următoarele:

 selectarea informaţiilor esenţiale din curs şi din bibliografie;

 corelarea cu informaţii din alte domenii (discipline) conexe şi
aplicarea acestora in mod eficient;
 asumarea noţiunilor fundamentale ale microeconomiei.

Conţinutul este structurat in urmatoarele unitati de invatare:

- Teoria comportamentului consumatorului
- Teoria comportamentului producatorului
- Cererea si oferta de bunuri
- Echilibrul, profitul si concurenta
În prima unitate de învăţare, intitulată Teoria comportamentului
consumatorului se va regăsi operationalizarea următoarelor obiective specifice:
- sa defineşti, exemplificând conceptele cu care se opereaza;
- sa aplici notiunea de utilitate economica pe componente ale vieţii cotidiene;

Microeconomie 5
 - sa descrii comportamentul consumatorului din perspectiva maximizării
utilităţii totale.
După ce vei studia continutul acestui capitol, vei parcurge bibliografia
recomandată. Pentru aprofundare şi autoevaluare iţi propun exerciţii şi teste
adecvate.
După ce vei parcurge informatia esentială, în a doua unitate de învăţare Teoria
comportamentului producătorului vei reuşi sa achiziţionezi următoarele
obiective:
- sa descrie procesul de productie din punct de vedere economic;
- sa calculeze randamentul productiei dupa formele date;
- sa evalueze costurile si modalitatile de eficientizare a acestora;
- sa anticipeze evolutia costurilor pe termene medii si lungi.
care iti vor permite să aplici în probleme concrete de natură economică,
cunostintele învătate. Ca să iti poti evalua gradul de însusire a cunostintelor,
vei rezolva testele de evaluare propuse. Bibliografia recomandata te va ajuta sa
aprofundezi cunostintele dobandite prin studiu si exercitii. Lucrarea de
verificare pe care ti-o propun sa o rezolvi, sa o expediezi apoi in termen de 5
zile, prin tutore sau prin posta electronica, face parte din evaluarea ta pe
parcurs si va fi luata in calcul pentru nota finala.
În a treia unitate de învăţare, intitulată Cererea si oferta de bunuri, vei regăsi
operationalizarea următoarelor competenţe specifice:
- sa definesti cererea in functie de factorii de influenta ai acesteia;
- sa argumentezi elasticitatea cererii;
- sa conditionezi oferta prin factori de influenta;
- sa motivezi elasticitatea ofertei ofertei prin ratiuni de piata.
iar după ce se va studia continutul cursului si vei parcurge bibliografia
recomandată, pentru aprofundare şi autoevaluare iti propun exercitii şi teste
adecvate.
Dupa cea de-a patra unitate de învăţare intitulată Echilibrul, profitul si
concurenta vei reusi sa operationalizezi următoarelele obiective specifice:
- sa explici modalitatile de calcul ale diferitelor tipuri de echilibru;
- sa calculezi profitul unei afaceri ca o conditie a rentabilitatii unei firme;
- sa argumentezi modul in care concurenta influenteaza rentabilitatea
economica
care iti vor permite să aplici, în probleme concrete, de natură economică,
cunoştinţele învăţate. Ca să iti poti evalua gradul de însuşire a cunoştinţelor,
vei rezolva testele de evaluare.
Vei primi, după fiecare doua capitole parcurse, lucrări de verificare, cu cerinţe
clare, pe care le vei rezolva; în acest fel vei îndeplini obiectivele pe care le-am
formulat. Vei răspunde în scris la aceste cerinţe, folosindu-te de suportul de
curs şi de resursele suplimentare indicate. Vei fi evaluat după gradul în care ai
reuşit să operaţionalizezi obiectivele. Se va ţine cont de acurateţea rezolvării,
de modul de prezentare şi de promptitudinea răspunsului. Pentru neclarităţi şi
informaţii suplimentare veţi apela la tutorele indicat. 60% din notă va proveni

Microeconomie 6
 din evaluarea continuă (cele două lucrări de verificare) şi 40% din evaluarea
finală.

Lista Figurilor
FIGURA 1-1. TIPOLOGIA UTILITĂŢILOR.......................................................................................14
FIGURA 1-2. GRAFICUL UTILITĂŢII TOTALE................................................................................15
FIGURA 1-3. GRAFICUL UTILITĂŢII MANAGERIALE.....................................................................15
FIGURA 1-4 CURBA DE INDIFERENTA..........................................................................................18
FIGURA 1-5. HARTI DE INDIFERENTA..........................................................................................19
FIGURA 1-6. ALEGEREA OPTIMA CARE MAXIMIZEAZĂ UTILITATEA TOTALA..............................21
FIGURA 1-7. APLICATIA NUMERICA............................................................................................23

FIGURA 2-1. PRODUCTIA TOTALA SI MARGINALA.......................................................................32

FIGURA 2-2. PRODUSUL MEDIU SI MARGINAL.............................................................................33
FIGURA 2-3. COSTUL VARIABIL CV............................................................................................40
FIGURA 2-4. COSTUL MARGINAL CMARG...................................................................................41
FIGURA 2-5. CURBELE COSTURILOR FIXE, VALABILE ŞI TOTALE................................................42
FIGURA 2-6. COSTURILE MEDII ŞI MARGINALE...........................................................................42
FIGURA 2-7. PRODUCTIA, PRODUCTIVITATEA.............................................................................43
FIGURA 2-8. ISOCUANTE SI ISOCOSTURI......................................................................................43
FIGURA 2-9. GRAFICUL COSTURILOR PE TERMEN LUNG.............................................................48
FIGURA 2-10. COSTUL MARGINAL CMARG.................................................................................50

FIGURA 3-1. DEPENDENTA DINTRE CANTITATEA CERUTA SI PRET..............................................57

FIGURA 3-2. DEPLASARI ALE CURBEI CERERII............................................................................60
FIGURA 3-3. AGREGAREA CERERILOR INDIVIDUALE=CEREREA DE PIATA..................................61
FIGURA 3-4. SURPLUSUL CONSUMATORULUI..............................................................................62
FIGURA 3-5. ELASTICITATIE CERERII IN FUNCTIE DE PRET.........................................................65
FIGURA 3-6. AGREGAREA OFERTELOR INDIVIDUALE=OFERTA DE PIATA....................................73
FIGURA 3-7. CURBA OFERTEI EXTINDERII SI CONTRACTII...........................................................75
FIGURA 3-8 COSTURI MARGINALE SI VARIABILE MEDII..............................................................77
FIGURA 3-9. ELASTICITATEA OFERTEI IN FUNCTIE DE PRET.......................................................79
FIGURA 3-10 SURPLUSUL PRODUCATORULUI..............................................................................81
FIGURA 3-11. SURPLUSUL PRODUCATORULUI.............................................................................82

88
89
91
97
100
101
110
110
113
114
115
FIGURA 4-16. MAXIMIZAREA PROFITULUI E MONOPOL................................................................117

Lista Tabelelor
Microeconomie 7
 61
69
TABEL 3-3 AGREGAREA OFERTELOR INDIVIDUALE =OFERTA DE PIATA....................................................73
TABEL 4-1 IMPACTUL MODIFICĂRILOR CONDIŢIILOR CERERII ŞI
OFERTEI ASUPRA ECHILIBRULUI...............................................................................94

Microeconomie 8
 1. TEORIA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI
Bunurile economice 10
Utilitatea economica 12
Maximizarea utilităţii totale - obiectivul consumatorului 16
Obiective specifice unităţii de învăţare
Rezumat 24
Teste de autoevaluare 24
Bibliografie minimală 27

Obiective specifice:

La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

- sa defineşti, exemplificând conceptele cu care se opereaza;

- sa aplici notiunea de utilitate economica pe componente ale vieţii
cotidiene;
- sa descrii comportamentul consumatorului din perspectiva
maximizării utilităţii totale.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Microeconomie 9
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
1.1. Bunurile economice
1.1.1. Noţiuni introductive
Definiţie
Teoria comportamentului consumatorului studiază modul in care agenţii
economici consumatori, având in vedere atât preferinţele, cat si resursele de
care dispun, in condiţiile pieţei, urmăresc sa isi maximizeze satisfacţia sub
anumite constrângeri.

1.1.2. Prezumţii
Acesta teorie a consumatorului se bazeaza pe prezumtia ca agentul consumator
este o fiinta rationala, dispune de o functie de utilitate pe care doreste sa o
maximizeze, iar decizia pe care o ia se fundamenteaza pe baza calculului si a
unei informari depline asupra propriilor preferinte, cat si a pietei. In aceste
conditii, consumatorul isi maximizeaza bunastarea sau utilitatea prin achizitia
si consumul unui set de bunuri de o anumita cantitate, calitate si structura.

Definiţie
Se numeste bun un element al realitatii, independent de om si caruia ii este
atribuita o anumita utilitate, sau altfel spus, este apt sa satisfaca o anumita
nevoie.
Bunuri, de regula, sunt considerate a fi acele marfuri care contribuie in mod
pozitiv la bunastarea economica, existand si bunurile care genereaza
dezutilitati, asa numitele bunuri negative.

1.1.3. Clasificarea bunurilor

Bunurile se pot clasifica dupa mai multe criterii, dar principala grupare este
reprezentata de bunurile libere si bunurile economice. Bunurile libere sunt
cele apreciate ca nelimitate, abundente in raport cu nevoile consumatorului in
conditii determinate de timp si de spatiu. Deoarece sunt abundente,
achizitionarea lor se realizeaza in mod gratuit, fara o contraprestatie sau efort.
Spre deosebire de acestea, bunurile economice sunt acelea care se
particularizeaza prin raritate si limitare in raport cu nevoile consumatorului in
conditii de timp si de spatiu. Obtinerea lor implica un anumit efort, un consum
de resurse sub forma unui cost si, implicit, un pret. Incadrarea unui bun intr-
una din cele doua categorii se realizeaza in functie de timp si de spatiu si
determina ca un anumit bun sa poata fi, in mod automat, apreciat ca fiind liber
sau economic. Astfel, aerul de munte pentru locuitorii unei zone montane este
un bun liber, in timp ce pentru vizitatori este un bun economic, presupunand un
anumit efort in procurarea lui.

Bunului, din punct de vedere al teoriei economice, ii este specifica o anumita

utilitate in consum.

Microeconomie 10
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Bunurile pot fi clasificate si dupa caracterul material sau imaterial, ultimele
incluzand serviciile care produc utilitati, dar nu au un substrat material, si care
sunt din ce in ce mai prezente in viata consumatorului contemporan.

1.1.4. Bunurile complementare si substituibile

In functie de destinatia pe care o au, precum si de modul in care isi dovesesc

utilitatea, bunurile se pot grupa in bunuri:

- Complementare;

- Substituibile.

Definiţie
Bunurile complementare – sunt acele bunuri care, in cadrul anumitor limite,
se pot inlocui intre ele si aduc aceeasi utilitate sau una apropiata in consum. De
exemplu: ceai-cafea, unt-margarina, etc.
Definiţie
Bunurile substituibile – sunt acele bunuri care, in cadrul anumitor limite, se
pot inlocui intre ele si aduc aceeasi utilitate sau una apropiata in consum. De
exemplu: ceai-cafea, unt-margarina, etc.
Aceasta clasificare se dovedeste deosebit de importanta in studiul cererii si al
ofertei.

Sarcina de lucru 1
Rezuma intr-un text de 15-20 de rânduri modul in care diferitele tipuri
de bunuri influenţează funcţionarea economiei.

1.2. Utilitatea economica

1.2.1. Noţiuni introductive

Microeconomie 11
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Conceptul de utilitate are mai mai multe conotatii: tehnice, merceologice,
filosofice, economice. Sub aspect tehnic si merceologic, utilitatea are in vedere
capacitatea unui bun de a satisface o nevoie generica, fapt care se reflecta in
latura intrinseca a bunului. Spre deosebire de aceasta, utilitatea economica se
refera la o nevoie anume a unui agent consumator care va dori sa achizitioneze
bunul, care va presupune o raportare a nevoii resimtita, care va genera
predispozitia de achizitionare, iar piata va furniza bunul respectiv. Un alt plan
care deosebeste utilitatea tehnica de cea economica are in vedere caracterul
individual si subiectiv al utilitatii economice. Utilitatea economica a unui bun
va fi influientata de nivelul de cultura, de gradul de informare, de varsta, sex,
de optiunile fiecarui individ, de momentul in care este disponibil, de locul in
care este disponibil, etc.

1.2.2. Conditii impuse bunurilor referitoare la utilitate

Utilitatea economica presupune indeplinirea cumulativa de catre un bun a

anumitor conditii:

- proprietatile, insusirile bunului converg spre o nevoie reala sau

imaginara a consumatorului, nevoia putand fi prezenta sau viitoare.
Astfel, atunci cand se achizitioneaza o paine, nevoia este imediata si
totodata reala, urmare a dorintei de alimentatie curenta; dar cand se
achizitioneaza un bilet de vacanta intr-o locatie nemaivizitata,
componenta imginara este dominanta.
- pentru a beneficia de satisfactia generata de achizitia si consumul unui
bun, consumatorul trebuie sa dispuna de cunostintele si abilitatile
incumbate de generare a satisfactiei din acel bun, exceptie facand
achizitiile cu scop speculativ, constand in revanzari ulterioare la
preturi mai mari decat costul de achizitie. Un calculator oricat de
performant ar fi, nu isi va dovedi utilitatea pentru un utilizator fara
abilitati in utilizarea sa.

1.2.3. Definirea utilitatii economice

Definiţie
In atare conditii, utilitatea economica va reprezenta importanta, aprecierea pe
care un consumator o acorda la un moment si in anumite conditii date fiecarei
unitati dintr-un anumit bun, dintr-o multitudine de bunuri identice de care nu
dispune, dar pe care este dispus sa o achizitioneze; cu alte cuvinte, satisfactia
pe care o resimte prin consumarea unei cantitati determinate dintr-un bun sau
un set de bunuri.

1.2.4. Utilitatea cardinala si ordinala

Prin caracterul sau complex si subiectiv, comensurarea utilitatii reprezinta un
demers deosebit de dificil. Cu toate acestea, teoria economica opereaza cu
doua modalitati de evaluare, respectiv cardinala si ordinala.
Microeconomie 12
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
- Utilitatea cardinala are in vedere acordarea, de catre agentul economic
consumator pentru fiecare unitate sau doza, o pretuire mai mare sau mai
mica a unui numar de unitati de utilitate, denumite utili;
- Utilitatea ordinala presupune ierarhizarea bunurilor intr-o anumita
ordine in functie de preferintele consumatorului.
In mod evident, utiliatea cardinala prezinta importanta mai mult sub aspect
teoretic, metodologic, in timp ce utilitatea ordinala poate fi utilizata in scopuri
pragmatice, un consumator putand aprecia cu destula acuratete ierarhizarea
preferintelor sale; prefera o carte anume sau un litru de vin, etc.

1.2.5. Functia de utilitate

Definiţie
Dependenta dintre utilitatea totala si cantitatea bunurilor este exprimata printr-
o functie de utilitate de forma:
U=f (x1, x2, ……xn)
in care xi reprezinta cantitatea consumata dintr-un bun generic i, i=1…n.

1.2.6. Proprietati ale functiei de utilitate

Functiile de utilitate prezinta urmatoarele caracteristici:

1) Se bazeaza pe prezumtia ca satisfactia consumatorului are la baza

modul de combinare a marimilor xi, fiecarei combinatii corespunzandu-i
o marime Uj, j-ul desemnand un indice care va exprima ordinea de
preferinta a consumatorului, astfel, de exemplu, U1 este preferata lui U2,
U2 este preferata lui U3, deoarece prima combinatie aduce
consumatorului o satisfactie mai mare decat a doua, a doua decat a treia;
2) Are in vedere un aspect static, in sensul ca nu exista posibilitatea
reportarilor cheltuielilor de la o perioada la alta;
3) Se considera a fi o functie continua, cu alte cuvinte, nu se poate trece de
la o valoare la alta fara a se trece prin toate valorile intermediare.

1.2.7. Utilitatea individuala, totala si marginala

In evaluarea utilitatii in functie de cantitatile consumate se utlizeaza marimile:
a) utilitatea individuala;
b) utilitatea totala;
c) utilitatea marginala.

Definiţie
a) Utilitatea individuala reprezinta pretuirea pe care o acorda un
consumator pentru fiecare doza achizitionata si consumata dintr-un
anumit bun sau pachet de bunuri; de exemplu, o cana de ceai, o paine,
etc;
Definitie
b) Utilitatea totala reprezinta satisfactia pe care consumatorul o obtine sau
spera sa o obtina prin consumarea unei anumite cantitati dintr-un bun
sau un pachet de bunuri;
Microeconomie 13
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Definitie
c) Utilitatea marginala sau aditionala comensureaza sporul de utilitate
totala ocazionat de cresterea cantitatii consumate cu o unitate sau cu o
doza. Utilitatea marginala este egala si cu derivata de ordinul unu a
functiei de utilitate.

Intre aceste masuri ale utilitatii exista anumite interconditionari pe care le

putem prezenta recurgand la un exemplu numeric. Sa presupunem ca un
anumit consumator inregistreaza urmatoarele utilitati ca urmare a consumului
unor cantitati succesive dintr-un anumit bun:

Utilitatea Utilitatea Suma utilitatii

Q(doze) totala marginala marginale
0 0 0 0
1 100 100 100
2 250 150 250
3 375 125 375
4 450 75 450
5 425 -25 425

Figura 1-1. Tipologia utilităţilor

Figura 1-2. Graficul utilităţii totale

Microeconomie 14
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

Figura 1-3. Graficul utilităţii manageriale

Astfel, se observa urmatoarele:

- utilitatea creste pana la un anumit nivel al dozelor consumate dintr-un

anumit bun, dupa care incepe sa scada;

- punctul de maxim al utilitatii totale, adica nivelul de consum pana la care

utilitatea totala creste, corespunde cantitatii la care utilitatea marginala este
egala cu zero; depasirea acelui nivel al cantitatii pentru care utilitatea totala
este maxima determina ca utilitatea totala sa scada, iar utilitatea marginala de
asemenea sa scada si sa devina negativa; cu alte cuvinte, depasirea acelui nivel
de consum nu mai aduce utilitate, satisfactie, ci dezutilitate sau insatisfactie,
dar intervenind prezumtia de consumator rational se presupune ca acest nivel
critic sau de indiferenta nu va fi depasit;

- suma cumulata a utillitatilor maginale este egala cu utilitatea totala

- utilitatea marginala prezinta o tendinta descrescatoare

Ultima concluzie, cunoscuta si sub numele utilitatii marginale

descrescatoare, sau legea a doua a lui Gossen, prevede ca o data cu cresterea
cantitatii consumate dintr-un bun, utilitatea totala sporeste din ce in ce mai
putin, in timp ce utilitatea marginala scade.

Utilitatea se dovedeste un concept util in abordarea comportamentului

consumatorului, iar intre marimile de comensurare se stabilesc o serie de
interdependente. Deosebit de utila se dovedeste a fi relatia dintre consumul
continuu si neincetat dintr-un bun si descresterea utilitatii marginale.
Mentionam ca aceasta legitate se dovedeste numai in cazul bunurilor normale,
in timp ce in cazul bunurilor de „viciu” nu se inregistreaza.
Microeconomie 15
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

Sarcina de lucru 2
Explica in 3 fraze argumentate triplu modul in care diferitele tipuri de
utilităţi influenţează comportamentul consumatorului.

1.3. Maximizarea utilităţii totale – obiectivul consumatorului

1.3.1. Utilitatea marginala si alegerea dintre doua bunuri

Pentru a intelege conceptul de utilitate marginala in contextul alegerii dintre
doua bunuri, sa presupunem ca un agent economic consumator are de ales
dintr-un set de consum format din bunurile (x 1, x2) si ca urmareste sa afle
modul in care i se modifica utilitatea atunci cand va consuma cu o unitate mai
mult dintr-unul din bunuri, sa presupunem din x 1. Aceasta rata de modificare
este tocmai utilitatea marginala in functie de bunul 1. Aceasta va fi de forma:

si va masura rata modificarii utilitatii (ΔU) in functie de o mica modificare din

bunul 1 (Δx1), in conditiile in care bunul 2 se mentine constant, asa incat pentru
a calcula variatia utilitatii pentru o mica modificare in consumul bunului 1, va
trebui sa calculam:

ΔU=MU1Δx1

si in mod similar pentru bunul al doilea.

1.3.2. Rata marginala de substitutie

Daca am considera nivelul utilitatii constant, dar am avea variatii ale

cantitatilor din cele doua bunuri, aceasta ar insemna ca:

MU1Δx1+ MU2Δx2=ΔU=0 sau prin rearanjari vom obtine:

Microeconomie 16
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

Definiţie
Acest raport intre variatiile cantitatilor dintre bunuri care este egal cu raportul
invers al utilitatilor marginale cu semn negativ, reprezinta rata marginala de
substitutie dintre cele doua bunuri, sau cu alte cuvinte, variatia cantitatii dintr-
un bun in termenii variatiei din celalat bun, asa incat utilitatea totala sa fie
constanta. Dupa cum in mod intuitiv ne-am fi asteptat, RMS are semnul minus
deoarece o crestere a cantitatii dintr-un bun trebuie sa fie insotita de o scadere
din cantitatea celui de-al doilea bun pentru a se mentine utilitatea totala
constanta.

1.3.3. Curba de indiferenta

Definiţie
Astfel, pot aparea o multitudine de combinatii intre cantitatile dintre cele doua
bunuri care asigura un acelasi nivel de utilitate, prin unirea carora se genereaza
astfel o curba de-a lugul careia utilitatea totala este constanta si care se
defineste drept curba de isoutilitate. Desigur, daca avem in vedere trei bunuri,
avem de-a face cu un plan de isoutilitate sau cu un hiperplan de isoutilitate
cand se combina si mai multe bunuri.

1.3.4. Definirea curbei de indiferenta

Definiţie
Curba de indiferenta reprezinta locul geometric al punctelor ale caror
coordonate desemneaza combinatii de bunuri care genereaza acelasi nivel de
utilitate.
O astfel de curba este prezentata in figura urmatoare:

Microeconomie 17
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

Figura 1-4 Curba de indiferenta

După cum se poate observa, punctele A si B aduc acelaşi nivel de utilitate in

condiţiile unor structuri diferite din cele doua bunuri. Astfel, punctul A
presupune 3 unitati din bunul x1 si 15 unitati din bunul x2, in timp ce punctul B
presupune 5 unitati din bunul x1 si numai 10 unitati din bunul x2.

1.3.5. Harti, familii de curbe de indiferenta

O curba de indiferenta face parte dintr-o colectie de harti sau familii de curbe
indiferente, care se vor prezenta precum in figura 1-5:

Figura 1-5. Harti de indiferenta

Microeconomie 18
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Dupa cum se poate observa in figura sunt trasate trei curbe de indiferenta care
apartin aceleiasi familii de curbe. Se poate constata ca, cu cat o curba de
indiferenta sau de isoutilitate se indeparteaza de originea graficului, cu atat va
descrie o utilitate superioara. Astfel, prima curba in punctul de coordonate (2,
0, 5) presupunand divizibilitatea bunurilor, va insemna un consum de 2 bunuri
x1 si 0, 5 din bunul x2, in timp ce a treia curba, cea mai indepartata de origine,
va descrie un consum tot de 2 bunuri x1, dar 2, 5 bunuri din x2, ceea ce in mod
evident este de preferat pentru consumator.

Cu titlu de concluzie, putem afirma ca obiectivul consumatorului consta in

maximizarea satisfactiei, a utilitatii resimtita din achizitia si consumul
bunurilor care, din punct de vedere grafic, consta in atingerea unei curbe de
isoutilitate cat mai departate de origine.

Dar agentul economic consumator este supus, totodata, si unei constrangeri

bugetare. Cu alte cuvinte, el dispunand de un venit V si confruntandu-se cu
preturile de piata Px1 si Px2, va putea achizitiona cantitatile x1 si x2 conform
relatiei:

V=x1Px1+x2Px2

Constrangerea poate fi prezentata si sub forma:

Prin aceasta transformare, constrangerea bugetara este definita de prima

paranteza care va indica intersectia cu axa oy, deci cantitatea din bunul
desemnat cu x2, in timp ce a doua paranteza va semnifica panta dreptei
constangerii bugetare.

1.3.6. Maximizarea utilitatii totale sub o constrangere bugetara

In aceste conditii, dispunem de o functie de utilitate care se impune a fi

maximizata, dar si de o restrictie de care trebuie sa tinem cont. O astfel de
problema se poate rezolva cu ajutorul multilpicatorului Lagrange.

UT=f(x1, x2)

si de constrangerea bugetara scrisa sub forma:

Astfel functia de maximizat cu multiplicatorul Lagrange λ va fi :

Microeconomie 19
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

1.3.7. Rezolvarea analitica

Pentru maximizarea acestei functii se impune derivarea partiala in functie de

x1, x2 si λ egalarea cu zero si vom obtine ca:

asa incat:
iar prin impartire vom obtine acea combinatie de bunuri x si y care
maximizeaza utilitatea totala care va satisface conditia:

Putem concluziona astfel, ca agentul economic consumator isi maximizeaza

utilitatea totala sub o restrictie bugetara atunci cand raportulul utilitatii
marginale pe pret este egal intre bunuri.

1.3.7. Rezolvarea grafica

Din punct de vedere grafic, avand in vedere dorinta consumatorului de
maximizare a utilitatii totale, inseamna situarea pe o curba de isoutilitate cat
mai departata de origine, dar sub restrictia bugetara, inseamna ca in locul de
intersectie dintre cea mai inalta curba de isoutilitate si restrictia bugetara, se va
gasi optimul alegerii consumatorului; cu alte cuvinte, locul de maximizare a
utilitatii totale, a se vedea figura 1-6:

Figura 1-6. Alegerea optima care maximizează utilitatea totala

Microeconomie 20
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

Obiectivul consumatorului consta in maximizarea utilitatii totale sub o

constrangere bugetara care se inregistreaza in punctul in care cea mai inalta
curba de isoutilitate este tangenta la constrangerea bugetara.

Exemplu: Un consumator inregistreaza o functie de utilitate de forma

U=40A0, 5B0, , preturile celor doua bunuri sunt pA=20 u.m. si pB=5 u.m., iar
venitul este de 600 u.m.
a) Se cere sa se determine programul optim de consum, respectiv acea
structura din cantitatile celor doua bunuri care ii maximizeaza utilitatea totala
respectivului consumato ;
b) Care ar fi consecintele asupra programului optim de consum al unei
modificari de pre , sa presupunem astfel ca pretul bunului A ar deveni
pA=10u.m.?
c) Sa se interpreteze grafic rezultatele.

Solutie:

a) Pe baza enunţului vom scrie functia Lagrange care va fi de forma:

L=40A0, 5B0, 5+λ(600-20A-5B)

si vom calcula derivatele partiale in fuctie de A, B si λ pe care le vom egala cu

zero, obtinand astfel:

Prin simplificarea primelor doua ecuatii si egalarea lor vom avea:

B=4A

Substituind in relatia a treia vom obtine :

A=15 si apoi ca B= 60

b) Realizam un demers similar in conditiile modificarii pretului la bunul A

care va afecta constrangerea bugetara care in aceste conditii va deveni:
Microeconomie 21
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
600=10A+5B

obtinand in final A=30 si B=60.

Notam astfel ca efectul modificarii pretului a contribuit la cresterea

consumului la bunul A de la 15 la 30 de unitati, in timp ce consumul bunului al
doilea al carui pret nu s-a modificat ramane neschimbat.

c) Initial programul optim asigura un consum de 15 unitati din bunul A si 60

de unitati din bunul B, care corespunde cu punctul X din figura 1-7.
Modificarea pretului la bunul A , in sensul scaderii de la 20 u.m. la 10 u.m.
determina ca dreapta bugetului sa devina cu o panta mai mica si sa genereze
un nou echilibru care se gaseste in punctul Y, situat pe o curba de isoutilitate
superioara celei initiale. Acest lucru este de asteptat, intrucat va consuma
cantitati mai mari din bunul A si utilitatea totala ca urmare a acestei majorari
va fi de asemenea mai mare. Prima curba de isoutilitate se poate explicita prin
inlocuirea valorilor initiale ale lui A si B, fiind de forma:

40A0, 5B0, 5=1200 sau B=900A-1

Astfel panta curbei de idiferenta I va fi:

La un punct precum X curba de indiferenta va fi tangenta cu noua dreapta a

bugetului a carei panta este egala cu:

si egaland ultimele doua relatii obtinem ca A=21, 2132 si B=42, 4264, care

sunt coordonatele punctului H.

Microeconomie 22
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

Figura 1-7. Aplicatia numerica

Astfel, modificarea rezultata ca urmare a modificarii pretului unui bun poate fi

descompusa in doua componente, respectiv pe efectul de substitutie care
consta in deplasarea din punctul X catre H si pe efectul de venit care consta in
deplasarea din punctul H catre Y. In aceste conditii, ca urmare a efectului de
substitutie, consumul din bunul A va creste de la 15 uniati la 21, 2132, in timp
ce consumul din bunul B se va reduce de la 60 de unitati la 42, 4264 unitati,
iar ca urmare a efectului de venit, consumul din bunul A va creste de la 21,
2132 unitati la 30 de unitati, consumul din bunul B va creste de asemene, de la
42, 4264 la 60 unitati.

Rezumat
Consumatorul, pentru a putea trai, in sens biologic si social, trebuie sa
consume bunuri. O parte le obtine fara nici un efort, si acestea sunt abundente,
asa numitele bunuri libere, dar mai are nevoie si de bunuri care impun un efort
in procurarea lor si care se particularizeaza prin raritatea lor. Consumatorul
are o multitudine de nevoi pentru satisfacerea carora trebuie sa consume
bunuri. Dilema consumatorului consta in alegerea acestor bunuri pe care le
evalueaza pe baza utilitatii aduse. Dar, totodata, in aceasta alegere trebuie sa
Microeconomietina cont de constrangerea sa bugetara. Prin urmare, el va alege bunurile care 23
ii confera cea mai mare utilitate sub constrangerea bugetara.
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

Teste de autoevaluare

I) In alegerea pe care agentul economic consumator o realizeaza in vederea

procurarii a doua bunuri A si B nu se ia in calcul:

a) Utilitatea totala a bunurilor A si B;

b) Pretul bunurilor A si B;

c) Venitul disponibil al consumatorului;

d) Utilitatea marginala ca urmare a consumurilor celor doua bunuri A si B;

e) Nici un raspuns nu este corect.

II) Care din raspunsurile urmatoare definesc utilitatea marginala:

a) Caracteristica bunurilor de a satisface nevoile consumatorului;

b) Sporul de productie obtinut la fiecare unitate monetara;

c) Sporul de utilitate care se obtine ca urmare a consumului unei unitati

suplimentare dintr-un anumit bun;

d) Rapiditarea in procurarea unei unitati dintr-un bun sau serviciu;

e) Nici un raspuns nu este corect.

III) Atunci cand utilitatea marginala a unui bun este pozitiva dar
descrescatoare, utilitatea totala resimtita de un consumator ca urmare a cresterii
dozelor consumate din bunul respectiv:

a) ramane nemodificata;
Microeconomie 24
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
b) scade;

c) creste;

d) nu se poate preciza;

e) nici un raspus nu este corect.

IV) In conditii normale care masura a utilitatii poate lua valori negative:

a) individuala;

b) marginala;

c) totala;

d) nici una;

e) toate.

V) Suma utilitatilor marginale este egala cu:

a) utilitatea individuala;

b) utilitatea medie;

c) utilitatea totala;

d) cu venitul consumatorului;

e) utilitatea merceologica de care se bucura bunul din partea consumatorului.

VI) Un consumator obtine maximum de utilitate, considerand date venitul

disponibil si preturile, atunci cand:

a) utilitatile marginale a tuturor bunurilor sunt egale intre ele;

b) raportul utilitatilor marginale a unor perechi de bunuri sunt egale intre ele;

c) utilitatile marginale si individuale sunt egale pentru toate bunurile;

d) raporturile dintre utilitatile marginale si preturi pentru toate bunurile sunt

egale;

e) raporturile dintre utilitatile marginale si preturi pentru toate bunurile au

valori maxime.

VII) Un individ consuma doua bunuri A si B, iar functia sa de utilitate este de

forma: U(A, B)=A4B5. Venitul disponibil este de 72 RON, iar preturile celor
doua bunuri sunt PA=2 RON/buc. si PB=3 RON/buc. In aceste conditii individul
va consuma din bunul A:

Microeconomie 25
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
a) 15 buc;

b) 48 buc;

c) 18 buc;

d) 20 buc;

e) 16 buc.

VIII) Utilitatea marginala a consumului bunului A este exprimata de relatia:

Umarg A=22-4QA

in timp ce utilitatea marginala a bunului B este:

Umarg B=16QB

in care QA si QB reprezinta cantitatile consumate din cele doua bunuri. Preturile

bunurilor sunt: PA=2 um/buc si PB=1 um/buc, iar venitul consumatorului este
de 13 um. Cantitatile consumate din bunurile A si B vor fi de forma:

a) 1A+9B;

b) 2A+9B;

c) 3A+8B;

d) 9A+2B;

e) 8A+2B.

IX) Venitul unui individ care consuma doua bunuri A si B care au preturi
egale numere intregi este de 50 um.

Informatiile referitoare la utilitatile marginale ca urmare a consumului unor

doze diferite din cele doua bunuri sunt prezentate in tabelul urmator:

Utilitatea Doza 1 Doza 2 Doza 3 Doza 4 Doza 5 Doza 6

Marginala

Bun A 25 20 18 15 10 1

Bun B 20 17 15 11 8 1

Setul de consum ce confera cea mai mare utilitate individului este de forma
4A+3B. In urma achizitionarii bunurilor, consumatorului ii va ramane un rest
de:

a) 0 unitati monetare;

b) 1 unitate monetara;
Microeconomie 26
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
c) 2 unitati monetare;

d) 3 unitati monetare;

e) 4 unitati monetare.

X) Un consumator înregistrează o funcţie de utilitate de forma U=xy, in care

U=utilitatea totala, x si y cantitatile consumate din cele doua bunuri.
Cunoscându-se preturile bunurilor Px=1 si Py=2 si venitul consumatorului de
100 u.m., sa se determine cantitatile din cele doua bunuri x si y care ii conferă
utilitatea maxima:

a) 10 bunuri x si 25 bunuri y;

b) 25 bunuri x si 30 bunuri y;

c) 40 bunuri x si 25 bunuri y;

d) 50 bunuri x si 10 bunuri y;

e) 50 bunuri x si 25 bunuri y.

Pe baza aplicaţiei Utilitatea cu programul Excel se vor face simulări in vederea

aprofundării noţiunilor de utilitate individuala, totala si marginala.

Pe baza programului Excel se va trasa o constrângere bugetara si se vor studia

proprietăţile acesteia.

Bibliografie minimală
Dumitru Ciucur; Ilie Gavrila, Constantin Popescu (2004). Economie.
Bucureşti: Editura Tribuna Economica pp. 93-107.
Nita Dobrota. (1997). Economie politica. Bucureşti: Editura Economica
pp.78-88.
Philip Hardwick si colab. (2002). Introducere in economia moderna, Iasi:
Editura Polirom pp. 91-98.

Microeconomie 27