CLASA A VIII-A

Testul 1

Se dă textul:

De când răsare şi până asfinţeşte,

De mii de ani purtând acelaşi dor
Şi chinuită de-un nestins fior,
Ea-i cânta zilnic imnuri şi-l slăveşte.

Dar el de mii de ani strălucitor

Se-naltă-n scări de-argint dumnezeieşte
Şi-abia c-un zâmbet doar o-nvredniceşte,
Trecând pe drum în veci nepăsător.

Ce-i pasă lui de bietul lui amar!?

...Iar ea văzând că toate-s în zadar
Se-nchide tristă, rând pe rând, în sine.
Şi veşnica-i nădejde-amăgitoare
Vărsându-şi-o-n sămânţa ei de floare
Şi-o pune toată-n anul care vine...
(Teodor Murăşanu – Floarea-soarelui)

I. 1. Identifică, în prima strofa, un triftong şi un hiat.

2. Formează, prin derivare, câte un adjectiv de la substantivele “argint” şi
“zâmbet” şi câte un substantiv de la adjectivele “trista” şi “veşnica”.
3. Alcătuieşte două enunţuri în care să foloseşti substantivul “floare” în sens
propriu, respectiv, figurat.
4. Scrie câte un sinonim neologic pentru cuvintele: “a slăvi”, “nepăsător”,
“veşnica”, “nădejde”.
5. Transcrie, din text, un adverb şi o locuţiune adverbială.
6. Indică valorile morfologice ale cuvintelor: “acelaşi”, “sine”, “trecând”,
“amar”.
7. Precizează funcţiile sintactice pe care le au, în contextul dat, cuvintele: (de
mii)”de ani”, (ce-i pasă)”lui”, (de-un nestins)”fior”, (veşnica)”-i".
8. Selectează, din textul dat, o propoziţie simplă.
9. Identifica si numeste o figura de stil intalnita in textul de mai sus.

II.Prezintă, intr-o compunere de circa 2 pagini, asemănările şi deosebirile

între basm si literatura SF.
Testul 2

Se dă textul:

Codrule,
Dă-mi o frunză de sus,
Pentru lumină şi pentru tinereţe,
Şi pentru viaţa care nu moare.

Codrule,
Dă-mi o frunză de jos,
Pentru întuneric şi pentru bătrâneţe,
Şi pentru moartea care nu învie.

Noi ne-am scris sufletul

Pe frunze...
Codrule,
Dă-mi toate frunzele tale
Să cânt cu ele.

Sau mai bine cântă tu

Şi cu sufletul meu.
(Marin Sorescu – Foaie verde)

I.1. a). Desparte în silabe cuvintele: “codrule”, “viaţa”, “învie”, “frunze”,

“cântă”, “sufletul”; (6 p.) b). Recunoaşte cuvintele care conţin grupuri
vocalice şi precizează numele acestora. (4 p.)
2. a).Transcrie, din text, două perechi de antonime; (4 p.) b). Alcătuieşte câte
un enunţ cu omonimele cuvintelor “moare” şi “noi” din text; (2 p.) c).
Alcătuieşte patru enunţuri prin care să ilustrezi polisemia substantivului
“suflet”. (4 p.)
3. Arată cum este format cuvântul “tinereţe”; formează de la acelaşi cuvânt
de bază un substantiv colectiv, un adjectiv, un verb şi un adverb.
4. Precizează valorile morfologice, din text, ale cuvintelor: “care”, “mi”, “ne”,
“tale”, “bine”.
5. Ilustrează, prin enunţuri potrivite, schimbarea clasei gramaticale
(conversiunea) cuvintelor de la cerinţa 4.
6. Precizează cazul cuvintelor: “codrule”, “care”, “sufletul”, “toate”, “meu”.
7. Indică funcţia sintactică a cuvintelor: “de sus”, “mi”, “ne-“, “tale”, “cu
sufletul”.
8. Precizează conjugarea şi modul verbelor: “dă”, “nu moare”, “nu învie”, “am
scris”, “să cânt”.
II. Demonstraţi, într-o compunere de 15-25 de rânduri, că textul dat se
încadrează în genul liric.
III. Argumentaţi afirmaţia : ,,Povestirea SF este un basm al timpurilor
moderne(sau un basm despre viitor)”.
 FIŞĂ DE LUCRU
Se dă textul:

Sunt un om viu.
Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin.
Abia am timp să mă mir că exist,
dar mă bucur totdeauna că sunt.

Nu mă realizez deplin niciodată,

pentru că
am o idee din ce în ce mai bună
despre viaţă.

Mă cutremură diferenţa dintre mine

şi firul ierbii,
dintre mine şi lei,
dintre mine şi insulele de lumină
ale stelelor.
(Nichita Stănescu - Sunt un om viu)

I.1. Alege, din strofele date, două cuvinte care să conţină trei diftongi şi două
care să conţină vocale în hiat.
2. Notează câte un sinonim pentru cuvintele: “exist”, “idee”, “realizez”,
“stele”, “omenesc”.
3. Scrie antonimele a cinci cuvinte din poezie.
4. Indică paronimul cuvântului “diferenţă”, din text, şi alcătuieşte un enunţ
cu el; formulează enunţuri cu paronimele cuvintelor “glacial”, “albastru”,
“geantă”, “gintă”.
5. Rescrie, din text, cinci cuvinte compuse.
6. Găseşte, în text, două locuţiuni şi precizează-le felul; scrie trei enunţuri în
care să ai: o locuţiune substantivală, una adjectivală şi una conjuncţională.
7. Precizează valoarea gramaticală şi cazul gramatical al cuvintelor: “viu”,
“mi”, “viaţă”, “dintre mine”, “omenesc”.
8. Transcrie, din prima strofă, trei predicate nominale şi două predicate
verbale.
9.. Explică rolul virgulelor din text şi rolul punctului de la finalul poeziei.

II.Argumentează apartenenţa textului la genul liric.

Testul 4

Se dă textul:

Afară ninge, ninge, şi apriga furtună

Prin neagra-ntunecime răspânde reci fiori,
Iar eu visez de plaiuri pe care alba lună
Revarsă-un val de aur ce curge printre flori.
(V. Alecsandri - Serile la Mirceşti)

I.1. a). Menţionează cărui gen literar aparţine strofa citată;

b). Menţionează specia literară din care face parte strofa de mai sus;
c). Numeşte două trăsături specifice speciei literare amintite la punctul b;
d). Stabileşte felul rimei;
e). Stabileşte măsura primelor două versuri.
2. Denumeşte figurile de stil din următoarele structuri: “afară ninge, ninge”;
“apriga furtună”; “neagra-ntunecime”; “alba lună”; “un val de aur”.
3. Descifrează sensul figurilor de stil de la punctul 2.
4. Extrage predicatele şi precizează felul lor.
5. Delimitează propoziţiile din strofa citată.
6. Arată valoarea morfologică a cuvintelor: “afară”, “aprigă”, “-ntunecime”,
“un val”, “iar”.
7. Stabileşte funcţia sintactică a cuvintelor: “fiori”, “pe care”, “alba”, “de aur”,
“ce”.
8. Identifică în text trei diftongi şi două hiaturi.
9. Formulează enunţuri în care verbul la infinitiv “a răspândi” să primească,
pe rând, cinci funcţii sintactice diferite.

II. Argumentati ca povestirea ,,Planeta celor doi sori” apartine literaturii SF.
Testul 5

Se dă textul:

Sub cerul sur şi peticit de nouri adoarme satul în umbra tihnită ce s-aşterne pe
vale. Ca nişte uriaşi, culcaţi pe brânci, stau în neclintire, de jur împrejur,
dealuri nesfârşite ce-şi lungesc coama netedă, ca un volan negru, pe cenuşiul
spălăcit al bolţii fără lumini. În zarea asfinţitului străjuiesc codrii arămii, şi din
văzduh se lasă o linişte grea, posomorâtă şi rece ca o pâclă de toamnă.
(Alexandru Vlahuţă - Cassian)

1. Indică două cuvinte ce conţin vocale în hiat şi trei cuvinte care conţin
diftongi.
2. Indică modul de formare al cuvintelor: “peticit”, “neclintire”, “nesfârşite”,
“cenuşiul”, “arămii”.
3. Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte şi alcătuieşte câte
un enunţ în care să aibă o altă valoare, precizând-o: “uriaşi”, “de jur
împrejur”, “negru”, “cenuşiu”, “toamnă”.
4. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor: “cer”, “volan”.
5. Găseşte sinonime pentru următoarele cuvinte: “sur”, “tihnită”, “uriaşi”,
“neclintire”, “pâclă”.
6. Găseşte câte un antonim pentru: “tihnită”, “uriaşi”, “nesfârşite”,
“posomorâtă”, “rece”.
7. Precizează funcţia sintactică şi cazul următoarelor cuvinte: “dealuri”, “ce”,
“asfinţitului”, “arămii”, “o linişte”.
8. Precizează cinci derivate ale cuvântului „lumină”.
9. Identifică funcţia sintactică a cuvântului „satul” şi realizează-i
expansiunea.

II.Spatiu diurn si nocturn in povestirea ,,Planeta celor doi sori”.

Testul 6

Se dă textul:

Băiatul se numea Bănică, iar căţelul, pentru că fusese prins de două ori cu
botul într-o cratiţă, primise porecla Tocănel.
Era în februarie, ninsese o zi şi o noapte – acum zăpezile acopereau geamul
până la două palme de marginea de sus a cercevelelor – şi ei şedeau în odaie.
Bănică în pat, iar Tocănel lângă uşă, vârât într-un ciorap de lână, căruia
băiatul îi deşirase laba, transformându-l astfel într-un costum, pe care căţelul
îl privea cu mândrie ori de câte ori ieşea afară în aer. Soba frigea – ardeau în
ea lemne de brad cu miros de cetină – şi undeva, într-o spărtură a peretelui,
cânta un greier, parcă bătându-şi joc de vântul care gonea pe sub streşini,
răsucind zăpada şi aruncând-o peste coama salcâmilor.
(Fănuş Neagu – Târziu, când zăpezile sunt albastre)

1. Extrage din primele două fraze ale textului trei cuvinte cu diftongi şi două
cuvinte cu triftongi.
2. Desparte în silabe: “februarie”, “transformându-l”, “mândrie”, “răsucind”,
“salcâmilor”.
3. Arată cum s-au format cuvintele: ”Tocănel”, “până la”, “astfel”, “spărtură”,
“undeva”.
4. Scrie câte două sinonime pentru cuvintele: “zăpadă”, “a transforma”,
“mândrie”, “miros”, “a goni”.
5. Găseşte în text cinci cuvinte care pot fi omonime şi alcătuieşte cu ele
propoziţii.
6. Dă cinci exemple de locuţiuni/expresii în care să ai cuvântul “aer”.
7. Extrage din text o locuţiune verbală şi analizeaz-o morfologic şi sintactic.
Găseşte trei sinonime pentru această locuţiune!
8. Indică valorile morfologice ale cuvintelor “de două ori”, “februarie”, “o zi şi
o noapte”, “ori de câte ori”, “de sus” din exemplele: “fusese prins de două
ori”; “era în februarie”; “ninsese o zi şi o noapte”; “ori de câte ori ieşea”;
“marginea de sus”.
9. Extrage din text: a) un predicat verbal exprimat prin verbul „a fi”
impersonal; b) un predicat verbal exprimat prin verb la indicativ, imperfect;
c) un predicat verbal exprimat prin verb la indicativ, perfect simplu; d) un
predicat verbal exprimat prin verb la diateza pasivă; d) un predicat nominal.
10. Identifică în text: a) două propoziţii principale în raport de coordonare .

II.Prezentati actiunea din perspectiva timpului diurn si nocturn in povestirea

,,Planeta celor doi sori”
 FIŞĂ DE LUCRU
Se dă textul:

Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet,

Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii,
Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii,
Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet.

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc,

Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome,
Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome,
Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc.

Ce e de spumă sus pe ramuri, se face jos de catifea,

Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele
Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numai-n dantele,
În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea.
(Dimitrie Anghel - Balul pomilor)

I.1. Selectează din text cinci figuri de stil.

2. Indică cinci elemente ale spaţiului terestru şi cosmic.
3. Identifică trei cuvinte care conţin diftongi şi două cuvinte care conţin hiat.
4. Scrie sinonimul următoarelor cuvinte: “cochet”, “arome”, “fantomă”,
“ritmic”, “a se clătina”.
5. Alcătuieşte familia lexicală a substantivului “grădină” (5 cuvinte).
6. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: “de fantome”, “de catifea”, “de
dănţuitorii”, “ce” (au rămas), (grădina) “mea”.
7. Scrie cazul următoarelor cuvinte: “casei”, “lunii”, “de menuet”,
“ce”(aşteaptă), “de spumă”.
8. Arată cum s-au format cuvintele: “înveşmântat”, “căzute”, “azvârlite”,
“dănţuitori”, “legendar”.
9. Transcrie şi precizează felul predicatelor din strofa a III-a.

II. ARGUMENTEAZĂ apartenenţa textului la genul liric.

Testul 8

Se dă textul:

De vei avea puterea,

Voinţa ca să sfarămi pe cel mai slab ca tine,
Bravură se numeşte. De eşti închipuit,
Nesuferind ca alţii de-acea închipuire
Cu vorba să se-atingă, onoare se numeşte.
De vrei să-ntreci pe alţii şi lumei să-i impui
Persoana ta infamă, dorinţa-i de mărire,
La fapte mândre stimul.De eşti atât de van
Să crezi că pân şi cerul ascultă a ta vorbă,
Că-i pasă dacă corpul ţi-l chinui şi mintea
Ţi-o stupifici - îţi zice că eşti evlavios.
(Mihai Eminescu - Poezii)

1. Extrage din text trei cuvinte derivate şi două cuvinte formate prin
schimbarea valorii gramaticale, arătând modul lor de formare.
2. Desparte în silabe cuvintele din text: "voinţă", “puterea", "chinui",
"evlavios" şi "impui", indicând fenomenele fonetice existente (diftong, triftong,
hiat - după caz).
3. Găseşte sinonime neologice pentru cuvintele din text: "a sfărâma",
"închipuit", "mărire", "putere", "a chinui".
4. Arată cazul următoarelor cuvinte: "bravură", "alţii", "lumei", "stimul", "a
ta" (vorbă).
5. Indică funcţia sintactică a cuvintelor: (de) "mărire", "evlavios", "ţi (-l
chinui), "persoana" şi "închipuit".
6. Identifică în text valorile morfologice ale cuvintelor "de" şi "şi", precizând
ce alte valori morfologice mai pot avea (cu exemplificări în enunţuri).
7. Extrage din text, prin rescriere, predicatele nominale, indicând
componentele lor.
8. Textul presupune o anumită simetrie sintactică. Demonstraţi-o.

II II.Prezintă, intr-o compunere de circa 2 pagini, asemănările şi deosebirile

dintre basm si literatura SF.
Testul 9

Se dă textul:

Suri ca penele de graur

Urcă munţii în apus
Un tighel îngust de aur
Seara-n jurul lor a pus
Raze rupte în crâmpeie
Joacă-n zimţii lucitori…
Poala cerului o-ncheie
Mohorâte benţi de nori.

Parcă apele n-au graiuri

Muţi stau codrii toţi în şir
Trece umbra peste plaiuri
Şi le-mbracă-n mohair…
De pe prispa noastră scundă
Văd pe guri adânci de băi
Cum se varsă, ca o undă,
Întunericul pe văi.
(Vasile Voiculescu - De pe prispă)

1. Extrage din text două metafore, două personificări şi o comparaţie.

2. Precizează numărul de litere şi numărul de sunete din cuvintele: "tighel",
"lucitori", "cerului", "trece", "adânci".
3. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului "umbră" (5 termeni).
4. Precizează sinonimele contextuale ale cuvintelor: "suri", "înguste",
"lucitori", "grai", "undă".
5. Precizează cazul cuvintelor: (ca) "penele", "lor", "rupte", "mohorâte",
"noastră".
6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: "rupte", "toţi", "în şir",
"noastră", "întunericul".
7. Indică funcţia sintactică a cuvintelor: "un tighel", (în) "crâmpeie", "o"-
(ncheie), "noastră", (de) "băi".
8. Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele: "seara", "o", "n-au", "toţi", "şi", să
aibă altă valoare morfologică decât cea din text.

II. II. Argumentaţi afirmaţia : ,,Povestirea SF este un basm al timpurilor

moderne(sau un basm despre viitor)”.
Testul 10

Se dă textul:

Şi-atâta haz a făcut Vodă Mihai pentru răspunsul meu, că m-a bătut iar pe
umăr şi şi-a adus aminte şi de oala cu vin roş pe care i-am plătit-o patru
parale – şi râzând, a poruncit să vie slujbaşul care să meargă cu mine; şi sub
ochii lui, pe loc s-a scris poruncă tare şi când am încălecat de la han de la
Lozonski şi-am purces înapoi, el se uita zâmbind de la fereastra deschisă şi-şi
mângâia barba.
(Mihai Sadoveanu - Hanu-Ancuţei)

I.1. Selectează din text trei cuvinte derivate, un cuvânt compus şi un cuvânt
cu valoare morfologică schimbată.
2. Rescrie din text cinci pronume personale, precizând cazul.
3. Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: “pentru”,
“pe loc”, “meu”, “şi”-(a adus aminte), “înapoi”.
4. Selectează din text cinci subiecte, precizând partea de vorbire prin care
sunt exprimate.
5. Găseşte în text cinci atribute exprimate prin părţi de vorbire diferite
(precizează felul atributelor şi prin ce sunt exprimate).
6. Extrage din text cinci complemente diferite, precizând felul lor.
7. Precizează funcţiile sintactice ale pronumelui relativ “care” din text şi
alcătuieşte enunţuri în care acesta să îndeplinească alte trei funcţii
sintactice, pe care să le precizezi.
8. Precizează cazul următoarelor cuvinte din text: “patru”, “lui”, “tare”,
“barba”, “i”-(am plătit-o).
9. Numeşte funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text: “cu mine”,
“când”, “zâmbind”, “deschisă”, (şi)-“şi”.

II. Argumentaţi afirmaţia : ,,Povestirea SF este un basm al timpurilor

moderne(sau un basm despre viitor)”.
Testul 11

Se dă textul:

Tu le vrei, sunt flori de vară ale veseliei tale,

Romăniţele din vale.
Cale lungă e de-aici
Până-n valea cu fântână
Care-aruncă-n jgheab o vână
Grea de apă
Unde ziua mi s-adapă
Rândunici.
Acolo, din iarba verde cum răsar,
Cu un sâmbure de aur pe-al corolei alb răsfrânt,
Ele par,
Înflorind din negre-adâncuri, râsul bunului pământ.
(Nichifor Crainic – Romăniţele din vale)

I.1. Transcrie, din text, cinci cuvinte care să conţină diftongi diferiţi.
2. Selectează, din text, trei cuvinte cu triftongi diferiţi şi două cu vocale
diferite în hiat.
3. Scrie procedeul de formare a cuvintelor ‘’tale’’, ‘’până-n’’, ‘’răsfrânt’’,
‘’înflorind’’, ‘’ziua’’.
4.Alcătuieşte cinci propoziţii cu omonimele cuvintelor din text ‘’vară’’, ‘’care’’,
‘’unde’’, ‘’par’’, ‘’râs’’.
5.Ilustrează în cinci enunţuri polisemia substantivului ‘’cale’’.
6.Precizează cazul cuvintelor ‘’grea’’, ‘’mi’’, ‘’alb’’, râsul’’, ‘’pământ’’.
7.Indică valoarea morfologică a cuvintelor ‘’tale’’, ‘’care’’, ‘’unde’’, ‘’al’’,
‘’bunului’’.
8.Identifică verbul la gerunziu din text, indică funcţia lui sintactică şi
ilustreză în enunţuri alte trei funcţii sintactice ale acestuia.
9.a). Precizează valorile morfologice, din text, ale verbului ‘’a fi’’ (4 puncte).
b). Alcătuieşte o propoziţie în care acest verb să fie auxiliar al diatezei pasive
(2 puncte).

II.Prezinta, pe scurt, actiunea din povestirea SF ,,Planeta celor doi sori”.

Testul 12

Se dă textul:

Cine doreşte însă să extragă tot ce conţine opera analizată aici despre omul
care a creat-o, trebuie să treacă dincolo de latura în care acesta îşi aminteşte
sau se confesează, la fizionomonia morală a caracterelor pe care el le aduce în
scenă.
(Tudor Vianu - Arta prozatorilor români)

I.1. De la substantivul “om“ formează prin derivare: un (alt) substantiv, un

verb, un adjectiv, un adverb şi un derivat parasintetic.
2. Alătură substantivului “om” cinci locuţiuni adjectivale, cărora să le indici
apoi adjectivele sinonime (ex. om “de rând” = om simplu).
3. Alcătuieşte enunţuri în care “o” să aibă cinci valori morfologice, diferite de
cea din text, pe care să le precizezi.
4. Selectează din text cinci pronume diferite, precizând funcţia lor sintactică.
Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: “însă”,
“aici”, “dincolo de”, “îşi”, “morală”.
5. Care este funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text: “opera”,
“despre omul”, “acesta”, “a caracterelor”, “pe care”.
6. Numeşte cazul următoarelor cuvinte din text: “cine”, “ce”, “îşi”, “morală”,
“le”.
7.Ilustrează în cinci enunţuri polisemia substantivului ‘’cale’’
8.a). Precizează valorile morfologice, din text, ale verbului ‘’a fi’’ (4 puncte).
b). Alcătuieşte o propoziţie în care acest verb să fie auxiliar al diatezei pasive
(2 puncte).

II.Prezinta, pe scurt, actiunea din povestirea SF ,,Planeta celor doi sori”.

Testul 13
Se dă textul:
Iarna-i un vestit dulgher,
Că ea poate, când voieşte,
Peste râuri pod să puie
Fără lemn şi fără cuie,
Fără nici un pic de fier.
Şi găteşte-aşa deodată
Pod întreg dintr-o bucată.

Iarna-i meşter iscusit,

Că pe deal şi pe câmpie
Ţese-o pânză minunată,
Fără iţe, fără spată,
Fără fir de tort urzit.
Şi din drăgălaşa-i pânză
Dă şi vântului să vânză.

Iarna-i grădinar, când vrea :

Pune albe flori pe geamuri,
Fără frunze şi coloare,
Fără dor să aibă soare,
Numai cum le ştie ea.
Mie-mi plac, că sunt de gheaţă ;
Dar când sufli, pier din faţă.
(George Coşbuc – Iarna )
1. Desparte în silabe cuvintele "voieşte", "deodată", "câmpie", "geamuri",
"sufli".
2. Transcrie, din text, trei cuvinte compuse şi două derivate.
3. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele "vestit", "întreg", "iscusit",
"câmpie", "pier".
4. Selectează din text cinci părţi de vorbire diferite care fac parte din fondul
principal lexical.
5. a). Alcătuieşte două enunţuri cu omonimele cuvintelor "tort" şi "dor"; (2 p.)
b). Scrie antonimele cuvintelor "plac", "pier", "drăgălaşă", "albe"; (4 p.)
c). Alcătuieşte enunţuri cu patru locuţiuni verbale în structura cărora intră
verbul "a da".
6. a). Indică valoarea morfologică a cuvântului "i" din structurile: "iarna-i" şi
"drăgălaşa-i"; (6 p.)
b). Ilustrează în enunţuri potrivite alte două valori ale lui "i". (4 p.)
7. Precizează cazul şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: "vestit",
"pod", "le", "mie", de "gheaţă".
8. Construieşte cinci propoziţii în care substantivul "iarna" să aibă funcţia
sintactică de: nume predicativ, atribut în două cazuri diferite, complement
circumstanţial de timp şi complement circumstanţial de cauză.

II. Argumentati ca povestirea ,,Planeta celor doi sori” apartine literaturii SF.
Testul 14

Se dă textul:
Am prins un greier şi-un ţânţar
Şi i-am stropit cu var;
Să fie albi şi amândoi
Să creadă că sunt noi.

Grivei care stătea în lanţ

Mi-a spus: "De-mi dai un sfanţ,
O să-i păzesc să stea aşa
Albi câte zile or avea.
(Marin Sorescu - Pază bună)

1. Precizează semivocalele din cuvintele următoare: “greier”, “fie”, “amândoi”,

“noi”, “Grivei”.
2. Precizează măsura primelor două versuri şi rima primei strofe.
3. Găseşte sinonimele contextuale ale cuvintelor: "am prins", "a spus", "de",
"să stea", "sfanţ".
4. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului "alb" (5 termeni).
5. Scrie cinci expresii/locuţiuni care să conţină verbul "a prinde".
6. Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: "un"
(ţânţar), "i"’-(am stropit), "amândoi”, "de"(-mi dai), "câte” (zile).
7. Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text: "cu var",
"amândoi", "care", "câte", "în lanţ".
8. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul "o" să aibă cinci valori morfologice
diferite, altele decât cea din text. Precizează-le.
9. Transcrie din text două verbe auxiliare diferite, două verbe predicative şi
un verb copulativ.

II. Argumentati ca povestirea ,,Planeta celor doi sori” apartine literaturii SF.
Testul 15

Se dă textul:

Hai să vorbim,
Despre ţara din care venim.
Eu vin din vară,
E o patrie fragilă
Pe care orice frunză,
Căzând, o poate stinge,
Dar cerul e atât de greu de stele
C-atârnă uneori pân’la pământ
Şi dacă te apropii, auzi cum iarba
Gâdilă stelele râzând,
Şi florile-s atât de multe
Că te dor
Orbitele uscate ca de soare,
Şi sori rotunzi, atârnă
Din fiecare pom;
De unde vin eu
Nu lipseşte decât moartea,
E-atâta fericire,
C-aproape că ţi-e somn.
(Ana Blandiana - Despre ţara din care vin)

1. Transcrie, din text, două cuvinte care se despart respectând regula a doua
de despărţire în silabe şi trei cuvinte care fac excepţie de la aceasta.
2. Scrie cinci consecinţe ale folosirii cratimei în structura „ţi-e”.
3. Precizează numărul de sunete şi de litere din cuvintele: „fragilă”, ”orice”,
„apropii”, „gâdilă”, ”fericire”.
4. Transcrie, din text, cinci cuvinte omonime şi construieşte propoziţii în
care să demonstrezi omonimia lor.
5. Scrie cinci sinonime pentru cuvântul „fragilă”.
6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: „hai”, „orice”, „atât”, ”unde”,
„aproape”.
7. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor: „patrie”, ”căzând”, „stinge”,
„(de) stele”, „orbitele”.
8. Scrie cinci expresii/ locuţiuni în componenţa cărora să intre verbul „a
vorbi”.

II. II.Spatiu diurn si nocturn in povestirea ,,Planeta celor doi sori”.

Testul 16

Se dă textul:

Dumneata eşti un fanatic, îi spunea Sidorovici odată când îl invitase la masă,

la Cluj, şi Tonia îi servea atentă, tăcută [...] un fanatic nespus de atrăgător.
Prin ce se exteriorizează fanatismul acesta? Prin nimic... e ceva ghicit, ceva,
care, mie cel puţin, mi se pare că-mi lunecă mereu printre degete, ca un...
iartă-mi comparaţia, ca un ronţăit insesizabil de şoarece, ce devine concret
abia când se întrerupe [...] şi Boris lăsa a-i năvăli sângele peste faţa lui lividă
şi ochii săi albaştri, puri, rătăceau pe mobile fără să le vadă.
(Nicolae Breban - Bunavestire)

1. Selectează din textul dat trei cuvinte care conţin diftong şi două cuvinte
care conţin hiat.
2. Arată cum s-au format următoarele cuvinte: “dumneata”, “atrăgător”,
“acesta”, “ronţăit”, “insesizabil”.
3. Scrie sinonimele următoarelor cuvinte: “fanatic”, “invitase”, “lunecă”,
“concret”, “lividă”.
4. Alcătuieşte cinci propoziţii din care să reiasă cinci sensuri diferite ale
cuvântului “masă”.
5. Precizează valoarea morfologică a lui “i” în textul dat (să-i). Oferă alte
patru valori morfologice posibile ale aceluiaşi cuvânt.
6. Alcătuieşte propoziţii în care substantivul comun “copie” să îndeplinească
funcţia sintactică de nume predicativ în nominativ, acuzativ, genitiv (cu şi
fără prepoziţie) şi dativ.
7. Analizează sintactic şi morfologic pronumele şi adjectivele pronominale
din fragmentul: “Prin ce se exteriorizează fanatismul acesta? Prin nimic ... e
ceva ghicit...”
8. Trece la diateza pasivă cinci dintre verbele prezente în textul dat.
9. Analizează sintactic şi morfologic primele cinci predicate din text.

II.Spatiu diurn si nocturn in povestirea ,,Planeta celor doi sori”.

Testul 17

Se dă textul:

Maitreyi mi s-a părut, atunci, mai frumoasă (…), cu şalul asemenea cireşelor
galbene (...), cu ochii ei prea mari, buzele ei prea roşii creau parcă o viaţă mai
puţin umană în acest trup înfăşurat şi totuşi transparent, care trăia, s-ar fi
spus, prin miracol, nu prin biologie. O priveam cu oarecare curiozitate, căci nu
izbuteam să înţeleg ce taină ascunde făptura acesta, în mişcările ei moi, de
mătase, în zâmbetul timid, preliminar de panică, şi mai ales în glasul ei
schimbat în fiecare clipă, un glas care parcă ar fi descoperit atunci anumite
sunete.
(Mircea Eliade - Maitreyi)

1. Transcrie, din text, trei cuvinte cu diftong şi două cuvinte cu hiat.

2. Alege, din text, un substantiv derivat, apoi enumeră alte patru derivate
din familia lui lexicală.
3. Identifică, în text, cinci neologisme, apoi scrie câte un sinonim pentru
fiecare.
4. Precizează valoarea morfologică şi cazul cuvintelor: „cireşelor”, (ochii) “ei”,
(buzele) “prea roşii”, „care”, „panică”.
5. Identifică verbele din ultima frază şi notează modul fiecăruia.
6. Alcătuieşte câte un enunţ în care verbul „s-ar fi spus” să fie utilizat la alte
diateze.
7. Găseşte, în text, trei adjective pronominale diferite; scrie enunţuri în care
să fie un adjectiv pronominal posesiv şi unul negativ.
8. Formulează două enunţuri în care pronumele personal „mi” să fie în cazul
dativ posesiv, respectiv, dativ etic; menţionează funcţiile sintactice
îndeplinite.
9. Recunoaşte părţile secundare de propoziţie din fragmentul următor:
„creau o viaţă mai puţin umană în acest trup înfăşurat”.
10. Alcatuieste o fraza in care sa ai o propazitie subordonata predicativa
introdusa prin adverbul relativ,, unde”.

II Intr-o compunere ,de circa 2 pagini, caracterizeaza personajul principal

din povestirea ,,Planeta celor doi sori”.{aspectul diurn si nocturn al
ahrienilor).
Testul 18

Se dă textul:
Citeşte cu atenţie textul următor şi răspunde la cerinţe:

Bolta şi-a cernit năframa

Ca o mamă întristată,
Floarea-soarelui pe câmpuri
Pleacă fruntea-ngândurată.
Zarea-şi picură argintul
Pe ovezele de aur,
Ostenit, din aripi bate,
Ca un vis pribeag, un graur.
(Octavian Goga - Sara)
Vocabular:
a cerni = a înnegri;
năframă = basma;
ovezele = lanuri de ovăz.

1. Comentează, în maximum cinci rânduri, strofa a doua.

2. Transcrie un epitet din a doua strofă şi precizează felul lui.
3. Explică semnificaţia versului „Bolta şi-a cernit năframa”.
4. Menţionează două argumente prin care să susţii că fragmentul e o
descriere .
5. De la cuvintele de bază „floare”, „aripă”, scrie: a). câte un diminutiv; b).
câte un derivat parasintetic;
6. Scoate, din text, şi descrie un cuvânt compus şi un verb derivat numai cu
sufix.
7. Transcrie, din text, o prepoziţie obţinută prin conversiune şi un
substantiv din vocabularul fundamental.
8. Scrie sinonimele neologice ale cuvintelor “întristată”, “îngândurată”,
“zarea”, “pribeag”.
9. Demonstrează, în patru exemple, polisemantismul cuvântului „aripă”.
10. Precizează numărul de silabe şi încadrează silaba accentuată din
cuvintele: “năframa”, “întristată”, “zarea”, “ostenit”.

II. Intr-o compunere ,de circa 2 pagini, caracterizeaza personajul principal

din povestirea ,,Planeta celor doi sori”.{aspectul diurn si nocturn al
ahrienilor).
Testul 19

Se dă textul:

Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic

Rumenind străvechii codri şi castelul singuratic
Ş-ale rândurilor ape, ce sclipesc fugind în ropot;
De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot.
(Mihai Eminescu - Călin, file din poveste)

I.1. Menţionează patru consecinţe ale folosirii cratimei în structura „ş-ale”.

2. Rescrie, din text, patru cuvinte derivate şi unul compus.
3. Desparte în silabe cuvintele: “străvechii”, “castelul”, “singuratic”,
“tânguiosul”, “departe”.
4. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: “singuratic”, “tânguios”,
“sclipesc”, “glas”, “ropot”.
5. Transcrie, din text, două verbe la gerunziu şi trei substantive, unul la G şi
celelalte în Ac.
6. Analizează morfologic cuvintel “codri”, “de departe”, “rumenind”, “ce”,
“glas”.
7. Numeşte cinci cuvinte din text care nu au funcţie sintactică.
8.. Scrie sinonimele neologice ale cuvintelor “întristată”, “îngândurată”,
“zarea”, “pribeag”.

II. Intr-o compunere ,de circa 2 pagini, caracterizeaza personajul principal

din povestirea ,,Planeta celor doi sori”.{aspectul diurn si nocturn al
ahrienilor).
 Fişă de lucru

Se dă textul:

Vară, vară, timp de muncă,

Seceriş în lan, pe luncă,
Şi belşug de până acum!
Iarba o cosesc flăcăii,
Scârţâie de-a lungul văii
Carele ce trec pe drum.

Vine-un vânt, se nalţă norii

Şi s-ascund secerătorii;
Toată munca stă pe loc.
Se găteşte-a fi furtună,
Şi-ntrerupt, departe, tună
Şi s-arată şerpi de foc.

Plouă!, dar curând s-alină;

Bolta râde iar senină,
Şi-n văzduhul răcorit
Cântă-n fugă rândunele,
Cântă inima cu ele
Celui ce ne-a dăruit.
(George Coşbuc – Vara )
I.1. Recunoaşte şi numeşte grupurile vocalice din cuvintele "flăcăii",
"scârţâie", "toată", "plouă", "dăruit".
2. Indică consecinţele folosirii cratimei în structurile "de-a" şi "ne-a",
precizând valorile morfologice ale cuvintelor.
3. Transcrie din text două cuvinte compuse şi trei derivate.
4. a). Alcătuieşte câte un enunţ cu omonimele cuvintelor "vară" şi "care"; (2
p.)
b). Ilustrează prin patru enunţuri polisemia cuvântului "inimă". (4 p.)
c). Scrie câte un sinonim şi câte un antonim al cuvintelor "belşug" şi "se
nalţă".(4 p.)
5. Transcrie din text: a) un verb impersonal; b) un verb la diateza reflexivă; c)
un substantiv în cazul vocativ; d) un adverb de timp; e) o conjuncţie
coordonatoare adversativă.
6. Precizează valorile morfologice din text ale cuvintelor "vară",''ce'',''de'',
"iar", "un", " şi construieşte câte un enunţ cu o altă valoare morfologică a
acestora.
7. Identifică funcţia sintactică a cuvintelor "de până acum", "iarba", "de-a
lungul văii", "ce", "toată".
8. Alcătuieşte propoziţii în care substantivul "flăcăi" să îndeplinească cinci
funcţii sintactice diferite în cazul acuzativ.

II. Spatiu diurn si nocturn in povestirea ,,Planeta celor doi sori”.

Testul 21

Se dă textul:

Înfăşurată în văzduhul moale

Lumina cu picioarele pe cer
Păşeşte-agale.
Copacii rătăciţi pe câmpuri cer
Cu crengi flămânde de pomană.
Când stă s-apună, soarele e-o rană
Din care curge-amurgul din belşug.
Pe-aicea vremea se destramă-n vânt.
Şi, iată, tot văzduhul se stinge ca un rug,
Când noaptea-ngenunchează pe pământ.
(Alexandru Philippide - Câmp)

I.1. Identifică trei figuri de stil diferite pe care le numeşti.

2. Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: “agale”, “cer”,
“când”, “aicea”, “iată”.
3. Transcrie, din text, un cuvânt format prin derivare şi altele patru prin
conversiune.
4. Scrie, din text, două verbe la diateza reflexivă; alege un verb la diateza
activă pe care să-l treci apoi la diateza pasivă şi alcătuieşte un enunţ cu el.
5. Construieşte două enunţuri în care pronumele relativ “care” să
îndeplinească două funcţii sintactice diferite decât cea din text.
6. Alcătuieşte două enunţuri în care să demonstrezi polisemia verbului “a
(se) stinge”.
7. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor din text: “moale”, “pe cer”, “(o)
rană”, “(-n) vânt”, “tot”.
8. Formulează patru enunţuri în care substantivul “noapte” să îndeplinească
următoarele funcţii sintactice: nume predicativ în Ac şi G, atribut
substantival prepoziţional (Ac) şi genitival.

II. Spatiu diurn si nocturn in povestirea ,,Planeta celor doi sori”.

Testul 22
Se dă textul:
Toamna cu-a ei alba frunte
Şi cu galbenii-i conduri
A lăsat argint pe munte
Şi rugină pe păduri.

La răspântii creşte stogul

De foi moarte de curând.
Strigă-n vale Topologul
Şi-a lui larmă, când şi când,

Ca o voce omenească
Până sus pe culmi tresare,
Preajma mută s-o trezească,
Din senina ei visare.

Tot mai jos apoi se lasă

Poala norilor pe munte.
Vin din iarna-ntunecoasă
Zile lungi cu ploi mărunte.

Neguri dese-ncep să cadă,

Se târăsc în jos pe plai.
Pe păduri se strâng grămadă
Falduri albe de buhai.
(George Topârceanu - Balada munţilor)
I.1. Identifică genul şi specia literară în care se încadrează fragmentul de mai
sus şi argumentează-ţi opinia.
2. Precizează ce moment al anotimpului este descris în fragment şi sustine-ti
raspunsul cu versuri.
3. Rescrie din text o imagine auditivă şi o imagine vizuală.
4. Rescrie două figuri de stil diferite din text şi numeşte-le.
5. Comentează, în 4-5 rânduri, prima strofă a textului.
6. Scrie câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte: “a rugini”,
“larma”, “conduri”, “omenească”, “răspântie”.
7. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor “tot” şi “grămadă” din text şi
alcătuieşte câte un enunţ în care, aceleaşi cuvinte, să aibă alte valori
morfologice. Numeşte-le.
8. Rescrie două locuţiuni adverbiale de timp din text şi indică apoi câte un
sinonim lexical pentru acestea.
9. Precizează funcţiile sintactice şi cazurile următoarelor cuvinte: “a ei”,
“argint”, “stogul”, “norilor”, “moarte”.
II. Argumentati ca povestirea ,,Planeta celor doi sori” apartine literaturii SF.

Testul 23

Se dă textul:

Într-o zi, după câteva zile de nemâncare, veni ştirea că, pe lânga uzina
electrică, zace un hoit. Toată colonia plecă într-acolo. Dar în faţa locului: o
privelişte care taie curajul. Cel puţin vreo cinci potăi ciobăneşti, printre destule
javre de mâna a doua, erau stăpâni pe situaţie. Colonia rămase la distanţa,
scheunând, cu coada între picioare. Ce era de făcut...? Jap se năpusti orbeşte
în comeseni. Trânti pe unul, puse pe fugă pe al doilea şi se încăieră temeinic
cu al treilea. Dar cei luaţi fără veste îşi veniră în fire şi săriră cu toţii asupra
lui Jap.
Strălucită a fost bravura lui! dar zadarnică şi scump plătită. Inimicii îi găuriră
blana în numeroase locuri, îi frânseră un picior şi - mai rău decât toate – îi
rupseră şi zgarda de la gât... Jap căzu într-un şanţ, ca marii eroi ai istoriei, şi
zăcu în el trei zile. Când se întoarse la pivniţă, pe trei labe şi cu mare greutate,
nu mai găsi acolo decât vreo câţiva bătrâni neputincioşi. Colonia se risipise;
toţi părăsiseră pe bravul capitan, de aici înainte invalid şi cerşetor. Dar ticălos
cu trupul, Jap rămase neînvins cu inima.
(Gala Galaction - Viteazul Jap)

I.1. Menţionează cine este protagonistul acestui fragment şi din ce lume

provine el.
2. Care este modul de expunere predominant în text şi unde se petrece
întâmplarea relatată?
3. Ce trăsături ale personajului principal şi ale celorlalţi membri ai coloniei
putem desprinde din fragment? Cum sunt caracterizate cele două tipuri de
personaje?
4. Găseşte sinonime pentru expresiile: “luaţi fără veste” şi “îşi venira în fire.”
5. Selectează din text două cuvinte ce conţin diftong şi trei cuvinte ce conţin
hiat.
6. Comentează, în 4-5 rânduri, sensul frazei: “Dar ticalos cu trupul, Jap
rămase neînvins cu inima.”
7. Transcrie din text cinci verbe la timpuri diferite ale indicativului şi
numeşte aceste timpuri.
8. Menţionează ce valori sintactice au următoarele cuvinte în text: “ştirea”,
“curajul”, “orbeşte”, (bravura) “lui”, “trei” (zile).

II. Argumentati ca povestirea ,,Planeta celor doi sori” apartine literaturii SF.
 FIŞĂ DE LUCRU

Se dă textul:

Azi sunt îndrăgostit. E-un curcubeu

Deasupra lumii sufletului meu.
Izvoarele s-au luminat şi sună
Oglinzile ritmându-şi-le-n dans
Şi brazii mei vuiesc fără furtună
Într-un ameţitor, sonor balans,
În vii vibrează struguri străvezii –
Cristalurile cântecelor grele –
Şi stropi scăpărători de melodii
Ca rouă nasc în ierburile mele,
Eu curg întreg în acest cântec sfânt.
Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt.
(Nicolae Labiş - Primele iubiri)

I.1. Transcrie, din text, un epitet, două metafore, o imagine vizuală şi una
auditivă.
2. Numeşte ritmul, felul rimei şi stabileşte măsura primelor trei versuri.
3. Precizează genul literar căruia îi aparţin versurile şi adu două argumente
în sprijinul afirmaţiei tale.
4. Transcrie două cuvinte în care sunetul „u” să fie pe rând vocală şi
semivocală.
5. Identifică în text şi rescrie un cuvânt derivat şi un cuvânt format prin
conversiune. Precizează radicalul celui dintâi şi valoarea morfologică iniţială
a celui de-al doilea.
6. Stabileşte un sinonim şi un antonim pentru cuvântul „grele” din text.
7. Alcătuieşte două enunţuri în care prepoziţia „deasupra” să însoţească
cuvinte în cazuri diferite. Precizează cazurile.
8. a). Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor din versul: „În vii vibrează
struguri străvezii” (8 p);
b). Menţionează un rol al cratimei în structura „e-un (cântec)”. (2 p)
9. a). În text sunt: a) 11 predicate; b) 10 predicate; c) 9 predicate?; b).
Transcrie o propoziţie dezvoltată din text, apoi transform-o în propoziţie
simplă.

II. Argumentati APARTENENŢA LA GEN.

Testul 25

Se dă textul:

A patra zi era să fie nunta lui Făt-Frumos.

Un roi de raze venind din cer a spus lăutarilor cum horesc îngerii când se
sfinţeşte un sfânt şi roiuri de unde răsărind din inima pământului le-a spus
cum cântă ursitoarele când urzesc binele oamenilor. Astfel lăutarii măiestriră
holde nalte şi urări adânci. Trandafirul cel înfocat, crinii de argint,
lăcrămioarele sure ca mărgăritarul, mironosiţele viorele şi florile toate s-
adunară vorbind fiecare în mirosul ei şi ţinând sfat lung cum să fie hainele de
mireasă, apoi încredinţară taina lor unui curtenitor flutur albastru stropit cu
aur. [ …]
Mirele-şi puse cămaşa de tort de raze de lună, brâu de mărgăritare, manta
albă ca ninsoarea. Şi se făcu nuntă mândră şi frumoasă, cum n-a fost alta pe
faţa pământului.
Şi-au trăit apoi în pace şi în linişte ani mulţi şi fericiţi, iar dac-o fi adevărat ce
zice lumea: că pentru feţii-frumoşi vremea nu vremuieşte, apoi poate c-or fi
trăind şi astăzi.
(Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă)

I.1. Extrage, din text, o metaforă şi o comparaţie.

2. Extrage un cuvânt derivat şi unul compus.
3. Scrie sinonimele contextuale ale cuvintelor: “un roi”, „urzesc”, „adânci”,
„taina”, „vremuieşte”.
4. Precizează valorile morfologice ale cuvintelor “de unde”, “binele”,
“curtenitor”, “şi” din structurile: „roiuri de unde”, „urzesc binele”, „unui
curtenitor fluture albastru”, „şi se făcu nunta”.
5. Scrie câte un enunţ în care cuvintele subliniate de la punctul anterior să
aibă valoare de adverb.
6. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor “era” (să fie), “nunta”, “cum”
(n-a fost), “alta”, “cum” (horesc îngerii).
7. Transcrie, din text, două verbe la diateze diferite.
8. Transcrie două propoziţii aflate în raport de coordonare.

II. Argumentati ca povestirea ,,Planeta celor doi sori” apartine literaturii SF.
Testul 26

Se dă textul:

Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet,

Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii,
Înveşmantaţi în haine albe, se clatină în faţa lunii,
Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet.

Ce e de spumă sus pe ramuri se face jos de catifea.

Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele
Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele,
În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea.

Aşa-s în clipa asta toate, dar mâine albii cavaleri,

Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii,
Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii,
Banalii pomi din faţa casei ce-i ştiu de-atâtea primaveri.
(Dimitrie Anghel - Poezii)

I.1. Alcătuieste familia lexicală a cuvântului "umbra" (5 termeni).

2. Explică structura cuvintelor: "înveşmântaţi", "dănţuitorii", "numa",
(grădina) "mea", "despodobiţi".
3. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul "cavaleri" să fie complement de
agent, atribut substantival în Ac., nume predicativ în D+prepoziţie,
complement indirect în D, complement circumstanţial de timp în
G+prepoziţie, complement circumstanţial de cauză.
4. Precizează cazul cuvintelor: (în faţa) “lunii”, “grele”, (grărdina) “mea”, “ce"
(le-mprumută), "de primăveri".
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: din faţa (casei), toate, atâtea
(primăveri), de-a pururi, astfel, (în) care.
6. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: "ce" (le-mprumută), "de
primăveri", "de graţii", "asta", "de dănţuitorii".
7. Precizează felul predicatelor din strofa a II-a.
8. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor “stând” şi “căzute”.

II. Intr-o compunere ,de circa 2 pagini, caracterizeaza personajul principal

din povestirea ,,Planeta celor doi sori”.{aspectul diurn si nocturn al
ahrienilor)
Testul 27

Se dă textul:

Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă

Buchetele de trestii dormeau cu foşnet lin.
Era o lună plină în fiecare baltă,
Şi-n fiecare undă o piatră de rubin.

Iar nuferii, pe care lianele-i dezgroapă

Când i-a-nchegat în tremur lumina unui val,
Păreau luceferi galbeni, căzuţi adânc în apă
Să-nsemne calea lunei spre-ntunecatul mal.

Ostroave mari de umbră închipuiau corăbii

Iar papura, mişcată în treacăt de zefiri,
Nălţa mănunchi în aer tremurătoare săbii,
Prin pânza de lumină a undelor subţiri.

Şi broaştele semeţe cântau cu glasuri multe

Pe când, din înălţime, privindu-şi faţa-n lac,
Un nour singuratic stătea uimit s-asculte
Cum bat ca toaca toate şi-o clipă toate tac.
(George Topârceanu - Balta)

I.1. Scrie cinci cuvinte derivate cu sufixele: “-ui”, “-tor”, “-ime”, “-âş”, “-iza”.
2. Alcătuieşte două enunţuri în care să ai un substantiv provenit din
pronume
negativ, respectiv, din gerunziu (prin schimbarea valorii gramaticale
/conversiune).
3. Formulează patru enunţuri în care să foloseşti două omografe, respectiv,
două cuvinte omofone.
4. Găseşte câte un sinonim neologic pentru cuvintele “a arăta”, “mulţumire”,
“îndemânatic”, “legătură”, “înălţime”.
5. Scrie câte un sinonim frazeologic pentru cuvintele “amintire”, “a observa”,
“uneori”, “opinie”, “a incendia”.
6. Precizează sensurile paronimelor “depoziţie/dispoziţie”, “a eluda/a elida”
şi
alcătuieşte enunţuri cu ele.
7. Numeşte valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor: “o lună”,
“fiecare”, “luceferi”, “-şi” (privindu-şi),”pe care”.
8. Alcătuieste familia lexicală a cuvântului "umbra" (5 termeni).

II. Intr-o compunere ,de circa 2 pagini, caracterizeaza personajul principal

din povestirea ,,Planeta celor doi sori”.{aspectul diurn si nocturn al
ahrienilor)
 Fişă de lucru

Se dă textul:

Pe spate ne-am întins în iarbă: tu şi eu.

Văzduh topit ca ceara-n arşiţă de soare
Curgea de-a lungul peste mirişti ca un râu.
Tăcere-apăsătoare stăpânea pământul
Şi-o întrebare mi-a căzut în suflet până-n fund.
Ca să-l aud mai bine mi-am lipit
De glii urechea – îndoielnic şi supus –
Şi de sub glii ţi-am auzit
A inimii bătaie zgomotoasă.
Pământul răspundea.
(Lucian Blaga - Pământul)

1. Identifică, din text, cinci cuvinte care conţin diftongi, încercuindu-i.

2. Găseşte sinonimele cuvintelor: “văzduh”, “tăcere”, “stăpânea”, “îndoielnic”,
“supus”.
3. Arată cum s-au format cuvintele: “de-a lungul”, “apăsătoare”, “stăpânea”,
“îndoielnic”, “zgomotoasă”.
4. Extrage, din text, cinci părţi de vorbire diferite fără funcţie sintactică;
precizează-le felul.
5. Precizează cazul substantivelor: (în) “iarbă”, “tăcere”, (ca) “un râu”,
“urechea”, “a inimei”.
6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: “pe spate”, “topit”, “de-a
lungul”, “bine”, “ţi”(-am auzit).
7. Alcătuieşte câte un enunţ în care substantivul “inima” să îndeplinescă
următoarele funcţii sintactice: subiect, nume predicativ, complement
indirect, complement de agent şi complement circumstanţial de cauză.
8. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor: “în iarbă”, “văzduh”, “ca un
râu”, “mai bine”, “de glii”.

II. Argumentează, în minimum 150 de cuvinte, apartenenţa la gen.

 Fişă de lucru

Se dă textul:

Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic,

Rumenind străvechii codri şi castelul singuratic
Şi-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind în ropot –
De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot;
Pe deasupra de prăpăstii sunt zidiri de cetăţuie,
Acăţat de pietre sure un voinic cu greu le suie;
Aşezând genunchi şi mână când pe-un colţ, când pe alt colţ
Au ajuns să rupă gratii ruginite-a unei bolţi
Şi pe-a degetelor vârfuri în ietacul tăinuit
Intră – unde zidul negru într-un arc a-ncremenit.
Ci prin flori întreţesute, printre gratii luna moale
Sfiicioasă şi smerită şi-a vărsat razele sale;
Unde-ajung par văruite zid, podele, ca de cridă,
Pe-unde nu - părea că umbra cu cărbune-i zugrăvită.
Mihai Eminescu - Călin (file din poveste)

1. Identifică, în text, cinci figuri de stil diferite şi precizează-le.

2. Găseşte trei cuvinte care conţin diftongi şi două care conţin vocale în hiat.
3. Precizează numărul de litere şi de sunete din următoarele cuvinte:
“sfiicioasă”, “străvechii”, “fugind”, “cetăţuie”, “genunchi”.
4. Scrie sinonime contextuale pentru cuvintele: “străvechi”, “singuratic”,
“sclipesc”, “prăpăstii”, “tăinuit”.
5. Precizează valoarea morfologică a lui “i” din structura ,,cu cărbune-i
zugrăvită” şi alcătuieşte enunţuri cu alte patru valori morfologice ale
acestuia.
6. Rescrie subiectele primelor cinci propoziţii din text şi arată prin ce părţi
de vorbire sunt exprimate.
7. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor: “de jăratic”, “străvechii”,
“genunchi”, “luna”, “sale”.
8. Găseşte, în text, un predicat nominal .

II. Argumentează, în minimum 150 de cuvinte, apartenenţa la gen.