1.Parametrii unui semnal periodic. 4.Puterea medie. Modele liniarizate 9. caract statice de iesire ale tbj npn 13.
e de iesire ale tbj npn 13. Param spec amplific
Valoarea medie 𝑋0 (componenta de curent
continuu, sau componenta de frecvență
zero) 𝑋0 = 1 𝑇 ∫ (𝑡)𝑑𝑡 𝑇 0 , 𝑋0=𝑎0 Valoarea
efectivă reală 𝑋𝑒𝑓 (notată și 𝑋𝑅𝑀𝑆, de la
prescurtarea RMS – Root Mean Square):
𝑋𝑒𝑓 = 𝑋𝑅𝑀𝑆 = √ 𝑖 𝑇 ∫ 𝑥 2(𝑡)𝑑𝑡
Dezvoltarea in serie Fourier :
𝑥(𝑡) = 𝑥(𝑡 + 𝑇)
(𝑡) = 𝑎0 + ∑ (𝑎𝑛 cos 𝑛𝜔𝑡 + 𝑏𝑛 sin 𝑛𝜔𝑡)
𝑎0 = 1/ 𝑇 ∫ (𝑡)𝑑𝑡 = 1 /2𝜋 ∫ 𝑥(𝜛𝑡)𝑑𝑡(𝜛𝑡)
𝑎𝑛 = 2/ 𝑇 ∫ (𝑡) cos 𝑛𝜛𝑡 𝑑𝑡 = 1 /2𝜋 ∫ 𝑥(𝜛𝑡) disipata in blocare PC=puterea medie
cos 𝑛𝜛𝑡 𝑑(𝜛𝑡)
𝑏𝑛 = 2/ 𝑇 ∫ (𝑡) sin 𝑛𝜛𝑡 𝑑𝑡 = 1/ 2𝜋 ∫ 𝑥(𝜛𝑡) sin tranzactiilor din blocare in conductie si din
𝑛𝜛𝑡 𝑑(𝜛𝑡)
2.Dioda semiconductoare cu jonctiune:
Caracteristica diodei semiconductoare
reprezintă dependența 𝑖𝐴 = 𝑖𝐴(𝑢𝐾𝐴) atâ ca
relatie matematica cat si ca grafic la
alimentarea diodei cu o sursa de tensiune
continua E, reglabila in trepte de la valori
negative la zero și la valori pozitive.
Experimental, perechile de puncte 𝑢𝐾𝐴,𝐴 în
planul 𝑖𝐴 = 𝑖𝐴(𝑢𝐾𝐴)
Poliarizare diodei se realizeaza prin
conectarea ei la o sursă de tensiune
continuă E
3.Calculul PSF
Metoda analitică iterativă permite
determinarea PSF-ului din sistemul (A2.2) în este:
pași:
Pasul 1:
𝑢𝐴𝐾1=0 => 𝐼𝐴1 = (− 1 ) 𝑢𝐴𝐾1 + 𝐸 𝑅 = 𝐸 𝑅 La comutarea in intervalul 𝑡𝑓, se obtine in 𝑃𝑐𝑐 𝑚𝑎(𝑘 − 𝑘 2𝜋 4 )
= 12𝑉 3𝐾Ω = 4𝑚𝐴
Pasul 2:
𝑢𝐴𝐾2 = 𝑚𝑉𝑡 ln 𝐼𝐴1 𝐼𝑠 = 1,5 ∙ 0,025𝑉 ln 4 ∙ Puterea medie disipata in intervalul 𝑡𝑓 este: 𝑃𝑇| 𝑘= 2 𝜋 = 1 𝜋 𝑃𝑐𝑐 𝑚𝑎𝑥, fiecare tranzitor, valorile coeficientilor de amplificare si
10−2𝐴 10−9𝐴 = 0,57𝑉
Pasul 3:
𝐼𝐴2 = (− 1 ) 𝑢𝐴𝐾2 + 𝐸 𝑅 = (− 1 3𝐾Ω ) ∙
0,57𝑉 + 12𝑉 3𝐾Ω ≅ 3,81𝑚𝐴
Pasul 4:
𝑢𝐴𝐾2 = 𝑚𝑉𝑇 ln 𝐼𝐴2 𝐼𝑆 = 1,5 ∙ 0,025𝑉 ln
3,81∙10−3𝐴 10−9𝐴 =0,5682V
Pasul 5:
𝐼𝐴3 = (− 1 ) 𝑢𝐴𝐾3 + 𝐸 𝑅 = (− 1 3𝑘Ω ) ∙
0,56824𝑉 + 12𝑉 3𝐾Ω ≅ 3,81058 𝑚𝐴
Pasul 6:
𝑢𝐴𝐾3 = 𝑚𝑉𝑡 ln 𝐼𝐴1 𝐼𝑠 = 1,5 ∙ 0,025𝑉 ln 4 ∙
10−2𝐴 10−9𝐴 = 0,57𝑉 = 𝑢𝐴𝐾2
Deoarece 𝑢𝐴𝐾3 = 𝑢𝐴𝐾2, algoritmul se
oprește aici.
14. circuite cu reactie
𝑃𝐷=𝑃𝑂𝑁+𝑃𝑂𝐹𝐹+𝑃𝐶 PON=puterea medie
disipata in conductie POFF=puterea medie
disipata in conductie, adica in timpul
conductie in blocare. Consideram POFF=0,
daca 𝑖𝐴=0 si 𝑃𝐶=0 deoarece timpul de
tanzitie este 0, rezulta: 𝑃𝐷=𝑃𝑂𝑁= 1 /𝑇 ∫
𝑃𝑂𝑁 (𝑡)𝑑𝑡 𝑇 0 = 1 𝑇 ∫ 𝑖𝐴 (𝑡) ∗ 𝑢𝐴𝐾 𝑇 0 𝑑𝑡= 1
𝑇 ∫ (𝑉𝐷 + 𝑅𝑂𝑁 ∗ 𝑖𝐴(𝑡)) ∗ 𝑢𝐴𝐾𝑑𝑡 𝑇 0 = 1 𝑇
𝑉𝐷 ∫ 𝑢𝐴𝐾(𝑡)𝑑𝑡 + 𝑇 0 𝑅𝑂𝑁 ∗ 1 𝑇 ∫ 𝑖𝐴 (𝑡)𝑑𝑡 𝑇
0 =𝑉𝐷𝐼𝐴 + 𝑅𝑂𝑁𝐼𝐴.𝑒f
5.Tranzistorul bip cu jonc
Relatia generala intre curentii din emitor,
baza si colector este : 𝑖𝐸 = 𝑖𝐵 + 𝑖𝐶, iar
relatia generala intre tensiunile dintre cei
trei electrozi se afla scriind teorema Kirchoff
2 in jurul tranzistorului
𝑢𝐸𝐶 − 𝑢𝐸𝐵 + 𝑢𝐶𝐵 = 0, pe tranzistorul pnp
𝑢𝐶𝐸 − 𝑢𝐵𝐸 + 𝑢𝐶𝐵 = 0, pe tranzistorul npn
Cum 𝑢𝐸𝐶 = −𝑢𝐶𝐸, 𝑢𝐸𝐵 = −𝑢𝐵𝐸, 𝑢𝐶𝐵 =
−𝑢𝐵c
6. Regimurile de functionare ale tbj
7. tbj reg de comutatie
𝑖𝐶 = 𝐼𝐶𝑀 𝑡 𝑡 , unde 𝐼𝐶𝑀 = 𝐸𝐶 𝑅
𝑢𝐶𝐸 = 𝐸𝐶 − 𝑖𝐶𝑅 = 𝐸(1 − 𝑡 𝑡𝑟 )
Puterea medie la comutarea in conductie rezultând randamente 𝜂 ∈ [0; 78,5]%
𝑃𝑟 = 1 𝑇 ∫ 𝑝𝑓 (𝑡)𝑡 𝑡𝑟 0 = 1 𝑇 ∫ 𝑖𝐶𝑢𝐶𝐸𝑑𝑡
= 𝐼𝐶𝑀𝐸𝐶𝑡𝑟 6𝑇
mod asemanator
𝑖𝐶 = 𝐼𝐶(1 − 𝑡 𝑡𝑓 ) si 𝑢𝐶𝐸 = 𝐸𝐶 𝑡 𝑡𝑓
𝑃𝑟 = 1 𝑇 ∫ 𝑝𝑓 (𝑡)𝑡 𝑡𝑓 0 = 1 𝑇 ∫ 𝑖𝐶𝑢𝐶𝐸𝑑𝑡 𝑡𝑓 0
= 𝐼𝐶𝑀𝐸𝐶𝑡𝑓 6𝑇
Puterea medie disipată de tranzistor se
poate exprima:
𝑃𝑇 = 𝑡𝑓 + 𝑡𝑟 𝑇 (𝑃𝑟 + 𝑃𝑓) = (𝑡𝑟 + 𝑡𝑓)𝐶𝑀𝐸𝐶 12. Amplificatorul diferential realizat cu TBj banda larga.
6𝑇 =≫ 𝑝𝑟 (𝑡) = 𝐼𝐶𝑀𝐸𝐶 ( 𝑡 𝑡𝑟 − 𝑡 2 𝑡𝑟 2 )
𝑝𝑓 (𝑡) = 𝐼𝐶𝑀𝐸𝐶 ( 𝑡𝑓 − 𝑡 2 𝑡𝑓 2 )
8. marimi si caract de intrare ale tbj
Familia de caracteristici de transfer 𝑖𝐶 = 𝑖𝐶 Teoretic coeficientul de amplificare A al
(𝑢𝐸𝐵) pentru TBJ tip pnp si 𝑖𝐶 = 𝑖(𝑢𝐸𝐵) unui amplificator ideal nu depinde de
pentru npn, având 𝑖𝐵=constant si frecventa 𝑓 = 𝜔 2𝜋 ⁄ a semnalului de intrare
𝑢𝐶𝐸=const.=parametru aplicat 𝑢𝑖 = 𝑈𝑖 sin 𝜔𝑡. In realitate,
coeficientul de amplificare se mentine
constant doar intr-un anumit domeniu de
frecventa.
Conform standardelor internationale se
defineste banda de frecventa a Expresia matematica a amplificarii unui
amplificatorului prin relatia 𝐵 = 𝑓𝑆 − 𝑓𝑖 (fs – amplificator cu reactie se poate deduce
frecventa limitei superioare ; fi – frecventa scriind relatia matematica intre marimi
limitei inferioare) Ambele fiind definite ca 𝐴 = 𝑋0⁄𝑋𝑖
frecvente la care amplitudinea A scade la 𝐴0 = 𝑋0⁄𝑋𝑖
0,767 din valoarea maxim ideală 𝐴0 ceea ce 𝛽 = 𝑋𝑟⁄𝑋0
in decibeli inseamna o scadere cu 3 dB. 𝑋𝜀 = 𝑋𝑖 – 𝑋𝑟
Impedanțele de intrare si de iesire: Rezultă succesiv expresia matematică a
- Impedanta de intrare este definită astfel: dependentei 𝐴 = (𝐴0, 𝛽):
Pentru amplificatoarele de c.c: 𝐴 = 𝑋0 𝑋𝑖 = 𝑋0 𝑋𝜀+𝑋𝑟 = 𝑋0⁄𝑋𝜀 1+
10. calc rand amp clasa A 𝑍𝑖 = 𝑈𝑖 𝐼𝑖
(𝑋𝑟⁄𝑋0)∙(𝑋0⁄𝑋𝜀) = 𝐴0 1+𝛽∙𝐴0 ;
Determinarea randamentului Pentru amplificatoarele de c.a:
-Amplificarea 𝐴 a amplificatorului cu reactie
amplificatorului in clasa A cu cuplaj RC este 𝑧𝑖 = 𝑈𝑖 𝐼𝑖 = 𝑈𝑖𝑒 𝑗𝜑𝑢𝑖 𝐼𝑖𝑒 𝑗𝜑𝑖𝑖 = 𝑈𝑖 𝐼𝑖 𝑒 𝑗(𝜑𝑢𝑖
este intotdeauna mai mica decat
efectuata in ipoteza amplificatorului ideal, −𝜑𝑖 𝑖 ) = 𝐴𝑢𝑒 𝑗𝜑𝑍𝑖
amplificarea 𝐴0 a amplificatorului fara
care are sarcina statică si cea dinamica de - Impedenta de iesire este definita astfel
reactie, deci introducerea reactiei are ca
valoare R. In c.c punctul static de Pentru amplificatoarele de c.c.:
singur dezanvantaj scaderea amplificării 𝐴0
functionare M are coordonatele 𝐼 , 𝑈𝐶𝐸. La 𝑍0 = 𝑈0 𝐼0
de (1+𝛽 ∙ 𝐴0) ori.
aplicarea unui semnal alternativ sinusoidal Pentru amplificatoarele de c.a.:
Se noteaza prin 𝑇 = 𝛽 ∙ 𝐴0 transmisia pe
𝑢𝑖 la intrarea acestuia, la iesirea in circuitul 𝑧0 = 𝑈0 𝐼0 = 𝑈0𝑒 𝑗𝜑𝑢0 𝐼0𝑒 𝑗𝜑𝑖0 = 𝑈0 𝐼0 𝑒
buclă
de sarcină se obtine un curent : 𝑖𝐶 = 𝑘𝐼𝐶𝑀 (𝜑𝑢0 −𝜑𝑖0 ) = 𝐴𝑢𝑒 𝑗𝜑𝑍0
Factor de reacție: 𝐹 = 1 + 𝛽 ∙ 𝐴0 = 1 + 𝑇
sin 𝜔𝑡, unde k∈ (0,1), iar 𝐼𝐶𝑀 = 𝐼𝐶 = Gradul de distorsiune
-pentru amplificatoarele fără reacție care au
𝑈𝐶𝐸⁄𝑅, fiind valoarea maxima a curentului Ideal, semnalul 𝑥0(t) de la iesirea unui
modulu amplificării
amplificat. amplificator se obtine printr-o multiplicare
Puterea de semnal este: de k ori si o intarziere de 𝜏 a semnalului 𝑥𝑖 15. efectele reactiei neg: destb ampl
𝑃𝑆 = 1 2𝜋 ∫ (𝑘𝐼𝐶𝑀 sin 𝜔𝑡) 2𝜋 0 𝑅(𝜔𝑡) = 𝑘 2 (t) de la intrarea amplificatorului:
Desensibilizarea amplificatorului
𝐼𝐶𝑀 2 𝑅 2 = 𝑘 2𝐸𝐶𝐼𝐶 4 , iar 𝑃𝑐𝑐 = 𝐸𝐶𝐼𝐶 𝑥0(t)=k*𝑥𝑖 (t- 𝜏). In realitare,
Amplificarea 𝐴0 a amplificatorului fără
Randamentul amplificatorului clasă A cu amplificatoarele reale pot introduce
reacție este sensibil la modificarea
cuplaj RC: 𝜂 = 𝑃𝑆 𝑃𝐶𝐶 = 𝑘 2 4 , valoarea distorsiuni, adica se strica/se modifica
conditiilor de functionare precum si la
maximă obținându-se pentru k=1, anume forma semnalului de intrare.
dispersia in timp si cu temperatura a
𝜂=0,25. Distorsiunile si clasifica in distorsiuni liniare parametrilor dispozitivelor electronice.
Randamentul este influențat de mărimea su neliniare.
Amplificarea 𝐴 a amplificatorului cu reactie
semnalului amplificat 𝜂 ∈ (0 ÷ 0,25), avand Distorsiunile linare se clasifica la randul lor
este mai putin sensibil, deoarece variatia sa
o valoare maxim destul de mica. Puterea de distorsiuni de amplitudine si de faza.
relativa 𝑑𝐴⁄𝐴 este:
c.c. cunsumată de la sursă si care nu este Evitarea distorsiunilor liniare se face daca
𝑑𝐴 𝐴 = 𝑑𝐴 𝑑𝐴0 ∙ 𝑑𝐴0 𝐴 = 𝑑 𝑑𝐴0 ( 0
transformata in putere de semnal se disipa amplificatorul lucreaza in banda sa de
1+𝛽∙𝐴0 ) ∙ 𝑑𝐴0 𝐴0⁄(1+𝛽∙𝐴0) = 1 𝐹 ∙ 𝑑𝐴0 𝐴0
pe tranzistorul amplificator, 𝑃𝑇:
frecventa, unde amplificarea se considera Cresterea benzii de frecventa a
𝑃𝑇 = 𝑃𝐶𝐶 − 𝑃𝑆 = 𝐸𝐶 ∙ 𝐼𝐶 − 𝑘 2𝐸𝐶𝐼𝐶 4 = aproximativ constanta. amplificatorului
𝐸𝐶𝐼𝐶 (1 − 𝑘 2 4 ) = 𝑃𝑐𝑐 𝑚𝑎𝑥(1 − 𝑘 2 4 ) Distorsiunile neliniare se datoreaza Produsul amplificare – bandă al unui
Puterea disipată pe tranzistor este maxima neliniaritatilor caracteristicilor dispozitivelor
amplificator este constant, adica 𝐴0 ∙ 𝐵0 =
in absenta semnalului de intrare (k=0), 𝑃𝑇 electrice ce compun amplificatorul si sunt
𝐴 ∙ 𝐵=cst.
𝑚𝑎𝑥 = 𝑃𝑐𝑐 𝑚𝑎𝑥 si minima pentru semanl evaluate prin gradul de distributie THD= √∑
In relatie s-au notat prin 𝐵0 = [𝑓0 , 𝑓0𝑠 ] –
maxim (k=1), 𝑃𝑇 𝑚𝑖𝑛 = 0,75𝑃𝑐𝑐 𝑚𝑎x 𝑝𝑖 ∞ 2 𝑖=2 𝑝1 ∗ 100[%], parametru specific banda de frecventa a amplificatorului fara
semnalelor, toate freferitoare la semnalul reactie, unde 𝑓0𝑖 este frecventa limita
11. Calculul randamentului amplificatorului de iesire.
inferioara si 𝑓0𝑠 este frecventa limita
clasa B: Clasificarea amplificatoarelor se poate face superioara ale amplificatorului fara reactie,
𝜂 = 𝑃𝑠 𝑃𝑐𝑐 = 𝑘 ∙ 𝜋 4 , unde k∈ (0,1)
dupa mai multe criterii, pe baza si prin B=[𝑓𝑖 , 𝑓𝑠 ] – banda de frecventa a
parametrilor amplificatorului: amplificatorului cu reactie; 𝑓𝑖 este
Puterea 𝑃𝑇 disipată de cele două
tranzitoare, considerate aici ca fiind
A. In functie de natura semnalului de frecventa limită inferioara si 𝑓𝑠 este
𝑡𝑟 0 intrare si de iesire avem: amplificatoare de frecventa limita superioara ale
simetrice ca parametri, este: curent alternativ si amplificatoare de curent amplificatorului cu reactive
𝑃𝑇 = 𝑃𝑐𝑐 − 𝑃𝑠 = 2𝑘𝐸𝑐 2 𝜋𝑅 − 𝑘 2𝐸𝑐 2 2𝑅 = continuu.
B. In functie de marimile electrice alese ca
Unde 𝑃𝑐𝑐 𝑚𝑎𝑥 = 𝑃𝑐𝑐|𝑘=1 = 2 𝐸𝑐 2⁄𝜋𝑅. semnal de intrare si de iesire, precum si
Puterea maximă disipată este 𝑃𝑇 𝑚𝑎𝑥 =
independenta de intrare si de iesire avem:
în condiții de simetrie, disipând jumătate amplificatoare de tensiune, de curent.
din această putere.
C. In functie de latimea benzii de frecventa
avem: amplificatoare de banda ingusta, de
𝐵 = 𝐵0 𝐴0 𝐴 = 𝐵0 𝐴0 𝐴0⁄(1 + 𝛽𝐴0) = 𝐵0 (1 +
La acest amplificator variatiile simetrice de D. In functie de pozitia benzii de frecventa 𝛽𝐴0 ) = 𝐹 ∙ 𝐵0
parametrii, produc variatii simetrice la Creșterea raportului semanl-zgomot al
avem: amplificatiare de joasa frecventa(JF),
iesire. Astfel la modificarea de temperaturii de medie frecventa(MF), de inalta amplificatorului
ambiante cele doua denumiri baza emitor frcventa(IF), de foarte inalta frecventa(FIF). In sens larg, prin zgomot se intelege orice
𝑈𝐵𝐸1 𝑈𝐵𝐸2 variaza simultan la iesire semnal parazit 𝑋𝑧 care poate intra in
E. In functie de amplitudinea semnalelor de
efectul in tensiunea definita fiind anulata. intrare , implicit de existenta sau nu a amplificatorul de reactie. Exista 2 situatii:
Curentul prin rezistanta 𝑅𝐸 ramane - Daca zgomotul intra in amplificatorul cu
distorsiunilor, avem: amplificatoare de
constant. 𝐴𝑑 = ∆𝑢𝑜 ∆𝑢𝑖 ≅ 𝑅𝐸𝑇𝑜 𝑉T reactie suprapus peste semnalul util 𝑋 ,
semnal mic,numite si amplificatoare liniare
atunci reactia negativa nu are nici un efect
si amplificatoare de semnal mare,numite si
asupra raportului semnalului zgomot 𝑋𝑖⁄𝑋𝑧
amplificatoare neliniare.
(in acest caz este necesara introducerea
F. In functie de tipul dispozitivelor electrice
unui filtru la intrarea amplificatorului cu
utilizare in constructia amplificatorului
reactie)
avem: amplificatoare realizate cu TBJ, cu
- Daca zgomotului apare intr-un punct din
TEC si amplificatoare mixte.
interiorul amplificatorului cu reactie, atunci
G. In functie de modul de realizare a
reactia are efect de micsorare a raportului
amplificatorului, avem: amplificatoare
semnal-zgomot.
realizare cu componente discrete,
Se considera amplificatorul fara reactie ca
amplificatoare integrate
fiind alcatuit din 2 etaje de amplificare
H. In functie de numarul etajelor de
conectate in cascada.
amplificare, avem: amplificatoare realizare
cu un singur etaj de amplificare si cu mai
mult etaje de amplificare.
16.topologii cu reactie
In absenta zgomotului, amplificarea
amplificatorului fara reactie este:
𝐴0 = 𝐴01 ∙ 𝐴02
Raportul semnal-zgomot de la iesirea
amplificatorului cu reactie se calculeaza
folosind relatia
𝑋0(𝑖) 𝑋0(𝑧) = 𝐴01 ∙ 𝑋𝑖 𝑋𝑧
In prezenta zgomotului (𝑋𝑧 ≠ 0)
amplificarea amplificatorului cu reactie se
poate calcula folosind principiul
superpozitiei:
𝑋0 = 𝑋0(𝑖) + 𝑋0(𝑧) = 𝐴01 ∙ 𝐴02 1 + 𝛽(𝐴01 ∙
𝐴02) 𝑋𝑖 + 𝐴02 1 + (𝛽 ∙ 𝐴01)𝐴02 𝑋𝑧
Modificarea impedanțelor de intrare si de
iesire ale amplificatorului
Amplificatorul cu reactie are impedanta de
intrare notata 𝑍𝑖 si impedanta de iesire
notata 𝑍0 modificate fata de impedanta de
intrare 𝑍𝑖0 si impedanta de iesire 𝑍00 a
amplificatorului fara reactie.
16. Topologii de amplificatoare cu reactie
In functie de modul de conectare in serie
sau in paralel la intrarea sau la iesirea unui
amplificator cu reactie sau fara rezulta cele
4 topologii posibile ale amplificatoarelor cu
reactie:
-topologia de reactie serie-paralel
𝐴𝑖 = 𝐼0 𝐼 ⁄ 𝑖
𝐴0𝑖 = 𝐼0 𝐼 ⁄ 𝜀
𝛽𝑖 = 𝐼𝑟⁄𝐼0
𝑍𝑖 = 𝑍𝑖0 (1 + 𝛽𝑖 ⁄ ∙ 𝐴0𝑖) = 𝑍𝑖0⁄𝐹
𝑍0 = 𝑍00 ∙ (1 + 𝛽𝑖 ∙ 𝐴0𝑖) = 𝐹 ∙ 𝑍00
Tipologia de reactie serie-serie:
𝐴𝑌= 𝐼0 𝑈𝑖
𝐴0𝑦= 𝐼0 𝑈𝜀
𝛽𝑧= 𝑈𝑟 𝐼0
𝑍𝑖=𝑍𝑖0*(1+𝛽𝑧*𝐴0𝑦)=𝐹*𝑍𝑖0
𝑍0=𝑍00*(1+𝛽𝑧*𝐴0𝑦)= 𝐹*𝑍00
Tipologia paralel-serie
𝐴𝑖= 𝐼0 𝐼𝑖
𝐴0𝑖= 𝐼0 𝐼𝜀
𝛽𝑧= 𝐼𝑟 𝐼0
𝑍𝑖=𝑍𝑖0*(1+𝛽𝑧*𝐴0𝑖 )=𝑍𝑖0/𝐹
𝑍0=𝑍00*(1+𝛽𝑧*𝐴0𝑦)= 𝐹*𝑍00
17. Oscilatoare RC
In functie de topologia retelei exista exista
oscilatoare RC cu retea Wien, cu retea de
defazare trece-jos, cu retea in T-podit.
Oscilatoarele RC sunt utilizate in joasa
frecventa, reproductibilitatea lor
tehnologica este simpla plaja de valori ale
frecventei este larga ce poate fi reglata prin
modificarea valorilor componentelor
electrice R sau C daca stabilitatea ei este
scazuta
Retea Wien
𝐴0 = 1 + 𝑅𝑅2 𝑅𝑅1 (amplificator in
tensiune)
𝑂𝑠𝑐𝑖𝑙𝑎𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑢 𝐴.𝑂. 𝑠𝑖 𝑟𝑒ț𝑒𝑎 𝑅𝐶 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑎𝑐𝑡𝑖𝑒
𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑝 𝑊𝑖𝑒𝑛:
shema pentru evidentierea punții Wien:
Detereminarea frecventei de oscilatie
𝑓0 = 𝜔0 2𝜋 = 1 2𝜋 ∙ √𝑅1𝑅2𝐶1𝐶2
18. Operatorul LC.
Oscilatoarele LC au frecventa de oscilatie
mai mare si mai stabile si furnizeaza
semnalecu continut mare de armonici, plaja
de valori in care poate fi reglata frecventa
de oscilatie e mai redusa decat la
rezistoarele RC.
Au o arie larga de aplicatii in incalzirile
dielectrica si inductiva.
𝐴0 = − 𝑈0 𝑈𝑖 = − 𝑈0 𝐼0 ∙ 𝐼0 𝑈 , unde –
provine din faptul ca TBJ e conectat EC si
difazeaza pe 𝑈0 fata de 𝑈𝑖 cu 𝜋.
19. Oscilator de relaxare generator de unda 24. Redresor bifazat comandat 28. stab reactie serie
dreptunghiulara si exponentiala realizat de Cele doua tiristoare 𝑇1𝑠𝑖 𝑇2 pot fi Principiul de functionare al stabilizatoarelor
Ao saturat. comandate de acelasi circuit integrat cu reactie este acelasi pentru ambele tipuri
22. Filtre trece jos pentru redresoare specializat. Formele de unda arata ca pe de stabilizatoare cu reactie. Parametrul
Permite obtinerea unor oscilatii Formula de unda a tensiunii redresate 𝑢𝑑 si alternanta pozitiva a tensiunii de alimentare reglat din care traductorul Trad preia o
dreptunghiulare precum si a unor oscilatii curentul redresat 𝑖𝑑 pentru toate tipurile de u conduce tiristorul 𝑇1care este comandat fractie k𝑢0 este comparat cu tensiunea de
exponentiale bipolare. Mentionam ca redreesoare studiate arata ca ele nu sunt in conuctie la momentele unghiulare 𝛼, referinta generata de blocul 𝑈𝑟𝑒𝑓 rezultand
generatoarele de tensiune dreptunghiulara continue ci prezinta ondulatii numile 2𝜋+𝛼, 4𝜋 + 𝛼.. iar pe alternanta pozivita din diferenta tensiunea de eroare: 𝜀 = 𝑘𝑢0 –
au o arie deosebit de mare de utilizare, pulsatii.(desen) Acest lucru se reflecta si in conduce 𝑇2comandat la momentele 𝜋 + 𝛼, 𝑈𝑟𝑒𝑓
inclusiv in aplicatiile privind prelucrarea dezvoltarea in serie Fourier a tensiunilor 3𝜋 + 𝛼. Valuarea medie a tensiunii Eroarea 𝜀 rezultata se aplica la intrarea
digitala a semnalelor. redresate care arata ca pe langa redresate: 𝑈𝑑∝= 1 𝑇 ∫ 𝑢𝑑 𝑇 0 (t)dt=1 𝜋 ∫ amplificatorului de eroare AE, rezultand la
Amplificatorul operational este alimentat la componenta continua 𝑈𝑑 utila, apar 𝑈𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡𝑑𝑡(𝜔𝑡) 𝜋 ∝ = 𝑈 𝜋 (1+cos𝛼) Valuarea iesirea acestuia eroarea amplificata de a ori,
valori apropriate dar mai mici de tensiunile armonicele nedorite 𝑢𝑛𝑑. De regula, medie a curentului redresat pt cazul sarcinii adica 𝑎𝜀 care la randul ei va comanda
de alimentare diferentiale. ∓ , fiind realizat componenta fundamentala are cea mai rezistive: 𝑈𝑑∝,𝑒𝑓=√ 1 𝑇 ∫ 𝑢𝑑 2 𝑇 0 (𝑡)dt=√ 1 elementul regulator ER ce va modifica
cu AO saturat capatand astfel functia de amre amplitudine si de aceea se defineste 𝜋 ∫ (𝑈𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡) 2𝑑(𝜔𝑡) 𝜋 𝛼 = 𝑈 √2 √𝜋 − 𝛼 + tensiunea de iesire 𝑢0 in sensul compensarii
comparator factorul pulsatie 𝐾𝑑, cafiind raportul 𝑠𝑖𝑛2𝛼 2 Puterea medie furnizata in sarcina ei.
Functia 1 comparator cu AO saturat poate procentual dintre amplitudinea 𝑃𝑑: 𝑃𝑑=𝑈𝑑𝛼*𝐼𝑑= 𝑈 2 𝑅𝜋2 (1 + 𝑐𝑜𝑠𝛼) 2 𝑈0 = 𝑈𝑟𝑒𝑓 𝑘 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡
fi descrisa: componentei fundamentale a tensiunii In acest caz, eroarea este: 𝜀 = 𝑢𝐵𝐸2 = 𝑘𝑢0 −
redresate 𝑈𝑑1 si valuarea medie a tensiunii 𝑈𝑟𝑒 , in care k=𝑅4/𝑅3 + 𝑅4 si 𝑈𝑟𝑒𝑓 = 𝑢𝑧 .
redresate 𝑈 : 𝑈𝑝 = 𝑈𝑑1 𝑈𝑑 ∗ 100[%]. Eroarea amplificata a𝜀 este curentul de
Marimea admisa a factorului de pulsatie colector al tranzistorului 𝑇2, anume 𝑖𝐶2 =
depinde de tipul sarcinii. De exemplu, daca 𝛽2𝑖𝐵2 unde 𝛽2, este factorul de amplificare
sarcina este un amplificator de putere clasa in curent al lui 𝑇2.
B factorul de pulsatie maxima admisibila are Pentru a explica functionarea schemei sa
valori cuprinse intre 0,5% si 2%, iar daca presupunem ca la un moment dat
sarcina este un amplificator de tensiune de tensiunea de iesire 𝑢0 creste. Atunci
𝑢0 (𝑡) = { +𝐸, 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑢 + > 𝑢 – joasa frecventa atunci 𝐾𝑑 ∈ [0,01%, 0,05%]. fractiunea k𝑢0 creste si ea, deci eroarea 𝜀 =
−𝐸, 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑢 + < u- La redresoarele monofazate 𝐾𝑑 depaseste 𝑘𝑢0 − 𝑈𝑟𝑒𝑓 creste. Tranzistorul 𝑇2 va
20. Redresor monofazat monoalternanta cu mult gama de valori admisibile si de conduce in regiunea sa liniara (RAN) la
necomandat pe sarc rezistiva aceea intre redresor si sarcina trebuie sa se curenti 𝐼𝐶2 mai mari in detrimentul
Redresoarele sunt cunoscute in electronica introduca un filtru trece jos al carui rol este 26. Stabilizatoare elec liniare: def, param curentului de baza a lui 𝑇1 care are expresia
de putere sub denumirea de convertoare sa retina componenta continua si sa elimine Sursele liniare de electroalimentare sunt 𝑖𝐵1 = 𝑖 − 𝑖𝐶2si va scadea. Astfel, tranzistorul
c.a si c.c. teoretic toate armonicile tensiunii reprezentate de surse electronice de 𝑇1 conduce mai putin, curentul de emitor al
𝑢 = 𝑢2 = 𝑢1 = 𝑈 sin 𝜔𝑡 redresate, respectiv ale curentului redresat. tensiune/curent de functionare in cc. Daca lui 𝑇1care este 𝑖𝐸1 = 𝛽1𝑖𝐵1va scadea si
Variantele cele mai simple de filtru trece jos marimea de iesire de exemplu, tensiunea atunci curentul prin sarcina R care este 𝑖0 =
contin fie un conductor C, fie bobina L . in este mentinuta constanta, sursa se numeste 𝑖𝐸1 − 𝑖𝑅2 − 𝑖𝑅3va scadea si el. Aceasta
practica se utilizeaza fltre complexe pentru stabilizator. Sursele liniare stabilizate se pot ultima scadere determina scaderea
redresarea ambelor marimi redresate 𝑢𝑑 si clasifica in stabilizatoare parametrice si tensiunii de iesire 𝑢0 = 𝑅𝑖0.
𝑖𝑑. stabilizatoare cu reactie. Stabilizatoarele
parametrice sunt surse liniare de tensiune
ce nu utilizeaza principiul reactiei negative
Regimul de tensiune
ci contin diode Zener, numite si diode
𝑈𝑑 = 1 𝑇 ∫ 𝑢𝑑 (𝑡)𝑡 𝑇 0 = 1 2𝜋 ∫ 𝑈 sin
stabilizatoare de tensiune, care polarizate
𝜔𝑡𝑑(𝜔𝑡) 𝜋 0 = 𝑈 𝜋 ≅ 0,318𝑈
invers pastreaza la borne o tensiune Uz ,
Dezvoltare in serie Fourier
𝑢(𝑡) = 𝑈𝑑 + ∑(𝑎𝑛 cos 𝑛𝜔𝑡 + 𝑏𝑛 sin 𝑛𝜔𝑡) ∞ egala cu tensiunea de strapungere UBR a
dispozitivului. Uz=-uAK= -UBR Exemple de
𝑛=1 = 𝑈 𝜋 + 𝑈 2 sin 𝜔𝑡 − 2𝑈 3𝜋 cos 2𝜔𝑡 +..
stabilizatoare parametrice: Stabilizatorul in
Regimul de curent este alcatuit din marimi
cascada, Stabilizatorul cu compresarea
specifice similare tensiunii redresate 𝑢𝑑.
efectului termic, Stabilizatorul parametric in
𝑖𝑑(𝑡) = 𝑢𝑑(𝑡)⁄𝑅
punte. Stabilizatoare cu reactive = surse
Regimul de putere
liniare cu reactive negative sunt cele mai
𝑃𝑑 = 𝑈𝑑 ∙ 𝐼𝑑 = (𝑈⁄𝜋) ∙ (𝑈⁄𝜋𝑅) = 𝑈 2 (𝜋 2 ⁄ 𝑅)
utilizate in prezent, mai ales sub forma de
𝑃𝑠 = 1 𝑇 ∫ (𝑡)𝑖𝑑(𝑡)𝑑𝑡 𝑇 0 = 1 2𝜋 ∫ 𝑈 sin 𝜔𝑡 ∙ 23.Redresor bifazat necomandat
circuit integrat liniar. Ele sunt de doua
𝑈 𝑅 sin 𝜔𝑡 𝑑(𝜔𝑡) 𝜋 0 = 𝑈 2 4𝑅 Pentru imbunatatirea parametrilor
tipuri: Stabilizatoare series i stabilizatoare
Randamentul redresorului redresoarelor monoalternanta utilizeaza
𝜂 = 𝑃𝑑 𝑃𝑠 = 40,5% redresoare bifazate bialternanta cu punct paralele. Principiul de functionare al
stabilizatoarelor cu reactive este acelasi
median si redresoare monofazate
21. Redresor monofazat monoalternanta bialternanta in puncte. Se numeste bifazat pentru ambele tipuri de stabilizatoare .
comandat pes arc rezistiva deoarece transformatorul are doua
Tiristorul primeste pe electrodul poarta un secundare egale ca numar de spire intre ele,
curent de comanda 𝑖𝐺 sub forma unui primul fiind monofazat. Pentru un raport de
impuls la momentul unghiular 𝛼 fara de transformare n=1, exista rellatia intre
care, chiar daca tiristorul este polarizat tensiuni: 𝑢1 = −𝑢2 = 𝑢 = 𝑈𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡.
direct , nu poate intra in conductie.
Valuarea medie a tensiunii redresate:
𝑈𝑑∝= 1 𝑇 ∫ 𝑢𝑑 𝑇 0 (t)dt=∫ 𝑈𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡𝑑𝑡(𝜔𝑡) 𝜋
∝ = 𝑈 2𝜋 (1+cos𝛼)
Valuarea efectiva a tensiunii redresate:
𝑈𝑑∝,𝑓=√ 1 𝑇 ∫ 𝑢𝑑 2 𝑇 0 (𝑡)dt=√ 1 2𝜋 ∫
(𝑈𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡) 2𝑑(𝜔𝑡) 𝜋 𝛼 = 𝑈 2 √𝜋 − 𝛼 + 𝑠𝑖𝑛2𝛼 2 27.Stabilizator parametric cu diode Zener
Valuare medie a curentului redresat: stabilizatoarele parametrice sunt surse
𝐼𝑑= 1 𝑇 ∫ 𝑖(𝑡)𝑑𝑡 𝑇 0 = 𝑈𝑑𝛼 𝑅 = 𝑈 2𝜋𝑅 liniare de tensiune ce nu utilizeaza principiul
(1+cos𝛼) reactiei negative ci contine diode Zener,
Puterea medie furnizata in sarcina 𝑃𝑑: numite si diode stabilizatoare de tensiune
𝑃𝑑=𝑈𝑑𝛼*𝐼𝑑= 𝑈 2 4𝑅𝜋2 (1 + 𝑐𝑜𝑠𝛼)^2 care, polarizate invers, pastreaza la borne o
tensiune 𝑈𝑧 data de catalog, egala cu
tensiunea de strapungere 𝑈𝐵𝑅 a
dispozitivului, care este aproximativ
constant: 𝑈𝑧= −𝑢𝐴𝐾= −𝑈𝐵𝑅 Aceasta
proprietate a diodei Zener face ca atunci
cand o conectam in paralel cu sarcina R, ea
sa mentina la bornele acesteia o tensiune
constanta. Se difineste factorul de
stabilizare al stabilizatorului prin relatia
29. stab reactive paralel
Principiul de functionare al stabilizatoarelor 30. stab cu funct in comut 35. simb si tabelele de funct ale portilor
cu reactie este acelasi pentru ambele tipuri Schema bloc a unui stabilizator de tensiune 32. Convertorul Boost 34.Legile si principiile calcului prop. Porti lg Poarta logica SI
de stabilizatoare cu reactie. Parametrul cu functionare in comutatie si comanda Se scriu ecuatiile Kirchhoff pe fiecare dintre
reglat din care traductorul Trad preia o PWM (Pulse Width Modulation) cele doua intervale de comutatie tє[0,Tc ] si
Blocul de baza al stabilizatorului il constituie tє[Tc , T] ale covertorului Boost,
fractie k𝑢0 este comparat cu tensiunea de
convertorul cc-cc care este un circuit corespunzatoare celor doua stari ale
referinta generata de blocul 𝑈𝑟𝑒𝑓 rezultand Poarta logica NU
electronic cu functionare in comutatie contactorului static CS, anume de conductie
din diferenta tensiunea de eroare: 𝜀 = 𝑘𝑢0 − avand urmatoarele component de baza:
si blocare.
𝑈𝑟𝑒𝑓 Eroarea 𝜀 rezultata se aplica la contactorul static cc- notat CS ce poate fi un - Pe primul interval: se comanda CS in
intrarea amplificatorului de eroare AE, dispozitiv semiconductor ce functioneaza in saturatie
rezultand la iesirea acestuia eroarea regim de comutatie bobina L de Ui=L*𝑑𝑖∗𝐿/𝑑𝑡=𝐼𝑀−𝐼𝑚/𝑇𝑐−0*L Poarta logica SAU
amplificata de a ori, adica 𝑎𝜀 care la randul acumulare/retrocedare de energie, dioda Unde 𝐼𝑀−𝐼𝑚 se numeste riplul a curentului
ei va comanda elementul regulator ER ce va de conductive libera D si condensatorul C prin bobina
modifica tensiunea de iesire 𝑢0 in sensul de filtrare a componentei continue a - Pe cel de al 2-lea interval se comanda CS in Analiza unui circuit logic combinational(CLC)
compensarii ei. 𝑈0 = 𝑈𝑟𝑒𝑓 𝑘 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡 tensiunii de iesire U0. blocare fapt ce determina intrarea in porneste de la schema si are ca scop
Tranzistorul 𝑇1 indeplineste si rolul de ER si Principiul de functionare este urmatorul: conductie a diodei determinarea functionarii acestuia.
rolul de AR, iar dioda Zener are tot rolul de amplificatorul diferential are rolul de a face Poarta logica SI-NU
- Ui =𝑑𝑖∗𝐿𝑑𝑡*L=L*𝐼𝑀−𝐼𝑚𝑇−𝑇𝑐+U0 Functionarea unui CLC se poate descrie prin
referinta de tensiune 𝑈𝑟𝑒𝑓 dar si impreuna diferenta intre tensiunea de referinta Uref
Din relatiile anterioare rezulta: functia booleana a CLC-ului sau prin tabela
si o fractiune KU0 din tensiunea de iesire U0
cu rezistenta 𝑅2 alcatuiesc traductorul T, L(𝐼𝑀−𝐼𝑚)=Ui ,Tc=(Ui−𝑈0)(T-TC) de adevar complete care trebuie sa contina
, la iesirea lui rezultand tensiunea de eroare
frecventa k avnad valuarea 1. Cu Th Deoarece D=𝑇𝐶/𝑇 ϵ [0,1] raportul de toate combinatiile logice posibile. Se pot
𝑢𝜀= Uref – KU0 care este apoi comparata de
Kirchhoff, erarea este: 𝜀 = 𝑢𝐵𝐸2 = 𝑘𝑢0 − transformare al convertorului Buck este trasa diagrame temporale ale semnalelor in
comparatorul COMP ce cea a unui
𝑈𝑟𝑒𝑓. Pentru a explica functionarea supraunitar : diverse puncte ale CLC pornind de la Poarta logica SAU-NU
generator de tensiune liniar, anume un
schemei sa presupunem ca la un moment oscillator ce genereaza la iesire o tensiune N=𝑈0/𝑈𝑖= 𝐷/1−𝐷 ≥1 diagramele temporare date ale semnalelor
dat tensiunea de iesire 𝑢0 creste. Atunci Tensiunea medie de iesire este mai mare de intrare.
triunghiulara de perioada T egala cu
decat tensiunea de intrare, deci convertorul Sinteza CLC este operatia inversa analizei
eroarea 𝜀 = 𝑢𝐵𝐸2 = 𝑘𝑢0 − 𝑈𝑟𝑒𝑓 creste. perioada de comutatie a CS. Se formeaza
Buck este un ridicator de tensiune: CLC adica pronind de la expresia sau tabela
Tranzistorul 𝑇1 va conduce in regiunea sa astfel impulsuri de comanda PWM care se
U0 =𝐷/1−𝐷≥ Ui de adevar a functiei booleene trebuie sa se
liniara (RAN) la curenti 𝐼𝐶 mai mari in aplica pe electrodul de comanda al Poarta logica Sau-exclusiv
realizeze schema circuitului care realizeaza
detrimentul curentului prin sarcina 𝑖0 = 𝑖𝑖 − dispozitivului semiconductor de putere acea functie, operatie numita
𝑖𝐶 − 𝑖𝑧care va scadea determinand astfel utilizat ca CS, acesta fiind astfel comutat in implementarea CLC cu porti logice.
scaderea tensiunii𝑢0 = 𝑅0𝑖0 prin sarcina R. saturatie atunci cand tensiunea de iesire Exista doua metode de sinteza a CLC:
scade sub valoarea Us=Uref/K respectiv in
- Metoda analitica - bazata pe legiile si
blocare atunci cand tensiunea de uesure
principiile calculului propozitional
creste peste valoarea US=Uref/K
- Metoda grafica – bazata pe diagramele
Comanda PWM se face prin modificarea
Veitch-Karnaugh
raportului de conductive a CS anume se
modifica durata sa de conductive Tc
mentinand constanta si perioada sa de
comutatie T, prin marimea numita raport de
conductie CS si definite prin relatia : 33. Convertorul BUCK-BOOST
D=𝑇𝐶𝑇ϵ[0,1] Se scriu ecuatiile Kirchhoff pe fiecare dintre
cele doua intervale de comutatie tє[0,Tc ] si
tє[Tc , T] ale covertorului Buck-Boost,
corespunzatoare celor doua stari ale
contactorului static CS, anume de saturatie
si blocare.
Pe primul interval: se comanda CS in
conductie,ceea ce determina blocarea
diodei D, ea fiind invers polarizata pe acest
interval:
Ui=L*𝑑𝑖∗𝐿 /𝑑𝑡 = 𝐼𝑀−𝐼𝑚 /𝑇𝑐−0 *L
31. Convertorul Buck - Pe al doilea interval: se comanda CS in
Se scriu ecuatiile Kirchhoff pe fiecare dintre blocare, fapt ce determina intrarea in
cele doua intervale de comutatie tє[0,Tc ] si conductie a diodei D :
tє[Tc , T] ale covertorului Buck, 0=𝑑𝑖∗𝐿 /𝑑𝑡 *L=L*𝐼𝑀−𝐼𝑚 /𝑇−𝑇𝑐 =U0
corespunzatoare celor doua stari ale Din relatiile anterioare rezulta :
contactorului static CS, anume de conductie L(𝐼𝑀 − 𝐼𝑚)=Ui ,Tc=(−𝑈0)(T-TC)
si blocare. Deoarece D=𝑇𝐶 / ϵ [0,1] raportul de
- Pe primul interval: se comanda CS in transformare al convertorului Buck este
saturatie supraunitar :
Ui=L*𝑑𝑖∗𝐿𝑑𝑡=𝐼𝑀−𝐼𝑚𝑇𝑐−0*L+U0 N=𝑈0 /𝑈𝑖 = - 𝐷 /1−𝐷 ϵ (-∞,0]
- Pe cel de al 2-lea interval se comanda CS in Tensiunea medie de iesire U0 =− 𝐷 /1−𝐷
blocare fapt ce determina intrarea in *Ui≥ Ui
conductie a diodei La convertorul Buck-Boost tensiunea U0
- 0=𝑑𝑖∗𝐿𝑑𝑡*L+U0=L*𝐼𝑀−𝐼𝑚𝑇−𝑇𝑐+U0 este de polaritatea inversa fata de
tensiunea de intrare Ui . In concluzie
- Din relatiile anterioare rezulta:
convertorul Buck-Boost este inversor de
- L(𝐼𝑀−𝐼𝑚) =(Ui−𝑈0)TC= U0(T-TC) polaritate si cu raport de transformare N
- Deoarece D=𝑇𝐶/𝑇 ϵ [0,1] raportul de oarecare, deci raportul de transformare al
transformare al convertorului Buck este acestui convertor s-a obtinut subunitar.
subunitar:
N=𝑈0/𝑈𝑖= 𝑇𝐶/𝑇=D ϵ[0,1]
Tensiunea medie de iesire este mai mica
decat tensiunea de intrare deci convertorul
Buck este coborator de tensiune:
U0=N Ui= D Uiϵ[0, Ui]