Sunteți pe pagina 1din 39

MĂSURAREA

MĂRIMILOR
ELECTRICE
NOŢIUNI GENERALE DE
METROLOGIE
Ştiinţa măsurării - METROLOGIA

are ca obiect determinarea valorică a mărimilor


fizice

Metrologia - domeniul de cunoştinţe referitoare la


măsurări.
Cand ?
– Modelul Higgs Boson, 2013
– Teoria relativitatii-Einstein, 1905
– Radioul-Marconi, 1885
– Electricitate-Volta, 1800
– Gravitatie- Newton, 1687
– Metode stiintifice moderne-Galileo, secolul 17
– Roata- Epoca de bronz

3
Theories without experimental
validation might be seen as “… a
tale told by an idiot …”

THANKS TO VOLTA AND HIS BATTERY


ELECTRICITY IS NO LONGER
JUST A FUNNY THING !!!
DE CE ?
Apariţia sistemului metric

"un singur Dumnezeu, un singur rege, o singură


lege și o singură măsură”!

În anul 1864, metrul a fost introdus şi Principatele Române de către domnitorul


Alexandru Ioan Cuza.

1798 E. Whithney - masuratori industriale cu piese interschimbabile


http://earth.unibuc.ro/articole/unitati-de-masura

Unitățile şi măsurile de lungime pasus, palmus, digitus ale romanilor au


devenit pas, palma şi deget la români, iar unitatea de arie pentru
suprafețele agrare a devenit jugenul din Transilvania.

- 15 septembrie 1864, Alexandru Ioan Cuza a promulgat “Legea pentru adoptarea


sistemului metric de greutăţi şi măsuri” care se constituie drept primul act oficial de
naştere a Metrologiei legale în ţara noastră

- 1921 Legea pentru aplicarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi pe întreg Regatul
României cu provinciile unite
Documente metrologice
documente
Măsurarea nu este un HOBBY !

Rezultatele de măsurare sunt utilizate


ca elemente de intrare în procesul de luare
a deciziilor, cu scopul de a identifica cele
mai bune acțiuni necesare pentru îndeplinirea
obiectivelor stabilite în timp ce satisface
condițiile date !!!
Ramurile metrologiei:

Metrologia ştiinţifică :

- teoria măsurii,
- principiile metrologice de bază,
- teoria transformării mărimilor de măsurat,
- sinteza lanţurilor de măsurare în funcţie de cerinţele impuse,
- teoria erorilor şi a incertitudinilor de măsurare,
- determinarea constantelor fizice şi a constantelor de material,
- utilizarea teoriei informaţiei etc.
Metrologia aplicată :

- alegerea corectă a mijloacelor de măsurare,


- asigurarea funcţionării adecvate a mijloacelor de măsurare
- elaborarea normelor şi a instrucţiunilor de verificare şi
etalonare pentru diferite categorii de mijloace de măsurare etc.
Metrologia industrială - caracter utilitar, eficacitatea şi răspunsul
corect la necesităţi bine definite.

Metrologia legală – necesitatea asigurării unor schimburi comerciale


corecte, protecţia cetăţenilor contra efectelor unor măsurări greşite în
schimburi comerciale, protecţia mediului, sănătatea şi securitatea
cetăţenilor.
ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE

1875- Convenţia metrului - Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi


- Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi
-EUROMET -1983 – colaborare între Institutele de Metrologie din
Europa : colaborează cu Comisia Europeană, proiecte
de cercetare , comparări interlaboratoare şi studii de
trasabilitate
-Cooperarea Europeană pentru Acreditare – organizaţia entităţilor de
acreditare din Europa
- EUROlab – federaţia organizaţiilor naţionale de laboratoare
- Eurachem – asociaţia laboratoarelor analitice din Europa
- COOMET –organizaţie pt. ţările din centrul şi estul Europei.
Funcţii tehnice ale metrologiei legale

Mijloacele de măsurare trebuie să garanteze obţinerea unor rezultate corecte:


- în condiţiile nominale de lucru;
- pe întreaga perioadă de funcţionare autorizată;
- cu erorile permise de norme.

Măsuri preventive şi coercitive impuse prin norme:


- înainte de vânzarea mijloacelor de măsurare, acestea trebuind să deţină aprobarea de model şi certificatul de
calibrare.
- verificări periodice – laborator autorizat. Exemple de Directive europene:

- supravegherea pieţei
Organizaţia internaţională OIML

Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală – OIML


- a fost creată în anul 1955
- dezvoltă modele de reglementări şi recomandări internaţionale, care
furnizează membrilor bazele reglementărilor naţionale în privinţa unor largi
categorii de mijloace de măsurare.

Elementele esenţiale cuprinse într-o Reglementare Internaţională sunt:


- scopul, aplicaţia şi terminologia;
- cerinţele metrologice;
- cerinţele tehnice;
- metodele şi echipamentele de testare;
- modelul de raport de testare.
Organizaţia europeană WELMEC
1990 - Western European Legal Metrology Cooperation
1995 - European Co-operation in Legal Metrology
Obiective:
- dezvoltarea încrederii mutuale între autorităţile de metrologie legală din Europa,
- armonizarea activităţilor de metrologie legală
- schimburile de informaţii dintre membri
ETALOANE
Clasificare etaloane:

a) după performanţe:

- Primare
- Secundare

b) După destinaţia lor la locul de utilizare:

- etaloane de referinţă
- etaloane de lucru
A1 - cele mai înalte calităţi metrologice, ale căror valori sunt atribuite fără
raportare la alte etaloane ale aceleiaşi mărimi
Ele sunt cele care materializează practic, de regulă printr-un experiment, definiţia
unei anumite unităţi de măsură.
Iniţial, au fost construite sub forma unor prototipuri din materiale care să asigure o
cât mai bună stabilitate în timp.

a2 – valorile lor sunt atribuite prin comparaţie cu etaloanele primare ale aceloraşi
mărimi

B1 - sunt etaloane de cea mai înaltă calitate metrologică, disponibile într-un loc
dat sau într-o organizaţie dată, de la care derivă măsurările care sunt efectuate în
acel loc
b2 - sunt etaloane utilizate în mod curent pentru etalonări sau a verificări
c) După locul de utilizare:

- etaloane naţionale

- etaloane teritoriale

- etaloane ale agenţilor economici şi ale altor organizaţii.

d) Dpdv al scopului :

- etaloane de definitie
- etaloane de conservare
- etaloane de transfer
C1 - etaloane primare sau etaloane secundare, recunoscute prin Hotărâre a
Guvernului, care nu sunt aducătoare de venituri. Ele trebuie să fie trasabile la
etaloanele internaţionale sau la alte etaloane recunoscute pe plan mondial sau
regional;
c2 - etaloane secundare sau etaloane de lucru, recunoscute de Biroul Român de
Metrologie Legală ca referinţă pentru conservarea şi transmiterea unităţilor de măsură
în anumite zone teritoriale ale României. Etaloanele teritoriale trebuie să fie trasabile
la etaloanele naţionale;

D1 - care materializeaza practic, printr-un experiment definitia unei unitati de masura :


pentru curent, tensiune
D2 - care sunt obtinute prin intermediul unor obiecte sau fenomene, caracterizate
printr-un parametru fizic foarte stabil in timp : pentru R, L, C, f
D3 - care asigura etalonarea diverselor aparate de masurare, cu domeniu larg,
asigurand trecerea proportionala de la o marime la alta : sunt, divizoare de tensiune
Bine ați venit !
Biroul Roman de Metrologie Legala are ca misiune principala
asigurarea bazei stiintifice a uniformitatii si exactitatii
masurarilor in Romania, prin:
• Mentinerea si dezvoltarea Sistemului
de etaloane nationale ale Romaniei.
• Corelarea etaloanelor nationale cu
etaloane internationale si cu etaloane al
altor tari.
• Transmiterea unitatilor de masura de la
etaloanele nationale la etaloanele
secundare.
Etaloane

• Metrul etalon prototip international


o bară executată dintr-un aliaj cu 90%Pt
şi 10% Ir, cu secţiunea în formă de X,
înscrisă într-un pătrat cu latura de 20 mm
La capete are trasate câte trei repere,
astfel încât distanţa dintre reperele
centrale este de 1 m, la temperatura de
20°C
• Metrul etalon prototip naţional
este o riglă confecţionată din acelaşi aliaj
ca şi prototipul internaţional, având în plus
un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c şi
este păstrat la Institutul Naţional de
Metrologie Bucureşti
Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid, în timpul de
1/299792458 secunde.

Comitetul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi a emis recomandarea ca metrul să


fie realizat prin una dintre metodele următoare:

a) cu ajutorul lungimii l a drumului parcurs, în vid, de o undă electromagnetică plană, în


timpul t; această lungime este obţinută pornind de la măsurarea duratei t, folosind relaţia
şi valoarea vitezei luminii în vid.

b) cu ajutorul lungimii de undă în vid  a unei unde electromagnetice plane de frecvenţă f;


această lungime de undă este obţinută pornind de la măsurarea frecvenţei f şi utilizând

 = c/ f
relaţia:

c) cu ajutorul uneia dintre radiaţiile laserelor sau ale lămpilor spectrale, radiaţii pentru
care se poate utiliza valoarea dată a lungimii de undă în vid sau a frecvenţei, cu
incertitudinea indicată.
Etalonul de definiţie pentru secundă

• pre-1960: ceasuri mecanice


• 1960: 1 / 31 556 925.9747 din durata anului tropic 1900
• 1967: durata a 9 192 631 770 perioade ale radiaţiei
corespunzătoare tranziţiei între 2 nivele hiperfine ale atomului Cs la nivelul mării şi la
temperatura 0 K (ceas atomic cu cesiu)
Prin divizarea frecvenţei f, etalonul furnizează semnalul corespunzător secundei, cu
ajutorul căruia se obţine scara de timp.

Etalonul atomic cu cesiu este un etalon primar, el nu are


nevoie de calibrare în raport cu alte etaloane.
Etalonul de timp :

❖ TU – are la baza secunda definita drept 1/86400 din ziua solara medie
care are ca referinta meridianul zero
❖ TE – are ca referinta secunda definita pe baza rotatiei pamantului in
jurul soarelui
❖ TA – are la baza secunda definita functie de frecventa naturala a
etalonului atomic de Cesiu 133
❖ TUC – este o combinatie intre TU si TA
Etalon intensitatea
curentului – Balanţa de
curent
Funcţionarea se bazează pe forţa
electrodinamică între bobine.
L12
I1  I 2  = mg
z

Balanţă de curent NBS.


Etaloane secundare pentru tensiune electrică
Elementul Weston (normal) - element galvanic ce
produce o tensiune electromotoare, de aproximativ
1,0186 V, foarte stabilă în timp în condiţii corecte de
exploatare. Au exactitate ridicată (până la 0,001%),
însă sunt fragile, dau tensiune fracţionară (în jur de
1,01865V) şi nu pot debita curenţi peste 1-10μA.
Etaloanele cu diode Zener
Pot genera numai tensiuni fixe: 1,018V (530) sau 10V
(900).

Exemplu de etalon cu diode Zener - modelul 732A al firmei FLUKE,


caracterizat prin:
- tensiuni de ieşire: 10V; 1V; 1,018V;
- stabilitate de 0,5 ·10-6/lună, 10-6/an;
Etalon bazat pe efect Josephson
Joncţiune Josephson - dispozitiv format din două pelicule
supraconductoare (răcite la temperatura heliului lichid –
4,2K) separate printr-o peliculă dielectrică foarte subţire
( 1 nm)

Dacă unei astfel de joncţiuni i se aplică tensiunea U,


curentul prin joncţiune oscilează cu frecvenţa f dată de
relaţia:
2e
f = U
h
Dacă joncţiunea este iradiată cu microunde având frecvenţa f, atunci
se manifestă efectul invers, tensiunea la bornele joncţiunii având
expresia:
U J (n ) = n 
h
f
2e

Constanta Josephson
2e
KJ = = 483,5979 THz/V
h

În caracteristica curent-tensiune a
joncţiunii Josephson, la anumite valori
ale curentului, apar salturi de
tensiune, a căror valoare este aceeaşi,
egală cu hf/2e.
Se realizează ansambluri de joncţiuni Josephson înseriate (mii sau chiar zeci
de mii), care permit obţinerea unor tensiuni de 1V şi de 10V .
Exemple
ETALOANE SECUNDARE PENTRU REZISTENŢA ELECTRICĂ

Rezistor etalon cu 4 borne

14 valori nominale cu succesiune decadică


−4
R0 = 10 − 10 9
EFECT HALL CUANTIC

Tensiunea Hall UH care apare este proporţională cu intensitatea


curentului şi cu inducţia magnetică:
UH = KH  I  B

La temperaturi foarte joase (câţiva kelvini) şi în câmpuri magnetice foarte


intense (5-15 T), rezistenţa Hall nu mai variază direct proporţional cu
inducţia magnetică, ci prezintă nişte platouri . Valorile acestor platouri
corespund submultiplilor mărimii h/e2
1 h RK
RH ( i) =  2 =
i e i
RK = 25812,807  (constantă von Klitzing)