Sunteți pe pagina 1din 102

1|Teme pentru acasă Minea Cristian

TEME PENTRU ACASĂ


MINEA CRISTIAN

CUPRINS
1. RATONUL HOȚOMAN.....................................................................................................................9
2. ALBINUȚA BINE-CRESCUTĂ............................................................................................................9
3. MEMORATORUL ELEFĂNȚELEI.....................................................................................................10
4. FURNICUȚA SCLIFOSITĂ (FANDOSITĂ)..........................................................................................11
5. SALAMANDRA ȘI FOCUL...............................................................................................................11
6. CĂMAȘA ZEBREI...........................................................................................................................12
7. IEPURAȘUL ȘI NOAPTEA...............................................................................................................12
8. LEOPARDUL CU POJAR.................................................................................................................13
9. COȚOFANA RĂPITOARE................................................................................................................14
10. ȚESTOASA ABANDONATĂ.............................................................................................................14
11. BROSCUȚA VĂDUVITĂ..................................................................................................................14
12. AZILUL MELCILOR.........................................................................................................................15
13. KOALA CEA LENEȘĂ......................................................................................................................15
14. GODACUL MOCOFAN...................................................................................................................16
2|Teme pentru acasă Minea Cristian

15. LAMA PE TOCURI(CEA AROGANTĂ)..............................................................................................17


16. VULPOIUL ÎN COJOC(CEL VICLEAN)...............................................................................................17
17. ȘORICELUL DETECTIV(CEL BĂNUITOR)..........................................................................................18
18. BONDARUL NESUFERIT(CEL MOROCĂNOS)..................................................................................19
19. PĂUNUL FANFARON(CEL VANITOS)..............................................................................................20
20. FAMILIA DE PINGUINI...................................................................................................................20
21. URSULEȚUL CU OCHELARI............................................................................................................21
22. PEȘTELE CLOVN............................................................................................................................21
23. CĂLUȚUL CU HANDICAP...............................................................................................................22
24. ECOLOGIȘTII.................................................................................................................................23
25. CĂSCATUL HIPOPOTAMULUI........................................................................................................23
26. TĂINUIREA CÂINELUI ENOT..........................................................................................................24
27. CURCANUL CEL FUDUL(CEL NESLĂVIT).........................................................................................24
28. AMÂNAREA HOMARULUI(CEL ÎNTÂRZIAT)...................................................................................25
29. HERMELINA MOFTUROASĂ(CEA SNOABĂ)...................................................................................26
30. VRABIA CONTABILĂ(JUDECĂTOAREA)..........................................................................................26
31. VIESPEA SCANDALAGIE(CEA AMENINȚĂTOARE)..........................................................................27
32. RĂȚUȘCA SMIORCĂITĂ(CEA PÂRÂCIOASĂ)...................................................................................27
33. TRÂNTORUL REPETENT................................................................................................................27
34. DOMIȘORUL CĂRĂBUȘ.................................................................................................................28
35. DOMNIȘOARA BUBURUZĂ(CEA GELOASĂ)...................................................................................28
36. BARZA MUTĂ(CEA CARE ÎNJURA).................................................................................................29
37. MĂGĂRUȘUL CEL OBRAZNIC........................................................................................................29
38. CASTORUL DENTIST......................................................................................................................30
39. SEPIA CALIGRAFĂ.........................................................................................................................30
40. GREIERAȘUL INSOMNIAC.............................................................................................................31
41. UN PISOI ȘTIRB.............................................................................................................................31
42. SCONCSUL CEL MURDAR..............................................................................................................31
43. TĂURAȘUL CU BATISTĂ................................................................................................................31
44. RACUL CEDEAZĂ LOCUL................................................................................................................32
45. MANGUSTA SANTINELĂ...............................................................................................................32
46. MIRIAPODUL FOTBALIST..............................................................................................................32
47. DOI PANDA GEMENI.....................................................................................................................33
48. MOTĂNAȘUL MIAU PROMITE......................................................................................................33
3|Teme pentru acasă Minea Cristian

49. UN GUȘTER PE BICICLETĂ.............................................................................................................34


50. LINXUL SPION...............................................................................................................................34
51. ZEBU ÎNDĂRĂTNIC(NESCULTĂTOR)..............................................................................................34
52. ORNITORINCUL TOCILAR..............................................................................................................35
53. GHEPARDUL A RĂCIT....................................................................................................................35
54. BALENUȚA SCUIPĂTOARE.............................................................................................................35
55. MEDUZA IGNORANTĂ..................................................................................................................36
56. CREVETELE ANALFABET(CEL CHIULANGIU)..................................................................................36
57. CATÂRUL MISIONAR.....................................................................................................................36
58. DINGO MAJORDON......................................................................................................................36
59. PĂIANJENUL CREATIV...................................................................................................................37
60. GAVIALUL EDUCAT.......................................................................................................................37
61. CĂPRIORUL SPERIAT.....................................................................................................................37
62. CĂMILA CEA SOBRĂ......................................................................................................................37
63. CĂPRIOARA ADOPTIVĂ.................................................................................................................38
64. CIVETA CAFENGIE.........................................................................................................................38
65. HÂRCIOGUL LA JOGGING.............................................................................................................38
66. MISTREȚ CUCERITORUL................................................................................................................38
67. MARMOTA ADORMITĂ(CEA SOMNOROASĂ)...............................................................................39
68. IGUANA FRIGUROASĂ..................................................................................................................39
69. LANGUSTA CIUPITOARE...............................................................................................................39
70. COBAIUL PUPĂCIOS......................................................................................................................40
71. SCOICA ASISTENTĂ VOLUNTARĂ..................................................................................................40
72. STRIDIA ÎNLĂCRIMATĂ.................................................................................................................40
73. PÂRȘUL PREVĂZĂTOR...................................................................................................................40
74. CAIMANUL ȘI NAȘUL....................................................................................................................40
75. ȘACALUL ȘAMAN..........................................................................................................................40
76. TRITONUL ȘI STRĂMOȘII(CEL PRETENDENT)................................................................................41
77. CANGURUL BOXER(CEL BĂTĂUȘ).................................................................................................41
78. TATĂL-DELFIN...............................................................................................................................41
79. PROFESORUL ZIMBRU..................................................................................................................41
80. PAPAGALUL TRĂNCĂNITOR(CEL IMITATOR).................................................................................42
81. OKAPI INDECISĂ...........................................................................................................................42
82. VACA ȘI VIȚEAUA..........................................................................................................................42
4|Teme pentru acasă Minea Cristian

83. VIERMELE DE CEARĂ ECOLOGIST.................................................................................................43


84. UN RĂȚOI AVIATOR......................................................................................................................43
85. O ȘINȘILA ȘI-UN STRĂNUT............................................................................................................43
86. DOI JERBOA ACROBAȚI.................................................................................................................44
87. URMA LUI MANUL........................................................................................................................44
88. DUGONGUL MARINAR.................................................................................................................45
89. AGUTI GRĂDINARUL.....................................................................................................................45
90. ILI PIKA DIN VITRINĂ....................................................................................................................45
91. DAMANUL TENOR(HIRAX)............................................................................................................45
92. CHIȚCANUL ȘI CARIA....................................................................................................................45
93. POPÂNDĂUL RĂBDĂTOR..............................................................................................................45
94. PANGOLINUL MIJLOCITOR...........................................................................................................46
95. TARANTULA DEZORDONATĂ........................................................................................................46
96. LENEȘUL PASIV.............................................................................................................................46
97. ACTINIA ȘI ALBINELE MARINE......................................................................................................47
98. O TUPAIA SENSIBILĂ.....................................................................................................................47
99. IEPURAȘII DE MARE......................................................................................................................47
100. BURETE DE MARE(SPONGIE)........................................................................................................47
101. PURCEL DE COMPANIE.................................................................................................................47
102. ALPACA INOCENTĂ.......................................................................................................................48
103. OCELOTUL CEL GELOS..................................................................................................................48
104. BIZAMUL ȘI SUFICIENȚA...............................................................................................................48
105. UN GERBIL PARFUMAT.................................................................................................................49
106. COIOTUL GHIDUȘ(CEL MANIPULATOR)........................................................................................49
107. DĂDACA SURICATĂ.......................................................................................................................49
108. CĂLUȚUL DE MARE BATE STEP.....................................................................................................49
109. TAPIRUL DELAPIDATOR................................................................................................................50
110. MIAUA CEA SMERITĂ...................................................................................................................50
111. UN NUMBAT NEEDUCAT..............................................................................................................50
112. ARICIUL DE MARE ELEGANT(echinida).........................................................................................50
113. MIDIA ECOLOGISTĂ......................................................................................................................50
114. UN LEMUR FANTOMATIC.............................................................................................................50
115. CĂPRIȚA CEA POZNAȘĂ................................................................................................................51
116. CROCODILUL NOROCOS(CEL OPORTUNIST)..................................................................................51
5|Teme pentru acasă Minea Cristian

117. BERBECUL AGITAT(CEL NERĂBDĂTOR).........................................................................................52


118. VEVERIȚA CU FĂLCI(CEA LACOMĂ)...............................................................................................52
119. MAIMUȚICA TURMENTATĂ..........................................................................................................53
120. HIENA INVIDIOASĂ.......................................................................................................................54
121. CALMARUL CU PIPĂ......................................................................................................................55
122. CUȚU ȘI TAINA..............................................................................................................................55
123. MONITORUL DE SAVANĂ.............................................................................................................56
124. ȘORICELUL ALB.............................................................................................................................57
125. STEAUA DE MARE CEA AJUTĂTOARE............................................................................................57
126. MUFLONUL SAMURAI(CEL DEZONORAT).....................................................................................58
127. OASTEA DE COSAȘI(CEI UNIȚI)......................................................................................................58
128. ALIGATORUL CRITIC......................................................................................................................58
129. CĂPCĂUNUL VARAN.....................................................................................................................58
130. PARIORUL CONDOR(CEL RISIPITOR).............................................................................................59
131. CRABUL MORALIST(CEL FĂȚARNIC)..............................................................................................59
132. ELEFANTUL NOSTALGIC(CEL DEZNĂDĂJDUIT)..............................................................................60
133. FOCA NĂTĂFLEAȚĂ.......................................................................................................................61
134. UN TATU CU FRĂȚIOR(CEL NEDREPTĂȚIT )...................................................................................61
135. CĂRUȚA CU LĂSTUNI(CEI BÂRFITORI)...........................................................................................62
136. DIHORIȚA DIN SERAI.....................................................................................................................63
137. BURSUCUL ȘI ARGINȚII.................................................................................................................63
138. LAGĂRUL RECHINILOR(CEI CRUZI)................................................................................................65
139. CÂRTIȚA NEMULȚUMITĂ..............................................................................................................65
140. ȚAPUL CU TATUAJ(CEL REBEL)......................................................................................................66
141. SCĂFĂNDRUȚA ÎN PERICOL..........................................................................................................67
142. ALPINISTA DIN CARPAȚI...............................................................................................................68
143. CARACATIȚA SCAMATOARE(CEA ESCROACĂ)...............................................................................69
144. TIGRUL CEL DISPREȚUITOR...........................................................................................................69
145. BUNICA-ȚESTOASĂ.......................................................................................................................70
146. MAIDANEZUL RĂTĂCIT(CEL SINUCIGAȘ).......................................................................................71
147. ȚÂNȚARUL MALIȚIOS(CEL SARCASTIC).........................................................................................71
148. RINOCERUL MOTOCICLIST(CEL TERIBIL).......................................................................................72
149. GAZELA CEA COCHETĂ(CEA SULIMENITĂ)....................................................................................72
150. ARICIUL PETICIT(CEL ZGÂRCIT).....................................................................................................72
6|Teme pentru acasă Minea Cristian

151. PURICELE SPECULANT(CEL PROFITOR).........................................................................................73


152. FURNICARUL ȘI NARCOTICELE......................................................................................................73
153. LILIACUL UCENIC..........................................................................................................................74
154. ȘARPELE NERECUNOSCĂTOR........................................................................................................74
155. BIVOLUL TURBAT(CEL NESĂBUIT).................................................................................................75
156. LUPUL DIN NOAPTE(CEL STRĂIN).................................................................................................75
157. SCRISOARE CĂTRE UN EROU(PELICANUL DONATOR)...................................................................76
158. STĂNCUȚA PERSECUTATĂ(RASIȘTII).............................................................................................77
159. CUCUL AMĂGITOR.......................................................................................................................77
160. CAMELEONUL MINCINOS.............................................................................................................77
161. EXPLORATORUL GNU...................................................................................................................79
171. CĂPITANUL MORSĂ(CEL NAUFRAGIAT)........................................................................................82
172. CERBUL PSIHOLOG.......................................................................................................................83
173. DOLII TERORIȘTI...........................................................................................................................83
174. JDERUL CRIMINAL........................................................................................................................83
175. VIDRA CUCERITOARE....................................................................................................................83
176. MUȘTELE-DEMONI.......................................................................................................................84
177. MICA CĂLUGĂRIȚĂ(CEA CURIOASĂ).............................................................................................84
178. DOI MELCI ANAPODA...................................................................................................................84
179. PĂDUCHELE ACROBAT..................................................................................................................85
180. SCORPIONUL SPADASIN(CEL RĂZBUNĂTOR)................................................................................85
181. S-A NĂSCUT O HIDRĂ...................................................................................................................86
182. UN GIMNUR NOCTURN................................................................................................................86
183. CIUTA PACIFISTĂ..........................................................................................................................86
184. IAPA DE PE MARTE(CEA EXCENTRICĂ)..........................................................................................86
185. UN OPUSUM TEATRAL.................................................................................................................87
186. ORCA DOMINATOARE..................................................................................................................87
187. PISICA DE MARE...........................................................................................................................87
188. ȘOPÂRLA CEA RIGIDĂ...................................................................................................................87
189. CĂPUȘA INVIZIBILĂ.......................................................................................................................88
190. TAZMANIANUL LA OCNĂ..............................................................................................................88
191. UN ELAN CĂSĂTORIT....................................................................................................................89
192. LIBELULA SUPERFICIALĂ...............................................................................................................89
193. ANTILOCAPRA EMANCIPATĂ........................................................................................................89
7|Teme pentru acasă Minea Cristian

194. GÂSCA ÎNCREZUTĂ(CEA INFATUATĂ)...........................................................................................89


195. VECINA MEA TUATARA................................................................................................................90
196. BABIRUSA-N CUȘCĂ(CEA UMILITĂ)..............................................................................................90
197. DROMADERUL DEPENDENT(CEL ABANDONAT)...........................................................................91
198. UN PECARI LA CĂMAȘĂ................................................................................................................91
199. FLUTURAȘUL EFEMER..................................................................................................................92
200. AXELOTL SÂNGEROS.....................................................................................................................92
201. LEUL CEL DOMINATOR.................................................................................................................92
202. LAMANTINUL HISTRIONIC............................................................................................................93
203. VIERMIȘORUL DE MĂTASE...........................................................................................................93
204. VICONIA IMATURĂ.......................................................................................................................93
205. LĂCUSTELE ȘI TRIBUTUL(TAXA DE PROTECȚIE).............................................................................94
206. LIPITOAREA MASEUZĂ.................................................................................................................94
207. BIJUTERIA DE CORAL....................................................................................................................94
208. CASTRAVETELE DE MARE CEL ZEVZEC..........................................................................................94
209. MOLIA BALERINĂ(CEA ÎNDRĂGOSTITĂ)........................................................................................95
210. FENECUL ÎN EXIL(CEL ALUNGAT)..................................................................................................95
211. PORCUL SPINOS CEL INDEPENDENT.............................................................................................95
212. BARDOUL RESPINS(CEL FUGAR)...................................................................................................95
213. LEUL DE MARE CERȘETOR............................................................................................................96
214. CVAGA DISPĂRUTĂ.......................................................................................................................96
215. NEVĂSTUICA PRIGONITOARE.......................................................................................................96
216. GAIȚA CERTĂREAȚĂ(CEA CU IMPRESII)........................................................................................97
217. NĂPÂRCA FĂȚARNICĂ(CEA IPOCRITĂ)..........................................................................................97
218. LEMINGUL MIGRATOR.................................................................................................................97
219. SULTANUL GUANACO...................................................................................................................97
220. PLOȘNIȚA ASCUNSĂ.....................................................................................................................98
222. OMIDA CEA MITUITOARE.............................................................................................................98
223. GIRAFA CEA INDIFERENTĂ............................................................................................................99
224. PANDA ROȘU CEL TIMID...............................................................................................................99
225. RENUL FILANTROP......................................................................................................................101
226. DRAGONUL ZBURĂTOR PARAȘUTIST..........................................................................................101
227. LIMAXUL NE-NDUPLECAT...........................................................................................................101
228. DRAGONUL DE MARE ÎN CONCEDIU..........................................................................................102
8|Teme pentru acasă Minea Cristian

229. BAZILISCUL GRIJULIU..................................................................................................................102


230. LICURICIUL GRĂBIT.....................................................................................................................102
231. MONSTRUL GILA........................................................................................................................102
9|Teme pentru acasă Minea Cristian

Clasa a III-a
1. RATONUL HOȚOMAN

Un raton cam pofticios


Își înfipse într-un tort,
Cu frișcă, ornat frumos,
Degetele pân' la cot.

Și se-ascunse în grădină,
Unde pap-se singurel,
Fără conștiință,vină,
Dar cu cel mai mare zel.

Dup-un ceas, poate mai multe


Începu să-i fie rău
Nu mai vrea nici: fructe, turte
Că e ”vai!” stomacul său.

Doctorul sosește-ndată
Și-l consultă pe mascat:
”Doamnă nu fiți supărată,
O injecție și a scăpat!”

Hoțu-i prins până la urmă


Și trimis ca să se spele,
Iar pedeapsa totul curmă:
”Fără dulciuri, fără miere!”

Cu mânuțele murdare,
Tu, la masă nu te pune!
Până ce nu vezi sub soare,
Cum lucesc și cum fac spume.

Iar cât despre lăcomie,


Chiar ratonul povestește,
Și durerea bine-o știe,
Că hoțul se pedepsește.

2. ALBINUȚA BINE-CRESCUTĂ

O fecioară înțeleaptă,
Ce mămica și-o ascultă,
Este tare calculată,
Și spre studiu, ea exultă.

Zi de zi papă ciorbică,
Cu legume, singurică,
Și spune când se ridică,
”Mulțumesc, scumpă mămică!”
10 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

3. MEMORATORUL ELEFĂNȚELEI

Șase-ori șapte, patru'ș'doi,


Memorează lângă noi!

Șapte-ori opt, cinci zeci'șase,


Să lăsăm curat la vase!

Șapte-ori patru, două'ș'opt,


Mami, te iubesc cât pot!

Opt ori opt, șaizeci și patru,


Perie, să nu faci tartru!

Nouă-ori trei, două'șapte,


Vorba-i moartă fără fapte!

Opt ori patru, treizeci și doi,


Pace vrem și nu război!

Șapte-ori cinci, trei'ș'cinci,


Reciclează ce arunci!

Nouă-ori patru, trei'șase,


Sportul ne face frumoase!

Șase-ori șase, trei'șase,


Salvăm crângul de foioase!

Zece-ori zece, o sută,


”Mulțumesc” să-ți fie rudă!

Șapte-ori trei, două'ș'unu,


Hai la duș și ia săpunu'!

Șase-ori opt, patru'ș'opt,


Să spălăm fructul cel copt!

Patru ori cinci, douăzeci,


Pe la ”zebră”, tu să treci!

Opt ori trei, două'ș'patru,


Să iubim cartea și teatru!

Opt ori nouă, șapte'ș'doi,


Spre legume toți, puhoi!

Nouă-ori cinci, patru'ș'cinci,


Ne îmbrățișați părinți?
11 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

4. FURNICUȚA SCLIFOSITĂ (FANDOSITĂ)

O furnică mică,mică
Răsfățată de mămică,
Se trezi de dimineață,
Măcănind precum o rață:

”Mami, uniforma mea?


Mami, poezia-i grea,
Mami, nu-mi place mâncarea,
Ia-mă-n brațe, -mi pierd răbdarea”.

Dar nimeni n-o auzi


Și ne-având cui a vorbi,
Se-apucă a tot jeli,
Până ce, iar adormi.

Când mămica-i obosită,


Și de griji prea istovită,
Tu să-i sari în ajutor,
Să fii harnică, cu spor!

Pantofiorii să-ți lucească,


Cărțile să nu-ți lipsească,
Singură fă-ți mic-dejun,
Că ești mare de acum!

5. SALAMANDRA ȘI FOCUL1

O salamandră mica,
Se juca lângă o plită
Și privind la focul care,
Tot lucea așa de tare,
Se gândi că n-ar strica,
Să încerce-așa ceva.
Și luând chibritul, scurt,
Încercă bețele mult,
Fără ca nimeni să știe,
Se-apucă de o piftie.
Iară bețele se-aprinse,
Și pe loc, degetu-i fripse.
Salamandra speriată,
Fuga-n casă, dădu-ndată
Și țipă cât gura-o ține:
”Ajutor!”...lacrimi, suspine.

Ei vedeti, copii, că focul


Nu-i tot una și cu jocul.

1
1 copil pe săptămână arde în România
12 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

6. CĂMAȘA ZEBREI2

La un colț de strada mea,


Fuge zebra care vrea,
Să ajungă iute-acasă,
Să se joace după-amiază.

Și în nerăbdarea ei,
Amuzându-se de lei,
Semaforul o certă,
Când pe roșu, ea călcă.

Traversarea fi'nd neatentă,


Și cu mintea mult prea lentă,
Tot grăbindu-se așa,
Și-a pierdut de tot cămașa.

Drept o lecție să luați,


Voi, copii neastâmpărați,
Când vedeți cămașa, știți,
Mai atenți de-acum să fiți!

7. IEPURAȘUL ȘI NOAPTEA

—Vine noaptea peste sat,


Lasă joaca, treci în pat,
E vremea să dormi acum,
Dimineață, pleci la drum.

—Înc-un pic, te rog, o clipă,


Amurgul mă cheamă, țipă,
Se așează-n urma mea,
Imediat după perdea.

Patul stă ascuns în negru,


Întunericu-i funebru,
Să pășesc spre el ușor,
Dar mi-e frică, simt că mor.

Cu veioza tot aprinsă,


Și cu ușa mult deschisă,
Stau, aștept ziua să vină,
Să adorm când e lumină.

—Ia această jucărie,


Ea te apără și știe,
Cât de greu trece o noapte,
Singur, și lipsit de șoapte.

2
Numărul de decese rutiere la un milion de locuitori în 2015 a fost de 95
13 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

—Mami, bezna ne desparte,


Glasul tău e-așa departe,
Chipul tău, visez mereu,
Priveghind la patul meu.

— Puiul meu, seara va trece,


Iară tu, vei lua un zece,
În pat nimeni nu mai urcă,
Mama le vine de furcă.

—Să cobor din pat tiptil,


Pân' la baie nu respir,
Un pas, doi și-o săritură,
Înapoi...și-o bufnitură.

Tremur tot, sub pat cei oare,


Fluturașul dintr-o floare
Sau zmeul cel din poveste,
Ce îmi vine cu vreo veste?

Dimineața-s fericit,
Frica mea s-a risipit,
Iar sub pat, nimic mămică.
Noaptea mi-e de-acum amică.

8. LEOPARDUL CU POJAR

Când n-obțin ce îmi doresc,


Pieptu-ncepe să mă fiarbă,
Fac pojar și mă topesc,
Toată casa-i-n plină zarvă.

Țip precum un leu, cât pot,


Ochii-n flăcări se aprind,
Mă încrunt și fac și bot,
Când pe tata-ncerc să-l mint.

”Ești măgar!”, îmi spune el,


”Treci la colț, găseșteți loc!”
Dar eu îi răspund cu zel:
”Ești măgar, nu vreau deloc!”.

Mă irit și-arunc în mama,


Cu ce-mi vine la-ndemână,
Ce-a urmat vă dați voi seama,
Cum plătește cel ce-ngână.

De acuma stau cuminte,


Nuielușa mult o laud,
Frica mi-a dat multă minte,
14 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Cu răbdarea s-o tot caut.

9. COȚOFANA RĂPITOARE3

Puișorul mult gingaș,


Se juca singur sub soare,
Când aude câțiva pași,
Coborându-se la vale.

O străină-i dă baloane,
Și-l invită la plimbare,
Cu surâs și cu bomboane,
Înspre orizont dispare.

O mămică-ndurerată,
Plânge fără încetare,
După puiul ce îl cată,
Și a lui îmbrățișare.

10. ȚESTOASA ABANDONATĂ4

Am deschis azi, ochii larg,


Și-am văzut minuni, o mie.
Pe ocean, eu mă îmbarc,
Să descopăr lumea vie.

Și prieteni mi-am făcut,


Râd cu ei și mă simt bine,
Dar un lucru vreau mai mult,
Să-nțeleg când mama vine.

O aștept zi după zi,


Tot sperând să-i spun pe nume,
Chiar te rog, dacă o știi,
S-o anunți că sunt pe lume!

11. BROSCUȚA VĂDUVITĂ5

O broscuță sare-ntr-una,
Căutându-și copilașul,
Ce i-a fost străin când bruma,
Amorți, din nou orașul.

Lacrimi multe și suspine,


Și regrete, sar s-o certe,
3
Între 2000 şi 2003, OIM a asistat un număr de 161 copii traficaţi.

4
”fiecare copil are dreptul de a-şi cunoaşte părinţii şi a fi îngrijit de părinţii săi” (Articolul 7 al Convenţiei ONU cu privire la Drepturile
Copilului)
5
22.178.906 de avorturi, făcute în intervalul cuprins între 1958 şi 2008. Datele aparţin Centrului de Calcul, Statistică Sanitară şi
Documentare din Ministerul Sănătăţii.
15 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Dar acuma, oare cine,


Ar putea s-o mai și ierte?

”Eu,mămică nu-ți port pică,


Chiar de tu, nu mai iubit,
Ți-a fost teamă că sunt mică,
Și de mine ai fugit.

Poate tu, griji ți-ai făcut,


Și de masă și de casă,
Totuși cât mi-ar fi plăcut,
S-am o mamă așa frumoasă”.

12. AZILUL MELCILOR6

Ieri bunicul a plecat, într-o casă nouă,


El va sta o vreme-acolo, cu bunici ca el,
Iar eu îl voi vizita, zilnic pe la două,
Împreună cu părinții mei, cel iubim de fel.

Mama spune: ”De acum va avea amici,


Și nu va mai trebui, după noi s-aștepte”.
Tata spune că: ”De-acum, toată camera de-aici,
Doar pe mine, singur, vrea să mă accepte”.

Azi am fost la el, la bunicul meu iubit,


Am găsit acolo, mulți bunici ce-au suspinat,
Doar al meu, când m-a văzut, era fericit,
Și cu lacrimi calde, el m-a întâmpinat.

Mâine nu mai mergem, așa-mi spuse mama,


Că bunicul a plecat, pân' la bunica-n rai,
De un timp sunt trist, și mă cuprinde teama,
De dorul ce-a pătruns în inimă și grai.

13. KOALA CEA LENEȘĂ

De cum ziuă iar se face,


Koala se trezește lent,
Apa-i rece și nu-i place,
Acest dificil moment.

Masa-i plină și se-nfruptă,


De ce inima-i poftește,
Doar un gând o mai înfruntă:
Școala, ce o chinuiește.

Iar când oboseala-o-nvinge,


Ea se-ntinde, iar un pic,
6
”cele mai scumpe bijuterii pe care le vei purta vreodată în jurul gâtului sunt brațele copilului tău”(anonim)
16 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Și visarea o împinge,
Spre perna de borangic.

Se făcu și ora zece,


Koala-ar vrea o-nghițitură,
Că foamea nu vrea a trece
Dup-un somn merge-o friptură.

”Patul face a mea mamă,


Tati spală farfuria,
Tema nu-i o mare dramă,
Când bunica e acia”.

Obosită, istovită,
Ea își caută răsplată,
Că munca nu-i potrivită,
Făr-un pic de ciocolată.

Când te joci timpul se duce,


Și cam uiți că ai de treabă,
Dară tata îți readuce,
Hărnicia-n mare grabă.

14. GODACUL MOCOFAN

În ograda cu-animale,
A bunicii de la țară,
E un porc cu nevricale,
Prost crescut din cale-afară.

El pe nimeni nu respectă,
Insolent e chiar cu toți,
Și s-a pus pe o coletă,
De-i invidiat de hoți.

Când deschide a lui gură,


Păsările se ascund,
Că urmează-o-njurătură,
Ce răsună tare crunt.

Când ceva el își dorește,


Nu e timp de politețe,
Are-apucături, lovește,
Și nu știe de blândețe.

De Crăciun, porcul e darnic,


Vrea ca totul să uităm,
Bădăranu-i ospătarnic,
Și nu vrea să ne certăm.
17 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Prin bunica ne trimite,


O piftie delicioasă,
Și friptură lângă pite,
Caltaboși și-o tobă-aleasă.

15. LAMA PE TOCURI(CEA AROGANTĂ)

De curând o lamă blândă,


A găsit la colț de stradă,
Pantofiori roșii, cu fundă,
În pereche o bucată.

Ea de-atunci umblă pe tocuri,


Urcă-n deal, coboară-n vale,
Și-i semeață în batjocuri,
Faț' de toți cei ies în cale.

Cei din jur au o regină,


Ce știe să se impună,
Când greșește n-are vină,
Critică, scuipă și tună.

De-i vorbești nu vrea s-asculte,


Că dreptate, doar ea are,
Și te umple de insulte,
Că înfumurarea-i mare.

De când are pantofiorii,


E obraznică, nu tace,
Și-și sfidează-nvățătorii,
De nimeni nu o mai place.

16. VULPOIUL ÎN COJOC(CEL VICLEAN)

Un vulpoi cu barba albă,


Își dorește ca la stână,
Cu cojoc, drept o podoabă,
Să intre păstor de lână.

El mioare nu consumă,
Că-i sensibil, le iubește,
Și încearcă să mai spună,
Că broccoli îl hrănește,

Câinii nu vor să-l primească,


C-are rude cam viclene,
Ce încearcă să lovească,
Zi și noapte prin poiene.

Dar vulpoiul n-are dinți,


18 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Și-i străin de derbedei,


Că-s perfizi și ipocriți,
Și profită de căței.

El le-admiră istețimea,
Și curaju-n care stau,
Când au grijă de mulțimea,
Oilor, ce minte n-au.

Și îi roagă cu căldură,
A-l ierta-n acea-ndrăzneală,
Și să nu-nceapă cu ură,
Înhăitați spre el să sară.

Că-i bătrân cu ochii umezi,


Și îl doare, și se miră,
Cum de tinerii sunt cruzi,
Și lipsiți de orice milă.

În bârlog, el îi invită,
Să le dea că-i generos,
Un pahar care-i incită,
Spre un somn, mult savuros.

La trezire-au înțeles,
Că vulpoiul cel cu barbă,
A lor oi, el a cules,
Precum florile din iarbă.

17. ȘORICELUL DETECTIV(CEL BĂNUITOR)

Detectivul șoricel,
Suspectează pe vecin,
C-a furat, chiar de la el,
Cașcaval cu rozmarin.

Supărarea îi produce,
Doar amar și întristare,
Iar veninul lui conduce,
Spre necazuri și frustrare.

De cum seara s-a lăsat,


Agentul e-n urmărire,
La vecin s-a furișat,
Din a foamei îmboldire.

Toată noaptea a vegheat,


Urmărind discret suspectul,
Nicio clipă n-a lăsat,
Din privire subiectul.
19 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

El alege informații,
Le verifică atent,
Însă vechile-acuzații,
Sunt un mare accident.

Că de vină e...motanul,
Ce-n gheare l-a prins brutal,
Și l-a învelit, avanul,
În felii de cașcaval.

18. BONDARUL NESUFERIT(CEL MOROCĂNOS)

Dimineața la trezire,
El caustic se ridică,
E posac, dar nu din fire,
Ci, că-l doare-a lui burtică.

Când spre grădi, el pornește,


Griji și temeri îl încruntă,
Iar durerea îl acrește,
Și pe toată lumea-nfruntă.

Azi se crede un rebel,


Nu cunoaște nicio lege,
Iar de treci, tu pe la el,
Cu un ghiont te poți alege.

El e micul agresor,
Orice-i spui, tot nu contează,
Scoate limba la profesor,
Ș-ora-ntreagă-o deranjează.

De codițe, pe colege,
Le învârte repejor,
Și nu vrea a înțelege,
Răutățile, cât dor.

De-i stă-n cale cineva,


Nici cu lacrimi nu-l oprește,
Necalmându-l nimenea,
Că înțeapă și lovește.

Când mămica se arată,


Soarele din nou zâmbește,
Iar burtica-i alinată,
Că mămica îl iubește.
20 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

19. PĂUNUL FANFARON(CEL VANITOS)

—Eu am haine, ochi din stele,


Trup frumos, sculptat de Iele.
—Iar Felina de zăpadă,
Nu se-ngâmfă cu-a sa coadă.

—Eu îl moștenesc pe rege,


Și știința știu cum merge.
—Iară leul, rege este,
Și n-a dat măcar o veste.

—Eu vă cânt a ploii vreme,


Dăruindu-vă poeme.
—Și privighetoarea cântă,
Precum raiul ne încântă.

Pana unui înger mort,


Mersul hoțului în sport,
Vocea unui mic poznaș,
Răgușit, d-un coconaș.

De fălit e-o simplă treabă,


Când iei meritele-n grabă.
Taci și nu te mai da mare!
Modestia-ți dă valoare.

20. FAMILIA DE PINGUINI

Dacă am, eu vreo problemă,


Sau vreo întrebare,-n goană,
Scap de orișice dilemă,
Împreună cu-a mea mamă.

Chiar atunci când mai greșesc,


Eu n-ascund de-ai mei, firește,
C-a greși,-i lucru-omenesc,
Iară mama mă iubește.

Deși ea se alarmează,
Vrând mereu să-mi fie bine.
C-un sărut mă protejează,
Și tot timpul mă susține.

O soluție mereu,
Tata o-are pregătită,
Chiar atunci când mi-este greu,
El m-ajută-n reușită.
21 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Tot el știe când sunt trist,


Mânios sau chiar fricos,
Pare chiar un analist,
Psihologul meu duios.

Fie iarnă, fie vară,


Nu contează anotimpul,
Și de viața e amară,
Lângă ei zâmbesc tot timpul.

21. URSULEȚUL CU OCHELARI7

Ce vor spune-ai mei amici,


Când cu ochelari apar?
Mă trimit la-ai lor bunici,
Să le-nvăț al lor orar.

Tata poze multe-mi face,


De când ochelari mi-am pus,
Însă nu spun că-mi displace,
Când spre laude-s expus.

Buna-mi că-s un scump,


Domnișorul înțelept,
Și îmi dă, și scurt, un pup,
Ce mă face mai deștept.

Împreună cu-a mea mamă,


Port perechea colorată,
Nu mai am nici: jenă, teamă,
Plec la școală de îndată.

Dacă-ascult și mă supun,
Pe tabletă pot să stau,
Că părinții voie-mi dau,
Dacă ochelarii-mi pun.

Superman purta și el,


Fără pic de înjosire,
Ne fiind vreun prichindel,
Să n-admire-a lui privire.

22. PEȘTELE CLOVN

Meserii sunt o mulțime,


Dintre care să alegi,
Oare cum este mai bine,
Înspre care să te-apleci?

7
ursul cu ochelari e pe cale de dispariție
22 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Mama vrea ca să mă fac,


Doctoraș de animale,
Să găsesc la toate-un leac,
Să-ncălzesc suflete goale.

Dar eu nu voiesc să cresc,


Ci cu-ai mei doresc să stau,
Încă să copilăresc,
Să pierd timpul, asta vreau.

Cu-o dorință arzătoare,


Tata-mi spune să mă fac,
Fotbalist, când voi fi mare,
Să mă plimb dup-al meu plac.

Dar eu vreau ca să mă joc,


Zilnic până la refuz,
Cu amicii de la bloc,
Să fac glume, să m-amuz.

Gata, știu ce vreau să fiu


Când, eu mare-am să deviu!
Un copil foarte hazliu,
Cu un nas potocaliu.

Să chem soarele pe cer,


Să zgornesc norii din viață,
Să înlătur, asprul ger,
Aducând zâmbet pe față.

23. CĂLUȚUL CU HANDICAP

Un căluț vrea un amic,


Și îl strigă neîncetat,
Oferindu-i și fistic,
Doar să fie consolat.

Poneii, ei nu-l observă,


Și-i transmit pe ton acid,
Fără de nicio rezervă,
Că-i beteag, un invalid.

Căluțul din cărucior,


De Crăciun, de la-Ajutoare,
Un cadou, el vrea cu zor,
O pereche de picioare.

El la curse vrea să meargă,


Campion, el își dorește,
Să ajungă fără targă,
23 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Când picioarele-i vor crește.

24. ECOLOGIȘTII8

Lupul zis : cel sanitar,


Și c-o haită împreună,
Fac echipă-ereditar,
Protejând pădurea jună.

Iar ciocănitoarea-ascultă,
Ce copac este bolnav.
Cu ciocul, ea îl consultă,
Vindecând pe cel firav.

Furnici, stau toate în post,


Pe-a invaziei durată,
Nu fug, nu vor adăpost,
De pădurea nu-i salvată.

Copii, toți să învățăm,


A trăi civilizat,
Codrul, noi să îl păstrăm,
Mereu verde, nepoluat!

Sticle, doze și bidoane,


Hârtie, plastic, carton,
Să sortăm în tomberoane,
Lângă cel dintâi canton.

Iar în locuri speciale,


Să depozităm neoane,
Bateriile ce-s goale,
Frigider, casetofoane.

25. CĂSCATUL HIPOPOTAMULUI

Când prietenii se strâng,


Depănând povești cam crude,
Hipo-ncepe a căsca,
Plictisit e de ce-aude.

—Să jucăm șotron, nu vrei?


—Rațele și vânători?
—Poate leapșa, ce spui, vrei?
—Baba oarba până-n zori?

Hipo-ncepe a căsca,
Și-o idee-i vine-n dat'

8
În Europa, Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 500.000 de oameni mor prematur, anual, din cauza poluării
aerului.
24 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

E ceva ce i-ar plăcea:


—Hai, să mergem la scăldat!

Dar grupu-ncepe, des,


A căsca, nu se oprește.
Atunci, Hipo a-nțeles,
Că, căscatul molipsește.

26. TĂINUIREA CÂINELUI ENOT

Mărturie vreau să dau,


Despre taina ce o port,
S-o știe cu toții, vreau,
Că singur n-o mai suport.

Un câine făr' de cărare,


A furat de la colegi,
Pachețele de mâncare,
Din rucsacuri, douăzeci.

Martor, eu am fost atunci,


Dar n-am vrut să îl denunț,
Că toți suntem niște prunci,
Când stomacul dă anunț.

Însă azi, mie mi-a luat,


Sandvișul ce îl aveam,
Și-am rămas și nemâncat,
Pe când încă mă jucam.

Deși, el era mascat,


Pentru toți, fiind mister,
Eu îl știu pe deghizat,
E colegul meu, mișel!

27. CURCANUL CEL FUDUL(CEL NESLĂVIT)9

”Nu-s slăvit precum un leu,


Ce-i rege făr' de coroană,
Chiar de am mărgea de zeu,
Nu-i placută-a mea icoană.

Eu nu-s precum jaguarul,


Cel respectat, din teamă,
Deși viteaz, ca solitarul,
M-aprind și ard cu flamă.

Nu-s ca păunul admirat,


9
Ziua Recunoștinței (Thanksgiving Day) este o sărbătoare anuală de o zi, în care se mulțumește (tradițional lui Dumnezeu) pentru bogăția
recoltei din acel an. Ea se sărbătorește în cea mai mare parte a Americii de Nord (Statele Unite și Canada). Mâncarea tradițională de Ziua
Recunoștinței este, printre altele, și curcanul umplut (fript, afumat sau la cuptor).
25 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Și lăudat în frumusețe,
Deși sunt singurul din sat,
Ce pot fi o mândrețe.

Nu sunt o muză la poeți,


Precum a nopții filomelă,
Deși cu glasul pe drumeți,
Îi încălzesc ca o flanelă.

Nu sunt ca mielul mângâiat,


Deși am pene mult mai fine,
Și nici nu sunt îmbrățișat,
De toți și de oricine.

Nici ca un câine nu-s iubit,


Deși aduc atât renume,
Stăpânului mult ponosit,
Când mă prezint în lume.

Nu-s lăudat ca cimpanzeul,


Că este breaz, inteligent,
Deși cunosc și alizeul
Mai bine ca un absolvent”.

Azi curcane, hai la masă!


Ziua-i de RECUNOȘTINȚĂ,
Să cinstim cu toți-n casă,
Mult iubita ta ființă.

28. AMÂNAREA HOMARULUI(CEL ÎNTÂRZIAT)

Dimineața la trezire,
Somnul luptă și sporește,
Obținând o cucerire,
Ce zilnic, tot mult mai crește.

Punctual, el nu prea este,


De pornit homaru-amână,
Amintindu-și că-i lipsește,
Cărțile din a lui mână.

Când de teme se apucă,


N-are-ncredere să-nceapă,
Frământări și o nălucă,
Îl tulbură de nu mai scapă.

Ghiozdănelul când și-l face,


E pe fugă, și-i e greu,
Caiețelul e dincoace,
Iar stiloul, gol mereu.
26 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

De-nvățat nu are timp,


Joaca e prioritară,
Astfel intră-n contratimp,
Când vine vorba de școală.

Dar ce-atâtea griji își face,


Mâine-aduce-o nouă zi,
Iar silindu-se cu pace,
Un model va deveni.

29. HERMELINA MOFTUROASĂ(CEA SNOABĂ)

O prințesă hermelină,
Are-un tată cei cizmar,
Harnic și fără neghină,
Dar lipsit la buzunar.

Ea, rochiță nouă vrea,


Că cea veche-i demodată,
Iar priviri și o bezea,
De la prinți, din nou așteaptă.

Pe săraci îi ocoleste,
Și pe cei ce n-au o școală,
Strâmbă nasul și pufnește,
Că prințesa-i specială.

30. VRABIA CONTABILĂ(JUDECĂTOAREA)

Dacă stau și judec bine,


Privind această ogradă,
Sincer, spun că îmi cam vine,
Să m-amuz, jos prin zăpadă.

Uite, câinele tulbură casa,


Pisica doarme, nu-i pasă,
Scroafa face de râs rasa,
Iar iapa sare voioasă.

Vaca-i scoasă la plimbare,


Cocoșul sperie somnul,
Oaia e în adunare,
Iară capra-mpunge domnul.

Nu-nțeleg omul cum poate,


Să hrănească aste jivine,
Făr' de nicio calitate,
Și lipsite de rușine.
27 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

31. VIESPEA SCANDALAGIE(CEA AMENINȚĂTOARE)

Viespea e primejdioasă,
Prin intenții se arată,
Cât este de furioasă,
Zăpăcidând prin a ei ceată.

Școala o cam ocolește,


Vine, pleacă, iarăși vine,
Pe colegi îi hărțuiește,
Ce o–ncântă-i aparține.

Vara ea înnebunește,
Bâzâie, caută dulciuri,
Și o febră o târăște,
Spre vata pe băț din bâlciuri.

Astăzi, însă nu i-a mers,


Chelfăneală a primit,
Norocul i-a fost advers,
Și-adversarul renumit.

32. RĂȚUȘCA SMIORCĂITĂ(CEA PÂRÂCIOASĂ)

Ea se plânge de colegi,
Că o supără mereu,
Și că-i sunt atât de vitregi,
Respingând-o cu tupeu.

Toți învățătorii știu,


Cât de mult ea-a suferit,
Vărsând lacrimi, ținând doliu,
Pentru un neisprăvit.

Iar de tu nu-i dai crezare,


Ești un rău și jumătate,
Și-i aduci și iritare,
Smiorcăială,-anxietate.

Plângăcioșii nu sunt comici,


Pârâcioșii n-au amici!

33. TRÂNTORUL REPETENT

După un semestru fad,


Vara a venit vioaie,
Moliciunea s-a lăsat,
Peste umeri ca o ploaie.

Din trezire până seara,


28 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Fără pauză vreun pic,


Doar joaca este comoara,
Pentru trântorul pitic.

Pân' la toamnă este timp,


Cartea-o știe pe-ndelete,
De-nvățat nu vrea, nu-i chip,
Temele mai pot s-aștepte.

Griji nu are de acum,


Școala e un trist moment,
Amintire de album,
Pentr-un trântor repetent.

34. DOMIȘORUL CĂRĂBUȘ

Încercând să se impună,
Cărăbușul își imită,
În haina lui cea mai bună,
Tatăl, cu vocea lui răgușită.

Acuma că este-actor,
Poate face ce dorește,
Că mămica-i spectator,
Ea, zâmbind nu pedepsește.

”Hai femeie,-mi este foame,


Te du, de adu o șuncă,
Brânză și cu macaroane,
Că-s rupt de la atâta muncă!”

Dar când tatăl își ia rolul,


Joaca clovnului apune,
Cărăbuțul își ia zborul,
Că-i o bună opțiune.

35. DOMNIȘOARA BUBURUZĂ(CEA GELOASĂ)

La întrecere se-aruncă,
Cu mămica iubitoare,
Și dorește să ajungă,
Admirată ca o floare.

Harnică, ea se arată,
Precum este și bunica,
Frumoasă devine-ndată,
Cu rujul de la mămica.

Tati doar pe ea s-o vadă,


Să se joace școlărește,
29 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Și sub brațu-i, ea să șadă,


Și să-i spună c-o iubește.

Dacă mama intervine,


Ea și devine botoasă,
Că tăticu-i aparține.
Buburuza e geloasă.

36. BARZA MUTĂ(CEA CARE ÎNJURA)

Ea a auzit la școală,
Și de-atunci a repetat,
Un cuvânt, cu îndrăzneală,
Ce pe toți i-a alertat.

Pe când unii i-au zâmbit,


Alții statau în tăcere,
Astfel ea bănuit,
C-astă vorbă e putere.

Din reacția celor din jur,


Barza s-a crezut glumeață,
Și-a rostit în plin sejur,
Poezia ei, măreață.

La auzul ăstor versuri,


Mirlele și un mirloi,
Au început demersuri,
Către tatăl, domn bărzoi.

Pe când înjura aprins,


Gâtul i s-a înroșit,
Iar limba de-un cot întinsă,
Dintr-o dată s-a-ncâlcit.

Și neatentă și-a mușcat-o,


Retezând-o pe jumate,
Că glasul a condamnat-o,
La tăcere, puritate.

37. MĂGĂRUȘUL CEL OBRAZNIC

De familie-i răsfățat
La școală e repetent
Iar când este mâniat
Rage, e impertinent.

Neștiindu-și adversarul
În cap 'ți-urcă, iute-ți sare
Că tupeu are cu carul
30 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Și rage, mult cu sfruntare.

De rușine nu roșește,
Chiar când este indecent
Cu copita, el lovește
Rage și e insolent.

Deranjează,-i nepoftit
Gazda-o dă afara, jos
Iar de-i spui că a greșit
Rage, e necuvincios.

Vindecare, el nu are
Toți îl știu că n-are paznic
Și-l evită cu răbdare
Că rage, că e obraznic.

38. CASTORUL DENTIST

Eu sunt castorul dentist,


Fă gura mare, căscată,
Să-ți calmez nervu-anarhist,
Din măseaua cea stricată.

În album am strâns o mie,


Zâmbete de fii cuminți,
Și le-mpart cu bucurie,
Celor ce-s curați pe dinți.

39. SEPIA CALIGRAFĂ

Sepia are-un stilou,


Și un scris cei lăudat,
Iar caietul stă-n panou,
Și de toți e admirat.

Dar din foame, a tăiat,


Litere într-o dictare,
Și-un patru-a căpătat,
În carnet, cu îmbufnare.

De la-așa o notă mică,


Brațele i-au tremurat,
Și din teamă de mămică,
Călimarea a vărsat.

Iar în loc de-o notă proastă,


În carnet, de-acuma este,
O bulină ce contrastă,
Cu caietul de poveste.
31 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

40. GREIERAȘUL INSOMNIAC

După o băiță caldă,


Cu cămașa nopții, peste,
În pat greierul se bagă,
Așteptând, iar o poveste.

Peste ochii de școlar,


Vine ora de culcare,
Însă-un gând îi dă coșmar,
Teama de o grea lucrare.

Și o strigă pe mămică,
Să-i cânte, ea cu ardoare,
Precum o făcea bunica,
Legănându-l pe picioare.

41. UN PISOI ȘTIRB

Un pisoi negru, frumos,


Se vaită, miorlăie-ntr-una,
Și aleargă-n sus și-n jos,
Căutându-și mama, buna.

Teama la cuprins de tot,


N-are timp ca să explice,
Ce-a pățit, ce-are la bot,
Ci plângând, nimic nu zice.

Buna-a-nțeles, zâmbind,
Ce pisoiul a pățit,
Și i-a spus ușor, șoptind,
C-a fi știrb, nu-i un sfârșit.

42. SCONCSUL CEL MURDAR

Micul sconcs nu vrea la duș,


Gându-i este doar la joacă,
Se ascunde în culcuș,
Nu vrea baie să își facă.

După-o-ntreagă săptămână,
Amicii fug, îl evită,
Iar fetele nu-l țin de mână,
Care blana ne-ngrijită.

43. TĂURAȘUL CU BATISTĂ

Tăurașul când răcește,


32 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Nasu-i curge abundent,


Cu mâneca-l curățește,
Cât se poate de frecvent.

Ieri, însă, eu i-am dat,


O batistă de la mine,
Și de-atunci el m-a-nvățat,
Cum se șterge nasul bine.

44. RACUL CEDEAZĂ LOCUL

Azi racul loc a prins,


În tramvaiul de la școală,
Însă l-a cedat convins,
Bunicuței, cu sfială.

45. MANGUSTA SANTINELĂ

Ea privește din balcon,


Vigilența nu-i lipsește,
Stă de pază, e planton,
Și alarma o pornește.

De echipa cum apare,


Din trompetă stă să sune,
În grabă ca fiecare,
La joacă să se adune.

46. MIRIAPODUL FOTBALIST

Se-antrenează zi de zi,
Să devină fotbalist,
Până mingea o lovi,
Ca un mare, mare-artist.

Driblinguri multe, el știe


Iar colegii îl susțin,
Spectatorii îi învie,
Adversaru-i în leșin.

Dar în fața porții goale,


O dilemă stă-n călcâi,
Cu care din mădulare,
Să lovească mai întâi.

Și când, gata, s-a decis,


Un rival i s-a opus,
Și-a trimis mingea-n cais,
Pe creanga cea mai de sus.
33 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Miriapodul stă întins,


Și plânge de supărare,
Că singur, el s-a învins,
Cu picioru-n plus ce-l are.

47. DOI PANDA GEMENI

Are panda doi copii,


Doi puiți asemeni,
Și nu poți nici osebi,
Că micuții-s gemeni.

Doar mămica este cea,


Ce-i cunoaște bine,
Și n-o pot, puii-nșela,
Cum o fac, ei cu oricine.

48. MOTĂNAȘUL MIAU PROMITE

—Motănaș, uite ce vreau,


Ghemurile să le strângi,
C-am muncit astăzi pe brânci,
—Da, taicuță-acuma, miau!

Dar el face doar miorlau...

—Nu te duce pe coclauri,


Ia-ți scufia din dulap,
Și puneți-o, acum pe cap!
—Da, măicuță-acuma, miau!

Dar el face doar miorlau...

—Hai să-ți iei, acum, să-ți dau,


Porția de vitamine,
Legume, doar pentru tine!
—Da, bunico-acuma, miau!

Dar el face doar miorlau...

—E noapte, vine bau-bau,


Lasă jocul și pe-amici,
Ia-ți rămas-bun, vino-aici!
—Da bunicu-acuma, miau!

Dar el face doar miorlau...

—Ia-ți ghiozdanu,-ți zic pe șleau,


De nu-nveți te spun mămicii,
34 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Și nu te mai vezi cu picii!


—Da neică acuma, miau!

Dar el face doar miorlau...

49. UN GUȘTER PE BICICLETĂ

Un gușter pe bicicletă,
Peste dealuri, el se suie,
Caută, făcând anchetă,
Coada lui, mică, verzuie.

Chiar de nu-s toți incorecți,


Pe nimeni nu protejează,
Are-o listă cu suspecți,
Pe care-i interoghează.

În acest mare conflict,


O probă nu îl susține,
Și renunță la verdict...
Că vina îi aparține.

50. LINXUL SPION

Un linx pici, un zâmbitor,


Ține locul lui tăicuțu'
Stă cu ochii pe vizor,
Urmărind pe toți, micuțu'.

Nu îi scapă mai nimic,


E mereu pe fază,
E spion încă de mic,
E-a mămicii pază.

51. ZEBU ÎNDĂRĂTNIC(NESCULTĂTOR)

Nu vreau să mă culc devreme,


Ci, eu vreau să ies afară,
Nu vreau să fac iarăși teme,
Chiar de mâine merg la școală.

Pe cap nu vreau căciuliță,


Ci pe sanie, un loc,
Nu vreau o nouă bluziță,
Ci doresc ca să mă joc.

Nu vreau să mănânc legume,


Când îmi place înghețata,
Nu vreau adunări și sume,
Ci ”desene”, eu cu tata.
35 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

52. ORNITORINCUL TOCILAR

—Hai la joacă,Orni!
—Nu pot stau să-nvăț.
—Hai la masă, Orni!
—N-am timp de ospăț.

Învață, tocește-și spune:


”Vreau să iau o notă mare! ”
Însă un cuvânt îl pune,
În dificultate tare.

Un lapsus azi îi aduce,


O notă de căpătâi,
Și lacrimi ce vor a fuge
După premiul cel dintâi.

53. GHEPARDUL A RĂCIT

E vioi, neobosit,
Zburdă pe afară mult,
Nu îl prinzi, este rapid,
Viața lui e un tumult.

Însă azi, el a răcit,


Lacrimile-i curg cărâie,
Stă pe pat, e istovit,
Și bea ceaiul cu lămâie.

54. BALENUȚA SCUIPĂTOARE

Am o rudă, o balenă,
O mătușă-ndepărtată,
Ce-a venit ca o sirenă,
Pe uscat la mine-n poartă,

Mi-a cerut o găzduire,


Și o masă îndulcită,
Și o mică jucărie,
Pentru fiica ei timidă.

M-am jucat cu ea o vreme,


I-am făcut pe plac continuu,
Dar au apărut probleme,
Când l-am pronunțat pe: ”Nuu!”

Chiar atunci neașteptat,


Am primit în mod direct,
Și am și fost exilat,
36 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

D-un scuipat plin de respect.

55. MEDUZA IGNORANTĂ

O meduză e-n vacanță,


Stă pe plajă, se bronzează,
Și din multă ignoranță,
Pielea nu și-o protejează.

Iară seara, ea constată,


Dup-o zi lungă, la soare,
Că piele îi e uscată,
Roșie, și că o doare.

56. CREVETELE ANALFABET(CEL CHIULANGIU)

Un crevete nu vrea școală,


Fuge, plânge, face gură,
Vrea doar joacă până-n seară,
Fără lecții-nvățătură.

De Crăciun vrea să primească,


Submarin și-un echipaj,
Din flota mare, rusească,
Cu cel mai înalt punctaj.

Dar apare o dilemă,


Cum Moșul poate să știe,
Ce-și dorește el drept temă,
Dacă nu știe să scrie.

57. CATÂRUL MISIONAR

Un-doi, un-doi, un-doi,


Merge-n pas vioi,
Cu căruța după el,
Și lătrat de un cățel.

Un soldat în misiune,
Umblă prin întreaga lume,
Duce: alimente, apă,
Nevoiașilor în grabă.

58. DINGO MAJORDON

Am un dingo, un cățel,
Ce nu latră ne-ntrebat,
Iar când eu sunt vizitat,
Ușa o deschide el.
37 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Stă cu-urechile ciulite,


Care nu cumva vreodată,
Un domn făre de cravată,
Să intre pe nesimțite.

59. PĂIANJENUL CREATIV

Un păianjen talentat,
Pândit și invidiat,
Țese fire de lumină,
Și cu rouă le îmbină.

Mama nu prea îl admiră,


Iară firu-i îl deșiră.
Așa-i opera măreață,
Efemeră ca și-o viață.

60. GAVIALUL EDUCAT

E din neam de crocodil,


Și detestă violența,
E un domn, e un gentil,
Și iubește inocența.

Însă-o pasăre la deranjat,


Și-a uitat de maniere,
Amintindu-și deodat'
De gustul de copănele.

61. CĂPRIORUL SPERIAT

Când se sperie căpriorul,


Latră, îl cuprinde dorul,
De tăticul ce-i lipsește,
De mămica ce-l iubește.

62. CĂMILA CEA SOBRĂ

E-ncruntată mai mereu,


Dar lipsită de tupeu.
În ce face e severă,
Gravă, aspră, austeră.

Este simplă, cuvincioasă,


Când promite-i serioasă,
Rezervată-i în cuvinte,
Cumpătată și cuminte.

63. CĂPRIOARA ADOPTIVĂ


38 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

M-am născut, dar nu știu când,


În orfelinat cu brazi,
Dar nu-s trist la acest gând,
C-am fost adoptat de azi.

De o căprioră blândă,
Drăgăstoasă, iubitoare,
Ce de mine se frământă,
Și inima, mult o doare.

Iar, eu drept ca mulțumire,


O sărut cu bucurie,
Și cu lacrimi de iubire,
Rog, ca mamă-n veci să-mi fie.

64. CIVETA CAFENGIE

O mireasmă-mbătătoare,
Se ridică din ibric,
”Ce să fie-acolo oare?
O să gust și eu un pic!”

O civetă pofticioasă,
Din ceșcuța mamei ei,
Bea licoarea cea gustoasă,
Ca pe-un simplu ceai de tei.

Toată noaptea n-a dormit,


Somnul a fugit de ea,
Și de-atunci n-a mai dorit,
Nici o gură de cafea.

65. HÂRCIOGUL LA JOGGING

De când zorii se arată,


La jogging hârciogul iese,
Prin grădina-n vecinată,
Singur, de nimeni să-i pese.

Grădinarul când îl vede,


Sare iute în picioare,
La jogging, și el purcede,
Spre hârciog, spre vânătoare.

66. MISTREȚ CUCERITORUL

Un războinic ne-ntrecut,
Ce dușnanul îl respectă,
E onest și de temut,
Și cu-o puternică directă.
39 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Toți se pleacă-n fața lui,


Și îi lasă un tribut,
Pentru dar, pentru cucui,
Pentru gestul neplăcut.

67. MARMOTA ADORMITĂ(CEA SOMNOROASĂ)

O marmotă-n bancă, stă,


E-obosită, pentru că,
S-a culcat târziu aseară,
Urmărind ”desene” , iară.

Somnu-i dulce și plăcut,


Și mereu neprevăzut,
Iară ora-o plictisește,
Și deodată ațipește.

Zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz!

Clasa toată e uimită,


Profa e nedumerită,
Marmota stă pe perniță,
Și sforăie lângă ușiță.

68. IGUANA FRIGUROASĂ

Iguanei îi este frig,


Și așteaptă pân' apare,
Strânsă precum un covrig,
Raza caldă de la soare.

Ea are mâinile reci,


Și poartă mereu mânuși,
Vara, la grade, treizeci,
Parc-ar fi la derdeluși.

69. LANGUSTA CIUPITOARE

O langustă ce ciupește,
Și chinuie mai toți peștii,
Mămica o pedepsește,
Tăindu-i, de-acum toți cleștii.

Ea se pune pe jelit,
Până-i spune un moțoc,
De vaiete înnebunit,
Că ghearele cresc la loc.
40 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

70. COBAIUL PUPĂCIOS

Un cobai mic, vulnerabil,


E prieten cu oricine,
Sare-n brațe,-i adorabil,
Dă pupic, nu se abține.

71. SCOICA ASISTENTĂ VOLUNTARĂ

E un cufăr cu emoții,
Pentru ce-i în suferință,
E îmbrățișarea nopții,
Pentru cei în neputință.

72. STRIDIA ÎNLĂCRIMATĂ

Am greșit și-mi pare rău,


Te rog, iartă-a mea ființă,
Și primește-n dar, călău,
Lacrima de pocăință.

73. PÂRȘUL PREVĂZĂTOR

Peste drum este-o dumbravă,


Unde-un pârș face în grabă,
Un culcuș, o mică casă,
Pentru iarna friguroasă.

El își țese o jachetă,


Din frunze, una cochetă,
Să-i țină de cald în groapă,
Până soarele deschide-o pleoapă.

74. CAIMANUL ȘI NAȘUL

Un caiman de fel barbar,


Și-a găsit azi un rival,
Un naș, pe nume jaguar,
Cel mai mare criminal.

Și se plânge pe la rude,
Că e victimă a sorții,
Și vrea să meargă la jude,
Să-i arate rana, colții.

75. ȘACALUL ȘAMAN

Este un șaman tăcut,


Călăuză cunoscută,
Pentru cei ce au trecut,
41 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

În lumea cea nevăzută.

76. TRITONUL ȘI STRĂMOȘII(CEL PRETENDENT)

Am avut stăbuni de seamă,


Toți cu sângele albastru,
Fiecare-n somn mă cheamă,
Să urmez un vis, un astru.

Sunt din neam de-amfibiu rege,


Ce-a domnit în acest lac,
Iar ca mamă după lege,
Mi-e regina verde, Oac.

77. CANGURUL BOXER(CEL BĂTĂUȘ)

Se-antrenează d-un sezon,


La școală cu un alumn,
Să devină campion,
La lovit cu-n singur pumn.

Astăzi, însă un coleg,


Nou-venit în școala noastră,
L-a surprins pe-acest năvreg,
Cu o palmă, cea măiastră.

78. TATĂL-DELFIN

Tatăl meu e cel mai tare,


La înot e campion,
Cunoaște întreaga mare,
Mai ceva ca un spion.

Tatăl meu e cel mai tare,


Toată lume-l știe bine,
Că-i inteligent și are,
Grijă multă și de mine.

Tatăl meu e cel mai tare,


Și-mi e cel mai bun amic,
Așa cum nimeni nu are,
Și-l iubesc că mi-e tătic.

79. PROFESORUL ZIMBRU

Domn profesor, domnul Zimbru,


Sunt elev al dumneavoastră,
Făr' renume, unu' simplu,
Ce-a-nvățat în școala noastră.
42 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Dumneavoastră-ați fost un tată,


Cu noi toți, calm și blând,
Dar și aspru câte-odată,
De ieșeam cumva din rând.

Și vreau să vă mulțumesc,
Pentru tot ce ați făcut,
Că citesc, că socotesc,
Că elev, v-am cunoscut.

80. PAPAGALUL TRĂNCĂNITOR(CEL IMITATOR)

Toca-toca, toca-toca,

Papagalul răspândește,
Bârfe, din a lui desagă,
Iar de n-are, meșterește,
Vorbe împletite-n șagă.

Toca-toca, toca-toca,

E un bun imitator,
Doar pe sine nu se vede,
Când greșește-i hulitor,
Cu cei ce îi pun pecete.

81. OKAPI INDECISĂ

S-a pornit, azi o gâlceavă,


Și-am plecat într-o anchetă,
Oare-okapi e girafă,
Sau o zebră incompletă?

Iată-o întrebare grea,


Cum o alta nu mai este,
S-a ivit în mintea mea,
De un timp și fără veste.

Indecizia când vine,


Prinde-o bine de ureche,
Și azvârle-o de la tine,
Hotărât, tu stai de veghe.

82. VACA ȘI VIȚEAUA

Vaca are grijă multă,


De vițica ei cu fundă,
Cu lăptic, ea o hrănește,
Și blănița-i curățește.
43 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

O dezmiardă, o răsfață,
Cu blândețe o învață,
Să se joace și să pască,
Iar la greu și să mugească.

83. VIERMELE DE CEARĂ ECOLOGIST10

Un vierme de ceară, harnic,


Curățenie, face în lume,
El cu mediul, este darnic,
Plasticul îl descompune.

N-are mofturi la mâncare,


Pentru el e un ospăț,
Fie pungi, pet-uri, pahare,
Tot ce-i plastic, e răsfăț.

84. UN RĂȚOI AVIATOR

Un rățoi se bălăcește,
Într-o albie de fag,
Iar mămica-l clăbucește,
Că-i pilotul ei, mac-mac.

La ieșire, el formează,
Pista de aterizare,
Dar mama nu-și pilotează,
Bine, ale ei picioare.

Poc! și se ridică iute,


După astă bufnitură,
Iar rățoiul, pe tăcute,
Decolează-n bătătură.

85. O ȘINȘILA ȘI-UN STRĂNUT

O șinșila cu fundiță,
Strănută fără oprire,
”Pune mâna la guriță!”
Spune mama din privire.

Dar șinșila nu ascultă,


Și din fire-i cam uitucă,
Un strănut nu-i o insultă,
Ce probleme să producă?

Și educatoarea-i spune,
Trăgând-o de o codiță:

10
Cercetatorii au descoperit ca o specie de omizi folosite la pescuit au capacitatea de a biodegrada polistirenul, una dintre principalele
surse de poluare.
44 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

”Să nu lași răceala-n lume,


Pune mâna la guriță!”

Dup-un week-end stat acasă,


Cu ceai și medicamente,
Și sirop, luat după masă,
Vrea să uite-aste momente.

Azi șinșila mititică,


Se-ntoarce, și-a revenit,
Dar la grădi-i singurică,
Toți colegii au răcit.

86. DOI JERBOA ACROBAȚI11

De când se arată luna,


Pe salteaua din pătuț,
Doi jerboa sar într-una,
Unul mare,-altul micuț.

Tata îi mai urechează,


Că nu stau, ei liniștiți,
Și că țopăie prin casă,
Că nu pot fi prea cuminți.

După seria de ”sfaturi”,


Se aude-o bufnitură.
S-a sfârșit cu aste salturi,
A intrat tăcerea-n tură.

Nici unul din pici nu știe,


Ce acolo s-a-ntâmplat,
Iar somnul îi cam îmbie,
Să alerge iute-n pat.

87. URMA LUI MANUL12

Mama, azi e furioasă,


Mă cheamă la ea, rapid,
Și pare cam curioasă.
Ce-o fi oare, ce-a pățit?

—Cine, oare-i vinovatul,


Cine, oare e motanul,
Care-a sfâșiat, iar patul?
—E manul, el e golanul!

11
JERBOÁ s. m. mamifer rozător, având labele picioarelor lungi, cu trei degete, care sare și sapă galerii. (< lat. gerboa)
12
pisica lui pallas
45 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

88. DUGONGUL MARINAR

Un dugong umblă pe mare,


Toată viața, lui ce-o are,
N-are frică de furtună,
Nici de omul care tună.

89. AGUTI GRĂDINARUL

Aguti pune alune,


Sub pământul roditor,
Și spune o rugăciune,
Către cer, vrând ajutor.

Ca de dimineață-n zori,
Să-i răsară lângă casă,
Un copac stropit cu flori,
Pentru-a lui grădinăreasă.

90. ILI PIKA DIN VITRINĂ

Ili pika din vitrină,


Fluieră copii, toți,
Iar în urma lor suspină,
Că, ei vor numai roboți.

Vrea cu ei ca să se joace,
Și ca ei, pe el să-l placă,
Chiar de-i pluș, el e vivace,
N-are inima opacă.

91. DAMANUL TENOR(HIRAX)

Un daman se vede mare,


La o operă, tenor,
Face vocalize tare,
Sub duș, cu mult spor.

92. CHIȚCANUL ȘI CARIA

Un chițcan se vaită-n zori,


Că-l dor, iar doi dințișori,
Că dulciuri, multe-a mâncat,
Iar gura nu și-a spălat.

93. POPÂNDĂUL RĂBDĂTOR

Nu intră defel în față,


Stă la rând în așteptare
Că mama i-a dat povață,
46 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

De respect și de răbdare.

94. PANGOLINUL MIJLOCITOR

Împacă pe cei certați,


Pentru toți, o vorbă bună,
Are, de-s nemângâiați.
Azi dușmanii-s împreună.

95. TARANTULA DEZORDONATĂ

Am colegă,-o tarantulă,
Ce este dezordonată,
După masă, de-i sătulă,
Cana ei e nespălată.

Dup-o zi în lenevire,
Cu mult nacho piperat,
A lăsat în găzduire,
Fărmături la mine-n pat.

Când se-ntoarce de la mall,


Cu pantofi de firmă-n plasă,
Șifonierul este gol,
Hainele le-nșiră-n casă.

Toate însă le-am uitat,


Și de ele n-am vorbit,
Astăzi, însă-am explodat,
Când la duș, a năpârlit.

96. LENEȘUL PASIV

El este un sedentar,
Ziua toată dormitează,
N-are niciun adversar,
De la-apus până-n amiază.

La trezire din efort,


Că somnul epuizează,
Mai mult ca și orice sport,
Foamea îl anihilează.

N-are vise, n-are planuri,


E-mpăcat cu viața lui,
Și lipsit de-orice elanuri,
Cățărat într-un gutui.

Fie iarnă, fie vară,


Stă și-așteaptă ca-ntr-o zi,
47 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Lenea lui ca să dispară,


Și în lume a ieși.

97. ACTINIA ȘI ALBINELE MARINE

Azi a răsărit în zori,


Lângă stupul nostru ud,
Un buchet frumos, de flori,
Și m-am dus ca să-l salut.

98. O TUPAIA SENSIBILĂ

Lângă casa din copac,


Toate păsările tac,
C-o tupaia se irită,
Orice zgomot o evită.

E sensibilă și tulburată,
De-orice voce mai înaltă,
Liniștea ei este sfântă,
Izolarea o încântă.

La o ceartă în pădure,
Tupaia-ncepu să urle,
Cu fața roșie, coaptă:
”Certați-vă în șoaptă!”

99. IEPURAȘII DE MARE

Am găsit pe mal la soare,


Botoșei albi și pufoși,
Drăgălași și călduroși,
Doi, mici, iepurași de mare.

100. BURETE DE MARE(SPONGIE)

O navă de colonizare,
Își împrăștie adepții,
În oceane și pe mare,
Aducând multe decepții.

101. PURCEL DE COMPANIE

Mi-am luat un porc,


Dar nu pentru Crăciun,
Ci unul care latră,
Și toarce, și e brun.

Și-n lesă, eu cu el,


Mă plimb chiar până seara,
48 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

E blând și mare,
Și-l cheamă capibara.

102. ALPACA INOCENTĂ

Tu alpaca cea micuță,


Blândă, sinceră, drăguță,
Să nu lași pe nimenea,
Să-ți atingă lâna ta.

Iar de-ncearcă cineva,


Promițându-ți o-acadea,
Tu să ragi, să fugi acasă,
Să spui mamei ce te-apasă.

103. OCELOTUL CEL GELOS

De-un rival, cumva încearcă,


Teritoriu-i câștigat,
El se simte-amenințat.
Ocelotul începe-a torce.

De-azi un frățior, el are,


Ce locul lui l-a luat,
Iar vestea l-a supărat,
Nevrând, de-acum să fie mare.

Singur umblă, mâniat,


N-are stare,-i agitat,
Și se simte-abandonat,
Că mămica l-a uitat.

104. BIZAMUL ȘI SUFICIENȚA

Masa e îmbelșugată,
Peștele proaspăt pe dată,
Grijile nu-și au vrun rost,
Cât timp hrana n-are cost.

Însă azi râu-a-nghețat,


Și bizanu-nfometat,
A-nceput cam speriat,
Să se-agite pe uscat.

Și să ceară la o rudă,
Din desagă, dintr-a-ei trudă,
Pește vechi și congelat,
C-a rămas, azi, nemâncat.
49 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

105. UN GERBIL PARFUMAT

Dimineața la trezire,
Cu-apă rece și săpun,
Îmi revin din amorțire,
După noapte, din ajun.

Urechiușele-mi șterg lent,


Dințișorii-i periez,
Blănița, pieptăn atent,
Și sub braț mă parfumez.

Șosetuțele le schimb,
Unghiuțele le tai,
Geamul îl deschid un timp,
Și pornesc spre școală, hai!

106. COIOTUL GHIDUȘ(CEL MANIPULATOR)

Un coiot mic, drăgălaș,


Face pozne toată ziua,
Se joacă, e un apaș,
Ce uită să spună piua.

Și te-nțeapă, iscusit,
E hazliu, mereu rânjește.
E trișorul strălucit,
Ce te-nvârte cum dorește.

107. DĂDACA SURICATĂ

S-ai o soră ce ți-e mare,


E o mare bucurie,
Să n-ai grijă de mâncare,
Când foamea stă ca să vie.

Să-ți vegheze somnul noaptea,


Să se scoale mai devreme,
Să îți țină mereu partea,
Când colegii-ți fac probleme.

Să te-mbrace dimineața,
Când somnul nu vrea a trece,
Să-ți arate ce e viața,
Să te-nvețe să iei zece.

108. CĂLUȚUL DE MARE BATE STEP

Cla-cla-cla
La căluț îi place dansul,
50 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Și să tropăie pe apă,
Dar vecinii-urăsc balansul,
Vrând să-nchidă a lor pleoapă
Cla-cla-cla.

109. TAPIRUL DELAPIDATOR

Un tapir face curat,


Spălând tot din buzunar,
Și-astfel, azi e acuzat,
C-a spălat banul murdar.

110. MIAUA CEA SMERITĂ

Da tătucă, așa fac,


Stau aproape de păstor,
Pasc și tac.

Da mămucă, așa fac,


Cu străinii nu vorbesc,
Pasc și tac.

111. UN NUMBAT NEEDUCAT

Un numbat needucat,
Nu vrea să fie cuminte,
Mușuroaiele din sat,
Le calcă fără cuvinte.

Iar de-l ceartă vreo furnică,


Adresându-i rugăminte,
El obraznic, fără frică,
Scoate limba la termite.

112. ARICIUL DE MARE ELEGANT(echinida)

Un arici stă la oglindă,


Pieptănându-și țepii șui
Singura grijă, ca țintă,
Este gelul frezei lui.

113. MIDIA ECOLOGISTĂ

O midie se scufundă,
Să adune de sub mare,
Resturile ce abundă,
De la cei în nepăsare.

114. UN LEMUR FANTOMATIC


51 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

La lăsarea nopții, iar


În pădurea izolată,
Printre crengi, doi ochi răsar,
Pe cărarea neumblată.

Tremur, temeri și suspine,


Răspândesc în jur, prin zvon,
E fantoma care vine,
Să te ia de nu ai somn.

115. CĂPRIȚA CEA POZNAȘĂ

Hoinărește toată ziua, nebunatica glumeață,


Intrând în bucluc mereu, începând de dimineață.

Zburdă mica ștrengăriță, cea zglobie și hazlie.


E-o poznașă fără margini, pe care viața o-mbie.

Curioasă-i ea din fire, pe toate vrea să le știe,


Nostima, mică căpriță, de azi, mare vrea să fie.

116. CROCODILUL NOROCOS(CEL OPORTUNIST)

Crocodilu-oportunist,
Nu se teme de ce-l pișcă,
Și din fire-i optimist,
Mult atent, la tot ce mișcă.

El principii nu prea are,


Iar de cinste e străin,
Maniere și purtare,
Buzunarele nu țin.

Într-o zi îi iese-n cale,


Norocu-n întâmpinare,
Portofelul cu parale,
Și și-l pune-n conservare.

O pasăre pluvian,
Plânge, făcând spovadă,
C-a pierdut un gologan,
Într-un colț de stradă.

Iar copiii n-au de hrană,


Și roagă pe fiecare,
Să îi dea ceva pomană,
Să n-ajungă bocitoare.

Tu, băiete ce-ai găsit,


Un lucru și știi al cui e,
52 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Nu îl ține acoperit,
La tine în cămăruie!

117. BERBECUL AGITAT(CEL NERĂBDĂTOR)

Îs berbecul cel grăbit,


Și doresc timpul să-mi fie,
Chiar de eu mai și ezit,
Dispus spre prietenie.

Uneori când nu-s admis,


Sunt cuprins de-aversiune,
Schimbător și indecis,
Iritat de presiune.

Ai mei spun că-s răzgâiat,


Și lipsit de orice grijă,
Cu părul ușor buclat,
Și privirea cam crucișă.

Indignat sunt când doresc,


Să primesc, dar nu primesc
Din frustrare mă pornesc,
Îndârjit spre ce poftesc.

Răbdători să fim cu toții,


Cu părinții amândoi,
Cu copii și nepoții,
Și-mpreună între noi.

118. VEVERIȚA CU FĂLCI(CEA LACOMĂ)13

Veverița cea zgârcită,


De cu toamnă a pornit,
A tot strânge-un sac de ghindă,
Ce pe urmă la cojit.

C-un dejun mai copios,


Ea-și începe ziua iară,
Ce e cald și mult gustos,
Aburind plăcut la nară.

—O,vecină-mi este foame!


Bine-ar fi să-mi dai și mie,
Doar o porție de poame,
Până vara ar' să vie.

—O,vecine mai așteaptă,

13
Liderii ONG-urilor şi organizaţiilor care luptă pentru combatera sărăciei şi a crizei aimentare din Africa au fost întotdeauna de părere
că statele dezvoltate nu acordă suficientă atenţie continentului african.
53 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Pân' la vară și mănânci!


Că pomana nu-i o faptă,
Să o faci muncind pe brânci.

De-atunci veverița-ncepe,
Cu ocări a-l tot lovi,
Spre a-l face a pricepe,
Că mai bine-ar isprăvi.

Cu-o gustare pân' la cină,


Veverița se răsfață,
Făcând baie la piscină,
În grădina cea din față.

Când zări o rudă veche,


Ce găsise o alună,
Mare, fără de pereche,
Sub un bulgăre de humă.

—Ce faci soro, tu cu asta?


Dă-o-ncoace, nu-i a ta!
Sau, tu vrei să chemi năpasta,
Înșelând o rudă-a ta?!

Veveriță și alună
Într-o luptă se aruncă,
Și cu doar o-nghițitură,
Se încheie-o poftă lungă.

Veverița stă culcată,


A fost luată în robie,
Dar acum e săturată,
Înecată-n lăcomie.

119. MAIMUȚICA TURMENTATĂ14

Maimuțica-i o paiață,
Pusă pe scandal și vrea,
Să provoace chiar pe față,
Pe cine râde de ea.

Revoltată pe-animale,
Și la pas fiind groaie,
De-i ieșeai cumva în cale,
Îți puteai primi bătaie.

Când cu limba-i amorțită,


14
în jur de 10% din români au probleme cu alcoolul, iar procentul este în creştere
54 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

De rușine, ea nu știe,
Scuipă și se tot agită,
Izolată de beție.

Casa nu își mai cunoaște,


De când ceața s-a lăsat
Mama nu își recunoaște,
De când sticla-a-mbrățișat.

Dimineața următoare,
Capul tare o mai doare,
Și de prea multă pudoare,
Fuge spre ascunzătoare.

Vă spun eu, voinici să știți,


Băutura nu-i o fală,
Ce cu ea să vă mândriți,
La colegii de la școală.

120. HIENA INVIDIOASĂ

—Bine te-am găsit, măi frate!


Chiar doream să îți doresc,
Spre a-ți face iar dreptate,
Când dușmanii te bârfesc.

L-am văzut pe leu la umbră,


Cel ce zice că e rege,
Îți vestește o moarte sumbră,
Că n-ai respectat o lege.

I-aș fi zis, eu câteva,


Despre ce-are el de preț,
Însă-a fost cu cineva,
Rinocerul nătăfleț.

Apoi mai sosi bursucul,


Cel obraznic, prost-crescut,
Dar și-un elefant cu lucru,
Risipindu-și viața mult.

Mai veni un crocodil,


Ce tăcu ca un viclean,
Și un leopard, tiptil,
Ce-i zgârcit din neam în neam.

Apăru și-un bivol mare,


Bădăranul, știi prea bine,
Iar o zebră cu mirare,
Întrebă când tigru vine.
55 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Of! de-ai ști câte au spus,


Eu am sărit ca să te apăr,
Însă-am fost pe loc exclus,
Ca să nu cumva să scapăr.

—Știu prea bine cum a fost,


Că prezent eram și eu,
Ai impresia că-s prost,
De mă-ncerci mai tot mereu?

Marș de-aici că te omor!


Tu te dai mărinimos,
Când ești doar un bârfitor,
Ce aleargă dup-un os.

121. CALMARUL CU PIPĂ15

Calmarul neglijat,
Doar de-atenție îi pasă,
Gașca să-i spună bărbat,
Și în față, el să iasă.

Dintr-o pipă cu tutun,


Pufăie mult cu mândrie,
Lîngă-amicii ce scot fum,
Fără ca 'Ticu să știe.

Când tutunul se sfârșește,


Camarazii se retrg,
Calmarul, nu-i privește,
Nu le este așa drag.

Încercând, tu popular,
Să devii printre colegi,
Vei ajunge un coșar,
Și doar fum ai să culegi.

122. CUȚU ȘI TAINA

Doi balauri pe balcon,


Se luptă pentru un tron,
Iar eu stau și plâng în pat.
Cuțu,iar ești supărat?

Azi e-o zi mult prea nefastă,


Am primit o notă proastă,

15
Conform unui raport al OMS, circa 30% din tinerii cu vârste între 15 şi 18 ani sunt fumători. În plus, începând cu 1995, numărul tinerilor care fumează a crescut.
În România, se constata aceeaşi accentuare a deprinderii de a fuma in rândul tinerilor şi chiar a minorilor.
56 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Ce-o să spună, oare tata?


Cuțu,care ne va fi răsplata?

Buni e bolnav,tăcut,
Iar eu lecția n-am priceput.
Cuțu,-ajută-mă cu tema,
Că-i destul de grea problema!

Un coleg nu mă dorește,
După școală mă lovește,
Și m-amenință mereu.
Cuțu,mi-e așa de greu!

Mama are un bebel,


Unde-i ea,merge și el.
Cuțu,să rămâi cu mine,
Că, te am,eu doar pe tine.

Ce-ai făcut,dragul meu cuțu,


Ai udat din nou pătuțu'?
Chiar și pijamaua mea.
Ce mă fac acum cu ea?

123. MONITORUL DE SAVANĂ16

Azi, în scara de la bloc,


Am surprins pe sub o geană,
O șopârlă făr' de noroc,
Monitorul de savană.

El era foarte nervos,


Și s-a-ntins deodat' pe jos,
Și cu coada, furios,
Lovea, în pământ, zelos.

Și țipa, foarte strident,


Că lumea privea la el,
La acest mic turbulent,
Ca la un biet mielușel.

Dar mămica suspinând,


De-o ureche, ea l-a luat,
Și de nervi, ea tremurând,
Până-n casă l-a calmat.

16
specie de șopârlă
57 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Clasa a VI-a
124. ȘORICELUL ALB17

Abia aștept părinții să mi-i văd,


Și parcă-acum, eu și-ntrevăd
Că noi vom râde împreună,
Având în bucurie o cunună.

Abia aștept să port un nume,


Să-l spun cu voce tare-n lume,
Să-l scrijelesc în pom, la drum,
Să fiu eu însumi, de acum.

Abia aștept să joc sub soare,


Și să miros floare cu floare,
Să zburd cu tălpile-mi goale,
Și să mă-ntind pe iarba moale.

Abia aștept să pot să spun:


”Mami, eu vin la tine de Crăciun! ”
Cu mine n-o să-ți fie greu,
Cuminte, eu voi fi mereu.

Abia aștept să-mbrățișez,


Pe tati, așa cum eu visez,
Și să-i șoptesc duios:
”Când sunt cu tine,-s bucuros!”

Însă-aste vise mi se frâng,


Nici lacrimi n-am, nu pot să plâng,
Să țip nu pot, că nu m-aud,
Ai mei părinți și-acest om crud.

Cu ce-am greșit nu vreau să mor,


Te rog, mămico dă-mi ajutor!
Vreau să mă nasc și să trăiesc,
Să-ți spun o dată...”te iubesc!”.

125. STEAUA DE MARE CEA AJUTĂTOARE

O mână de ajutor,
Ea-ntinde spre oricine,
Ce o roagă din glăscior,
Cu lacrimi și suspine.

Și de-o pierde din larghețe,


N-are teamă, nu e tristă,
Pentru-a ei mare noblețe,
Crește alta, nu e dramă.
17
În Romania, media avorturilor la mia de femei este de patru ori mai mare decât în Vestul Europei.
58 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

126. MUFLONUL SAMURAI(CEL DEZONORAT)

Un muflon mândru, vioi,


Precum toți din neamul lui,
Deși pare cam greoi,
E agil cum altul nu-i.

El astăzi e dărâmat,
E captiv nefericirii,
Că a fost dezonorat,
Și-și va face harachiri.

127. OASTEA DE COSAȘI(CEI UNIȚI)

Oastea de cosași se-avântă,


Într-o ambuscadă-etanșă,
Iar dușmanii se-nspăimântă,
Îngropați sub avalanșă.

Unitatea e-o putere,


Ce învinge-orice dușman,
Și produce-nvăpăiere,
Tânărului, dând elan.

128. ALIGATORUL CRITIC

Vreau să fii și tu ca el,


Precum fratele-ți mai mare,
Vreau să fii și tu nițel,
Capabil de o schimbare.

Ai greșit, nu-i prima oară,


Pedepsit ești de acum,
Nu mai ieși deloc, afară,
Nu te iert, nu vreau nicicum.

Nu vreau să mai am de-a face,


Cu tine, îmi e rușine,
Să nu vii de-acum încoace,
Să nu stai pe lângă mine.

Nu știi să vorbești corect,


Gându-ți este vânzolit,
Ești pe lângă subiect,
Și râzi ca un aiurit.

129. CĂPCĂUNUL VARAN

Un sălbatic mi-e vecin,


59 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Ce produce mare chin,


Un feroce căpcăun,
Zis varanul cel nebun.

Când bau-bau sosește-n poartă,


Joaca se sfârșește-n ceartă,
Copii se-ascund în casă,
Uitând, ei chiar și de masă.

Iar de prinde vrun puștan,


Acest mare bădăran,
Împrejur îi dă, el roată,
Și-l înghite dintr-odată.

130. PARIORUL CONDOR(CEL RISIPITOR)

Sportul este viața lui,


Pariază să se-amuze,
Dependență poți să-i spui,
Dacă vrei să-i cauți scuze.

Lui Noroc i se închină,


Pariind pe adversar,
Caută adrenalină,
În copita unui cal.

Risipa este o taină,


Deși sunt ca el destui,
Chiar de-și pierde a lui haină,
El nu spune nimănui.

Când câștigă, amețește,


O beție îl cuprinde,
Dar asta nu îl oprește,
Că de patimă depinde.

131. CRABUL MORALIST(CEL FĂȚARNIC)

Cu critică, el te-ngroapă,
Și spune că este drept,
Când te mângâie, înțeapă,
Dându-se mult înțelept.

E un sincer-prefăcut,
Ce frumos, mereu răspunde,
Și-un perfid cum n-ai văzut,
Ce noroiul își ascunde.

Sub o mască de blândețe,


Mânia o ține bine,
60 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Lingușește, dă binețe,
De ce simte, se abține.

Schimbă fețele pe rând,


De Imagine-i robit,
Și nu-și spune al lui gând,
Că-i un fals, un ipocrit.

132. ELEFANTUL NOSTALGIC(CEL DEZNĂDĂJDUIT)18

Când scrisorile separă,


Răsăritul de apus,
D-un oftat, d-un dor de țară,
Elefantul e răpus.

El spre casă ar porni,


Dar curajul îi lipsește,
Gândul nu-l lasă-a dormi,
Până ziua se ivește.

De aplauzele goale,
Elefantu-i lecuit,
Însă cine, cine oare,
De decepții e ferit?

De mâncare nu prea are,


Circu-i fără încasări,
Și-oboseala este mare,
Tot plimbându-te prin gări.

De când frigul a venit,


Peste circul dezolant,
Elefantul a răcit,
Tusea l-a făcut distant.

Când făr' de suflu, el rămâne,


Biciul îl rănește mult,
Și cruzimea îl supune,
Dup-un lung și greu tumult.

Azi e tot mai zăpăcit,


Visul lui e-acum trecut,
Bătrânețea i-a răpit,
Șansa de-a fi cunoscut.

Când e singur și amar,


Amintiri vin și dispar,

18
Circul Globus nu va mai avea voie să organizeze spectacole care să includă dresură de animale sălbatice. Această decizie a fost luată
după ce,( în data de 12 ianuarie 2017)11 animale au murit din cauza unui incendiu.
61 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Deprimarea-i un calvar,
Lacrimi varsă iar și iar.

Când viața devine grea,


Disperarea-i o povară,
Ce o ții în cârca ta,
Tot sperând să mori în țară.

Doar regrete, el mai simte,


Că pe mama n-a-ascultat,
Și a fost lipsit de minte,
Când la circ, el a plecat.

133. FOCA NĂTĂFLEAȚĂ

Sunt o focă zâmbitoare,


Căutând o mângâiere,
Caldă, blândă, iubitoare,
Într-o vorbă de-apreciere.

De urși nu-mi fac probleme,


Stau departe de-al meu loc,
Iar de pește, am eu vreme,
Să-l obțin după un joc.

Stau la soare, lenevesc,


Ziua-ntreagă mă bronzez.
Când ghețarii se topesc,
Mă scufund, mă hidratez.

Pe ocean vine un vas,


Fug leii departe, mult.
Eu în urmă am rămas,
Și mă-ntreb cei ăst tumult.

Oamenii îmi fac cu mâna,


Și mă cheamă lângă ei,
Să mă joc astăzi într-una,
Cu puii, lașilor lei.

Am căzut însă-n năvod,


Când visam la croazieră,
Într-un banc captiv de cod,
Ajungând o prizonieră.

134. UN TATU CU FRĂȚIOR(CEL NEDREPTĂȚIT )

Printr-un frățior mai mic,


O povară poartă-n piept,
Deși nu-i e inamic,
62 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

El îi spune ca-i nedrept.

Amintirile nu-l lasă


Să accepte aste schimbări,
Tânjind după vechea casă,
Răsfățat de-aplaudări.

Așteptări exagerate,
El avu, că e sensibil
Și rănit de al său frate,
Plânge că nu e vizibil.

Zi de zi, el retrăiește,
Nedreptăți rămase-n urmă,
Injustiția îl crește,
Iar durerea îl tot scurmă.

135. CĂRUȚA CU LĂSTUNI(CEI BÂRFITORI)

Râd lăstunii când vorbesc,


De colegul mototol,
Și cu ghiont, ei își șoptesc,
Aluzii fără umor.

—Ați văzut cum a fugit,


Păsăroiul cel bătrân?
Scuze, El iar și-a găsit,
Ascunzându-se în fân.

—Vinovatul să plătească!
Eu, unul m-am săturat,
Hrana să se risipească,
Pentru că El e căscat.

—Să scăpăm, azi, noi de El


Că ne trage iar la vale,
Iar în spate pe tembel,
Nu-l mai port, că cârca doare.

—Tot mai mulți, de El se plâng,


Doar probleme ne creează,
Și nimeni, din lungul crâng,
Nu dorește-o-așa piază.

—Păsăroiul nu prea știe,


Ce înseamnă un cârmaci,
Locul lui să mi-l dai mie,
Iscusit sunt și dibaci.

Din căruța cu lăstuni,


63 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Se ridică-un nor de fum,


Sfatul cetei-i pe cărbuni,
Bârfa schimbă totu-n scrum.

136. DIHORIȚA DIN SERAI

Dihorița din serai,


Locuiește-ntr-un palat
Ea-i curtată de mulți crai,
Precum ceru-i de-nstelat.

Are rochii numai scumpe,


Iar portretul ei domină,
Toți pereții, care-i umple,
Cu-al ei zâmbet de felină.

Toate fetele-o iubesc,


Și-o răsfață și-o dezmiardă,
Iar de dans n-o mai lipsesc,
Până zorii-ncep să ardă.

Când geloasă, ea devine,


Ochii-i sunt săgeți de foc,
Și lovește în oricine,
Care șade la mijloc.

Mamă, ea nu vrea să fie,


Copii nu vrea să-i ție,
De soț, ea nu vrea să știe,
Cu-o-așa mare companie.

Anii trec și bătrânețea,


Pe prieteni îi reduce,
Alungându-ți frumuseșea,
Și doar frici mai poți seduce.

137. BURSUCUL ȘI ARGINȚII

Toată noaptea, eu trudesc,


De pe câmp porumbul strâng,
Până zorii se ivesc,
Ca să-l duc la mine-n crâng.

Vând din el o bună parte,


Iară banii îi adun,
Vreau s-ajung bogat, departe,
Fără griji, eu vreau să spun.

Când e vremea de plătit,


Lacrimi curg în urma mea,
64 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Dar nu-mi pasă de-s lovit,


Cu blesteme, vorbă rea,

Pe datornici nu îi iert,
Iau și pielea de pe ei,
Pot să spun că sunt expert,
Să câștig e-un obicei.

Cu părinții nu vorbesc,
Că avere nu mi-au dat,
Și ei mă mai și bârfesc:
Că de bani sunt posedat.

Am și-un frate ce mă cată,


Să mă ducă cu minciuni,
El plângându-se odată,
Că bani n-are pentru juni.

Cu colegul meu de-afaceri,


Împart totul pe jumate,
Iar de ochii nu-i sunt ageri,
Mai îmi scot și eu o parte.

Cu-mprumut, eu nu mai dau,


Că de secetă mi-e frică,
Iar de inundații, stau,
Pregătit ca o pisică.

De când a scăzut recolta,


Falimentul bate-n poartă,
Iară boala-mi suflă holda,
Risipind-o mult, departe.

Totuși vreau să mai trăiesc,


Moștenire să nu las,
Că averea o iubesc,
Și doar ea mai mi-a rămas.

”Pentru cine strângi comori?


Nebun, ce iubești monede,
Vine clipa-n care mori,
Și vei fi plin de regrete.

Soarele mult dăruiește,


Ne fiind deloc zgârcit,
Și rămâne-ntreg, firește
Zi de zi fără sfârșit”.
65 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

138. LAGĂRUL RECHINILOR(CEI CRUZI)19

Trei rechini cu alb halat,


Au adus spre cercetare,
În laboratorul mat,
O familie din mare.

Și-ncepând să îi testeze,
Separat i-au așezat,
Vrând eroarea să-ndrepteze,
Ce naturii i-a scăpat.

Glasuri, inimi torturate,


Se arată fără viață,
Smulse cu ferocitate,
De colții născuți din gheață.

De nu știi ce e durerea,
Și de lacrimi, tu ești sec,
Îți doresc s-asculți tăcerea,
Ce s-așterne la înec.

139. CÂRTIȚA NEMULȚUMITĂ

Cârtița nemulțumită,
Ea prin murmur se exprimă,
Criticând luna ivită,
Și soarele ce-o animă.

Ea cu ceartă dojenește,
Și dezminte ce-o acuză,
Freamătă și nu dorește,
Să accepte nicio scuză.

Când se plânge, protestează,


E energică, fățișă,
Bombăne, admonestează,
Contrazice fără grijă.

Cu reproșuri, ea aruncă,
Și la toți, ea le impută,
Paguba din viața lungă,
Bucuria ei cea scurtă.

Cârtița nu recunoaște,
Drepturile ce le au,
Dușmanii cei ocărăște,
Ce cu ea în casă stau.

19
numărul morților din rândul victimelor persecuțiilor naziștilor, se estimează ca fiind plasat, în general, între 9 și 11 milioane
66 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

De nervi tremură, zvâcnește,


Pâlpâie în întuneric,
Se-nfioară când gândește,
La trecutul ei cel feeric.

În viață totul se duce,


N-are rost să ne legăm,
De dorința ce produce,
O durere, când visăm.

140. ȚAPUL CU TATUAJ(CEL REBEL)

Viața mea e-o-ntreagă dramă:


Frământări, mâhniri, confuzii,
O neliniște și teamă,
Schimbări fără de concluzii.

Chiar de nu par înțelept,


Precum, tu poate socoți,
Înțelegere aștept,
Și-acceptare de la toți.

Deși par influiențabil,


Și ușor, eu mai roșesc,
Chiar când sunt și vulnerabil,
Libertate îmi doresc.

Într-o dimineață rece,


Am pornit mica răscoală,
Așteptând, pragul a trece,
Gândul meu de răfuială.

Eu autonomia-mi cer,
Pentru-independență, lupt,
De este nevoie, zbier,
Și la pieptul ce am supt.

Dispoziția-mi schimb ușor,


Pe familie-s mâhnit,
Pot părea un agresor,
Un rebel, un răzvrătit.

Cu prieteni vreau să fiu,


Școala e pe planul doi,
Tot ce am nevoie, știu,
Chiar de-ncep și un război.

Vreau să am de-acum un nume,


Să port haine ce-s la modă,
Și-o tunsoare cu renume,
67 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Pentru unii, incomodă.

Vreau să fiu cel mai drăguț,


Și să am cebritate,
Poate și-un cercel micuț,
Dar și-un tatuaj pe spate.

Să le fim pildă chiar noi,


Celor ce un sprijin n-au,
Făr-a-ncepe un război,
În căminu-n care stau.

141. SCĂFĂNDRUȚA ÎN PERICOL20

În a deltei găzduire,
Sub o salcie bătrână,
Lângă stuf, în urmărire,
Locuiește-o nurcă brună.

Cu ochi: ficși, rotunzi, închiși,


Urechi mici și rotunjite,
Cu bot scurt, pătat de griș,
Și oasele unduite.

Are blana deasă-n față,


Moale, și de mulți râvnită,
Iar cu tălpile de rață,
Se scufundă-ntr-o clipită.

Ea aleargă după broaște,


Pești și păsări și reptile,
Chiar pe toate le cunoaște,
Că la masă-i sunt utile.

Pe țărm, salturi face-n goană,


Iar de-n apă se scufundă,
Ea-i vioaia campioană,
Taie apa-ntr-o secundă.

Dacă vin dușmani cu plase,


Nebuni, ce nu dau 'napoi,
Nurca țipă și miroase,
A parfum de usturoi.

A avut, nurca o mamă,


Și un tată și mulți frați,
Pe care, mereu îi cheamă,
Ce-s demult, demult plecați.
20
Nurca europeană, specie pe cale de dispariţie
68 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Toate rudele ce-au fost,


Au migrat spre alte țări,
Să găsească adăpost,
Dup-atâtea mari schimbări.

Ea e singura din neam,


Ce-a rămas pe-acest meleag,
Să privească de la geam,
Fără sprijin sau toiag.

De-un timp apele sunt triste,


S-au îmbolnăvit în grup,
Iară gânduri pesimiste,
Nurcii,-i umblă-n cap și trup.

Delta și-a schimbat Stăpânul,


Mlaștinile se deseacă,
Liber e de-acum hapsânul.
Braconaju-ascuns, înșfacă,

142. ALPINISTA DIN CARPAȚI21

Alpinista din Carpați,


E o capră fără frați,
Ce se-ascunde, e sfioasă,
Să nu vezi că e frumoasă.

Are coarne inelate,


Și lăsate-ușor pe spate,
Cu cap alb, mic de zăpadă,
Iar la ochi: neagră, dungată.

Vraja vârfului, cel demn,


Cheamă și îi dă îndemn,
Pe terenul cel abrupt,
De stânci aspre, neîntrerupt.

Deși pare cam fragilă,


Face salturi, e agilă,
Se ridică la-nălțime,
Față de vânătorime.

Hazardul îi este umbră,


Perspectiva-i este sumbră,
Dar curaju-l poartă-n spate,
În sacul cu vanitate.

Din prăpastie-o voce strigă,


21
capra neagră e pe cale de dispariție
69 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Avalanșa se despică,
Abisul e-nfometat,
Iar cu viața e certat.

Când ambiția nu-i trează,


Frica pune viața-n pază,
Tinerețea-i un pericol,
Ce te face a fi ridicol.

Perla munților e sus,


Dup-un lung și greu concurs,
Vârful este cucerit,
Norii, ei, toți s-au smerit.

143. CARACATIȚA SCAMATOARE(CEA ESCROACĂ)

Ea e meșteră-n iluzii,
Frauda-n valuri aduce,
Cu cerneală-ți dă confuzii,
Și-n eroare te induce.

E escroacă, amăgește,
De te crezi, cumva în ea,
Impostoarea te momește,
Din joben scoțând o stea.

De e prinsă, te vrăjește,
Uiți ce știi, te păcălește,
Cacialmaua-o folosește,
Fiindcă trucul îi priește.

144. TIGRUL CEL DISPREȚUITOR

”Nu respect acele fiare,


Ce ucid pe-ai mei frați,
Ce-s lipsiți de apărare,
Hăituiți și mult vânați.

Îmi doresc ca ei să piară,


Că ne sunt dușmani semeți,
Să se care, să dispară,
Să devină mai răzleți.

Bestiile de se-arată,
Pe cărarea ce o țin,
Vor cunoaște de îndată,
Cât de crud e-al lor destin.

Gândul ce de ei mă leagă,
Mă dezgustă, mă scârbește,
70 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Iar inima mi-e pârloagă,


Răzbunarea, ea domnește.

Ucigând, ei se răsfață,
Că în arme au putere,
Nu vor luptă față-n față,
Căci au teamă de durere”.

Poc! Și tigul cade pe nisip,


Noua victimă a urii,
Iar un zâmbet pe-al lui chip,
Se așează-n colțul gurii.

Și pe nas, din nou pufnește,


Privind aspru spre mișei,
Bucuros, el îi jignește,
Și mândru, că nu-i ca ei.

145. BUNICA-ȚESTOASĂ22

Nu te-aud ce spui, repetă!


Auzul de-odinioară,
L-am pierdut, sunt o babetă,
Iartă-mă că-ți sunt povară!

Nu privi, n-ai observat!


Brațu-mi tremură din nou,
Și paharul mi-a scăpat.
Mulțumesc de-al tău cadou.

Gându-mi este-asurzitor,
Și un sprijin îmi doresc,
Mulțumesc de ajutor!
Îngere dalb și ceresc.

Când spre piață mă avânt,


În baston abia mă țin,
Iar la zebră mă frământ,
Așteptând un gest divin.

Toamna casa-i mohorâtă,


Orele se scurg ușor,
Singură-s și doborâtă,
Și d-un zâmbet mi-este dor.

Te aștept de-o-ntreagă lună,


De când, tu iar ai plecat,
Telefonul nu mai sună,
22
Cercetările arată că singurătatea și izolarea socială dăunează grav sănătății. În același mod, singurătatea afectează sănătatea
organismului uman mai mult decât obezitatea și lipsa activității fizice. Singurătatea reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea
vârstnicilor.
71 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Soneria s-a stricat.

Poate-ți par ca o copilă,


Ce tot mai des te indispune,
Cerând un strop din a ta milă,
Un alint, afecțiune,

146. MAIDANEZUL RĂTĂCIT(CEL SINUCIGAȘ)

Un câne ce-avea stăpân,


A ajuns un maidanez,
Și doarme de-acum în fân,
Libertatea fi'ndu-i crez.

Pe jupân e supărat,
Că în lanț, el îl ținea,
Și-l certa îmbujorat,
Atunci când, mușcând, greșea.

De când a fugit de-acasă,


Că nu a primit cărniță,
Nu mai știe ce-i o masă,
N-a gustat nicio cojiță.

Purici are o grămadă,


Ce îl chinuie mereu,
Și ajunse sub zăpadă,
Să se-ngroape ca ateu.

147. ȚÂNȚARUL MALIȚIOS(CEL SARCASTIC)

De nu știi ce e pamfletul,
Și ce-nseamnă-a persifla,
Un țânțar îți dă secretul,
De-a jigni pe cineva.

Înțeapă curtenitor,
Și aduce insomnie,
E tăios, urzicător,
Te insultă cu-ironie.

Chiar de ești puternic, mare,


Prezența lui nu-i plăcută,
Că devii prin agasare,
O caricatură mută.

Zeflemistul defăimează,
Și ridicol, tu te faci,
Dacă fugi de ce urmează,
Caraghios ești, de cum ragi.
72 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

148. RINOCERUL MOTOCICLIST(CEL TERIBIL)

Eu dau tonu,-s sfidător,


Chiulind cu fidelitate,
Popular sunt pe motor,
Cu haine extravagante.

Mi se spune cel sfios,


Dar posed o mască care,
Mă face mai bătăios,
În oricare confruntare.

Cu motocicleta merg,
Cine vrea să mă întreacă?
Iar pământu-abia-l șterg,
Când curajul mă provoacă.

Muzica la maxim dau,


Evadez din a mea viață,
Tensiunea-n piept o iau,
Din viteză-mi iau povață.

Dar din rinocer teribil,


Printr-un accident stupid,
Am ajuns un corp penibil,
În căruț de invalid.

149. GAZELA CEA COCHETĂ(CEA SULIMENITĂ)

Ochii mi i-am conturat,


Buzele le-am colorat,
Blana mi-am pieptănat,
Și-un dans nou am învățat.

O clipă, te rog, privește!


Înspre mine, pe furiș,
Spune-mi cum îmi stă, vorbește!
Cât am ochii negri-nchiși.

Chiar crezi că-s așa frumoasă,


Și mă vrei la brațul tău,
M-am roșit, sunt rușinoasă,
Nu glumi așa, flăcău!

150. ARICIUL PETICIT(CEL ZGÂRCIT)

Ariciul este contabil,


Și-atent spre-oricare produs,
Care-i cel mai convenabil,
73 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Că nu vrea să dea în plus.

Buzunaru-i e cusut,
Banii-i ține la saltea,
Chiar de are un avut,
De pomană, el tot vrea.

Umblă-n haină peticită,


Lucruri ieftine îmbracă,
Casa este ne-ncălzită,
Farfuria e săracă.

151. PURICELE SPECULANT(CEL PROFITOR)

După ce mult s-a văitat,


De blana unui cotoi,
Un purice-a profitat,
De blândețea unei oi.

Și și-a luat sus, o parcelă,


Pe spinarea ei lânoasă,
Ridicâdu-și citadelă,
Cu ginta lui numeroasă.

Și pentru c-o duce bine,


A cuprins întreaga blană,
Că nu știe de rușine,
Nu ascultă de dojană.

Dar oile se mai tund,


Și odată cu aceasta,
Oricât puricii se-ascund,
Îi lovește rău năpasta.

152. FURNICARUL ȘI NARCOTICELE

Furnicarul bâlbâit,
Împreună cu-ai lui colegi,
În taină, ei au primit,
Praful magic pentru blegi.

Furnicarul curios,
A testat și el o vreme,
Vrând s-ajungă curajos,
Și trăind fără probleme.

Și respect, el a sperat,
A primi măcar puțin,
Și interesant s-a dat,
Vrând aprecieri din plin.
74 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Dar deseară a-nceput,


Să se simtă tulburat,
Și să vomeze crunt,
Iar mușchii l-au cam lăsat.

Clatină ca un cutremur,
Iritații și mânie,
Transpirați reci și tremur,
Că-i cuprins de astenie.

Insomnii, neliniști, teamă,


Oboseală, amnezie,
Peste el, toate dau iama,
Și-l aduc la agonie.

Coșmaruri și izolare,
Depresii și paranoia,
Îl conduc spre nepăsare,
Răpindu-i inima și voia.

153. LILIACUL UCENIC

Am văzut l-a mea stăpână,


Incantația cea sumbră,
Printr-un simplu gest din mână,
Lumina devine umbră.

Schimbă hrana în otravă,


Prezentul în viitor,
Viitoru-i sub potcoavă,
Devenind ascultător,

Cărțile Ei îi vorbesc,
Despre zilele ce vin,
În cafele se citesc,
Prevestiri cu iz divin,

Lipsă de naivi nu duce,


Ce-i plătesc, ca să le spună,
Visele de la răscruce,
Cum să-obțină o cunună.

154. ȘARPELE NERECUNOSCĂTOR

Mulțumesc ce oare-nseamnă?
Nu cunosc acest cuvânt,
Chiar de lumea mă condamnă,
Nu mă las de el înfrânt.
75 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Tată, ce-am primit în viață,


Ca copil ce îți urmez,
Mi-aparțin, nu-mi da povață,
Despre tine și-al tău crez.

Mamă, nu-s obligat sub soare,


Să-ți rostesc un mulțumesc,
Pentru grija ce o are,
O mămică-n mod firesc.

Solzii-mi sunt așa de iuți,


Că de tine mă încurc,
Nu doresc să mă ajuți,
Pot și singur, mă descurc.

Ce-i recunoștința, frate?


O floare mult însorită,
Ce pe vârfuri neurcate,
Vei găsi-o înflorită.

155. BIVOLUL TURBAT(CEL NESĂBUIT)

El este nechibzuit,
În ce zice și ce face,
Că mânia a-ncolțit,
În cugetul lui rapace.

Nu-i mai pasă cum se poartă,


Ignoră,-i nesăbuit,
Cu ocară și cu ceartă,
A turbat, a-nnebunit.

Gura urlă ne-ncetat,


Judecata-i de hapsân,
Imprudent e ca argat,
Bivolul fără stăpân.

De încerci să-i dai îndemn,


Sau un sfat prietenesc,
Îți arată, el un semn,
Că-i ateu, e păgânesc.

156. LUPUL DIN NOAPTE(CEL STRĂIN)

Tata luptă cu o umbră,


De când noaptea, iar se lasă,
Îmbrăcând o haină sumbră,
Ce îl strânge, îl apasă.

Și să urle este pus,


76 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Cu vorbe să răscolească,
Să m-arunce din culcuș,
Încercând să mă lovească.

Și se zbate, în el ține,
Iar la răsărit de soare,
Se întoarce iar la mine,
În genunchi cere iertare.

Că nu el este de vină,
Ci amarul ce-l obligă,
Să golească-o sticlă plină,
Ca durerea să și-o stingă.

Pe tăticul meu, iubit,


Eu îl rog ca să revină,
Că mă simt mult îngrozit,
De prezența cea străină.

157. SCRISOARE CĂTRE UN EROU(PELICANUL DONATOR)

Pentru darul tău cel viu,


Ce l-ai dat din bunătate,
Simt nevoia să îți scriu,
Deși vorbele-s sărace, toate.

Recunoscător îți sunt,


Și doresc să-ți mulțumesc,
Din povara ce o-nfrunt,
Că din nou, pot să zâmbesc.

Evenimentele m-au dus,


În pragul disperării,
Și fără de răspuns, supus,
Am stat în fața încercării.

Viața-i un fir de pânză,


Țesut de-o blândă mână,
Rupându-se de-i strânsă,
De moarte, de țărână.

Cu toate-acestea-ți scriu,
Și inima-mi dă avânt,
Din bucuria unui fiu,
Ce zburdă neînfrânt.

Cu mulțumiri al tău,
Admirator, flăcău...
...RX Negativ
77 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

158. STĂNCUȚA PERSECUTATĂ(RASIȘTII)

Și-a făcut cuib lângă casă,


O pasăre cam ciudată,
Ce nu este prea frumoasă,
Și se spune că-i ciumată.

Ea pe loc e judecată,
Și vecinii nu-i vorbesc,
Că la glas, ea e stricată,
Și-i din neamul țigănesc.

Bunicii îmi spun c-aceasta,


Chiar de bate cu-al ei cioc,
Eu să nu-i deshid fereastra,
Că aduce nenoroc.

În pădure se dezbate,
C-aceasta să plece iute,
C-are pene afumate,
Și-i lipsită de virtute.

Când, deodată se așează,


Străina și le șoptește,
O taină plină de groază:
”Vânătorul vă ochește!”

159. CUCUL AMĂGITOR

Un zugrav fără onoare,


Amăgește-n cuceriri,
Domnișoare visătoare,
Cuprinse de-nchipuiri.

Scrisori multe, el tot scrie,


Momește, tentează,-atrage,
Farmecă, seduce,-mbie,
Înrobind pe cea ce-l place.

Te vrăjește, dă confuzii,
E himeră, o ispită,
De-ai cedat unei iluzii,
Vei ajunge tâlhărită.

160. CAMELEONUL MINCINOS

Pe poteca de cenușă,
C-un picior prins în cătușă,
Vine un cameleon,
78 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Să împrăștie un zvon.

Pe cuvânt, sincer, îți spun,


Și să nu mă crezi nebun,
Chiar de exagerez puțin,
Vorba mi-e precum un crin.

Mi se spune minciunică,
Iar de comisar am frică,
Eu mai scap câte-o minciună,
Pentru-o imagine mai bună.

Iar din teamă de conflicte,


Gura, adevăru-omite,
Că nu vrea să fiu respins,
Și cu vină să fiu prins.

Mai dau vina pe colegi,


Și caut pretexte-n legi,
Iar când, scuzele nu țin,
Cu-o minciună mă alin.

Mai greu e să reușesc,


Când încerc să-mi amintesc,
Toate câte am rostit,
Gogoși câte-am împărțit.

Adevăru-i incomod,
Și așează-n gât, un nod,
Trebuind, ca să explic,
Minciunica cu fistic.

Când doresc ceva s-obțin,


Să stârnesc invidie, puțin,
Sau când vreau să par puternic,
Imitând un om cucernic.

Fug de lacrimi și durere,


Ca să gust un pic de miere,
Plămădind un basm frumos,
Pentru unii, găunos.

Când nu vreau să mai ascult,


Cu nimeni nu mă consult,
Iar răspunderea de-i mare,
La minciună-i dau picioare.

De când gura am deschis,


Am făcut un compromis,
Lingușelile mă pun bine,
79 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Cu părinții, cu oricine.

Iar în alte dăți, eu tac,


Lăsând să zboare în veac,
Născociri din interes,
Sau din al răzbunării ghes.

Și inima, eu mi-o mint,


Că iubesc și că alint,
Iară rațiunii-i pun,
Reguli noi, chiar din ajun.

Povestesc că Moș Crăciun,


Stă cu mine la dejun,
Că atenția-ți râvnesc,
Doar puțină, îmi doresc.

Și sperând că nu-s crezut,


În cuvântul prefăcut,
Adevăru-l spun sarcastic,
Să arate mult mai plastic.

Azi am o nedumerire:
Adevăru-i închipuire?
În oglindă nu privesc,
De minciună mă căiesc.

Ori de câte ori înșir,


Precum unui musafir,
Baliverne, la mămica,
Mă roșesc ca pătlăgica.

161. EXPLORATORUL GNU23

Un căutător de apă,
S-a rătăcit în praf,
Că tainele-l adapă,
Vrând s-ajungă geograf.

Un călător cu îndrăzneală,
Ce în viață riscu-l cată,
Și-nfruntă făr' de sfială,
Un pericol și-o rutină fadă.

E plictisit de-aceeași zi,


Meleaguri noi, vrea a alege,
Răspunsuri și senzații vii,

23
antilopele gnu fac parte din familia Bovidae.
80 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Mistere să dezlege.

Cu turma lui spre imigrare,


E al schimbării-ncepător,
Ce se-adaptează din mișcare,
Ca un adevărat cercetător.

Însă deznodământul,
Decepții îi produce,
C-același e pământul,
Oriunde, el s-ar duce.

162. RÂMA FERMIER

După iarnă râma-ncepe,


Să are și scoate plugul,
Iar pământul reîncepe,
Să-și arate iar belșugul.

Iar dăunătorul fuge,


De vântul ce îl târăște,
Și de ploaia ce-i distruge,
Căminul lui, mișelește.

Și din loc în loc se-arată,


Verdele, cel trudit,
De râma și de-a ei ceată,
Ce nu stau la trândăvit.

163. ANTILOPA POLITICIAN

Tu, votează-mă-n ședință,


De dorești o nouă lege,
Exprimă-ți a ta dorință,
Mă alege, tu drept rege.

În concurs pentru un post,


Pentru cel de prezident,
Ea luptă cu orice cost,
Cu leul cel indecent.

După-o scurtă cugetare,


Ea aspiră la putere,
Nu-i frică de provocare,
Vrea o remaniere.

164. PANTERA ISIHASTRĂ

Locuind singură, ea
Duce-o viață-n rugăciune,
81 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Liniștea e tot ce vrea,


Nu vrea musafiri din lume.

Pentru toți e doar o umbră,


Un mister, un basm ciudat,
Ce produce-o teamă sumbră,
De cum seara s-a lăsat.

165. CAȘALOTUL PISTOLAR(CEL ZURBAGIU)

Cașalotu-i arțăgos,
Iar de-l sâcâi, tu cumva,
Începe-a vocifera,
Că-i recalcitrant, țâfnos.

De te pui cu pistolarul,
Poți intra într-un bucluc,
Că colțos, mai e barbarul,
Și te duce-n balamuc.

166. AGAMA DE CARTIER(RAPERIȚA)

Ascult muzică hip-hop,


Viața străzii e în top,
Cu gașca n-am nicio teamă,
Sunt o șmecheră agamă.

De corupți, eu sunt sătulă,


Vreau închiși pe cei ce fură,
De politică mi-e silă,
De gunoaie-mi este milă.

167. JAGUARUL TIRAN

Cine nu-i cu mine,


E-mpotriva mea,
Cine vrea să-i fie bine,
Pe cărate, să nu-mi stea.

Iar vr-unul de-ncearcă,


Chiar și cu-o remarcă,
Colții mei în dată,
Îi vor fi răsplată.

168. BIZONUL GURU

Eu-s bizonul înțelept,


Și cunosc ce mulți nu știu,
Și mă i-au cu toții-n piept,
Ca să îmi primesc elogiu.
82 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Eu-s bizonul filozof,


Ce te scap de frământări,
Și-ajutat de focul mov,
Dau răspunsuri la-ntrebări.

Eu-s un mentor căutat,


Ucenici, mulți vor să-mi fie.
În sat sunt divinizat
Guru-mi spun, cu toții, mie.

169. IACUL PENSIONAR

Urcă sus, în deal, ușor


Și coboară până-n vale,
Zi de zi fără-ncetare,
Un iac cei transportator.

El cunoaște-a lui cărare,


Satu-ntreg îl știe bine,
După ani de muncă vine,
Ordin de pensionare.

O groapă ca drept răsplată,


Și o lacrimă fugară,
Ce timidă se coboară,
Pe țărâna-ndoliată.

170. LIDERUL PUMĂ

De, tu ai vreo problemă,


Cheamă puma, ea te-ajută,
De cumva, tu ai dilemă,
Cheamă puma să-ți răspundă.

De te afli la răscruce,
Iar soluții n-ai niciuna,
De nu poți a te conduce,
Cheamă-un lider, cheamă puma.

171. CĂPITANUL MORSĂ(CEL NAUFRAGIAT)

Un bătrân marinar,
Pe mări, el navighează,
E singur, solitar,
Din noapte la amiază.

Un căpitan măreț,
Ce-n amintiri înoată,
Vrând precum un călăreț,
83 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Să îmblânzească-o ceată.

Un echipaj ar vrea,
Dar marea se opune,
Că-l vrea doar pentru ea,
Și pentru-al ei renume.

172. CERBUL PSIHOLOG

Cerbul e compasiune,
E lumină, strălucește,
El revarsă-nțelepciune,
Și îndreaptă părintește.

Nu te critică, n-acuză
Ți-nnoiește amintirea,
Te învață,-i călăuză,
Și-ți redă și mulțumirea.

173. DOLII TERORIȘTI

O gașcă sub deghizare,


A lovit fără cruțare,
Producând dureri, frustrare,
Turmei fără apărare.

Strigăt mut, îndurerat,


Peste timp s-a așezat,
Râu de lacrimi s-a vărsat,
Înecând sufletu-uitat.

174. JDERUL CRIMINAL

Jderul știe doar o lege,


A dorinței lui fierbinți,
De-i e poftă, el culege,
Pentru cât timp are dinți.

N-are milă, n-are teamă,


Te lovește până cazi,
Sub a lui putere cheamă,
Moartea, începând de azi.

175. VIDRA CUCERITOARE

Balerină-n piruiete,
Grațiosă printre fete,
Cu surâs cuceritor,
Și pe-alocuri-nțepător.
84 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Vidra e seducătoare,
Precum razele de soare,
Cucerește-orice cetate,
Inimile-s săgetate.

176. MUȘTELE-DEMONI

Roi de muște căutând,


Se mișcă pe capul meu,
Un cuib, astăzi insistând,
Să ridice pentr-un zeu.

Ele vin mereu, mereu


Chiar de le zgornesc departe
Închid orice curcubeu,
Și-mi aduc vești despre moarte.

177. MICA CĂLUGĂRIȚĂ(CEA CURIOASĂ)

Într-o pagină de carte,


Am văzut, ființe-o mie,
De aici și de departe,
Ce mulți nici nu le știe.

—Spune, zburătoare, tu
Cine ești, de unde vii,
Care e al tău atu,
Ai o casă, dar copii?

Și ce faci, tu toată ziua?


Vreau să știu, hai spune!
Când ți-e foame, când spui piua,
Cum ajungi la-nțelepciune?

—Cine-s eu? Mica insectă,


Confundată cu-o lăcustă,
Curioasă și directă,
Aplecată și îngustă.

178. DOI MELCI ANAPODA

Doi melci îmbrăcați pe dos,


Umblă brambura prin lume
Nu le pasă ce-i frumos,
Că sunt subiect de glume.

Sunt excentrici, acești melci,


Fără noimă, ei vorbesc,
Iar cumva, de tu încerci,
Să-i îndrepți, nu se căiesc.
85 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Nu cunosc ce e sfiala,
Lasă-n urmă-o scuipătură,
Tot ce fac e alandala,
Și produc harababură.

Viața lor e-o debandadă


Forfotă, ei răspândesc,
Fac deranj, zarvă și sfadă,
Și pe prunci ei îi smintesc.

Inimile lor sunt oarbe,


Ei șochează, sunt ciudați,
Nimeni nu îi vor aproape,
Sunt respinși, sunt evitați.

Merg anapoda pe drum,


Sunt moderni, fără stăpân,
Legii vieții se opun,
Și n-ascultă de Bătrân.

179. PĂDUCHELE ACROBAT

”Am sărit peste ocean,


Chiar la cină de curcan,
Și având întâietate,
Am mâncat pe săturate.

Am sărit până pe Lună,


Și-am primit mare cunună,
De la împăratul ei,
Cocoșul cu clopoței.”

Dar atunci o voce-i spune:


—Nu-ncerca cu-nșelăciune,
Să te-nalți mai sus pe muche,
Cât timp ești, doar un păduche!

180. SCORPIONUL SPADASIN(CEL RĂZBUNĂTOR)

Viața lui este secretă,


Că-i de fel suspicios,
Iar ocara din gazetă,
Îl face și curajos.

Scorpionul se comportă,
Fără milă, cu oricine,
Nedreptăți, el nu suportă,
Ci dorește-a se impune.
86 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

El revanșă vrea într-una,


Că-i dârz, mândrul spadasin,
Iar rușinea-n totdeauna,
Și-o spală cu-al lui venin.

181. S-A NĂSCUT O HIDRĂ

Astăzi s-a născut firav,


Dintr-un săculeț, verzui,
Mugurel, mult brav,
Înfipt precum un cui.

Ea la soare, tată-i spune,


Ce o apără de teamă,
Iară apei-ntregi din lume,
De azi o strigă cu: mamă.

182. UN GIMNUR NOCTURN

De cum, iar s-a înnoptat,


Un gimnur iese-n potecă,
Până-n zori a și bifat:
Cazinou, club, discotecă.

Dimineața-i obosit,
Acasă vine în trapăt,
Până seara-i odihnit,
Și o ia, iar de la capăt.

183. CIUTA PACIFISTĂ

—Ciuta asta e a mea,


Și n-o-mpart cu nimenea!
—Asta să o crezi doar tu,
Și s-o povestești lu' mutu' !

—Nu te-apropia de ea,


C-am să te lovesc, păzea!
—Bine, fac cum vrei tu,
Lupta e al meu atu!

După marea-ncăierare,
Ciuta a pierit în zare,
Că-i place inteligența,
Și-i displace violența,

184. IAPA DE PE MARTE(CEA EXCENTRICĂ)

Ea este neobișnuită,
Cu o fire cam aparte,
87 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Libertatea e ispită,
Pentru iapa de pe Marte.

Ea șochează din dorința,


De-a ieși în evidență,
Nu acceptă umilința,
Regulilor de decență.

În ce face-i-originală,
Lumea-i spune curtezană.
E-o surpriză-n orice gală,
Este iapa năzdrăvană.

185. UN OPUSUM TEATRAL

Este slab, neputincios,


De răspundere lipsit,
Pentru sine plângăcios,
Și de bârfe-nvinuit.

În colegi, el nu se-ncrede,
Fiecare-i-i agresor,
Și ca victimă se vede,
Strigând, iar dup-ajutor.

Dar în mintea lui își spune,


Înspre cel ce-i face rău,
Ca o scurtă rugăciune:
”Ce n-aș da să-ți fiu călău!”

186. ORCA DOMINATOARE

Nu trece nimeni de ea,


Înapoi nu se clintește.
De cazi, jos, peste podea,
Deloc, nu se sinchisește.

187. PISICA DE MARE

Submarin, gata pe fază,


Se ridică din nisip,
Și-o torpilă, scurt lansează,
Cu venin printr-un tertip.

188. ȘOPÂRLA CEA RIGIDĂ

Cu mama nu se-nțelege,
Că-i intolerantă, rece,
Și o critică mereu,
E severă ca un zeu.
88 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Nu se simte-apreciată,
Și este cam speriată,
De-orice fel de-autoritate,
Ce o-mpinge de la spate.

Ajutor, deloc nu vrea,


Doar în clipa cea mai grea,
Favorisme nu dorește,
Că dreptatea-n ea domnește.

Chiar de-i defavorizată,


Tot pe sine-i supărată,
Cu greșeala,-i exigentă,
Și-n alegeri e atentă.

Mai mereu e încordată,


Și nu știe niciodată,
Ca să se distindă-un pic,
Chiar primind și un pupic.

Sângele îl are rece,


Mintea e de nota zece,
Lacrima îi e străină,
Răpusă cu disciplină.

189. CĂPUȘA INVIZIBILĂ

Lovește, nimeni nu știe,


Când atacul e pornit,
Vătămarea stă să vie,
La moment nepotrivit.

Vinovatu-i un mister,
Fapta-i trasă-n indigo,
Urmele n-au mesager,
Și cazu-i clasat din nou.

190. TAZMANIANUL LA OCNĂ

Un tazmanian nemernic,
E-agresiv cu fiecare,
Se-ncordează, e puternic,
Și se-ncruntă și spre soare.

De azi, el s-a liniștit,


Iar renumele ce-l are,
Cu cutremur l-a trezit,
În celulă, la răcoare.
89 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

191. UN ELAN CĂSĂTORIT

De când s-a căsătorit,


Obiceiurile-i sunt un mit.
Nu-i la fel, el s-a schimbat,
Și coroana și-a lăsat.

Prietenii îl deranjează,
Pe părinți îi neglijează,
La servici stă tot mai mult,
Iară barba i-a crescut.

192. LIBELULA SUPERFICIALĂ

Libertate nevăzută,
Lăcomie spre plăceri,
Ignoranță evidentă,
Profunzime-n devieri.

Jumătate de măsură,
Acțiuni fără final,
Gândul doar spre aventură,
Risipit complet, total.

Delăsare-n grabă mare,


Perspectivă nevăzută,
De fațadă rezolvare,
Vinovat nou, în dispută.

193. ANTILOCAPRA EMANCIPATĂ

Se-trece cu-orișicine,
Cu toți se vede egală,
Se luptă până obține,
Trecerea, ei triumfală.

Iar de cineva se-opune,


Spunând că-i o capră simplă,
Ea pe loc îți și propune,
O cursă, chiar de e șchioapă.

194. GÂSCA ÎNCREZUTĂ(CEA INFATUATĂ)

Sunt regină-n bătătură,


Toți îmi fac o plecăciune,
Sunt o gâscă cu cultură,
Am o facultate,-un nume.

Țanțoșă merg printre rațe,


Toate se dau la o parte,
90 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Iar un cârd întins de țațe,


Îmi transmit saluturi calde.

Însă-o rudă cam incultă,


Îmi produce multe șocuri,
Ea nu are carte multă,
Și-i ridicolă pe-alocuri.

E o rață cam nebună,


Zice că eu cu ea, de mână,
Am mers, demult, noi, împreună,
Spre școala din comună.

195. VECINA MEA TUATARA

O șopârlă mi-e vecină.


Ea cunoaște tot ce mișcă,
Păcătosul și-a lui vină.
Și pe fiecare-l pișcă.

Ea mă caută mereu,
S-o-mprumut cu-o linguriță,
De zahăr, pentru sufleu,
Și pâine, doar o cojiță.

Și drept mulțumire mare,


Ca timpul să nu mi-l pierd,
Mă trimite la culcare,
Lovind țeava, tare, alert.

De calc ca un elefant,
De la secție-s vizitat,
Să-mi pună un mic implant,
Doi cipici, scurt, imediat.

De vorbesc cu voce tare,


Reclamații am și vină,
Așa că în fiecare,
Zi, învăț și pantomimă.

Iar de uit cumva deschisă,


Apa, și inund vecina,
Se zburlește, are-o criză,
Pentru ea, devin eu cina.

196. BABIRUSA-N CUȘCĂ(CEA UMILITĂ)

Lipsurile vieții mele,


Cu mâncare și nuvele,
Și cu-o bârfă dintre șoapte,
91 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Mi le umplu zi și noapte.

Dușuri fac, trei într-o zi,


Oricât de curată-aș fi,
Hainele le vreau perfecte,
Fără cute sau defecte.

De oglindă-mi este groază,


O evit, m-arată grasă,
Stau în casă încuiată,
Și gust, iar o ciocolată.

Critica mi-e ca urzica,


Totuși tac, nu spun nimica,
Că te pedepsesc pe tine,
Când mă umilesc pe mine.

197. DROMADERUL DEPENDENT(CEL ABANDONAT)

Bună, frate, ai amici?


De nu ai, îți pot fi eu,
Iar de ai, ți-s măscărici,
Pentru gașca din liceu.

Lumea-mi spune: Puștulică,


Că am voce de copil,
Și că cer un sfat, docil,
Sau o confirmare mică.

Deși vreau să fiu plăcut,


Atașându-mă ușor,
Mi-amintesc că-s trecător,
Când de-amici nu-s cunoscut.

Când doresc ca să pornesc,


Cer mereu o aprobare,
Însă-s singur pe cărare,
Vrând pe toți să-i mulțumesc.

198. UN PECARI LA CĂMAȘĂ

E boierul cel mai gras,


Cel mai mândru-n bătătură,
Cu pircing, rotund în nas,
Și cu gel peste frizură.

Are merite distinse,


Peste noapte răsărite,
Și de nimenea atinse:
Manierele pocite.
92 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Umblă ziua spre birou,


Dichisit, printre ființe,
Iar din BMW-ul lui cel nou,
Scuipă coji de la semințe.

El mereu pentru parcat,


Are spațiu-asigurat,
Ce de toți e evitat:
Locul de handicapat.

199. FLUTURAȘUL EFEMER

Am văzut, ieri pe câmpie,


Raza caldă și zglobie,
Ce zbura cu gingășie,
Căutându-și o soție.

Iar în urmă, mult lăsa,


Un parfum de viorea,
Mângâierea unui vânt,
Ce îți fură-orice cuvânt.

Un zâmbet ce-anunță zorii,


Ce-eclipsează, chiar și sorii
Un vis fără de sfârșit,
O clipă de infinit.

Însă azi a dispărut,


Deși nori n-au apărut,
Iar parfumul s-a pierdut,
Deși flori au mai crescut.

Parcă azi e și mai rece,


Deși vara tot petrece,
Ce-a fost ieri, este mister,
Fluturașul efemer.

200. AXELOTL SÂNGEROS

Un aztec umblă pe ape,


Colorând-o-n sângeriu,
Iar de peștii vor să scape,
Invitați sunt, în meniu.

201. LEUL CEL DOMINATOR

El se laudă că-n viață,


Doar victorii a gustat,
Și la toți le dă povață,
93 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Că mereu e ascultat.

De promisiuni, cam uită,


Și minte, destul de des,
Dar dup-o scurtă dispută,
El iese plin de succes.

În oricine, el produce,
Admirație și teamă,
E abil pentru-a conduce,
Chiar pe cei ce îl condamnă.

Cu privirea-ți ia puterea,
Și-”adevărul” și-l impune,
Câștigând aprecierea,
La orice sălbăticiune.

202. LAMANTINUL HISTRIONIC

El e prințul lamantin,
Ce de toți e observat,
Dar devine orfelin,
Atunci când e ignorat.

Când prin lume, el păsește,


Cu aplauze-i hrănit,
Iar de nu, plânge, mugește,
În orgoliu e rănit.

203. VIERMIȘORUL DE MĂTASE

Croșetorul cel verzui,


Creativ este de mic,
Și-admirat în truda lui,
De gogoși, de borangic.

204. VICONIA IMATURĂ

Eu doresc încă să cresc,


Și-un pic să copilăresc,
Să alerg pe pajiști crude,
În acord de alăute.

De răspunderi mi-este frică,


Mai aștept că-s mititică,
Grijile nu-s pentru mine,
Mai le las un pic pe mâine.

205. LĂCUSTELE ȘI TRIBUTUL(TAXA DE PROTECȚIE)


94 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Lăcomia lor e mare,


Nu se satură ușor,
Sar pe cei făr' de-apărare,
Sunt din neam asupritor.

Vor tribut ca să primească,


De la cei ce sunt străbuni,
Vor bine ca să trăiască,
Pe spinarea la stăpâni.

206. LIPITOAREA MASEUZĂ

O maseuză,-o lipitoare,
Pune sângele-n mișcare,
Cu ea uiți de oboseală,
Chiar te scoală și din boală.

207. BIJUTERIA DE CORAL

O podoabă în vitrină,
Stă mândră spre admirare,
Așteptând a sa regină,
Să o poarte cu-ncântare.

208. CASTRAVETELE DE MARE CEL ZEVZEC

El se crede important,
Deși nu e căutat,
Vrea să fie întrebat,
Și nu-i place-a fi contrat.

Întrebări stupide pune,


Și-nțelege pe dos, totul,
Deși are, el lacune,
Cu părerea,-și dă netotul.

Trădări, bârfe și minciuni,


Pe toate, el le cunoaște,
E-avizat în chestiuni,
Dar nu și le recunoaște.

El imită admirând,
Ce face un imbecil,
Și cu-n credit intră-n rând,
Pentr-un lucru inutil.

El în toate-i repetent,
Și lipsit de-orice cultură,
În greșeală-i persistent,
Că e doar o murătură.
95 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

209. MOLIA BALERINĂ(CEA ÎNDRĂGOSTITĂ)

Balerina face-un dans,


Pentru luna aurită,
Piruiete și balans,
Până cade-ndrăgostită.

210. FENECUL ÎN EXIL(CEL ALUNGAT)

De acum, am crescut mare,


Sunt vulpoi în toată firea,
Nu mai stau sub ascultare,
De-azi încep, eu cotropirea.

”Du-te, pleacă, nu te-ntoarce,


Viețuiește în exil!
Până ce te vei preface,
În cățelul cel umil.”

211. PORCUL SPINOS CEL INDEPENDENT

Sfaturile nu-mi sunt crez,


Că eu știu cum mi-este bine,
În echipă nu lucrez,
Singur, vreau a mă susține.

Nu aștept să fiu chemat,


Sunt mereu în acțiune,
Nu-mi place să fiu pisat,
Nu doresc a mă supune.

212. BARDOUL RESPINS(CEL FUGAR)

Eu-s un bardou orfan,


Pe care nimeni nu-l dorește,
Toți fug de mine, de la han,
Respingerea lor mă rănește.

Eu salut pe fiecare,
Dar nimeni nu mă aude,
Și-astfel vocea îmi dispare,
Iar tăcerea mă exclude.

Și fug la-umbra-alegoriei,
Să fiu doar eu cu mine,
În lumea largă-a fanteziei,
Și-a cărților cu rime.
96 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

213. LEUL DE MARE CERȘETOR

Ce faină e asta, frate!


Dar ce este, îmi poți spune?
Dă-mi-o mie, haide, scoate!
Că îmi place, nu te-opune!.

Vreau să beau, eu o cafea,


Dă-mi un ban, tu surioară,
Că ți-l dau când oi avea,
Cel târziu, ți-l dau la vară.

Am poftit l-al tău covrig,


Dă-mi și mie o bucată!
Haide unchiule, un pic,
Și o gură de socată!

Azi fără credit am rămas,


Dă-mi, măi vere-un telefon!
C-am intrat într-un impas,
Am pierdut ultimul zvon.

Bre tataie, vin-un pic,


De m-ajută, că am treabă!
Să ajung pân' la butic,
Să mă răcoresc degrabă.

214. CVAGA DISPĂRUTĂ

Toți se-ntrebă imediat,


Unde oare-o fi plecat,
Toți o plâng neîncetat,
Pe toți dorul i-a secat.

Regrete și amintiri,
În inimi se furișează,
Se arăt și năluciri,
Celor care o visează.

215. NEVĂSTUICA PRIGONITOARE

La dânsa în locuință,
Se cântă doar pe o voce,
Iar de n-ai a ei credință,
Devine cu tine-atroce.

În voie nu-i poți intra,


Că este capricioasă,
Cum îți cântă, vei dansa,
Sau dispari din a ei casă.
97 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

216. GAIȚA CERTĂREAȚĂ(CEA CU IMPRESII)

De e-acasă sau la muncă,


Din nemulțumire mare,
Ea, vorbe urâte-aruncă,
Spre amicii ei cei are.

De voia îi e surpată,
Are nervi și fermentează,
Se simte ne-apreciată,
Din ne-atenție, explodează.

Arde tot ce-i iese-n cale,


Că nu știe ce e teama.
Nici tată, nici mamă n-are,
De nimeni nu ține seama.

217. NĂPÂRCA FĂȚARNICĂ(CEA IPOCRITĂ)

De e soare, ea-ți zâmbește,


De e noapte, te lovește,
De-i faci bine, ți-e amică,
Iar de nu, îți e nășică.

Ea își știe bine rostul,


Tu, ai grijă cât e costul,
De zis, zice ca și tine,
De făcut, își face bine.

218. LEMINGUL MIGRATOR

Un leming fuge în lume,


Cu lacrimi și-amărăciune,
Dup-un colț uscat de pâine,
Și-o speranță până mâine.

Viața lui, prețul și-l pierde,


Când, la drum, rapid, purcede.
În urmă nu mai privește,
Viitorul îl orbește.

219. SULTANUL GUANACO

Toată lume i se-nchină,


Că sultanul e distins,
Toți adoptă-a lui doctrină,
În regatul, lui, întins.

Toți îi laudă haremul,


98 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Că îl stăpânește bine,
Și în cor cântă refrenul,
Vieții lui fără rușine.

220. PLOȘNIȚA ASCUNSĂ

În nopțile fără de umbră,


Pe străzile de gheață,
Înfometată, umblă,
O ploșniță, prin ceață.

E panică, e groază,
La orele târzii,
Sunt țipete în casă,
Și-o victimă...o știi?

221. ȘOBOLANUL TRĂDĂTOR

Șobolanul neloial,
De mâna ce îl hrănește,
Se dezice, chiar total,
Atunci când lui îi priește.

Spune una, face alta,


Te înșeală și te minte,
Iar apoi își schimbă balta,
Uitând ce-a făcut 'nainte.

Interesul pe el îl face,
Să îți fie-apropiat,
Până ce își satisface,
Gândul, lui cel vinovat.

Și își lasă-a lui amprentă,


Prin locul, pe unde trece:
O încredere aparentă,
Întrebări și-o vină rece.

Inimile devin confuze,


De un șoc te simți izbit,
Iar furia de pe buze,
În tristețe s-a-ntărit.

222. OMIDA CEA MITUITOARE

Ea dă mită la cuvinte,
Închizând gurile toate,
Ridicând pe cel ce minte,
Stingând adevăru-n șoapte.
99 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Ea dă mită pentru gânduri,


Culcând conștiințe șchioape,
Ce cresc cu false cânturi,
Generații ce-s mioape.

Ea dă mită pentru fapte,


Darnică-i și te răsfață,
Săturând pântece moarte,
Aducând uitarea-n viață.

Ea dă mită pentru zâmbet,


Capturând ca și un fante,
Simpatia dintr-un suflet,
Cu cadouri dominante.

Dar nu poate mitui,


Inima, ca să iubească,
Când e liberă-a simți,
Chemarea Dumnezeiască.

223. GIRAFA CEA INDIFERENTĂ

Jignită-am fost de multe ori,


De cei din jur, chiar și de ciori,
Și prin refuzuri m-au mințit,
Cei ce din nou, mereu promit.

Nimic, acum nu mai mă mișcă,


Nici musca aspră, ce mă pișcă,
Puțin îmi pasă ce e-n lume,
Și cine strigă al meu nume.

Mi-am luat în spate al meu cort,


Și am plecat spre polul nord,
Departe de acest hotar,
Să locuiesc pe un ghețar.

Dar am răcit destul de rău,


Cu gerul ce mi-a fost călău,
Statuie sunt, și-s știrbită,
În inima cea rătăcită.

224. PANDA ROȘU CEL TIMID24

Mult, te rog, nu-mi întrerupe,


Liniștea și-a mea plimbare.
Nu-s nici urs și nici o vulpe,
Nici măcar o mâță mare.25

24
Este cunoscut și sub numele de „ursul pisică”, „pisica vulpe”, „vulpea de foc” sau „ratonul de Himalaya”.
100 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Dar...îmi place să mănânc,


Fructe, ierburi, ca merinde,
Rădăcini crescute-adânc,
Bambus, ouă, pește, ghinde.

Un secret vreau să vă spun:


Am furat din slăbiciune,
Lapte, unt pentru dejun,
Fără pic de sfiiciune.

Când e frig, sus la mansardă,


Chiar de noaptea e geroasă,
Am o plapumă ce-i caldă,
Coada mea cea mult pufoasă.

Doar de este necesar,


Ies la-amiază, puțin timp.
Vă spun drept că-s sedentar,
Și nu-mi place să mă plimb.

În copacu-n care stau,


Nu doresc vrun musafir,
Iar de vine,-afară-l dau,
Că-s un solitar, un zbir.

În caz că e vrun pericol,


Sar din creangă-n creangă, iute,
Pe agresor îl fac ridicol,
Prin acrobații tăcute.

O schimbare cât de mică,


Ce la alții e banală,
Mie-mi dă tremur și frică,
Și leșin, după-amețeală.

Sunt din fire rușinos,


Și mereu mă înroșesc,
Chiar de sunt cam curios,
De străini, eu mă feresc.

Și evit pe cei ca mine,


Și nu mă implic în jocuri,
Mă ascund și de vecine,
Că mă bâlbâi pe alocuri.

Vocea mea nu-i ascultată,


Chiar zâmbind cu mult efort
Și des este confundată,

25
Panda roșu (Ailurus fulgens) este o rudă de dimensiunea unei pisici a ratonilor și a dihorilor. Deși se credea că este o rudă a ursului panda,
prin analize moleculare s-a constatat că nu face parte din familia urșilor.
101 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

Cu tăcerea ce o port.

Nu mă simt în largul meu,


Printre puii de la școală,
Și mă critic tot mereu,
Că spre-amici n-am îndrăzneală.

Neputând, însumi să fiu,


Că perfect, mereu mă vreau,
Eu aștept până târziu,
Să mă-ncumet, să spun:”miau”.

La școală din jenă multă,


Nu răspund, nu ies în față,
Iar de profu' se încruntă,
Inima aleargă,-ngheață.

Înainte de culcare,
Vărs lacrimi de întristare,
Că-s lipsit de-orice culoare,
Și respins de fiecare.

225. RENUL FILANTROP

Sus pe cer e-un felinar,


Ce coboară și se urcă,
Iar cu el e un coșar,
Cu un sac lipit de cârcă.

Și tot scoate și îndeasă,


Pe hornul oricărei case,
Jucăria cea frumoasă,
Dintre cele ce-s rămase.

226. DRAGONUL ZBURĂTOR PARAȘUTIST26

Un gimnast de nota zece,


Se-antrenează tare, des,
Și-astfel zilnic își mai trece,
O medalie-n palmares.

227. LIMAXUL NE-NDUPLECAT

Fierăstrău cu mii de dinți,


Macină grădina-ntreagă,
Nu-l oprești cu rugăminți,
Poate, doar cu-o bere neagră.

26
Specie de șopârlă.
102 | T e m e p e n t r u a c a s ă Minea Cristian

228. DRAGONUL DE MARE27 ÎN CONCEDIU

Fie iarnă, fie vară,


O frunză pensionară,
Peste ape e hoinară,
Vrea să vadă-ntreaga țară.

229. BAZILISCUL28 GRIJULIU

Calcă-ușor, nu face zgomot,


Nu-l auzi, deși e-aproape,
Are pasul ca de somot,
Chiar când merge peste ape.

230. LICURICIUL GRĂBIT

Dimineața 'mi-ncep viața,


Nu-mi pierd vremea, mă grăbesc,
N-aștept să-mi crească mustața,
Că la noapte mă sfârșesc.

231. MONSTRUL GILA29

Dintr-un basm de toți știut,


Ce somnul mi l-a-ngrozit,
Azi, în clasă-a apărut,
Monstrul Gila, renumit.

Teama ne-a cuprins pe toți,


Și-am rămas ca înghețați,
În bănci, ca și niște hoți,
Ce-și doreau a fi iertați.

Însă, noi mergând spre casă,


Ne-am schimbat părerea rea,
Că Gila-i prietenoasă,
Nu, cum basmul ne spunea.

27
Specie de șopârlă. Arată precum o frunză.
28
Specie de șopârlă
29
specie de șopârlă