JACK WEATHERFORD

GENGHIS-HAN
;i nafterea lumii moderne
Traducere din limba englezd, de Alina Popescu
Prefa{i de C[lin Felezeu

Con(nr
BOOKS
-201 7*-
 Cuprins

Prefali de Cilin Felezeu. 5

Introducere - Cuceritorul dispdrut 13

Partea intii
DOMNIATERORII lN STTPA: 1162_1206 45
Capitolul I - Cheagul de sdnge 47
Capitolul 2 - Povestea celor trei rduri . 87
Capitolul3-Rdzboiulhanilor. 119

Partea a doua
RAZBOIUL MONDIAL MONGOL: t2rl-r26t lsl
Capitolul 4 - tJn scuipat in obrazul Hanului de Aur . 153
Capitolul 5 - Sultanyersushan.. 189
Capitolul 6 - Descoperirea ;i cucerirea Europei. . . .. . 221
Capitolul 7 - Rdzboiul reginelor 260

Partea a treia
RENA$TEREA GLOBAL A: 1262*1962. 305
Capitolul 8 - Kubilai-han Si noul lmperiu Mongol . . . 307

Qapitolul 9 - in lumina lor auritd 339

Capitolul l0 - Imperiul iluziilor 370
Epilog - Eternul spirit al lui Gengfuis-han.
.,
Note. 41r
433
Glosar 435
Biblio grafie s electiv d. 443
Mul{umiri :.. ... ... ...... 459
46s
 Familia regale a Marelui Imperiu Mongol
Yeke Mongol Ulus

Genghis-han - Borte Hatun

1206-1227

Tolul - Sorhohtani
1227-7229

Batu MONGKE Hiilegii Kubilai AriqBohe

t25t-12s9 | (1200-1294)(1200-1264

Hoarda Imperiul Ilhanat Dinastia Yuan

de Aur Mogul Persia s,i Irak China
Rusia India

MARELEHAN
Regent
Datele se referl la domnii
(Datele dintre paranteze se referi la domnii contestate.)
 Introducere

Cuceritorul disparut

Genghis-han" afost un om de acfiune.l

WesnrNcron post, 1989

in lui Genghis-han a dispirut din mlnistirea

1937, sufletul
budisti** situatl in inima Mongoliei, pe RAul Lunii, sub lan]ul
intunecat al munfilor Shanh, unde preofii credincioqi il pro-
tejaseri qi il veneraseri timp de secole. in anii 1930, acolilii
lui Stalin au executat aproximativ treizeci de mii de mongoli,
intr-o serie de campanii indreptate impotriva culturii 9i reli-
giei 1or. Trupele sovietice au distrus ministire dupl minlstire,
au impuqcat cilugirii, au violat cfllugirifele, au spart obiectele
de cult, au jefuit bibliotecile, au ars scripturile gi au demolat
* in limba rominl, existl mai multe variante ale numelui siu - de la
Genghis-han gi Ginghis-han pAni la Gingis-han qi chiar Cinghis-han; degi
o consider pe ultima mai apropiatl de varianta mongoli Chinggis Haan,
am optat, la cererea editurii, pentru varianta Genghis-han, in conformi-
tate cu normele Diclionarului Enciclopedic, Ed. Enciclopedici, 2004. Cu
toate acestea, opliunea pentru denumiri cit mai aproape de originalul
mongol se va observa pe tot parcursul acestei traduceri (n. tr.).
** Mlnistirea budisti Shanh (Shanh Hiid) este una dintre cele mai
vechi de pe teritoriul Mongoliei, fiind intemeiatdin 1647. Se afli in pro-
rincia Ovorhangai, la 25 km sud-est de oragul Harhorin, in bazinul le-
eendarului riu Orhon (n. tr.).
 L4 facx Wnernrerono

altarele. Din cite se spune, cineva a salvat intruparea sufletu-

lui lui Genghis-han, din Ministirea Shanh, gi a dus-o spre pis-
trare in capitala Ulaanbaatar, unde i s-a pierdut definitiv urma.
De-a lungul veacurilor, in stepele nesfdrgite gi ierboase ale
Asiei Centrale, pistorul-rizboinic gi-a purtat Stindardul Spiri-
tului, numit sulde, alciltuit din smocuri de pir din coada celor
mai frumogi armisari ai sii, legate de prijina de lemn a unei
sulile, chiar sub virful de metal. Ori de cite ori ageza tabira,
rizboinicul infigea stindardul in fafa intrlrii, pentru a-gi de-
clara identitatea gi a-i fi paznic pe vecie. Acest simbol rimdnea
lntotdeauna afarl, sub bolta Eternului Cer Albastru*, pe care
mongolii il venerau. Fluturate debriza aproape constanti din
stepi, cozile de cal intrupau puterea vintului, a cerului qi a soa-
relui, stindardul transpunind aceste forfe vitale ale naturii in
trupul rizboinicuhri. Vintul ii inspira visele gi il incuraja si igi
duci la indeplinire destinul. Unduirile gi risucirile pirului de
cal in bitaia vintului il indemnau si meargl tot inainte, mo-
mindu-l si pir[seasci un loc gi si caute mereu altul, si giseasci
piguni mai bune, si exploreze orizonturi qi aventuri noi, s[ iEi
fiureascl singur destinul in viafa p[minteasci. Uniunea dintre
om gi stindardul siu ajungea atit de profundi, incit,la moartea
rizboinicului, se spunea cd spiritul siu trecea pentru totdeauna
in acele smocuri de pir. Cit timp acesta era in viali, stindardul
cu cozi de cal ii purta destinul; dup[ moarte, el ii gizduia su-
fletul. Rimigifele sale pilmantegti erau degrabi abandonate Ia
cheremul naturii, dar sufletul igi continua existenfa vegnicl in
acele smocuri de pir, inspirdnd genera(iile urmltoare.

* Tengri, sau Tatil Cer Albastru, este gi ast{zi venerat sub diverse
forme qi se afli in centrul tengrismului,un sistem religios animist, qama-
nist gi totemic, comun mai multor popoare provenind din stepele Asiei
Centrale, printre care mongolii gi hunii (n. tr.).
 Genghis-han gi nasterea lumii moderne 15

Genghis-han avea un stindard fhcut din cozi decai albi, pe

care il folosea in timp de pace, qi unul din pir de cai negri, care
il ciliuzea in weme de rizboi. Cel alb a dispirut destul de re-
pede, insi cel negru a supraviefuit, ca pistrltor al sufletului
siu. in veacurile ce au urmat morlii hanului, poporul mongol
a continuat si venereze stindardul ce ii gizduia sufletul nemu-
ritor. in secolul al XVI-lea, un descendent al siu,lama* Zana-
bazar,a construit mlnistirea a cirei misiune speciall era aceea
de a-i arbora qi plzi stindardul. Prin furtuni qi viscole, invazli
qi rizboaie civile, cei peste o mie de cilugiri ai Ordinului Pi-
liriilor Galbene, aparlinind budismului tibetan, l-au pizit cu
sfinfenie, dar s-au dovedit neputinciogi in fala regimurilor to-
talitare ale secolului al XX-lea. Cilugirii au fost ucigi, iar Stin-
dardul Spiritului a displrut.

Lui Genghis-han, nu soarta i-a fiurit destinul; 9i l-a flurit

el singur. La inceput, p[rea pu]in probabil ci va avea weodati
destui cai incit si iqi alc[tuiascl un Stindard al Spiritului, 9i cu
atit mai pufin ci va ajunge s[ il urmeze pe tot cuprinsul pi-
mdntului. Biiatul care avea si devini Mare Han a crescut intr-o
lume de violenfl tribali extremi, definiti de crime, ripiri Ei
luiri in sclavie. Ca fiu al unei familii de exclugi,lisatl si moari
pe intinderile stepelor, probabil ci nu a intilnit mai mult de c6-
teva sute de oameni de-a lungul intregii sale copilirii, iar despre
o educa[ie formali nici nu se poate vorbi. Din aceste inceputuri
aspre a deprins, in cele mai cumplite detalii, gama completi a
triirilor omenegti: dorinli, ambilie 9i cruzime. Pe cAnd nici nu
ieEise bine din copilirie, gi-a ucis fratele mai mare, a fost captu-
rat gi luat in robie de un clan rival Ei a reuqit si scape din mAi-
nile acestuia.
* Preot-cilugir budist (in Tibet, Mongolia Ei Calmichia) (n. tr').
 16 fecr Wn.e,rrrnnrono

in aceste conditii terifiante, biiatul a dovedit un instinct de

supraviefuire gi de auto-conservare iegite din comun, insi n-a
dat niciun semn al izbdnzilor sale viitoare. ii era fric6 de cdini gi
pldngea din nimic. Fratele siu mai mic era mai puternic dec6t
el, intrecdndu-l gi la tirul cu arcul, gi la tr6nti; fratele vitreg ii
dldea ordine gi se lua de el. Totugi, in aceste circumstan{e de-
gradante, rnarcat de foame, umilin{i, ripire gi sclavie, biiatul
gi-a inceput lunga ascensiune citre culmile puterii. inci inainte
de anii adolescen{ei, igi formase deja cele doui rela}ii principa-
lele ce aveau si ii defineasci viafa. A jurat credinfi gi prietenie
vegnicl unui biiat pu]in mai in virsti dec6t el, care, in tinere]e,
i-a fost cel mai apropiat prieten, dar care, mai tArziu, avea si se
transforme in dugman neimpicat; gi a gisit-o pe fata pe care o
va iubi veqnic qi pe care a ftcut-o mami de impirafi. inclina{ia
dubli, cdtre prietenie gi dugmlnie, conturatd in anii tinerefii, a
fost o constanti a viefii lui Genghis-han gi trisltura de caracter
ce l-a definit prin excelenfi. indoielile chinuitoare privind
dragostea qi paternitatea, ce s-au niscut in agternutul conjugal
sau la lumina fl[cirilor din vatra familiei, au fost proiectate pe
scena monumentali a istoriei universale, lumea fiind inecati
in valurile ambiliilor, dorinfelor gi temerilor sale personale.
An dupi an, i-a invins, pe rdnd, pe to{i cei mai puternici
decit el, pind ce a cucerit toate triburile din stepele mongole.
La virsta de 50 de ani, cind majoritatea marilor cuceritori ri-
saserd deja in urml zilele gloriei militare, stindardul il chema
pe Genghis-han si lqi pir[seasci indepirtatele tirimuri de
bagtini gi si infrunte ogtile neamurilor civilizate, care, de se-
cole, hirpiau gi luau in sclavie triburile nomade. in ultimii ani
de via[6, gi-a urmat stindardul prin degertul Gobi qi dincolo de
Fluviul Galben, in China, mergtnd din victorie in victorie prin
finturile central-asiatice ale turcilor gi persanilor, gi peste mun(ii
Afganistanului, pAn[ la Indus.
 Genghis-han ;i na;terea lumii moderne L7

in cursul nesfirgitelor sale cuceriri, armata mongole a dat

r[zboiului o dimensiune intercontinentali, purtAndu-Ei bete-
liile pe mai multe fronturi, intinse pe mii de kilometri. Teh-
nicile inovative de lupti ale lui Genghis-han au ficut din
cavalerii europeni in armuri grele nigte relicve vetuste, inlocu-
ite rapid cu unitifi de cavalerie disciplinate. in loc si se bazeze
pe fortificafii cu rol defensiv, el s-a folosit ln chip strilucit, pe
cimpul de luptl, de elementele vitezi qi surprizi, perfecfionAnd
in acelagi timp tehnicile de asediu pini intr-acolo, incAt a pus
capit erei cetifilor imprejmuite cu ziduri. Genghis-han gi-a in-
vilat poporul nu numai s[ igi duci r[zboaiele pe distanfe uri-
age, ci gi si igi intindl campaniile militare de-a lungul anilor,
al deceniilor chiar, pini ce trei generafii gi mai bine s-au trezit
prinse intr-un conflict continuu.
in douizeci Ei cinci de ani, oastea mongoli a subjugat mai
multe na{ii qi teritorii decit au reugit si cucereascl romanii in
patru secole. Genghis-han, alituri de fiii qi nepofii sii, a supus
cele mai dens populate civilizafii ale secolului al XIII-lea. Fie c[
socotim in funclie de numlrul total al popoarelor infrAnte, de
suma flrilor anexate ori de suprafafa totali ocupati, concluzia
este aceeagi: Genghis-han a cucerit de doul ori gi mai bine fa[[
de oricare alt conducitor din istorie. Copitele cailor ce ii pur-
tau pe rizboinicii mongoli au tulburat apele tuturor rAurilor qi
lacurilor de la Oceanul Pacific panl la Marea Mediterani. La
apogeul lui, imperiul se intindea, neintrerupt, pe 28-30 de mi-
lioane de kilometri pltra(i, un spafiu aproximativ de dimensi-
unile Africii gi cu mult mai vast decdt cel al Americii de Nord,
adici teritoriile Statelor Unite, Canadei, Mexicului, Americii
Centrale gi Insulelor Caraibe, la un loc. Acoperea {inuturi
nesfArgite, de la tundrainzitpezitit a Siberiei pan[ la cAmpiile
fierbin{i ale Indiei, dela orezdriile din Vietnam pdni in lanurile
de griu din Ungaria, gi din Coreea pani in Balcani. Majoritatea
 18 ftcr Wrlrnrnrono

oamenilor din ziua de azi triiesc in {iri cucerite odinioari de

mongoli; pe harta lumii moderne, cuceririle Marelui Han cu-
prind treizeci de firi, cu o populafie de peste trei miliarde.
Cel mai spectaculos aspect al acestor izbi,rrrzi este acela cd, sub
domnia lui, intreaga nafiune mongoli nu depigea un milion de
oameni, adici mai pufini decdt angajalii unora dintre corpora-
fiile moderne. Din acest milion, Genghis-han gi-a recrutat o ar-
mati nu mai mare de 100 000 de oameni - un grup ce ar putea
cu ugurin(l si incapi pe unul dintre marile stadioane moderne.
in termeni americani, marea realizare a lui Genghis-han
ar putea fi infeleasi daci Statele Unite, in loc si fie fondate
de un grup de comercianfi educafi ori proprietari de plantafii
bogali, ar fi fost intemeiate de unul dintre sclavii ei analfabeli,
care, doar prin forfa impresionanti a personahtetii sale, prin
charismi gi determinare, ar fi eliberat America de dominalia
striini, ar fi unit oamenii, ar fi creat un alfabet, ar fi scris o con-
stitufie, ar fi decretat libertate religioasi universali, ar fi inovat
arta rizboiului, ar fi condus armata din Canada pani in Brazllia
qi ar fi deschis rute comerciale intr-o zond de liber schimb care
ar fi inglobat continente intregi. La orice nivel qi din orice per-
spectivi, dimensiunile gi amploarea victoriilor lui Genghis-han
desfid limitele oricirei imaginafii gi pun la grea incercare resur-
sele explicafiilor gtiin]ifice.
Din galopul cavaleriei sale, Genghis-han a redesenat grani-
fele lumii secolului al XIII-lea. Arhitectura lui nu a lucrat cu pia-
trl, ci cu nafiuni. Nemulfumit de puzderia de mici regate,le-a
alipit in unitd{i statale mai mari. in Europa Risiriteani, mon-
golii au unit o duzind de mici principate gi oraqe slave, creAnd
un singur gi cuprinzitor stat rus. in Asia de Est, in decursul a
trei genera{ii, au creat statul chinez, innidind rimiqi{ele Dinas-
tiei Sung, din sud, cu [inuturile jurchezilor din Manciuria, cu
 Genghis-han gi na;terea lumii moderne 19

cele ale Tibetului,la apus, cu Imperiul Tangulilor*, din vecini-

uigurilor din Turkestanul
tatea deqertului Gobi, gi cu teritoriile
de Est.Odati cu extinderea stlpinirii 1or, au creat {[ri precum
Coreea gi India, care au supraviefuit pAnI in perioada rnoderni,
aproape intre aceleagi granife trasate de cuceritorii mongoli.
Imperiul lui Genghis-han a adus laolaltfl qi-a amestecat nu-
meroasele civilizafii din vecinitatea lui, dind nagtere unei noi
ordini mondiale. in 1162, anul nagterii lui, Lumea Veche era
alcltuiti dintr-o serie de civilizatii inchise, care nu qtiau nimic
despre nicio alti lume dincolo de granifele vecinilor imedia{i.
Niciun chinez nu auzise de Europa, dupi cum niciun european
nu auzise de China, gi, din cALte se gtie in prezent, nimeni nu
cilitorise dintr-o parte in cealalti. La moartea l.ui, in 1227,
Genghis-han crease intre ele o punte diplomatici gi comerciall
ce a supravieluit, neclintitl, pdnl in zilele noastre.
Dup[ ce a spulberat sistemul feudal al privilegiului aristo-
cratic, Genghis-han a construit o orinduire noui, unicl, ba-
zate pe meritul individual, loialitate gi realiziri. A preluat
tlrgurile izolate gi somnoroase, ingirate de-a lungul Drumului
Mit1sii, gi le-a organizat intr-o refea, in cea mai intinsl zoni
de liber-schimb din istorie. A micgorat taxele pentru toati
lumea, abolindu-le de-a dreptul in cazul medicilor, dascililor,
preofilor Ei institufiilor de educa]ie. A dispus efectuarea unui
recensimint regulat gi a creat primul sistem pogtal internalio-
nal. Imperiul lui nu a fost unul care sd acumuleze avulii gi co-
mori; dimpotrivl, a distribuit cu generozitate bunurile cigtigate
ln urma rizboaielor, astfel incdt acestea si reintre in circuitul
comercial. A creat o legislalie interna{ionall gi a recunoscut
jurisdiclia suprem[ a Eternului Cer Albastru asupra tuturor
popoarelor. intr-o vrerne in care majoritatea conducitorilor
* Identificat cu Regatul Xia de Vest (n. tr.).