Anexa la H.S. nr.

____din _________

GHID
pentru elaborarea lucrării de LICENȚĂ și DISERTAȚIE

BACĂU
2018

1
2
 CUPRINS

Nr. crt. Secțiunea Pag.

1. Introducere 5
2. Alegerea temei 6
3. Depunerea cererii 6
4. Documentarea în vederea realizării lucrării 6
5. Structura lucrării 7
6. Redactarea și predarea lucrării 8
7. Reguli de tehnoredactare a lucrării 9
8. Alte reguli privind redactarea lucrării 10
9. Alegerea, utilizarea și citarea surselor bibliografice 11
10. Cerințe de etică și integritate academică - Reguli antiplagiat 12
11. Raportul de similitudini 13
12. Anexe 15-19

3
4
 1. Introducere

Prezentul Ghid pentru elaborarea lucrării de licență și disertație este un document destinat
studenților și masteranzilor Universității „George Bacovia” din Bacău.
Acest Ghid poate fi utilizat și pentru elaborarea altor lucrări de către studenți și masteranzi,
pe parcursul studiilor universitare, referate și comunicări științifice susținute la conferințe,
simpozioane, mese rotunde, etc.
Principalele obiective urmărite prin elaborarea Ghidului pentru elaborarea lucrării de licență
și disertație sunt următoarele:
1. creșterea eficienței activității de coordonare a lucrării de licență sau disertație;
2. asigurarea condițiilor de redactare uniformă și corectă de către absolvenți a lucrării
de licență sau disertație;
3. creșterea nivelului calitativ al lucrării de licență sau disertație;
4. asigurarea evaluării unitare a lucrărilor de licență și disertație întocmite de către
absolvenți, precum și a modului de susținere a acestora;
Scopul întocmirii și susținerii unei lucrări de licență sau de disertație este de a proba
posedarea de către absolvent a următoarelor cunoștințe, competențe și abilități:
a) înțelegerea și aplicarea conceptelor fundamentale din domeniul pentru care s-a pregătit;
b) documentarea pe bază de surse bibliografice cât mai diverse din care să poată să extragă
informații pertinente și relevante pentru tema aleasă;
c) realizarea de sinteze din literatura de specialitate și conexă acesteia pe tematica aleasă;
d) cunoașterea metodologiilor, metodelor și tehnicilor de cercetare care să ofere un
instrumentar cât mai complet pentru rezolvarea unor probleme specifice profesiei viitoare;
e) realizarea unui studiu de caz, prin aplicarea cunoștințelor teoretice la un caz concret ce
vizează soluționarea aspectelor practice din domeniul pentru care s-a pregătit și oferirea de soluții
constructive, creative și inovative pentru situații reale, utilizând o argumentare adecvată;
f) formularea unor opinii privind corelația teorie-practică, cu referire la disciplinele studiate
și aplicarea în studiul de caz a cunoștințelor, abilităților și competențelor dobândite;
g) susținerea unui discurs public prin care să dovedească stăpânire de sine, limbaj bogat şi
adecvat contextului cerut de tema lucrării, vocabular de specialitate, putere de sintetizare a unui
volum destul de mare de informații într-un timp determinat de comisie (de regulă, 15-20 minute), în
funcție de temă și de soluțiile avansate;
h) realizarea unui dialog cu membrii comisiei pe subiecte direct legate de temă sau conexe
temei, dar care să se apropie cât mai mult de structura și conținutul unui interviu de angajare;
Lucrarea de licență sau disertație, după caz, reprezintă o scriere cu caracter preponderent
academic, prin care tema aleasă este abordată din una sau mai multe perspective teoretice ale
domeniului din care face parte, prin utilizarea uneia sau mai multe metode de analiză.
Întocmirea lucrării trebuie să se ghideze după o serie de norme de redactare și de citare a
bibliografiei, prin care se pune în evidență calitatea surselor bibliografice și caracterul științific al
lucrării realizate.
În structura sa lucrarea trebuie să conțină și o secțiune aplicată sau practică, prin care
absolventul aplică teoriile și metodele alese la diferite fenomene, evenimente sau entități relevante
pentru tema lucrării. O asemenea secțiune poate lua forma unui studiu de caz, a unei analize
comparative, a descrierii unei situații de fapt, a evaluării unor tipuri de intervenție, a unui
experiment economic, social sau cultural, etc.
Prezentul Ghid va fi utilizat în cadrul Universității „George Bacovia” din Bacău începând cu
sesiunea iulie 2019.
În vederea utilizării Ghidul va fi publicat pe site-ul Universității.
Cadrele didactice coordonatoare au obligația de a îndruma studenții la întocmirea lucrărilor
de licență sau disertație, cu respectarea întocmai a prevederilor prezentului Ghid.

5
 2. Alegerea temei

Fiecare student/masterand al Universității „George Bacovia” din Bacău are obligația de a-și
alege tema lucrării de licență sau disertație și cadrul didactic coordonator, precum și de a respecta
pe parcursul întocmirii lucrării cerințele acestui Ghid și cerințele impuse de către cadrul didactic
coordonator.
Tema lucrării se alege de comun acord cu cadrul didactic coordonator, evitându-se pe cât
posibil impunerea unor teme rigide, limitative și cu dificultăți de obținere a unor date și informații
concrete, pentru elaborarea în condiții de calitate a lucrării.
La alegerea temei studentul poate ține cont ca aceasta să fie cât mai apropiată de subiecte
care îl interesează în mod direct, ca urmare a practicii efectuate sau a cunoștințelor dobândite pe
care dorește să le consolideze.
În funcție de situație, înainte de alegerea temei de licență sau disertație, este indicat ca
studentul să studieze una sau mai multe lucrări cu referire la tema avută în vedere, pentru a-și
asigura resursele motivaționale și energetice necesare întocmirii lucrării, precum și pentru a analiza
în mod obiectiv accesul la sursele bibliografice care îi pot ușura substanțial efortul de întocmire a
lucrării.
La alegerea temei de disertație, studenții masteranzi vor fi atenționați asupra diferenței
esențiale dintre licență și master, cu privire la: importanța și ponderea mai mare a activității de
cercetare finalizată printr-o lucrare de disertație cu grad mai ridicat de exigență și de originalitate în
comparație cu lucrarea de licență.

3. Depunerea cererii

În vederea aprobării temei de licență sau disertație care a fost aleasă, studentul/masterandul
are obligația depunerii unei cereri, în termenul comunicat cu ocazia afișării temelor de licență, care
să fie aprobată de decanul facultății.
În cerere sunt menționate trei teme de licență, în ordinea de prioritate acordată de student sau
masterand, la trei coordonatori diferiți.
Informațiile care trebuie să apară în cerere sunt prezentate în Anexa nr. 1.

4. Documentarea în vederea realizării lucrării

Pentru documentarea lucrării, în funcție de tema aleasă, pot fi avute în vedere una sau mai
multe întrebări de cercetare concrete la care trebuie să se răspundă pe parcursul lucrării.
Literatura de specialitate poate sugera o multitudine de întrebări de cercetare, care pot fi
discutate cu coordonatorul lucrării, care poate oferi sugestii importante la rândul lui, atât cu privire
la diferite alte întrebări de cercetare, la metodele de analiză, precum și la sursele de date și
informații necesare la întocmirea lucrării.
Pentru documentarea lucrării, este important ca datele și informațiile să fie colectate și
interpretate în mod sistematic, clar și explicit. În acest sens, în afara lucrărilor de specialitate, date
adecvate mai pot fi oferite de opiniile unor persoane intervievate publicate în presa audio-vizuală,
diferite articole din presă sau emisiuni televizate, cuvântările parlamentarilor și guvernanților,
deciziile instanțelor și ale Curții Constituționale, actele normative, practicile din firme, obiceiurile
persoanelor, etc.
Principalele metode care pot fi utilizate în documentarea lucrării sunt:
a. metodele observaționale, prin care se observă și se înregistrează comportamente și
reacții;
b. metode interactive, pe bază de chestionar sau interviu, constând în dialogul cu diferiți
interlocutori și înregistrarea opiniilor sau evaluărilor lor subiective;

6
 c. metoda studiului datelor documentare și statistice, care pot genera date de interes pentru
cineva care caută răspunsul la o întrebare de cercetare;

5. Structurii lucrării

Structura generală a lucrării trebuie să cuprindă următoarele:

a. Coperta. Informațiile care trebuie să apară pe coperta lucrării de licență sau
disertație sunt prezentate în Anexa nr. 2.
b. Pagina de titlu. Informațiile care trebuie să apară în pagina de titlu sunt prezentate
în Anexa nr. 3.
c. Cuprins. Lucrarea trebuie să aibă un cuprins care să conțină cel puțin titlurile tuturor
capitolelor însoțite de numărul paginii la care începe fiecare capitol. Fiecare capitol trebuie să
înceapă de pe pagina fără soț. Un model posibil de cuprins este în Anexa nr. 4.
d. Lista figurilor și lista tabelelor. În cazul în care lucrarea conține figuri (imagini,
grafice) și/sau tabele, acestea vor fi prezentate imediat după cuprins, sub forma unor liste (separat
pentru figuri și tabele), care conțin numele fiecărui element și numărul paginii la care se află acesta.
e. Introducere. Nu se numerotează ca un capitol distinct. Introducerea cuprinde o
sinteză a întregii lucrări: motivația alegerii temei, gradul de noutate, scopul și obiectivele cercetării,
întrebările de cercetare, ipoteza de lucru clar formulată, metodele de cercetare folosite, rezultatele
obținute și interpretarea lor succintă. Se recomandă ca introducerea să fie de maxim 2-3 pagini.
f. Capitole. Lucrarea de licență sau disertație poate conține de preferință între 3 și 5
capitole numerotate crescător. Fiecare capitol poate avea în partea finală o secțiune de concluzii
parțiale, care să sintetizeze informațiile și rezultatele prezentate în cadrul acelui capitol. În capitole
sunt prezentate sintetic și sistematic conceptele, teoriile și modelele relevante pe care se
fundamentează din punct de vedere teoretic tema aleasă. Se recomandă o abordare comparativă,
critică și nu o abordare strict descriptivă. Se poate prezenta şi dezvoltarea istorică sau evoluția
conceptului respectiv, precum şi stadiul actual al cunoaşterii. Datele trebuie să fie actuale și
actualizate. Partea teoretică trebuie să fie relevantă pentru partea practică, să reprezinte suportul
acesteia, prin: 1. Identificarea și descrierea pe scurt a principalelor abordări teoretice relevante
pentru tema aleasă; 2. Definirea conceptelor relevante; 3. Identificarea punctelor de controversă
printre specialiști cu privire la tema lucrării, urmată de citarea acestora la subsolul paginii; 4.
Semnalarea și analiza pe scurt a tendențelor naționale, europene și globale relevante, după caz; 5.
Prezentarea de date și cifre citate din literatura de specialitate, rapoarte, statistici, etc. Ultimul
capitol, reprezintă contribuția originală a autorului lucrării, în funcție de specificul domeniului
cercetat teoretic în primele capitole. Aceasta constă într-o cercetare proprie sub îndrumarea
coordonatorului lucrării, un studiu de fezabilitate, prezentarea unui model, a unui studiu
experimental, a unui studiu de caz, a unei analize, etc. În cadrul acestui capitol, după caz, trebuie: 1.
Să fie formulată în mod explicit întrebarea de cercetare a lucrării; 2. Să fie explicate datele empirice
utilizate în cadrul studiului; 3. Să fie descrisă pe scurt metoda aleasă pentru colectarea și analiza
datelor; 4. Să fie justificată relevanța metodei și a instrumentului utilizat pentru a răspunde la
întrebarea de cercetare din partea practic-aplicativă; 5. Să fie prezentate și analizate datele obținute
în raport cu obiectivele studiului efectuat, precizând în ce măsură susțin sau nu conceptele și teoriile
descrise în partea teoretică a lucrării.
g. Concluzii și propuneri. Concluziile lucrării nu se numerotează ca și capitol.
Concluziile reprezintă observații și opinii critice, precum și propuneri efectuate de autorul lucrării,
în urma evaluării cercetărilor și studiului efectuat, care se întind pe maxim 3-5 pagini. Concluziile și
propunerile trebuie să evidențieze legătura cercetării teoretice cu cea practic-aplicativă, indicând
originalitatea, puterea de analiză și sinteză, precum și competențele pe care absolventul le-a
dobândit în timpul programului de studiu. În concluzii vor fi puse în evidență: 1. Importanța temei
generale a lucrării; 2. Importanța aspectelor teoretice prezentate în cursul lucrării pe capitole; 3. Un
rezumat al principalelor argumente și demonstrații susținute în lucrare de către autorul acesteia; 4.

7
Recomandări și propuneri pentru actorii relevanți, decidenți, analiști, etc.; implicațiile mai generale
ale rezultatelor analizei proprii pentru perspectivele teoretice asupra temei lucrării.
h. Anexe (dacă este cazul). Nu se includ în calcularea numărului de pagini a lucrării.
Fiecare anexă va fi menționată cel puțin o dată în textul lucrării.
i. Bibliografie/Webografie/Documente oficiale (legi, hotărâri de guvern, standarde,
norme etc aplicabile în domeniul cercetat). Aceasta este ultima parte a lucrării, maxim 2-3 pagini și
conține lista tuturor surselor de informație utilizate de către autorul lucrării în redactarea acsteia.
Bibliografia nu se numerotează ca și capitol al lucrării.

6. Redactarea și predarea lucrării lucrării

Pentru a reprezenta un proces fluent și cursiv, redactarea lucrării trebuie să înceapă de la

anumite idei, despre datele și informațiile relevante în domeniul temei alese, date ce se vor modifica
continuu pe măsura studiului și a progresului în elaborarea lucrării. Ca urmare, este normal și firesc,
ca până la stabilirea formei finale, să se revină asupra unor fragmente, să fie înlocuite și adăugate
pasaje, să fie schimbată ordinea unor subsecțiuni, toate acestea cu respectarea dreptului de autor în
ceea ce privește sursele de inspirație și de evitare a plagiatului în lucrare.
Se recomandă ca lucrarea să înceapă cu o secțiune de trecere în revistă a literaturii de
specialitate, care oferă fundalul conceptual și teoretic pentru analiză.
Redactarea lucrării implică folosirea unor materiale din literatura de specialitate relevantă,
care să asigure identificarea corectă a ideilor și textelor care aparțin specialiștilor ce urmează a fi
citați la subsolul paginii. Sursa principală a literaturii de specialitate o reprezintă cărțile, articolele
din revistele de specialitate, rapoarte și studii ale experților, evaluări ale unor programe sau politici,
etc.
Bibliografia relevantă trebuie să fie cât mai recentă, urmărindu-se limitarea utilizării unor
titluri periferice sau controversate.
Pot fi utilizate și resurse online, ca surse de idei și date. Printre sursele online cele mai sigure
din punct de vedere al conținutului sunt: cărți, articole științifice în diferite reviste, rapoarte și
analize ale unor organizații cunoscute, date și informații de pe site-urile instituțiilor publice
naționale și ale Uniunii Europene, bloguri de specialitate sau enciclopedii online a căror calitate
științifică este indubitabilă, etc.
În redactarea lucrării, este esențial, ca fiecare student sau masterand să valideze cu
coordonatorul lucrării, cel puțin o parte dintre sursele bibliografice utilizate în lucrare, pentru a evita
utilizarea unor materiale inadecvate.
Lucrarea de licență trebuie să aibă o întindere de circa 60 de pagini, din care circa 20 pagini
să fie dedicate aplicației practice.
Lucrarea de disertație trebuie să aibă o întindere de circa 40 de pagini, din care cca 20 de
pagini să fie dedicate aplicației practice, accentul fiind pus pe originalitate și creativitate. Se
recomandă ca absolventul să sublinieze în mod expres (eventual într-un paragraf distinct),
elementele de originalitate și de creativitate aduse pe parcursul cercetării efectuate. Inexistența
acestei evidențieri exprese echivalează cu lipsa aportului propriu la elaborarea lucrării, și acest lucru
va fi luat în calcul la evaluarea și aprecierea prin notă.
Atât în lucrarea de licență cât și în cea de disertație, se recomandă folosirea persoanei I-a
singular (angajatoare de responsabilitate), respectiv renunțarea la impersonala formulă la persoana
I-a plural. De exemplu, este recomandabil ca autorul lucrării să scrie: „În această lucrare mi-am
propus să...” în loc de „În această lucrare ne-am propus să....”.
Lucrarea de licență sau disertație trebuie să fie prezentată periodic cadrului didactic
coordonator cu respectarea termenelor de predare, pe faze de elaborare, în condițiile stabilite de
acesta la momentul alegerii temei.

8
 Lucrarea de licență sau disertație, legată și cartonată, se predă la final cadrului didactic
coordonator, însoțită de înregistrarea în format word a lucrării pe un CD, într-un plic lipit pe ultima
copertă interioară a lucrării, în vederea includerii în baza de date și a verificării originalității.
La predarea lucrării absolventul completează și semnează Declarația pe proprie răspundere,
din care rezultă că lucrarea de licență/disertație (după caz), este rezultatul efortului propriu şi a
cercetărilor concrete efectuate pentru elaborarea studiului de caz/a speţei/a analizei, corespunzător
informațiilor din Anexa nr. 5.

7. Reguli de tehnoredactare a lucrării

Tehnoredactarea lucrărilor de licență și de disertație va respecta următoarele exigenţe:

a. Formatul lucrării este A4, cu următoarele valori pentru marginile paginii: stânga 2,5
cm; dreapta 2 cm; sus 2 cm; jos: 2 cm;
b. Se folosesc numai fonturi românești cu diacritice: ă, î, â, ș, ț;
c. Tehnoredactarea textului se face la un rând, utilizând fontul Times New Roman,
mărimea 12 pentru text și 14 (Bold) pentru titlurile capitolelor, iar pentru subtitluri mărimea 12
(Bold), textul fiind aliniat „justified”.
d. Figurile din text se numerotează în cadrul fiecărui capitol (de ex., dacă avem prima
figură la Capitolul 3, aceasta se va nota Fig. 3.1., următoarea Fig. 3.2., etc.) Numărul figurii şi
legenda acesteia se înscriu sub figură cu font 12 Bold;
e. Tabelele din text se numerotează, de asemenea, în cadrul fiecărui capitol, titlul
acestora fiind scrise centrat deasupra lor;
f. Numerotarea paginilor se face începând cu pagina de titlu, până la ultima pagină a
lucrării, dar numărul paginii apare doar începând cu Introducerea. Numărul de pagină se inserează
în subsolul paginii, dreapta.
g. Anexele se plasează la sfârșitul lucrării, după Concluzii şi înainte de Bibliografie.
Ele vor avea titlu şi se vor numerota pentru a ușura trimiterile din text la aceste Anexe;
h. Printarea se face pe ambele fețe ale paginii (față/verso);
i. Bibliografia se structurează pe următoarele liste bibliografice, după caz: I. Acte cu
caracter normativ naționale, europene și internaționale; II. Cărți și capitole de cărți, articole și
lucrări prezentate la conferințe; III. Articole și lucrări conferințe disponibile online, site-uri
consultate. Aceste liste bibliografice se ordonează în ordinea alfabetică a numelui autorului și vor
respecta următoarele reguli de redactare: autorii (nume, prenume) se scriu în ordine alfabetică,
urmat imediat de scrierea anului apariției între paranteze rotunde, titlul lucrării, editura / revista în
care a apărut, localitatea. În cazul în care un autor are mai multe trimiteri, acestea se fac în ordine
cronologică, iar în cazul în care un autor are mai multe cărți sau articole apărute în același an, se va
adăuga un indice alfabetic (de ex. 2009a, 2009b, etc.). În cazul revistelor este obligatorie precizarea
paginilor din revistă unde poate fi regăsit articolul. Este obligatorie corelarea Bibliografiei cu
trimiterile făcute în textul lucrării. „Încărcarea” Bibliografiei cu titluri de cărți și articole care nu au
fost utilizate în lucrarea de licență sau disertație va duce la depunctare sau chiar la respingerea
lucrării. Documentele oficiale se trec separat, în loc de autor înscriindu-se trei steluțe urmate de
anul elaborării documentului, titlul documentului și unde a fost publicat. Nu sunt acceptate trimiteri
bibliografice de genul: Colecția revistei „Economistul” anii 2000-2010 sau: „Din presa locala”.
Scopul trimiterii nu este doar acela de a arăta „erudiția” absolventului, ci acela de a ajuta viitorul
cititor în identificarea rapidă a sursei bibliografice exacte. Webografia nu trebuie să vizeze doar un
site general, ci locația exactă a articolului citat. Se recomandă utilizarea surselor bibliografice
oferite de Biblioteca Universității George Bacovia cât și de profesorii Universității „George
Bacovia” din Bacău.

9
 Exemple referitoare la menționarea surselor informaționale în bibliografie:
1. Acte normative, ex.:
***Noul Cod de procedură penală, respectiv Legea nr. 135 din 1 iulie 2010 privind
Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 486 din 15 iulie 2010.
2. Carte cu un singur autor, ex.:
Ruiu Marin, (2013) „Criminalistică”, Editura Universul Juridic, București, 2013, sau
Ruiu Marin (2013a) „Tactica criminalistică”, Editura C.H. Beck, București, 2013, sau
Ruiu Marin (2013b) „Metodologia criminalistică”, Editura Humanitas, București, 2013.
3. Carte cu mai mulți autori, ex.:
Bouzat Pierre, Pinatel Jean, (1963)„Traité de droit pénal et de criminologie”, vol. I,
Paris, 1963, sau
Dascălu Ioan, ș.a., (2008) „Percheziţia judiciară”, Editura Sitech, Craiova, 2008.
4. Carte cu colectiv mare de autori:
***Colectiv, (1992) „Tratat de tactică criminalistică”, Academia de Poliţie a
Ministerului de Interne, Editura Carpaţi, Craiova, 1992, sau
Volonciu Nicolae (coord.), (2016) „Noul Cod de procedură penală adnotat. Partea
specială”, Editura Universul Juridic, București, 2016.
5. Documente ale unor organizații internaționale, ex.:
***Recomandarea nr. R (95) 13 cu privire la problemele legate de tehnologiile
informaționale, la adresa: http://apel.md/files/docs/Rec_95_13_proced_penal_tehn_informat_ro.
pdf, accesat la data de 25.03.2018.
6. Articol din revistă tipărită, ex.:
Kenen P.B, (1975) „Floating, glides, and indicators: a comparison of methods for
changing exchange rates”, Journal of International Economics, no. 5, 1975, sau
Dobrinoiu Maxim, (2009) „Provocarea legislativă a reţelelor Wi-Fi”, Revista
Intelligence, Anul VI, nr. 16, iulie 2009.
7. Articol din revistă cu acces online, ex.:
Zairi M., (2000), “Social responsibility and impact on society”, The TQM Magazine,
Volume 12, Number 3, 2000, pp. 172-178, accesat la data de 25 martie 2018 la adresa:
[http://www.emeraldinsight.com/Insight/ViewContentServlet?
Filename=/published/emeraldfulltextarticle/pdf/1060120302.pdf].
8. Materiale și lucrări obținute prin acces online, ex.:
Ghidul introductiv pentru aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la criminalitatea
informatică, Internews Network, RITI dot-GOV şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiilor, Bucureşti, 2004, accesat la data de 18.10.2018 la adresa: http://www.riti-
internews.ro/Introducere.pdf
9. Informații de la instituții cu acces online, ex.:
https://www.juridice.ro/360132/despre-actele-de-procedura-in-procesul-penal-
procedeul-probator-al-predarii-de-obiecte-inscrisuri-sau-date-informatice-dispunerea-de-catre-
procuror-si-efectuarea-acestui-procedeu-probator.html (accesat la data de 15.09.2018)

8. Alte reguli privind redactarea lucrării

Lucrarea de licență sau disertație trebuie să aibă un format coerent, aplicat cu consecvență
de la început până la final, sens în care trebuie să se mai țină cont de următoarele reguli:
a. Se utilizează un singur corp de literă standard pe tot parcursul textului principal;
b. Rândurile sunt spațiate la distanța de 1,5 între rânduri, pentru ca textul să fie ușor de
citit;
c. Marginea dreaptă a textului este aliniată, pentru ca rândurile de text să aibă aceeași
lungime;
d. Fiecare capitol începe pe o pagină nouă, pe pagina cu număr fără soț;

10
 e. Capitolele sunt segmentate în subsecțiuni, a căror numerotare se face într-o ordine
care este respectată cu consecvență;
f. Pagina de cuprins este la începutul lucrării;
În final, lucrarea trebuie să fie plăcută la citit și ușor de parcurs. În acest sens trebuie să se
acorde atenție specială corectitudinii gramaticale, propozițiilor și frazelor directe și clare, fără a se
abuza de epitete și alte figuri de stil rezervate de obicei comunicării subiective. Este recomandat ca
în lucrare fiecare autor să își exprime propriile opinii, atunci când consideră că se impune, prin
identificarea și asumarea punctelor de vedere, care să fie argumentate și încadrate în tema lucrării.

9. Alegerea, utilizarea și citarea surselor bibliografice în textul lucrării

În lucrarea de licență sau disertație, în mod obligatoriu, se citează toate sursele utilizate
direct în elaborarea lucrării, fie că a fost desprins un text din acestea, sau doar idei ori date. În orice
situație, cu privire la conceptele și definițiile utilizate în text trebuie să fie indicate și sursele
bibliografice.

În lucrarea de licență sau disertație sunt utilizate două tipuri de citare:

1. Citarea în text, care se menționează între paranteze patrate astfel: [Dascălu Ioan,
ș.a., (2008), p. 35]; sau [Dascălu Ioan, ș.a., (2008), p. 35; Colectiv, (1992), pp. 125-135; Ruiu Marin
(2013a), pp.15-21]. Toate lucrările menționate în paranteze fac parte din Bibliografia lucrării.
Fiecare citare trebuie să conțină și pagina sau paginile în care se află textul citat din lucrarea
menționată în citare.
2. Citarea în nota de subsol, a autorului textului citat.
Exemplu de text cu citare la subsol:
Text: În opinia specialiștilor, în prezent aflarea adevărului este cel mai anevoios proces, mai
ales într-o societate complexă și globalizată cum este cea în care trăim, societate care „se dezvăluie
pe sine drept un tren de mare viteză, ai căror călători amestecă - în proporții niciodată strict definite
- binele și răul, cinstea și necinstea, respectarea legii și ilegalitatea” 1, călătorii din tren fiind oameni
de tot felul: săraci și bogați, cu mai mult sau mai puțină educație, politici și apolitici, cu și fără
demnități în stat, oameni care trebuie să fie protejați de lege, oameni care trebuie să aplice legea,
etc.

Principalele reguli de citare și de prezentare a sursei datelor sunt următoarele:

a. atunci când un fragment de text este preluat total dintr-o lucrare, trebuie plasat între
ghilimele şi anunţat printr-o citare în text sau în nota de subsol, cu menționarea paginii/paginilor
unde poate fi găsit în lucrarea citată. De asemenea, textul citat poate fi marcat prin redactarea
literelor în format italic, înclinat.
b. atunci când sunt preluate doar idei ale unuia sau ale mai multor autori, chiar dacă
aceste idei sunt reformulate sau parafrazate (exprimate cu cuvintele autorului lucrării de licență sau
disertație), ele trebuie marcate ca aparţinând autorului sau autorilor respectivi prin citarea sursei. În
aceste cazuri nu se mai folosesc ghilimelele, ci se semnalează doar sursa prin citare în text sau în
nota de subsol;
c. atunci când sunt preluate date, indiferent de unde anume (cărţi sau articole, statistici
oficiale, ziare, etc.), sursa datelor trebuie indicată explicit, în note de subsol.
De asemenea, notele de subsol pot conține și unele precizări colaterale, menite a întregi
înțelesul și informația dintr-o frază, dar care pot fi omise de la lectură. Notele de subsol se
numerotează cu cifre arabe, în ordine crescătoare, de la începutul până la sfârșitul lucrării.
Exemplu de citare în subsolul paginii a unor precizări colaterale textului lucrării:

1
A se vedea: Emilian Stancu, Pledoarie pentru criminalistică, în volumul Criminalistica - Almanah, Editura Little Star
Impex, București, 2002, p. 7.
11
 Text: Apelarea numărului 112 reprezintă o cale rapidă de a comunica cu dispeceratele de
urgenţă (Poliţie, Pompieri, Ambulanţă) în timpul unei situaţii de urgenţă. Acest Sistem Naţional
Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU)2 funcţionează la nivelul întregii ţări, în toate reţelele de
telefonie, fixe sau mobile.

Precizări privind procentul de citări din lucrare

În prezent nu există prevederi legale privind procentul dintr-o lucrare care poate fi constituit
din citări, însă, în acest sens se fac următoarele precizări:
a. în capitolele prin care se tratează sub aspect teoretic, din punct de vedere al literaturii
de specialitate, tema abordată, citările sau referințele efectuate cu privire la sursele bibliografice pot
fi suficient de numeroase, atât în text cât și la subsolul paginii.
b. în orice capitol, nu este recomandat să se citeze frecvent text preluat în bloc din
sursele bibliografice. În aceste condiții, autorul lucrării trebuie să dovedească că are capacitatea de a
combina corect, a reformula și analiza critic ideile altor specialiști ai domeniului. Ca urmare, este
recomandat ca autorul lucrării să facă și mențiuni și referiri proprii la aspectele teoretice tratate în
cadrul lucrării.
c. În capitolul care privește partea practic-aplicativă a lucrării este recomandat ca
analiza principală să aparțină autorului lucrării, ceea ce conferă originalitate și creativitate acesteia.

10. Cerințe de etică și integritate academică - Reguli antiplagiat

Plagiatul reprezintă preluarea unui fragment de text, a unor idei şi/sau a unor date,
aparţinând altor persoane, şi prezentarea lor, implicită sau explicită, ca aparţinând autorului unei noi
lucrări, în cazul studenților, licența sau disertația. De regulă, plagiatul este definit ca o formă de
„furt intelectual”, numai că ceea ce se fură nu este un obiect fizic, tangibil, ci unul „intangibil”.
„Luarea în proprietate” este considerată a fi implicită, prin numele autorului unei lucrări pus
lângă titlul articolului sau al lucrării pe care o elaborează, inclusiv lucrarea de licență sau disertație,
şi prin nemenţionarea explicită a autorului real al unui text, idee, informație, etc., preluate în noua
lucrare. În condițiile noii lucrări (inclusiv licență sau disertație), pretenţia implicită, conform căreia
autorul acestei lucrări este cu adevărat şi autorul textului, care în mod evident este preluat din alte
lucrări, constituie forma tipică de plagiat.
În consecință, plagiatul reprezintă o încălcare etică gravă, în special în medii care depind de
scrierea de text, așa cum este învăţământul, încălcare care, cu respectarea prevederilor legale, se
pedepsește.
Principalele reguli antiplagiat constă în aceea că, în mod practic, orice surse de obținere a
datelor și informațiilor, orice surse bibliografice trebuie să fie citate în lucrare (cărți, reviste, articole
de specialitate, ziare, pagini de web, cuvântări, înregistrări audio și video, seturi de date, statistici,
etc.).
Cadrele didactice coordonatoare ale lucrărilor de licență și disertație, au obligația de a
atenționa absolvenții asupra consecințelor pe care le atrage plagierea, preluarea unor lucrări de la
alte generații de absolvenți sau de la alte universități și citarea incorectă a surselor (îndeosebi ne
citarea surselor de proveniență a informațiilor, ceea ce echivalează cu furtul din proprietatea
intelectuală a altui autor). Prezentarea lucrării atât în format print cât și electronic pe CD vizează
supunerea lucrării la softul de detectare a plagiatului.

2
Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă este constituit în scopul furnizarii către cetăţeni a Serviciului de
urgenţă 112 şi asigură preluarea apelurilor de urgenţă de la cetăţeni şi, după caz, transmiterea acestora către agenţiile
specializate de intervenţie, sau al prelucrării lor şi alertării directe a echipajelor de intervenţie în vederea asigurării unei
reacţii imediate, uniforme şi unitare pentru soluţionarea urgenţelor. Pentru furnizarea Serviciului de urgenţă 112,
SNUAU este compus din centrele unice pentru apeluri de urgenţă, dispeceratele de urgenţă şi dispeceratele integrate de
urgenţă, organizate la nivel de reşedinţă de judeţ, la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivelul municipiilor şi oraşelor
sau acolo unde este necesar. A se vedea și: http://www.112.ro/index.php?pag=9
12
 De reținut este faptul că aprobarea lucrării de către cadrul didactic coordonator, nu exclude
posibilitatea ca o depistare ulterioară a plagiatului să anuleze examenul de licență sau de disertație,
respectiv să ducă la anularea diplomei de licență sau disertație, dobândită în condiții de plagiat
dovedit.

11. Raportul de similitudini

Raportul de similitudini al lucrării de licență sau disertație, în vederea verificării îndeplinirii

cerințelor antiplagiat de etică și integritate academică, este obținut în urma verificării cu un soft
specializat de detectare a similitudinilor.
Lucrările de licență și disertație vor fi verificate înaintea susținerii cu un soft specializat de
detectare a similitudinilor. Procentul de similitudini maxim acceptat este de 30%. Dacă se constată
un procent mai mare lucrarea trebuie refăcută și nu poate fi susținută public.
Identificarea capitolelor care constituie contribuție originală se realizează de către absolvent
împreună cu cadrul didactic coordonator.
Cu ajutorul softului specializat de detectare a similitudinilor se verifică și partea care
constituie contribuţia originală a absolventului la tema alocată.
Se recomandă validarea rezultatelor obţinute prin utilizarea softului antiplagiat şi prin
analiză umană.

12. ANEXE

Anexa nr.1 Model de cerere de înscriere la Examenul de licență/ disertație

Anexa nr. 2 Model de copertă pentru Lucrarea de licență/ disertație
Anexa nr. 3 Model de pagină de titlu pentru Lucrarea de licență/ disertație
Anexa nr. 4 Model de scriere a Cuprinsului unei lucrări
Anexa nr. 5 Declarație pe proprie răspundere în legătură cu efectuarea lucrării prin efort
propriu

Președintele Senatului,
Conf. univ. dr. Alexandru AMITITELOAIE

Aviz de legalitate,
Cons. Jur. Răzvan CIOINEAG

13
 Anexa nr. 1

De acord Aprob,
Coordonator licență Decan

Doamna Decan,
Subsemnatul(a) …………………………………………………………………….................,
absolvent(ă) al(a) Universităţii „George Bacovia” din Bacău, Facultatea de Ştiinţe Economice,
Juridice şi Administrative, specializarea………………………………………...................................
…………………………………….., cursuri cu frecvenţă, promoţia 2019, vă rog să-mi aprobaţi
înscrierea la examenul de licenţă, sesiunea iulie 2019, cu următoarele teme, în ordinea preferinţelor:
1. Coordonator licență …………………………………………………………….............................,
cu tema ……………………………………………………………………………………...................
………………………………………………………………………………………............................
disciplina……………………………………………………………………………............................
2. Coordonator licență …………………………………………………………….............................,
cu tema ……………………………………………………………………………………...................
………………………………………………………………………………………............................
disciplina……………………………………………………………………………............................
3. Coordonator licență …………………………………………………………….............................,
cu tema ……………………………………………………………………………………...................
………………………………………………………………………………………............................
disciplina……………………………………………………………………………............................

Data Semnătura

De acord Aprob,
Coordonator disertație Decan

Doamna Decan,
Subsemnatul(a) …………………………………………………………………….................,
absolvent(ă) al(a) Universităţii „George Bacovia” din Bacău, Facultatea de Ştiinţe Economice,
Juridice şi Administrative, specializarea………………………………………...................................
…………………………………….., cursuri cu frecvenţă, promoţia 2019, vă rog să-mi aprobaţi
înscrierea la examenul de disertație, sesiunea iulie 2019, cu următoarele teme, în ordinea
preferinţelor:
1. Coordonator disertație …………………………………………………………….........................,
cu tema ……………………………………………………………………………………...................
………………………………………………………………………………………............................
disciplina……………………………………………………………………………............................
2. Coordonator disertație …………………………………………………………….........................,
cu tema ……………………………………………………………………………………...................
………………………………………………………………………………………............................
disciplina……………………………………………………………………………............................
3. Coordonator disertație …………………………………………………………….........................,
cu tema ……………………………………………………………………………………...................
………………………………………………………………………………………............................
disciplina……………………………………………………………………………............................

Data Semnătura

14
 Anexa nr. 2

UNIVERSITATEA „GEORGE BACOVIA” din BACĂU

FACULTATEA DE _________________

SPECIALIZAREA
________________________________________

LUCRARE DE
LICENŢĂ/DISERTAŢIE

Coordonator științific,
.................................................

ABSOLVENT,
............................

BACĂU
2019
15
 ________________

Anexa nr. 3

UNIVERSITATEA „GEORGE BACOVIA” din BACĂU

FACULTATEA DE ___________________

SPECIALIZAREA
__________________________________

TITLUL LUCRĂRII
(cu menționarea aplicației practice)

Coordonator științific,
.................................................

ABSOLVENT,
............................

BACĂU
2019
___________________

16
 Anexa nr. 4

CUPRINS
Pag.
INTRODUCERE..............................................................................................................
CAPITOLUL I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE.....................................................
1.1. Conceptul de urme în cercetarea criminalistică..............................................................
1.2. Clasificarea generală a urmelor..........................................................................................
1.3. Importanţa identificării și examinării urmelor în cercetarea criminalistică..................
CAPITOLUL II. FORMAREA ȘI DESCOPERIREA URMELOR INSTRUMENTELOR DE
SPARGERE ....................................................................................................
2.1. Noţiuni generale...............................................................................................................
2.2. Descrierea urmelor de spargere şi a modului lor de formare..........................................
2.2.1. Urme formate prin lovire...........................................................................................
2.2.2. Urme formate prin tăiere...........................................................................................
2.2.3. Urme formate prin apăsare........................................................................................
2.2.4. Urme formate prin înțepare......................................................................................
2.2.5. Urme de frecare...........................................................................................................
2.2.6. Urme formate prin ardere şi topire...........................................................................
2.2.7. Urme formate de chei potrivite..................................................................................
2.3. Căutarea, descoperirea, fixarea și ridicarea urmelor instrumentelor de spargere ..............
2.4. Interpretarea urmelor instrumentelor de spargere la fața locului ................................
CAPITOLUL III. IDENTIFICAREA INSTRUMENTELOR FOLOSITE LA SPARGERE ...
3.1. Identificarea și ridicarea modelelor de comparație.......................................................
3.2. Identificarea instrumentelor de spargere prin efectuarea comparațiilor între urme și modelele de
comparație ...................................
3.3. Identificarea instrumentelor cu ajutorul fragmentelor descoperite la locul faptei....................
3.4. Identificarea instrumentelor pe baza particulelor aderente la instrumentele de spargere ..........
3.5. Expertiza urmelor formate de instrumentele de spargere..............................................
3.5.1. Examenul şi expertiza broaștelor și lacătelor.............................................................
3.5.2. Determinarea directiei de aplicare a unei forţe în cazul spargerii sticlei de
geam............................................................................................................................................
CAPITOLUL IV. STUDIUL DE CAZ: .......................................................................
CONCLUZII............................................................................................................................
ANEXE
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................

17
 Anexa nr. 5

UNIVERSITATEA „GEORGE BACOVIA” DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA ___________________________________________ ________________________

Declaraţie pe proprie răspundere

Subsemnata/Subsemnatul...........................................................................................................
absolventă/absolvent a(al) ciclului de licenţă/master al Facultăţii de Științe Economice, Juridice și
Administrative din cadrul Universităţii „George Bacovia” din Bacău, declar pe propria răspundere
că lucrarea de licenţă/disertaţie cu tema.................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
elaborată sub îndrumarea .................................................................................................................este
rezultatul efortului meu şi a cercetărilor concrete efectuate pentru elaborarea studiului de caz / a
speţei / a analizei.

Cunosc faptul că plagiatul sau prezentarea unei lucrări elaborate de alt absolvent sau
preluată de pe Internet, din manuale şi cărţi, fără precizarea sursei, este infracţiune penală (furt
intelectual şi nerespectarea dreptului de autor şi a proprietăţii intelectuale) şi atrage după sine
anularea examenului de licenţă/disertaţie, precum şi răspunderea penală.

Semnătura Data

18