Articulatia cotului

Articulatia cotului este o trohlee cu ginglim (balama) a

carei conducere este de tip osos, asigurata in principal de
articulatia humero ulnara prin intermediul fetelor
articulare. Articulatia cotului este o articulatie complexa
la care participa 3 oase. Din aceasta cauza se vor imparti
in 3 subarticulatii
1. Humero ulnara
2. Humero radiala
3. Radio-ulnara

Fetele articulare
Articulatia radio ulnara este o articulatie dubla radio
ulnara si distala.
Humerusul participa la articulatie prin trohlee si capitul.
Trohleea este dispusa medial, iar lateral capitulul. Ulna
va participa la articulatie prin intermediul incizurii
trohleare a ulnei. Incizura trohleara a ulnei este marginita
anterior si posterior de doua procese: procesul coronoid
(anterior) si procesul olecranian (posterior). Radiusul nu
se articuleaza direct cu condilul medial (capitulul este
partea condilului ce corespunde capatului radial).
Superior de capitul, pe fata ant a humerusului se
gasesete foseta radiala ce va intra in conjunctie cu capul
radiusului in flexia antebratului pe brat.
Medial de foseta radiala tot pe fata anterioara o sa
intalnim foseta coronoida data de articularea cu procesul
coronoid ulnar. Pe fata posterioara a condilului humeral
vom identifica foseta olecraniana in care va patrunde
olecranul ulnar in extensia antebratului. Capul radiusului
se va articula cu ulna proximal prin intermediul incizurii
radiale a ulnei. Aceasta incizura prezinta doua buze: una
anterioara si una posterioara, care au rolul de a tine si
mari contentia acestei incizuri
Capul si colul radiusului sunt tinute in articulatie prin
intermediul ligamentului inelar. Acest ligament este
consolidat distal prin prezenta ligamentului patrat, ce
leaga colul radiusului de incizura radiala a ulnei. Totodata
si mai distal de aceste doua ligamente, imediat la
originea membranei interosoasa vom avea un alt
ligament numit coarda oblica ce va consolida impreuna
cu mb interosoasa articulatia radio ulnara atat proximala
cat si cea distala.
Acest tip de articulatie (radio ulnar proximal, distal,
consolidate prin mb interosoasa) face posibila miscarea
de pronatie, urmata de miscarea de supinatie.
Alte ligamente ce consolideaza articulatia cotului sunt
reprezentate de: doua ligamente colaterale ce sunt
situate extracapsular – ligamentul colateral radial
respectiv ligamentul colateral ulnar.
Ligamentul colateral radial incepe de la nivelul
epicondilului lateral, are un traiect distal inconjurand prin
doua fascicule capul radial, terminandu-se la nivelul
incizurii radiale a ulnei (anterior) precum si la nivelul
incizurii trohleare (posterior). Fibrele lig colateral radial
se va continua cu fibre are ligamentului inelar.
Ligamentul colateral ulnar pleaca de pe epicondilul
medial si se insera pe ulna nivelul incizurii trohleare
(marginea mediala).
Capsula articulara va inmanunchia extremitatile osoase
ale celor 3 oase, dupa cum urmeaza:
Insertia pe humerus – este deasupra fosetelor cu
specificatia ca epicondilii raman extracapsulari.
Insertia pe radius – insertia acopera capul radial,
coborand la aprox 1,5 cm pe col
Insertia pe ulna – olecranul ramane extracapsular, iar
marginile mediala si laterala ale incizurii trohleare vor fi
intracapsulare.
Partea fibroasa a capsulei este intarita de prezenta
ligamentelor, iar cavitatea este tapetata de prez
structurilor sinoviale care contin lichid sinovial. Din
bursele sinoviale aparute in urma reflexiei capsulei
articulare, una singura este de importanta deosebita,
bursa subtricipitala, din spatele articulatiei cotului pe
care se pot prinde fibre tendinoase ale muschiului triceps
brahial. In urma miscarilor brutale pot tractiona de bursa
generand colectare de lichid sinovial in exces, ceea ce
duce la nivelul unei tumefactii (umflatura) locala –
bursita. (interventie chirugicala – excizia bursei si sutura
sinovialei).
La nivelul articulatiei cotului se desfasoara flexie si
extensia.
Flexia antebratului pe brat in care antebratul ajunge
anterior si medial de brat.
Extensia antebratului pe brat in care antebratul ajunge
inferior si lateral de brat.
Muschii flexori sunt reprezentati de muschii anteriori ai
bratului si de muschii epicondilieni mediali si laterali.
Muschii extensori sunt reprezentati de muschii triceps si
anconeu.
Datorita celor doua articulatii radio ulnare proximala si
distala, la nivelul articulatiei cotului putem aminti si
miscarea de pronatie si supinatie. In miscarea de
pronatie palmele vor privi doral, iar in supinatie palmele
vor privi ventral. Miscarea de supinatie este generala de
muschiul supinator impreuna cu muschii epicondilieni
laterali, iar miscarea de pronatie va fi generata de patrat
pronator si rotund pronator, impreuna cu muschii
epicandilieni mediali.
Statusul fiziologic este de pozitie intermediara pt ca
avem niste ligamente care se vor tensiona in supinatie si
pronatie: coarda oblica si ligamentul patrat. In supinatie
si pronatie vor fi in tensiune, pentru a fi relaxate dicteaza
pozitia intermediara.
Articulatia coxo-femurala este reprezentata de articulatia
de principala forta a omului. Suprafetele articulare sunt
reprezentate de capul femural.
Cealalta suprafata articulara este reprezentata de
acetabul, locul de intersectie a celor 3 oase care
alcatuiesc osul coxal : ilion, ischion, pube. Linia de
intersectie este Y.
Osificarea acesteia terminandu-se la nastere. Daca acest
lucru nu se realizeaza apare luxatia congenitala de sold,
cand capul femural va patrunde intre oasele ce
strucureaza caviatatea acetabulara.
Suprafetele sunt acoperite cartilaj hialin cu exceptia
fosetei ligamentului capului femural de la niv capului
femural si a ariei patrulatere ce se gaseste inferior de
fascia semilunara din cavitatea acetabulara.
La nivelul fosetei capului femural precum si la nivelul
ariei patrulatere isi au originea celor doua capete ale
ligamentului capului femural. Nota bene: la nivelul
insertiei acetabulare, ligamentul capului femural se
prelungeste cu fibre ale capsulei articulare.
Pentru marirea contentiei cavitatii acetabulare, de jur
imprejurul acesteia este prezent labrumul acetabular,
care era este un fibro-cartilaj de forma piramida-
triunghiulara.
Labrumul acetabular va traversa ca o punte incizura
cavitatii acetabulare, a.i. aceasta incizura va fi
transformata intr-un canal prin care vor trece
ligamentele care asigura nutritia capului femural si odata
cu acesta va asigura cresterea capului femural.
Aceasta portiune a labrumului acetabular va purta
numele de ligamentul transvers al acetabulului.
Ligamentul capului femural tine in contentie capul
femural in cavitatea acetabulara.
Capsula articulara care are forma unui manson dublu
conoid. Insertia la nivelul cavitatii acetabulare este pe
labrumul acetabular, fata externa a acestuia, iar la nivelul
femurului, anterior pe linia intertrohanteica, iar posterior
la doua laturi de deget medial de creasta
intertrohanterica.
Ligamente extracapsulare – pe fata anterioara o sa avem
ligamentul iliofemural care incepe de la nivelul SIAS si
prin o dupa evazare, se va insera pe linia
intertrohanterica.
Ligamentul pubofemural este antero-inferior, incepe de
pe osul pubian si isi are originea la nivelul trohanterului
mic
Ligamentul ischiofemural isi are originea la nivelul
ischionului si insertia la nivelul trohanterului mare.
Zona orbicualata reprezinta o parte a capsulei articulare
ce va consolida tinandu-le impreuna pe toate cele 3
ligamente.
Sinoviala tapeteaza capsula articulara emitand o singura
bursa anterior de lig ischiofemural. Biomecanic – in
aceasta articulatie se executa miscari de flexie extensie
care au un ax transversal ce trece prin varful
trohnaterului mare. Muschii care executia flexia-
iliopsoas, cvadriceps, gracil si adductori. Extensorii –
muschii posteriori ai coapsei – gluteus mare si gluteus
mijlociu.
Abductie si adductie- axul este sagital prin vf capului
femural. Muschii abductori sunt reprezentati de tensorul
fasciei lata, muschiul fesier mare, fesier mijlociu, piriform
Muschii adductori sunt cei 3 muschi adductori si
muschiul gracilis.
Miscarea de circumductie care insumeaza toate celelalte
miscari
Rotatie interna
Rotatie externa in care axul miscarii este unul transversal
prin capul femural si muschii rotatori externi sunt
muschiul piriform, fesier mare si mijlociu si muschii
rotatori interni sunt reprezentati de muschii mijlociu si
mic si semimembranos.