Funcții

Distrugerea eritrocitelor și trombocitelor bătrâne;

Transformarea hemoglobinei în bilirubină;

Un depozit foarte important de fier in organism (rezultat in urma descompunerii hemoglobinei);

Poate produce anticorpi (persoanele cărora le lipsește splina sunt mai predispuse la anumite afecțiuni
bacteriene);

La fetuși, splina produce eritrocite și leucocite, însă către ultimele luni ale vieții intrauterine, această
funcție este preluată de măduva oaselor.

Anatomie

Anatomia externă a splinei

Splina (imagine laparoscopică

Splina ocupa loja splenică, cuprinsă între colonul transvers și diafragmă, la stânga lojei gastrice. Are o
culoare brun-roșcată și o greutate de 180-200 grame. Are o formă asemănătoare unui bob de cafea,
ovală, prezentând: trei fețe, trei margini și două extremități.

Splina are o structură caracteristică, fiind alcătuită din: capsula fibroasa și parenchimul splenic. Capsula
fibroasă se găsește la suprafața splinei. Ea trimite spre interior trabecule, care se anastomozează și
împart organul în formațiuni, numite lobuli splenici. Capsula fibroasă împreuna cu toate trabeculele care
pornesc din ea, formează stroma conjunctivă. Stroma conjunctivă este formata din numeroase fibre
conjunctive, printre care se găsesc fibre elastice și fibre musculare netede. În ochiurile stromei se
găsește o retea din fibre de reticulină și din celule reticuloendoteliale. Acestă rețea formează pe alocuri
niște canale, numite sinusuri venoase. Acestea sunt puternic anastomozate și sunt în legătură, pe de o
parte, cu sistemul arterial al splinei, iar pe de altă parte cu sistemul venos din grosimea stromei. Peretele
sinusurilor este alcatuit din fibre de reticulină dispuse circular și înconjurate de celule
reticuloendoteliale. Parenchimul splenic sau țesutul propriu al splinei este așezat în ochiurile stromei
conjunctive. El este format din două parți: pulpa roșie și pulpa alba.

Vascularizație și inervație
Vascularizația splinei

Ramurile arterei splenice pătrund prin hil și se ramifică în interiorul lobulilor, formând artere lobulare.
Artera lobulară se ramifică în interiorul lobului și formează arteriole penicilare.Splina este inervată de
fibre vegetative care provin din plexul celial.