)~ ,>-{} ')~-<t-'V''-<>-<~

~~~~~!!~~~~~~~~~~~~~i!ii~~~G
>()Ît.
:1 BIBLIOTECA
"TRIBUNA ARDEALULUI"
Editor resp, PROF. DR. EM I L HATIEGANU

CĂLĂUZĂ PRACTiCĂ
DE SAH
,
PENTRU
INCEPĂTORI ŞI JUCĂTORI
() Prel ucratc5. de

;~ ILISIE CAMARAşAN >()

, !
().

~
a- b c d e f g h l

~?
8 1,
J'
:~ 7
6
~ ~ 5

X
- 1, 3
4
3

1
2 2
1
abcdefgh
l-? 1943
!"J
'«
;y
TIP (> G R A F l A N ATI o N A LĂS. A.

11_ _ _
KOlozsvar-Cluj, Str. Deăk Ferenc-u. 36.
Cond. resp. Gb orghe Russu
~
~<>
« '

g\ ~~~ vv .) - 000 ~..r '-'v O OZX... , X)"

;&Q '!&~m- ~c"'-9;P-9--== O " v --Q--1v~J".!-(} '~9 -
PRETUL 2 PENGO
 BIBLIOTECA
" TRIBUNA ARDEALULU I"
E d i tor resp .: PROF. DR. EM I L HATIE GANU

No 8.

JOCUL DE SAH ,
CĂLĂUZĂ PRACTICĂ
PENTRU
INCEPĂTORI ŞI JUCĂTORI

P relucra ' il de

ILISIE CĂl\fĂRĂŞAN

1 9 43
TIP O G R A F l A N ATI O N A LĂS. A.
Kolozsvâr-Cluj . Str. Deâk F e renc-u. 36.
Cond. re",. Gheor~h. Ru"u
R~plOducerea oprită.
 Prefată
D. Ilisi e Cămără~ {{ n este un vech iu şahis t,
c are - - la d orinţu noastră - d e o vreme în-
coac e îng ri je.p e rubrica şahu lui la .,Tribuna Ar·
,dealului" .
CU IiI d in scrisorile sos;te la ::.;([r am eon-
Hat at, cii lumea noastră dores te .l'a ai bă la În-
i/ emâiui //11 II/ ;e Îndr e p llIr Î Il JOCli l şahll l u i, m ai
c u s eamă p entru În cepători, . - l'al/l rugat pe d.
i lisi e . Câmiiriişal1 sâ Încerce compun erea u n ul
astfel de În d reptar şi L!S{/ s' a .yi achitat , redac'
lân d mica ciirtieicii, ce a:;; ap ar e În .. Biblioteca
Trihuna :4rdeallllui".
C red em , eli .)i prin aceasta '- servim ceti·
torii n oştrii , - ca În Citâtea altele .
D hti Ilisie C iimiiră.)({n îi revine - - binein-
ţ eles - tOC/In lauda pentru mllnca lui sârguin -
.ciomli.
 PA RTEA l.

REGULELE GENE ALE

ALE .JOCULUI DE ŞAH

Exp lic at ii
1. Piesele.

' a hu l se joacă pe o masă sau o tab ă de

,ah Î m pă rţ i tă în 64 de câmpuri, alte rn ativ albe
~i n egre. Masa se aş c a.lă Întotd eau na a şa , Încât
la dreapta să fie un câmp a lb. F iec a re ju cător
.disp une de 16 piese , dintre l: Hri R sun t pionii,
~ar Il o f iţerii.

Piese le sunt :
LB: NEGRU
~ 1. Rege.
~.
2. Regină sau dam~i.
3. 2 T urn uri. ~
4. 2 Cai.
"9 5. 2 Nebuni . I
il (l . R Pi o n i. i
Regulel(' În d ecI/ n ul JOCI/llli, de/a ('tlr Î jilciilOri t
/ 1I( .1(' p ot ahllt e, SlInl U/,IIIII (Oll rc! e:

1. O t r ăsă tur ă nu poate fi r evo ca t ă, Piesa

alin ' ă e bliga l j ucă to r ul s ă m i ş t e cu ia. D ac ă
a t ingem reo p iesă a a dv e rsa rulu i, aceea tre-
bue luat ă , d acă se poate lua, dacă nu se poat e
lu a. sun tem o b li g aţi a m i ş ca cu Regele propri
(di1n pec\ eap ă ) . D acă Î nsă Regele nu po at e
mişca . pe deapsa n u se apl ică.
2. Dacă. din g reşa l ă am f i pă~it cu vre-o
p i esă a adver arului, acesta poate admite a cea-
stă poziţie , sau poate cere repă5i re a, ia r ca
pedeapsă poatle cere m.işcarca Rege/lui , ceJ uil
vinovat.
3, Dacă Regele mişcă d i.n p ed ea psă. cu
acest pas nu poate roca .
4. Dacă vrem să aşezăm mai bine v re -o
piesă proprie, acea sta trebu e a nun ţa t ă ad ve r-
sarulu i: aranjez (J'ado ube) ,
5. Dacă p rin trăsătura noa s tr ă, sau prin
vre-o trăsă tu ră a unei piese:. R ge le aj unge în
sah , aceas tă tră~ăt u r ă se poate revoc .\.
 'T

6. Dacă facem vre-o trăsătură neadmi'să,

adversarul o poate admite, ca făcută sau poate
cere revocarea pasului făcut, dar poate cere, ca
pedeapsă, să mişcăm cu Regele.
7. Dacă careva dintre jucători, neobser-
vând greşala adversarului şi a făcut deja un
pas, şi-a pierdut dreptul de a aplica pedeapsa
celuilalt. Excepţie e cazul, câhd Regele ar fi
stat timp de 2-3 paşi în şah. In acest caz toate
trăsăturiJe se refac, până în poziţia, când Re-
gele ajunse în şah.
8. Dacă dăm cuiva for un pion, să dă tot-
deauha pionul f.
9. La finală , unde se poate da matul, ad-
versarul poate pretinde, ca acesta să fie dat în
cel mult 50 de paşi.
Dacă în acest timp se scoate o piesă din
joc, aceşti! 50 de paşi încep a fi socotiţi dela
acest moment. Dacă nu se dă matul în acest
timp, partida a ajuns remisă.
10. Dacă un jucător dă ca for un ofiţer,
are dreptul să înceapă jocul, dar poate şi re-
nunţa la ace·asta.
Aceste sunt principalele reguli ale şahului.
Alte cazuri, aci neprevăzute vor fi date spre
judecarea vre-unui specialist.
 2. Aşezar ea p ieselor.

Inainte:: de a înce pe pa rti da, Se h otărăşte

prin sorţi, cine are să joace Cll piesele albe,
liindcă Înto tdeauna Începe al bul.

P i scle se aşeat.ă în chipul urm ă t or:

abcdefg-h

abcdcfgh
Alb. Diagrama 1.

Regele alb tă Întotdea un a pc .un câmp

negru. Regele negru întotdeauna pe un câmp
a lb. Regina aibă În totdeau na pc u n câm p alh o
Regina neagră pc un câmp negru . (Vo Diag r. 10)
Pentru a putea ind ic a t r ăsaturi lc ce se fac,
l iniile perpendi c ulare de la stânga la dreapta se
 !I

no tează cu lilere, liniile orizo nlal e, de jos în

US , c u numere . ey.
dia gr. 2.)

<I b c d e git

8 a81~~' c811J~' ~
! .. '.
QII I~ 8
7 I A ~.: 1,7"\,,;;,. d7 ~ n ?1 h7 7

fi ::I~:':J-: :- "~':-~
5 ~_m~m~ _ _ mg!!!_ 65
~ M'~IM ~I M ~ M 4

!ii~:i;~1;Ţ.,i;,I:
abc d e g h

Alb. Diagramil 2"

3. Mişcarea pieselor .
Pionii se mi5că numa i Înainte. Ofiţerii se
po t m i şca îna inte, Î ndăr ă t şi în lături. Dacă În
.calea lor e găse5te o pi esă contrară. au drep-
tu! s'o Ia . în loc uind u -o pe acela5 câmp.

a) l'di ..lc({/"I'lI o!ireri{ol".

TU Rl U L (T) se m i'că în direcţ i a perpen-
.dicularCl ~I orizon t ală în toa te laturile. Un turn
10

care stă pe câmpul e4, se poate duce pc toate

câm purilc Îns emnate cu num ere. (Vez i Diag.3.)

a b c d c f
8
7
6
5
4
3
2

a h c d e f g h
Alb. D ia grama 3.

Dacă. Însă, pe câmpul e2, se a fl ă un pion

a. lb, nu se poate duce decât până pe câmpul
e3 Dacă pe e2 sc află un pion negru, î l poate
lua şi-i ocupă locul.

NEBUNUL (N) c m işcă pc liniile dea-

curm ezişu l mesei, (în diagonală).

Fiecare jucător are doi ne buni, din tre cad

unul stă pe alb, celalalt pe negru .
 lL

abcdefgh

abcdcfgh
Alb. Diagrama 4.

Un nebun, care stă pe e4 se poate duce pe'

toate câmpurile Însemnate. Dacă pe unul dintre
aceste câmpuri, spre pildă g6, se află o piesă
aibă, în direcţia aceasta se poate duce numai
până pe câmplll f5. Piesa contrară. ce s'ar afla
pe ~6, o poate lua şi înlocui. (Vezi Diag. 4.)

REGINA au Dama (D) întruneşte mişcă­

rile Turnului şi ale Nebunului şi sc mi că, în
linie dreaptă, În toate tlirecţiile. perpendicular
i orizontal. sau de=acurmezi ul, şi în diagonală .
CALUL (C) sare de pe un câmp alb Întot-
deauna pe unul negru. Dela e4, un cal alb poate-
1~

sări pe c âmp u rile însemna te cu numere, chiar

când pe c âmpurile intermediare se află al te
f iguri.

a b c d e f g h

~ l: : :;~:~:~ :~: :~ : :~: ~: ~

~ ~ ;:~ ~ ~ ~:;: ; :~:i;: ; ::! !
a b c d e f g h
Alb. Diagrama 5.

REG ELE (R) se m i ş c ă în toate di r e cţi i l e .

însă făcând numai câte un singur pas . E d e în -
semnat că nu poate m erge p e un
câmp un de ar
putea fi luat de o piesă contrară (Vezi m a i la
vale).

h ) M ÎşcarpC/ pionilor ,

PIONU L e m i şcă În linie dreaptă cât e un

pas, dar numai înainte. Din punctul de p le c.are
(linia a 2-a pentru A lb, a 7-a pentru N egru ).
 13>

a b c p e f g h

4
3
2

a b c d e f g h
Alb. Diagrama 6.

Poate să fa că deoda tă şi doi paşI lI1~ă nu -

mai când pleacă di n pozi ţi e originală. Poa te să
ia o piesă contrară ce-j stă de - acurmezişu l î na-
intea lui la dreapta sau la stânga lui. Un pi on
alb de pe e4 poate să meargă pe e5, dacă ace st
câmp e liber. şi poate să ia o piesă cont rar ă
care ar sta pe cl5 sau /5. Un pion alb de pe e2 .
poate să se mişte . dacă câmpurile e3 şi e4 sun t
libere, pe e3 sau de-a dreptu l pe e4. (V. cl ia gr 6.)
Dacă un pion. făcând deodată doi pa i, tre-
ce pe lângă un pion contrar, pionul acesta are
t1rcptul să-I ia, ca şi când ar fi făcuI un si ngur
pas. Acest d rept de a -l lua .,cn pas ant" q are
14

numa i pionul şi numai imediat după mi şca rea

a lor doi paşi ai pionului făcuţi de ja.
Da c ă, av â nd poziţia de sus, pionu l alb e2
se duce pe e4. pion ul ne gru d4 are dreptul să- I
ia şi să- I înlocu i ască , aş ezâ ndu- se pe e3 . De-
asemenea poate fi luat pionul negru 17 dac ă
'Se duce pe 15, pu nând u-se pionul a lb 05 pe f6.
Dacă, î n cursu l jocului , un pion ajun ge în lin ia
în care stau of i ţeri i con trari (pen tru a lb l inia
8, pentru negru linia I orizo n t a l ă) se poate
schimba într'un of i ţe r oarecare, d u pă al egere a
jucătorului , al căru i pio n a ajuns în lin ia, ofi -
'ţerilor contrari . .J ucăto r ul poate să-ş i schi m be
p ian ul în orice figură. indiferent dacă ma i arc
sau nu astfel de figuri . Poate să şi-o schi mbe
în Regină, Turn, Nebun, etc., chiar şi da c ă are
încă Regina sa, sau cele două Tu rnur i şi cei
do i Nebu n i şi Cai.

4. A tac şi ş ah.

o piesă atacă o al tă .pi esă, da că fa ce o t ră­

sătură de aş a fe l înc ât cu trăsătur a următoar e
să ia piesa con trar ă, da că a dve rsa rul n'o poate
apiîra. Atacu l as up ra Rcgcl u' se n Ul~eşte ,.Şal!
 15

la Rege" . Jucătorul al cărui Rege e ,,În şah",

se poate apăra în 3 feluri, după împrejurări: 1.
ia piesa contrară, care îi dă şah; 2. pune în ca-
lea piesei contrare una dintre piesele sale; 3. sau
face o mişcare cu Regele.

abcdefgh

abcdcfgh
Alb. Diagrama 7.

In poziţia de sus (vezi Diag . 7) Albul poate,

d. ex. 'să meargă cu Regina de pe c4 pe c5, dând
Regelui negru şah (Dc4- c5t). Negru poate
acum să ia R egina albă prin pionul b6. sau poa-
te să meargă cu Regel e său pe e2 Pe alt câmp
nu Sti poate duce, fiindcă ar sta "În şah" Re-
gina albă poate da şah şi dacă se duce de pe
16

c4 pe e6. Negrul se poa te apă r a, punând Calul

c3 În ca lea Regi ne i. pe e4.

5. Mat şi Pat.

Dacă Regele, care a fost atacat nu se poate

apăra în nici unul din aceste trei chipuri, ~
mat şi jucătorul a pierdut partida.

a b c d e g h

5
4
3

abcdefgh
Alb Diagrama ·S.

In poziţia de sus (Diagt'. 8.). Albul poale s ă

dea mat. mergând cu Regina de pe t5. la d5.
Dacă un Rege, fără să fie În şah , e silit să
fa ă o trăsătură. fiindcă nu poate trage ClI nici
 17

una dintre celelalte piese, şi nu poate să tragă.

nici el, fără să nu ajungă În şah - ajunge pat.
şi partida n'a câştigat-o, nici unul dintre ju-
cători,

a b c d e h

a b c d e f g h
Alb. Diagrama 9.

In poziţia aceasta, (Diag, 9) dacă Negru ar

fi să tragă, Regele lui e pat, fiindcă nici un~
dintre piesele negre nu poate să se mişte şi
nici Regele negru nu se poate m'işca, fără să
nu ajungă În şah .

6. Rocada.

Fiecare dintre jucători poate să facă.

2
18

<oda tă intr'o p art iJă,

O trăS[llură care e com-
binaţi a m i şc ării
celor do i ofi ţ eri: a Negelui ş i a
Turn. ului. T răsătura aceasta se f1l1mc,te r ocadl1.

3 b c ~ p f R h

~ Ili;it.l~:f'i~~:
~ ::~l!i;t;;~~:\i :
li .@ ti ;::!H!~ lW "g, .fi. ,â
2 _i.~1:t:j~f,:ill;:lli~~ ~f':~' mi2
a b cdefgh
Alb. Diagrama 10.

Rocada se face schim bi1.nulI-se poziţia Re-

~e lui şia Turnului. Amândo i j u cătorii , pot S~l
Tocheze în două direetii: spre li şi spre h . A lb
poate roca spre (f, pu nând Regele el pe el ~ i
Turnul al pe dl ; sau poate roca spre h. punân d
Regele el pe gl şi Tul'nu l hl pc fI. Tot aşa .o ­
cheazii şi Negru . Rocada sp re a Se numeşte :
,-coada mare; spre h. -;c nU lllc~tc: rocada mici! .
 19

abcdcfgh

S --Imru.- I~:I- d
"7 l ' t 1;1: :\tj 1 ~ 1 7
-6 "ii; ~·t· f '~, ~I 6

:::\it~fm~J !!mm~::~;
3 1~ :a
~ 11 ~ m::m
: 3
~ A!F 1i ~ril ~ "g; it f~ :2
~ '/':~ill-~i~~~m:!:;!.~ l;Ir:~ ~ '~,'
Jbcd e f gh
Alb. Diagra ma 11.

ROl: aJa nu se poate face.: 1. dac ă În tre Rege

)i T urn se a [lă deja o piesă ; 2. dac ă R egele sau
T u rnul au făcut deja o trăsătură ; 3. dac ă Rege le
,e În şah (în con t ra şahului nu te poţ.i apăra p r in
rocadă); 4. dacă Regele ar trece peste un câmp
a tacat prin o piesă contra r ă; sau 5. d acă Re -
gele a junge, prin rocadă, în şah . In poz iţia ur-
rnălaore (veLi Diag. J 2) nu poate roca nicj Al h
nici Negru.
Alb nu p o ate roCl/ nici spre ti nici s pre h.
fii ndc ă Calul e3 atacă câmpur ll e dJ ş i f 1. Ne-
~ru nu poate roca spre a fii nd că pe c8 stă o
Jl i e,ă : nl1 poate roc a nici spre h, fiindcă Regele

2*
20

trebue să treacă peste un câmp (/8) atacat de

N ebunul a3.
ab cd e f g h

1
a b c d e f g h
Alb: Diagrama 12.

7. Remis.

Nu Întotdea una 'Se poate da mat în cursuf •

jocului. D a că nici un ul dintre juc ăto ri nu e în
stare să-l facă pe celăla lt mat, partida se Între-
rupe (remis).
Partida e remisă:

1. D acă nici un ul dintre jucăto r i n'are fo rţe

deajuns pentru a da mat. De ex. dacă ambii
jucători au rămas numai cu R egele. sau dacă
 21

unul dintre ei are numai Rege le, iar celalalt pe

lângă Rege numai un Cal sau un Nebun .

a b c d e g h
~

7 7
6
5
4

2 2
1
a b c d e f g h
Alb. Diagrama 13.

2. D ac ă u nul dintre jucători sileşte pe ad -

versar să facă aceleaşi trăsătur i prin "şah
.etern". In di agr. L3 -a, de ex. Negru e mai tare
şi a r trebui să c âşti g e partida. A lb, însă, dă
şah pe 18 şi Rege le N egru nu se poate duce de-
cât pe h7. Alb d ă acum ş a h pe /7 şi Regele tre-
bue să se du că pe h8, c ăci alt loc nu are. Albul
{:ontinuă t răsăturile de mai înainte şi Negru
n'ajunge s ă- ş i val iditeze preponderanţa .
3. D ac ă unul dintre jucători dispune de for-
22

tele nec esare pentru a lIa mUl, dar nlt ş ti e să­

dea .
4. Dac ă unul dintre Regl C {Jaf .

R. Explicaţia semnelor prescurtate.

R Înse m ană Rege .

O Regină (damii~_
T Turn.
N Nebun.
e Cal.
De ex. CgI-13 În seam nă: Calul, care stă
pe g1 se duce pe 13. Pionii se not ează numai cu
indicaţia câmpurilor : e2- e-l ceeace Înseamnă:
pionul e2 se duce pe e4.
X au: l nseamnă ia sau loveşte. Cgl X Nf3,
Cg l : NI3 în seam nă: Calul (a[h J care stă pe g1
ia Nehun ul (negru) care stă pe 13.
Rocada cea mică spre It se notează CU
O-O,
Rocada ma re, spre a. ClI
0- 0- 0.
Sahul se notează cu +'.
Malul se notează cu =;=
.!j!. Tn'seamnă: ia (lov eş te) )i dă .~Llh _
:!t= Tnseamnă: ia (loveşte ) şi dă m at.
Dacă lin pion a ajun~ in linia 8-([ ~au l-a
şi se schi m bi'l În tr'un ofi ter. numele ofiterulu·
se pune În urmă. De ex. ('7-- ('8 D Înse a mnă:
p ionul el se duce pe c8 şi se preface În Regină.
h7 Xa8C Înseamnă: pionul b7 ia aS şi se
preface În Cal.
(!) Înseamn ă tră alură bună. (7) În eamnl
trăsătură nef a v.p rabiIă.

9. Semnde pentru luarea pionilor.

De ex. d4 X e5 sau d 4: c5 sau dc .

c4 X d5 c4 : d5 ed .
" "e6 ;><' d'l e6:d5" ed.
etc. •
(Vezi pag in a No. 77 partida 3-a Bogoliubow
- Alehin .)
Partidă jucată d<: mari campioni ai lumii.
cu emnele prescurtate.
De cx . Normal .
Alb: 1. R. Capablanca. Negru: Dr. Alehin.
1. d2- d4, d7 d5 : 2. e2- c4. e7-e6; 3.
CbJ-c3; . Cg8- f6 ; 4. Ncl - g5, Cb8- tl7; 5.
e2- e3 , c7 - c6 ; 6. Nfl - d3, Dd8-a5; 7. Ng5-
h4, d5 X c4: 8. Nd3 X c4, b7- b5 ; 9. Nc4-d3.
Nc8-b7! 10. Cgl - c2, a7- a6; 11. Nh4 X f6 .
Cd7 X f6; 12. a2.-a3 , Da5 -b6; 13. Cc3-e4.
Cf6 Xe4; 14. Nd3 X e4, c6- c5! 15. d4 X c5, Nf X
c5: 16. Ne4 < b7. D!'(I >/ b7: 17 . 0-0, 0--0; lS.
TaI - cI , Ta8- e8. Remiză.
 Prescurtat.
Ib: J . R. Capablanca. Negru: dr. Aleh in .
1. d4, d5; 2. c4, e6; 3. Cc3, Cf6; 4. N gS,
Cbd7 ; 5. e3, c6; 6. Nd3, Da5 ; 7. N'h4, d :c4; 8.
N: c4, b5; 9. Nd3, Nb7 !; 10. Cge2, a6 ; Il. N:f6.
C:f6, 12 . a3, DlY6, 13 . Ce4, C:e4, 14. N :e4,c5!, 15 .
<1:c5, N:c5; 16. N:b7, D:b7 ; 17. O-O, O-O ; 18.
Tc 1, TO.c8 . Re m iză .

Gruparea jocurilor.
Grupa J. jocuri desch isă.

1. e2-e4 1. e7-e5
G rupa II . jocuri Î n chis ă .

Partidă franceză (1. e2- e4, 1. e7-e6) .

Partidă siciliană (1. e2 -e4, 1. c7--c5).
 PARTEA II .

. DESCHIDEREA PARTJDELOR
Jucătorul trebue să dea o deosebită aten-
ţiune începutului partidei, căci de primele miş­
'Cări atârnă de multe ori succesul sau nesuc-
cesul.
Cea mai obişnuită deschidere a partidei, este
mutarea cu doi paşi a pion ului din faţa Rege-
lui, adică: e2-e4, la care Negru răspunde cu
e7- e5 . Toate partidele, care încep aşa se nu-
mesc jocuri edschise; cele, cari încep cu al te
mişcări, se numesc jocuri închise .

1. Jocuri deschise.
1. Jocul Calului.
1. e2- e4 1. e7- c5
2. Cg 1-- 1'3

Răspunsul cel mai favorabil, pentru Negru,

e Cb8-c6, sau 2. d7-- d6 şi 2. Cg8- f6, un
·contra-atac asupra pionului e4.
Foarte nefavorabil c 2. 17 - / 6. Anume:
2. f7 - -/ 6
26

3. C13X e 5 . Albul î~i jertfe şte Calul. dar cu

profit.
3. 16 X e5. Mai bine
ar fi 3. D<.I8 - e7. (v. 1.)
4. D d 1· 11 5 ! 4. R e8-· e7 . Dac ă Negru
a r trage 4 . ;.: 7 ,~(i, A lb u l câ ştig ă turnul h8 prin
. 0

5. Dh5Xe5 +
5. D hS X eS + 5. Re7- f7
6. Nf l--c4 .j. ( l . R f7 g6 . E poa te
mai fav o ra b il pentru Negru 6. d7- d5 . pe nt ru a
des ch ide ca lea Nebumrlu i c8.
7. DeS-o f5 + 7. Rg6-- h6 .
8. d2- d4 -- de la Nc I ) 8. g7-g5. Cea mai
bună apă rare .
9. h 2- h4 . Albul ameninţă cu un ~ ah du-
blu : h4 X g5+ ş i lin ia h este liberă pentru tur-
nul h 1.
R h6-g7 . Dacă
l) .

N e gru l ar merge c u Rc!!inil pe 1'7 sa u 10. Albul

câşt i gă Regina prin 10. N cl Xp.5 +. La 9. Dd8-
e8. Albu l răspunde Cu 10. DI5 X g5 + .~ i m at.
La 9.d7 - do A lbul r ăspunde c u 10. N e ) ' gS +
şi 1 1. D1'5- -g5 sali î7 J ,i mat.
10. D f5-f7 l. 10. Rg 7 hil
' 1. h-l '< g5 şi IlIdl.

1.
I n loc să ia ca lul. e miii Fa vo r a b i l ă pentru
Negru trăsătura .
 21

:1 . . . . . . . . . 3. Dd8- e7 .
4. Ce5 - f3. Foarte rea ar fi trăsătura 4.
Dd 1- h5 1- (vezi 2). 4. d7- d5. Mai bi-
ne decât 4. De7><e4 +, căci dc:;i Negrul recâşti­
gă pionul pierdut. Albul răspun de cu 5. N'ft -
e2 şi are prilej să-şi aducă ofiţe ri i în joc.
5. d2 --d3 ). d5 ~-<e 4
6. d3 X e4 o. De7 X e4 1-
7. Nfl - e2 7. Nc8-e6 . Mal

bine decât 7. Nc8- f5.

8. O . O 8. Cb8-d7, pen-
tru a putea face rocada lungă.
9. Tfl--·el 9. 0- 0-0 ŞI jocu
Albului e mai bine desfăşurat.

2.
4. Dt! I - il i- c o trăsă turil foarte greşită .
4. g7- g6.
5. Ce5 ><g6 5. De7 X e4 1- şi
câştigă Calul g6.
NefavorabiLă pen tru N egr u e şi apărarea
pionului eS prin 2. D d8- e7 sau 1'6, fiindcă se
Închide calea Nebunului f8 sau a Calului g8.
Nu e favorabilă nici t răsătura 2. Nf8·- d6, fiind-
că i se închide calea pionului 1I7 ,i prin urmare .
şi calea Nel:unului el.
 1. e2-e4 1. e7--e5
2. Cg l-f3 2. Nf8 d6
3. NfI-c4 3. Cg8-f6.
4. d2-d4 (şi
ameni nţ ă cu d4 X e5!)
4. Cf6Xe4
5. d4 X e5 5. Nd6-c5. OI:i un-
de s'ar retrage Nebunul, Albul trage.

S. Ddl - d5. Albul ameninţă să dea mat pe

J7 şi atacă,În ace l aş timp , un Cal şi un Nebun.
6. Nc5 X f2 +
7. Rel-e2 şi Albul a câştigat un ofiţer.
Tot atât de nef avorabil e pentru N egru
2. 2. f7-f5
3. Nfl - c4. N efa vorabil

ar fi 3. e4 X f5 (vezi 3.)
3. f5 X c4 (vezi 4.)
4. Cf3 X e5 4. Dcl8-g5
5. Ce5- f7 5. Dg5 X g2
6. Th l- fl 6. d7·-d5
7. Cf7 X h8 7. cl5 '< c4
8. Ddl - h5 + 8. g7-g6
9. Dh5 X h7 9. Nc8-c6
10. Dh7 X g6 ·!,. 10. Dg2 X g6
11. Ch8 X g6 II . f8 d6

12. d2- -d 3. Albul j ertfeşte un plOn pentru

a se putea desfăşura ma i repede.
 29

12. c4 X d3
13 . c2 X d3 13. e4 X d3
14. Cbl-c3 14. Cb8-c6
15. Ncl-f4 15. Nd6 X f4
16. Cg6 X f4 şi poziţia Albului e m ai favo-·
rab ilă.

3.
Nefa vorabil e pentru Alb după
2. . . . . .. 2. f7-f5
3. e4 X f5, precu m se În vedere ază din urmă­
toarele trăsătu ri:
3. d7- d6
4. d2-d4. Pionul f5 nu se poate apăra prin
g2- g4, căci Negrul răspunde cu 5. h7- h5 şi-l
câştigă În mo d favorab il.
4. e5- e4.
5. D dl - e2. 5. D d8- e7
6. ' Cf3- g5 6. Cg8-f6
7. g2 - g4 7. h7-h5
8. Nfl-h3 8. h5 X g4
9. Nh3 X g4 9. g7-g6
10. Cg5-e6. Pionul nu poate să ia pionul
g6 fiindcăar urm a N c8 X g4.
10. g6 X f5
Il. Ce6Xf8 II . Re8 X f8. Albu l
şi -a pierdut N ebunul g4. care nu se poate nică·
eri retrage.
.30

4.
3. 3. d7- d6
4 . d2- d4 4 . eS X d4
5. Cf3-g5 5. Cg8 --h6
6. Ddl X d4 6. Cb8---c6
7. Dd4- d Iş i Negi u nu mai poate roca. Ne-
favorabil pentru Negru 'e dup ă
1. e2-c4 1. e7- eS
2. Cgl - f3 ... să atace pionul e4 prin
2. d7 - d5
3. e4 X d5 3. cS - -e4 (sau şi
3. Dd8 X d5. vezi S).
4. Ddl - e2 4. d~ - e7.
5. Cf3- d4 5. Cg8- f6
6. ebl - d. pentru a apăra pionul dS .
6. Dc7-cS
7. Cd4- f3. 7. DeS-e7
8. Cf3 - g5 şi atacă din nou pionul e4.
Dacă Negru Încear că să -I apere pr;n
8. N c8- f5. urme-
ază 9. D c2-bS I şi Albul are pozitie mai fa-
vo rabil ă .
.

S.
3. 3. Dd8 A dS
4. Cbl - c3 4. DdS-e6
5. Nfl - bS ',' pentru a pute a toca.
5. NcR -- d7
 31

6. 0-0 6. Nd7 X b5
7. Cc3 X b5 7. Nf8-d6
8. Tfl-el 8. f7- f6. pentru
a se apăra împotriva 9. Cf3 X e5.
9. d2-d4 9. a7 -a6
10. d4 X e5 10. f6 X e5
11. Cf3 X eS. Ne.gr ul nu poate să ia nici un
(;al, fără să nu-şi piarză Regina .
Partida italiană:

Una dintre cele mai bune apărări o prezin-

tă " Partida italiană" ;
J. e2- e4 1. e7- eS
2. Cgl - r3 2. Cb8--c6
3. Nfl - c4 3. Nf8- c5
Varianta 1.
4. c2'- c3 4. Cg8- f6. Nu e
rea nici trăsătura d7-- d6 (vezi 1).
5. d2-d4 5. e5 X d4
6. c3 X d4 (sau 6. e4--eS vezi 2).
6. Nc5-b4+_
7. Nel d2 (sau 7 Cb 1·- e3 vez i 3).
7. Nb4 X d2+'
8. Cbl >' d2 8. d7- d5
9. e4 >~ d 5 9. Cr6 X d5
10. Ddl - -b3 10. Cc6--e7
11. O- O Il. O-O .
Partida c egală.
32

1.
4...... . 4. d7- d6
5. d2-d4 5. e5 X d4
6. c3 X d4 6. N c5- b6. Nu e
favorabi l: 6. Nc5-b4 +, fiindcă Albul răspunde
cu 7. ReJ-fl şi ameninţă apoi cu 8. d4'- d5 şi
9. Odl --a4 + .
7. Cbl'-c3 7. Nc8- -g4
8. Nc4-b5 8. Ng4 X f3
9. g2 X f3 şi Albul are poziţie favorabilă.

2.
6. e4-e5 6. d7-d5. Dacă
Negrul ar trage 6. Cf6-e4, Albul răspunde cu
7. Nc4-d5 şi câştigă Calul.
7. Nc4- b5 7. Cf6-e4
8. c3 d4 8. Nc5-b6
9. O- O 9. O-O
10. Cbl- c3 10. f7--f5
Il. e5 X f6 11. Ce4 X f6

3.
7. Cbl-c3 7. Cf6 X e4, mai
bine decât 7. d7- d5 .
8. 0-0 8. Nb4 X c3
9. d4 d5. Cea mai bună trăsătură.
 33

abcde gh
8
7
6

2
1
~=~=-~,~--.:!
abcdefgh
A lb. Diagrama 14.

9. Nc3-f6,
10. Tfl-el 10. Cc6-e7,
11. Tel X e4 LI. 0-0
12. cl5-cl6 12. c7 )( cl6 ,
13. Ncl - f4 13 . d6 - cl5 ,
14. Nc4 X cl5 14. Cc7 ,>( d5 ,
15. Dcl l X cl5 I~. cl7- d6
16. Nf4 do 16. Ne ' - e6
Partida c egală .

V arian ta II.
1. e2 - e4 1. e7- eS
2. Cgl - f3 2. Cb8- c6
3. Nfl - c4 3. Nf8 c5
4. d2- cl3. E o cont inu are foarte de ju eat ă .

3
34

~. Cg8-f6
5. Nc l - e3 5. Nc5 - b6
ti. Cbl- c3 6. d7-d6
7. Cc3-e2 7. Nc8- e6
8. Nc4-b3 8. Cc6--e7
9. Ce2- g3 . J oc ul Alb u lui \! bine desfăşurat.

Variant a II/..
1. e2 e4 1. c7-e5
2. Cg l- n 2. Cb8 - c6
3. Nfl - c4 3. Nf8-c5
4. O-O 4. Cg8-f6 (sau
tot atât de favorab il, d7.-d6) .
5. d2-d4 5. c5 X d4
6. e4--eS 6. d7--d5 . Cel mai
bun răspuns.
7. e5/ ~ f6 7. LIS " c4
abcdcfgh

6
5
4
3
.)

ab l:uelgh
Alb. D iagram 15.
 35

8. Tfl -el +. Nu e favora bil pent ru Alb

:8. f6Xg 7. fiindc ă u r mează: Th8--g8 , şi a poi Ia
9. Ncl --g5 Dd 8- d5 ; sa u la 9. T fl -el+,
Ne5-e7
8. Nc8- e6
9. C f3-g5 9. Dd8-d5. Ar fi
greşit : 9. Od8 X f6, fiindcă urmează 10. Cg5 Xe6
o§i IL Dd I -h5 + .
10. Cb l- - c 3 10. Dd5-f5
1 1. Cc3.- c4 11. Nc5-b6
12. f6 Xg7 12. Th 8-g 8
13. g2-g4 13. D f5-g6
14 . Cg5 / e6 14. f7>(e (i
15. NcJ - g5. Negrul poate să ia p ionul g7,
dar poziţia lu i e mai slabă.
2. Jocuri închise.
Mai pu~in intere san te decât jocurile deschi-
se, sunt joc urile În ch ise dar ~i mai puţin a ccesi·
bile pentru analiza teoretică. Cele mai impor-
tante sunt: Pal·t ida f ranc eză (1. e2-e4; e7-e6);
Partida sicilia nă (1. e2- e4. c7-c5) şi gamb itul
.Regine i O . d2-d4, cl7- d5 ; 2. c2 - c4).

Partida franc ez ă.

VurÎanta J.
1. e2-e4 1. e7--eo . Punctul
17 e mai puţin
atacat.
2. d2- rl4. Mai bine. 2. d7- d5

3*
36

3. e4X dS sa u Cbl - c3 (ve z i Va r. Il.

Nefavorabil e: e4-eS (vezi a) .
3. e6 X dS
4. Cg l - f3 4. Cg8- f6
5. Nfl-d3 5. Nf8- d6
6. O-O 6. O-O
7. c2- c4 sau Cbl - c3 7. dS X c4
8. Nd3 X c4 8. Nc8-g4
9. Ncl - c3 9. c7- c6
10. Cbl - d2 10. Cb8-cf7
Il. Ddl-b3 II. Dd8-b6
12 . Db3- c2 12. Db6- c7
13. TaI - c i 13. Ta8-c8
a n se ega le.
a)
3. e4-eS 3. c7- c5. Mai bine .
4. Nf1 - b5 1- . Mai bine 4. Cb8-c6
5. Nb5 X c6' ; S. b7Xc6
6. c2-c3 n. DdB- b6
Negru stă mai bine.

Varianta fi .

1. e2-e4 l. e7-e6
2. d2-d4 2. d7-d5
3. Cbl - c3 3. Cg8-f6
4. Ncl - g5 4. Nf8-e7. Sau tot
atât de bine: Nf8-b4!
 37

5. Ng5 X f6 . Ma i b ine 5. Ne7 X f6

6. e4- c5 6. Nf6-e7
7. Cg l-f3 7. O-O
8 . N f J -d3 . Ş anse egal (,!.
Urmează c âtev a p'artide teore tice eu
amb itu ri ş i v ari ant e :
Pa rtid a I il/ ca /ii la Londra . / 899.
A lb : Tsehi go rin Negr u : Teiehmann
1. e2-e4 1. c7- ·c5
2. Cgl-f3 2. C b8 -c6
3. N fl-c4 3.Nf8 · c5
4. O- O 4. Cg8-f6
5. d2-d4 5. e5 )< d4
o. e4-e5 6. d7 el5
7. e5 Y f6 7. d5 X c4
8. Tfl - e I -t 8. Ne8 - e6
lJ . C f3-g 5 9 . Dd8· cl5
10. Cb I - c~ 10. Dd5 - f5
II. Cc3 - e4 1 1. Nc 5--b6
12.f6 < g7 12 . T h8 - g8
13. g2-g4 13. Of5 go
14. Cg5 e6 14. f7 " e6
15. Ne l-g5 1:' . Tg8 >' g7
16. D d l - f3 16. e6- c5
17. Ce4- ffi -L 17. Re8 f7
! H. h2- h4 18. h7 hil
19. Cf6- e4 + 19. Rf7- e6
,,0. h 4 h5 20. Dg6- f7
38

a b c d e f g h
8

a h cde fgh
A lb. Diagrama 16.

21. Ng5-f6 2 1. Tg7- g8

22 . Df3- f5+ 22. Re6- d5
23 . b2- b3 23. Tg8 X g4+
Negrul c pi erdut făr ă putint ă de :>căpare ..
24. Df5 Xg4 24. Ta8- g8
25. b3 Xc4 + 25. Rd5 '< c4
26. Nf6-g5 . egrul se dă bătut , căci după 26
h6 X g5 . u rmeaz.ă 27 . Dg4 g3 care c decisivă.

GA\1BITLJL L UI EVANS.
D upă trăsăt uri l e:
1. e2-e4 l. e7- e5
2. Cgl - f3 ') Cb8 - c6
3 fl - c4 3. NfS- cS.Albul are
prilej să aducă o jertfă d e pion pentru a- şi pu-
tea desfăşura, ma i cu Înlesn ire. of i ţ erii. Jocul
aces ta se numeşte Gambitul lu i E va ns , numit
după căp iat nul englez Evans , ca re pent ru în-
tâi aşi d ată l- a pra cticat.
4. b2- b4. Valoarea reală a ac estei co mb inaţii
e foarte di sc utabilă.
r' arial/ l /i I
4 ... . .. . 4. Nc5-b6
5 . 0--0 Ma i bine (vez i a)
6. a2- a4 6. a7 ' 6
7. a4- ·a 5 7. Nb6-a7
8. b4-b 5 8. a6 X b5
9. Nc4 X h5 9. Cg8--e7
10. d2-d4 10. e5 ~< d4
11. Cf3 X t.f4 l I. 0--0
POl.iţia e egal~.

a)
4..... . . 4. Nc5-b6
5. b4- b5 5. Cc6-a5
6 . C F'3 '< c5 6. Cg8-h6
7. d2-- d4 7. d7- d6
8. Nel '-. h(l 8. d6 "e5
9. Nh(, >" g7 9. Od8Xd4
10. Deli ' (le! 11\. Nb(i X cl4
1 1. Ng7 ··.hX I I . Nd4Xal
12. Nc4- d3 12. Re7-
POLiţia e ~gala.
40

Variallta Il.
4 .. . . . . . 4. Nc5 X b4
5. c2- c3 5. Nb4- c5 ,
au, tot atât de bine, Nb4-·a5.
6. 0--0 6. d7- d6
7. d2 - d4 7. e5 X d4
8. c3 X d4 8. Nc5 - b6
A cestea sunt cele mai bune tră săt uri de
eschidere.
Poziţ ii le sunt egale.
abcdcfgh

8 8
7 7

I ~a/ft. 'G !iHm! ~ .~ 1

abcd~ tg h

Alb. Diagrama 17.

o continuare bună c
9. d4-d5 (vezi b) 9. Cc6-a5.
Mai bin e decât 9. Cer) - e5, fiindcă Albul
are pri lej să-ş i de sfăşoare fone1t:.
 41

10. Ncl - b2 10. Cg8--c 7

1 1. Nc4- d3 Ma i bine.. II. O-O
12. Cbl - c3 12. Cc 7 go etc.
b)
8. S. Nc5- b6
9. Cb I -- c3 9. Cc6 a5
10. Nc l - g5 10. r7- f (J
11. N g5- f4 II. C a 5 X c4
12. Ddl-a4 l- I~. Dd8- d7
13 . Da4 X c4 13 . Dd7- -f7
14. Cc3 - d5. N'cgrul e mai tarc eu un pion, da
po ziţ ia
îi cste sl~ib ită.
Partida a 2~a jucată la Paris
Alb: A . Clerc. Negru : - Bar. A. Rotschild
1. e2-e4 1. c7-e5
2. f2-f4 2. e5X[4
3. C g l - f3 3. g7-g5
4. Nfl-c4 4. Nf8-g7
5. d2 - d4 5. d 7-do
6 . (}-O 6. h7- -hO
7. c2 - c3 7. C b8 c6. Mai bine
8. h2- h-+. At:.lc ul vin e p rea de ti mpU riU .
X. g5- g4
9. Cf3-h2 9. f4-f.
10. g2X 1"3 10. g4-g3
11. Ch2- g l Il. Dd8 ' '''h4
12. Rg l- g2 12. Ne8 >": 114
13. TfI hl 13 . Dh 4- fo. O tră­
~rllur ă b ună.
42

14. I'3 X g.'J. 1j Dfo- f2 r-

15. Rg 2-h3 IS. g3 - g2. Si mai
bine era Ng7 . ro.
16. Thl gl 10. h6- h5
17. g4- g5 i 7. Cg8- ht'i. O
t ră sătură bine com binat ă. E ra amc ninţ ată Re ~
gina p rin T g 1 ', g2.
18. g5 X ho. La Tg l X g2, urm ci\i'ă 18. ht'i-g4.
18. Ng7- fA
19. D dl /, hS. I'ra mai b inc D dl · L'I.
/IJ . Or2 > gl
20. DhS >< 1"7 + 20. Rc8 18
21. Of7 >' rt'i + 21. Cc6- e7
a b cdcfgh

~ ~jjÎjj·,t'~* a········. . . . . K ~
fi llll:m }f ~ q 6

~ li';l: ~:l:!;:': ;:i;:~ : !

;1 Il C d e f !! Il
Alu. Diagrama J 8.

( DU fl.t t"răs. 22 a Albului)

 43

22. Nc l - c3 . La Of(j ;"', h8 1- , Nt:grul câştigă prin.

Rd8- d 7.
22. T h8 X h6 +
23. D f6 >, h6 23.0gl - h l -1-
2.t . R h3 - g3 24. Dh l v h6
25 . Nd . , h6 25. g2- g1
se prefa ce În Re gină + şi dştigă.

GAIVIBITUL LUI M ZIO.

1. el c4 1. e7- c5
.., f2 1'4 ") e5 ,', f4
:1 . Cgl - f3 3. g7-g5
4. Nfl c4 4. g5- g4. onti-
nuarea. acca ta c mai bună decât 4. NfS - g7.
Albul poate să jertfească Calul f3 pentru a face
rocada şi a avea prile j de-a ataca. Continuarea.
a c ea~ ta se nu me ş t e Gambi tul lui . 1uJ.: io .

Varianta 1.
1. c2-c4 1. e7- e5
2. 12--f4 2. e5Xf4
1 Cgl f3 1 g7-g5
4. Nfl-c4 4. g5- -g4
5. 0- O. cravorabil ,11' fi 5. Nc4 :X. f7 ~ (v . a) ..
5. g4 X f3
-44

abcdefgh

8 8
7 7
6 6
5 f>
4 4
:3
2

a b c d ~ f g h
Alb: Diagram a 19.

6. Ddl X f3 6. Dd8- f6. Mai bine

7. e4- e5 sau d2- d3 (vezi b).
7. Df6 X c5
8. d2- d3 8. Nf8- h6
9. Cb 1-c3. Mai bine 9. Cg8-e7
10. Nel - d2 10. Cb8 - c6
11. Ta 1 - e J II. D e5-f5
12. Cc3 tl5 12. Re8 - d8
13. Nd2-e3 13. ThS-e8. Maj bine
]4. Cd5 - fG 1-+. 1 e8-f8
15. g2-g4 15. Df5- g6
16. h2- h4 ../. ICl. d 7 d5!
17. Ne4 cl5 17. Ne8 g.:J.
18. Df3 X g4 18. Dg6 X g4 +-
19. Cfo )" g.:J. 19. Tf8 g8
 45·

20. N d5 - f3 20 . f7-f5
21. N c3 - f6 21 . R d8- d 7
22. d3- d4 22. f SX g4.
Negru tre b uie să câş t igc.
a)
5. Nc4Xf5 t . Nefav o rab il 5. Re8Xf7
6. C f3 --eS + 6. Rf7-e8
7. DdlXg4 7. Cg8 - f6.
8. Dg4Xf4 8. d7- d 6! Mai bine
9. CeS- f3 9. T h8-g8
10. O-O 10. Tg8-g4
j 1. Df4-e3 11. T g4 Xe 4
12. De3-g5 12 . N c8-e6
13. Cbl-c3 13 . Te4-g4
]4. DgS- e3 14. Re 8- d7 si c â ş t igă _

b)
7. d2 - d3. Trăsătura aceasta c ce a mai Pri-
me j dioasă pentru- Negru.
7. cl7- dS! po ate s in -
gura apărare cor ectă.
8. e4Xd5 8. Nf8- d6 . M ai b ine.
Şansele sun t cam egale.

Variant a /1 .
1. e2-e4 1. c7- cS
2. f2-f4 2. eS X f4
3. Cgl-- f3 3. g7-gS
4. Nf1-c4 4. gS- g4
46

5. d2--d4. Continuarea aceasta e mai slab ă

decât O-O.
5. d7-d5
6. N c4 X d5 6. c7- c6
7. Nd5 - b3 7. g4 X f3
8. Ddl X f3 8. DtI~ X c\4
9. Ncl Xf4 9. Cg8-f6
10. Cb l- c\2 10. Nc R- g4
II. D f3-g 3 ] 1. Cb8- u7. Ne-
f a vora b il e Cf6 '( e4 (vez i a).
12. c2-c3 12. Dd-l - c5
13. c4-e5 13 .0- 0-0
N egru stă t:C V:J. mai bin ~ .
a) .

Nefa vorabi l e : II. ef6 : e4

12. d 2 ./ e4. Nec:orcct ar fi: DglXg4 (vezi b).
12. Dd+ >, e4 t-'
13 . Re l-lE. Alb ul s tă ma i bin e.

h)
12 . Og3 X g4. Nccorect
12. lJ d4· - 1'2 '-
J 3. Rel-dl 13 . D f2 .d2 1...
14. Nf4 X d2 14. Cc4- p .
.. ' si câ ştigă .
 .7
Partida a 3·a num ită "Partida nemuritoare"
Alb : Anderssen Negru: Kie seritzky
1. e2- e4 1. e7-e5
2. f2- f4 2. e5 X f4
3. Nfl - e4 3. Ddg -h4 +
4. Rei - fI 4. b7--b5
5. Nc4 '< b5 5. Cg8-f6
6. Cg l - f3 6. Dh4--h6
7. d2 - d J 7. C f(i - h5
8. C f3-h4. M ai 8. Dh6 g5
bine.
9. Ch-t- f5 9. c7-c6 . Ma i
bine decil g7 - g6 (vezi li).
10. Thl - gl ! 10. e6 ' b5
II . g2-g4 ) 1. Ch5 - ffi
12. h2- h4 12. Dg5 - g6
B. h4·-h5 13 . Dg6--g5
14. Dd l- f3. Albul a m eninţă să ia Regina nea-
gră prin N el f4,
14. C f6-gS
Ciini trl!buic să m u lt: , crtci al tminte ri e
pierd ut a Regina.
15. Nel > f4 15. Dl:>S - fo
16. Cb l - c3 I O. N f8-e 5
17. Cd d), 1Î. Di"(\ ·'·. b2
48

a b e de; g h
8
7

5
4 4
3 ........ 3
2 2

abede f gh
Alb. Diagram a 20.

18. Nf4--d6 . O trăsătură genială . Alb ul Îşi ex-

pune int enţio n a t tu rnul al .
lS . Db2Xaf+
19. Rfl-e2 19. Nc5X g l. Ne gru
nu putea să trag ă D a l A gl . fiindc ă, ar fi urmat
20. Cf X g7 . Re8- d 8; 20. Nd(j-c7 şah ~i
mat. Ar fi f ost însă. mai b ine : Da 1 - b2 .
20. c4-c5. H o tărÎtor.20 . Cb8 - a6
21 . Cf5Xg7 J . 21. RcX liS
22. Of3 f6 -'- 22. Cg8 y' f(j.
23 . Nd6-e 7 - şi m at.
Part ida a ceasta' frumoasă. jucată in Lon
dra. 1851. cu dre p t cuvânt a fost botaată "par-
tida nemur it oare".
 4U

a)

9. 9. g7 -g6
10. h2-M 10. Ch5-g3 +. Mai
bine.
11. Rf l-e l Il. D g5--f6
12. C f5 X g3 12. f4 X g3
] 3. Dd (- e2. Albul stă faorte bine.

Ga/1/hilul Rege/IIi - ref uzat.

Negrul nu trebuie neapărat s ă pri mească

gambitul, ci poate să trag ă 2. Nf8-c5, sau d7-
d5. M ai slab răspuns ar fi d7- d6, fiindcă i se
închi de calea Nebunului fS.

Varianta 1.
1. e2--e4 1. e7- e5
2. f2-f4 2. Nf8- c5
3. Cgl-f3 3. d7-dG. Mai bine
4. c2-c3. Sau Nfl - e4, (vez i a) ş i
l->2-b4 (vezi b).
4. NeS . .g4
5. Nf l- e2. Mai bine . 5. Ng4 X f3
G. Ne2Xf3 fi. Cb8- e6
7. b2 -b4 7. Ne5- b6
8. b4-b5 8. Ce6- c7
9. d2-d4 9. e5 X d4
[O. e3 '>( d4. Şanse ega le.

4
 a)

4 . N U - c4 4. Cg8 - f6 . Mai bine

Nefavorabi l ar fi Ndl '-g4 (vez i c).
5. Cbl-e3 5. Cb8-c6
6. C c3-a41 6. Nc5-b6
7. Ca4 X b6 7. a7 X b6
8 . d2 - d3 8. Nc8-g4
9 . cI- c3. Şanse eg a le.

b)
4. b2--b4 . Al bul jertfeşt e un pion pentru a
putea trage c2- c3 şi a poi d2--d 4, ca În gam-
bitul lui Evan
4. Nc5 X b4
5. c2-c3 5. Nb4- c5
6 . Nfl - c4 6. Cb8--c6
7. d2-d4 7. e5 X d4
8. c3 X d4 8. Nc5- b6
9. o-o 9. Nc8-g4
10. Ncl b2. N ecorect ar fi c4 X f7 + f iindc ă
Negru ră s punde Re8-- f8.
10. Ng4 X f3
11. T fl X f3 11 . Cg8- f6
12. R g 1 ·h 1 12. 0- .n. Necorect ar
fi C f6 X e4, fiindc ă ur m ează d4- d5.
13 . d4- d5 J 3. CcCl--a5
14. Nc4 - d3 14. Cf(1--g4
J 5. D d 1- e 1. Şanse egale.
 51

4. ..... . 4. NC, - ·-g4

5. f4 X e5 5. d6 X e5
6. Nc4 Xf7 + ' G. Re8 X f7
7. CfJ X e5 +

Varianta /l .
:1. e2- e4 1. e7- e5
2. f2- f4 2. d7- d5
3. e 4 X d5 3. e5--c4. Mai bi ne
ezi h ~i c ).
·4. Nfl - b5 t . Mai bin e e, Insă, d2- d3 (v. a).
4. c7- c6
- <15 '< c6 5. ·b7 X c()
O{). Nb5- c4 (1. Cg8- f6
7 . <12 .d4 7. Cb8- d7
·S. Cg l - e2 8. Cd7' -b6
9. N c4- b3 9. NcS......:..a6·
')0. Cb I - c3 10. Nf8- b4
J 1. 0--0. Albul are un pion mai mult , dar Ne-
gru are po zi ţie mai bun ă .
ti)
1J.. d2 - d3. Ace asta pare a fi a p ăra r ea ce a m ai
ună .
4. Cg8- f6. Mai
b iae.
5 . d3 / e4 5. Cr6 X e4
·fi. D dJ --c2! 'M ai bine dec â t Ncl - e 3

4*
52

6..... " 6. Dd8 X d5

7. Cbl - d2 7. f7-f5
8. g2- g4! 8. Nf8-e7
9. Nfl-g2! 9. Dd5- a5
10. g4 X f5. Albul stă mai bine.
b)
3. .. ... . 3. Dd8 X d5. Nu e
favorabil..
4. Cbl - c3 4. Dd5 - e6
5. Cgl- f3 5. e5 X f4 +
6. Re l - f2 6. De6- b6 + . Mai bine .
R ă u e: Nf8-c5 + , fiindcă urJnează: 7. d2- d4~
Nc5- b6 , 8. Nfl-b5 +, orce, .9. Th l-eJl şi
C<1ştigă.
7. d2- d4 7. Cg8-f6
8. Nfl-b5 + 8. c7-c6
9. Th l'- el + 9. Nf8-e7
10. Nb5- c4. Albul stă mai bine.
c)
3 ..... . . 3. e5 X f4.
4. Cgl-f3 4. Dd8 X d5
5. Cbl-c3 5. Dd5-a5
6. Nfl -c4 6. Cg8-f6'
7. d2- d4 7. Nf8- b4·
8. O- O 8. Nb4 X c3
9. b2 X c31 9. O- o.
Şa n se egale.
 PARTEA IlI.

.JOCURI FIN ~LE ŞI S EM NELE

P R ES CU R T ATE
Matul nu se poate obţine În tot deauna în
l ijl ocul partidei . De cele mai multe ori, îns ă ,
unu l dint re jucători dispune de mai m ul ţ i 0 6-
'ţer i , decât celalalt. 1n cazul acesta , trebu ie să
nizui asc ă ca, prin schimbul ofiţerilor, s ă redu-
·c ă Regele adversar într'o stare izolată. Jocu rile
·acestea se nume sc jo curi finale .
Regel e. centrul tuturor combinaţiilor , c un
Qf iţer d e forţă şi se vali dit e a z ă m ail a les În
.aceste jocuri fin a le.

1. Regina far ă de R ege .

.1 u cătorul care are Regina câ ş tigă . cd m ult

in nou ă tră sături .Regele potrivn ic trebuie s ilit
să tre acă pe fini a dela margine. Trebuie a vut
în ve de re însă. c ă Regele potrivnic s ă nu ajun-
gă pat.
I n p o z iţi a urm ă toare. (Diagram a 2 \.)
54

a b c d e f g h

8 \Hlill! B
; Jim::~" "'"
7 ;::!::::
6
5
4
3 ;mWi mm:: J

~ ,; ;'; ; I:mm~wm\m:mi:li~:i\mm\iiWf~ 2'

a b c d e f g h
Alb. Diagrama 21.

Al b joac ă. 1.. Db6 -a 7 1. Rc8 - d8

2. Da7- d7 sau - b8 + mat.
Dac ă Alb ar trage 1. Re6- dl'i sau -e7, jocu !
ar rămânea remis , fiindcă Negru e pat.

2. Turnul lafil de Rege.

Turnul câ ti gă
întotdeau na, cel mult în 15
trăsături. Sile.ş ti Regele protivnic să trea că pe
li n ia dela margine ş i te apropii 'cu Rege le pro-
pnu.
 a b c d e f g h

a b c d e f g h
Alb. Diagrama 22.

1. T c5- c4 1. Rc8- b8 (vez i a)

2. T c4-a4 2. Rb&-c8
3. Ta4- a8 + mat.

li)

1. ..... . 1. Rc8-d8
2. Tc4- e4 2. Rd8-c8
3. Te5- e8 mat.

3. D{); Nebuni fară de Rege.

Câştigă întotdeauna Nebunii . Se procedea-

ză. în felul următor : (Diagrama 23.)
 a b c d e f g h

8 8
7 7
6 6
5
4 4
3 3
2

abcde f g h
A lb. Diagra m a 23.

. Nf l-h3 1. Re8- d8
2 . Nc l-f4 2. Rd8- e7
3. Re l- f2 3. Re7- f6
4. Rf2-f3 4. Rf6--e7
5. Nh3-f5 5. Re7 - f6
6. Rf3- g4 6. Rf6-e7
7. Rg4- g5 7. Re7- d8
8. R g5-f6 8. Rd8-e8
9. Nf~c7 9. R e8- f8
10. Nf5- d7 10. Rf8- g8
1 1. Rf6- g6 Il . Rg8- f8
12. Nc7- d6 + 12. Rf8 - g8
13 . Nd7- e6 + 13. Rg8- h8
14. Ndo--e5 l- mat.
 5/

4. Nehllll Si Cal faţii de Rege.

Câştigă Nebunul şi Calul. Sileşti Regele
protivnic să se retragă Într'un colţ, apoi proce-
dez i în chipul următor : (Diagrama 24.)
abcdefgh
8
7
6
5

1
abcdefg h
Alb. Diagrama 24.

1. Cg5 - f7 + 1. Rh8-g8
2. Nf5- e4 2. Rg8- f8
3. Ne4 - h7 3. Rf8- c8
4. Cf7-e5 4. Re8 Hf (a )
5. Ce5- d7 + 5. Rf8- e8
6. Rf6- e6 o. ReR- d8
7. Rc6- d6 7. Rd8 e8
D acă Negrul trage Rd8- c8, u rme ază 8.
8. Cd7- c5, Rc8- d8; 9. Nh7 ·- go etc .
58

8. Nh7 - g6 + ~. Rc8- d8
9. N g6- f7 9. Ru8- c8
10. Cd7- c5 i O. Rc S- d8
I l. Cc5 b7 -t- II. Rd8- c8
12. Rd6--c6 12. Rc 8- b8
13. Rc6- b6 13 . Rb8- c8
14. Nf7- e6 + 14. Rc 8- b8
15. Ne6- d7 15. Rb8 --aS
16. Cb7- c5 16. Ral{- b8
17 . Cc5- a6 + 17. Rb S- a8
18. Nd7- c6 L şi mat.

li )
4. 4. Re8- d8
5. Rf6 e6 5. Rd8~7
6. Ce5--d7 6. Rc71- c6
7. Nh7- d 3. Pentru a împiedica ca Regele să
a puce către al.
7. Rc6- c7
8. Nd3 - c4 N. Rc7- d8
9. Re6- d6 9. Rd 8 - e8
10. Ne4- g6 L. 10. Re8- d8
I I. Ng6 t7 e tc . ca mai sus.

5 . R eg e .)·i pion fa/ti de R ege .

Dacă, dup ă schimbul tuturor o fi ţe ril or, unul
dint re j uc ă tori di s pune. În afară de Rege şi de
un p io n - jucăt o rul care are pianul trebuie s ă
tind ă ca Regele lui să a jung ă În o poz iţie ş i În
 59 ·

cazul acesta, va câ!jtiga partida fiindcă pionul

se preface In Regină. Ce va să zică opoziţie, e
î nvederea ză din cele următoare:
a b e d e f g h

aDe d e f g h
Alb. Diagrama 25.

Să presupunem că În pozitia ace asta, Re-

ge le alp a făcut trăsătura din urmă. trecân d
pe punctul f6 . Cu trăsătura aceasta, Re gele alb
a ajuns în o p oziţie.. adică a ajuns În aceeaş i
li n ie cu Rege le negru, despărţit de cI de un sin-
gur câmp. Albul trebuie să câştige partida . Ne-
gru trebuie să tragă.
\. .. . .. 1. R f8- c8 iar
Albul răspunde cu
2. e6- e 7 2. Re8- u7
3. R f6- f7 ş i pionul e7 nu ma i poate fi împie -
decat de a se pre face în Regină.
 Dacă în aceea~i pe ziţ ie , Albul ar trebui să
tragă. Negru ar fi aj uns î n opozitie ş i p artida
t rebuie să rămână rem is .
1. Rf6--c5 (a) 1. Rf S 7
2. Re5- cl5 2. Re7- eS
3. Rd 5 - d6 3. ReS- d S

Albul nu poate să tragă e6 - e 7 +, fiin d că

Negrul răspunde cu Rd8- e8 ş i e p ierdut pionul
:sau Negru a junge pat.

(1 )

1. e6'- e7 + j 1. RfS- eS
2. R f6--e6. Negru e pat.

E de însemnat că partida rămâne remis

·d acă pionul , trecând pe câmpul al 7-le a, dă ş ah.
Dacă, însă, jucătorul care are pionul , a
a juns cu Regele său pe câm pul al 6-l ea. şi pio-
Jlul stă în dosul lui, j uc ăto rul a c es ta trebuie s ă
âştige chiar ş i dacă n 'are opoziţ ia .

Regulele aceslea au va ~oare pen ţ,r u tot i

p ionii, în afară de pionii de l.a margine (a2 . a7 ,
b 2, h7), cari nu se pot p re f ace în Regine, î ndată
c e Rege le adversar stă înaintea lor.
 61.

a b c d e f

8
7
6
5
4
3
2

a b c d e f g h
Alb. Diagrama 26.

Indiferent dacă Alb sau Negru trage, Al-

bul trebuie să-ş i jertfească pionul sa u Negru
rămâne pat.

,. ... . . . 1. Ra7- b7
2. Ra5- b5 2. Rb7- a7
3. a4-a5 3. Ra7- b7
4. a5- a6 +( 4. Rb7- a7
5. Rb5-a5 5. Ra7- b8
6. Ra5- b6 h. Rb8 a8
T ot remis rămâne partida, d acă Regele pe
l â n gă pion are chiar şi un Nebun, dar de altă
c ul oa re, decât culoarea câmpul ui pe care pio-
n ul s'a r putea preface î n Regină.
 ab cdefgh

abcctefg h
Alb. Diagrama 27.

1. f . Ra7- b7
2. Nc3 - d4 2.Rb7 - a~

3. Ra5 - a6 3. RaH -·b8.

O. Uegilla farii d e Turn .

Câş ti gă jucătorul
care are Regin ă. Din po ~
zi ţ i a
de mai la vale - una d intre cele mai fa -
v orabile pentru Negru - se vede cum trebuie
p roced a t.
 63

abcdefgll

abcdefgh
Alb. Diagrama 2.8.

1. De8-e4 + 1. Rh7- h8 sau g8

La Rh7- h6 urmează 2. Dc4 - h4 + şi m at.
2. De4- a8 + 2. Rh8-h7. La.
Tg7-g8 urm ea Lă 3. Da8--h l -1 ş i m al.
3. Da8- eS.
Albul a urmă ri t ţinta, ca Negrul să fac ă
o m:i ş care pornind din p ozi ţi a ori gi nală. Partida
e câ tigat ă. căci dacă Ne gru trage
3. Rh7- h6.
urme ază
4. De8- f8. La 3. Tg7- b7 urm ează .
4. De8- e4 I ş i câşt igă Tu rnu l.
La 3. Tg7- d , urmează
4. De8- h5 + 4. Rh7 g8
64

5. Dh5- d5 + ! 5. Rg8-h7. Mai

bine.
6. Dcl5- d3 + 6. Rh7-g8 (h 8)
7. Dcl3 - d8 + şi câştigă Turnul.
La 3. Tg7- a7, urmeaz ă
4. De8- c4 + 4. Rh7-g8. Mai bine.
5. De4l-c4+ 5. Rg8-h7
6. Dc4-c2 + 6. Rh7-g8
7. Dc2-b3+ 7. Rg8-h7
8. Db3-b l + 8. Rh7--g8
9. Dbl·- b8 + şi câştigă .

7. Regină faţă de 2 Tl/runri.

D e celemail.nuIte ori partida rămâne remis,
a şa sau în poziţia următoare (i ndiferent dacă
trage Al b sau Negru).
a b c d e f

a h c d e fg h
Alb. Diagrama 29.
 1. .. . . . . 1. Rh l - gl
2. Da8-a7 + 2. Tg2 - f 2
3. Da7- e3 3. Th2- h 1 (Ame-
ninţă R gl - h2 +)
4. D e3-g3 + 4. Tf2- g2
5. Dg3'- f4 5. Tg2- f2
6. Df4-g3 + o. Rgl-fl
7. Dg3- g4 7. Th I - gl
8. Dg4- h3 + 8. Tgl -g2
9. Dh3-d3 + 9. Rfl -gJ
10. Dd3-e3 10. Rg l-hl
II. De3- h6 + II. Tg2-h2
12. Dh6- c6 + 12. Rh l-g l
13 . Dc6- g6 + 13. Tf2- g2
]4. Dg6-b6 + 14. Rgl - hl
15. Db6- c6 + etc.
Dacă îns ă, se modibcă poz iţia de mai
Înainteaşa, î ncât R egele N egr u să stea pe gl,
c âşt igă Negru, dac ă are să ftacă el trăsătura
întâi.
1. .. .. . . 1. Th2- h 1. Pen-
tru a da mat prin Rgl - h2 +.
2. Da8- b8 2. R gl-f2 +
3. Ral-b2 3. Rf2- e3 +
4. R b2- c3. La Rb2-a3 , urmează
Thl - al + ş i apoi Ta l - bl +
4. Th l-c l +
5. Rc3-b3 (-b4) 5. T c l- bl + şi
câştigă.

5
 In poziţia urmăloare C~I~tigă Regina .
abcdefg h

7 Î
6 6
5 5
4 4
3 3

abcu e f g h
Al b. iDagrama 30.
l. Del - e4 1. Th5 gS M ai
bine.
La T hS'- h2 urmează De 4 ·- n.
2. De4-h4 l-- ;? . T g2- h2
3. D h4 X g5 şi câştigă.
8 . R egiml (aţâ dl! Regină şi pion .
De cele mai multe ori, jucătorul, care are
numai Regină , poate să reducă pa rti da la remis
prin şah etern , d acă Însă, pi o nul a aju n s pc
câmp ul. al 7-1ea, d e cele mai multe ori câş ti gă
pian ul.
In poz Iţ ia u r mătoare. Albul câştigă prin
1. De6-g4 1. Ra3 - bJ
 67

2. e7- eB şi Negrul nu mai poate împiedica

7- 1'8.
a b c d e h

a b c d e f g h
Alb. Diagrama 31.
~ nte re santă c poziţia urm ătoare:
abcdefgh

8 8
7 7
I I· ······· •••.•.. ·•••·••· •.. .••.• •••••••• •••••••• ••••• •••••••

"
ii ....................................... 6
5 5
4 4,
. /·.... · ...... " .. •.... ·11
.3 3
2 2

abcdefgh
Alb. Diagra'l1a 32.

5*
68

J. Dh7-e4 t. De3 X g5 +. Ori

cum ar juca Neg ru, trebuie să câş ti ge Alb.
2. Rd5-c6 i m a tul nu se ma i poate împiedica_

9. Regina faţă de R ege şi pion.

Regina câştigă întotdeauna faţă cu un pion

care n'a a juns încă câmpul al 7-lea faţă CUI
pionii b2, b7, d2 , d7, e2, e7, g2, g7, chiar şi da-
că au ajuns câmpul al 7-1ea şi sunt apăraţi de:
Rege.
abcd ef h

4
3
2
1
a b C d e f g h
Ib. Diagrama 33.

J. o-c8-f5+ 1. Rf2-g2
2. Of5-g4 + 2. Rg2-f2
3. Og4-f4 + 3. Rf2-g2 (s. g1)l
4. Df4-e3 4. Rg2 (gl)-fl
 69

5. De3-f3 ...L . Acesta e mome nt ul h o tărîtor.

Negm e s ilit să trea că c u Regele să u în dosul
!pionu lu i . i Regele a lb a re v reme s ă se apropie.

5. Rfl - el
~. R b 7-c6 () . Rc l- d2
7. Df3-d5 + 7. Rd 2- ··e2
8. D d5-e4 + 8. Re::? -d2
9. Dc4-d4 + · 9. Rd 2- cl
10. Dd4-e3 10. Re::?- - LI 1
U. De3!-d3 + Il. Rd l - eL. Din
:nou se poa te apropia Regele a lb .
12. e6-d 5 12. R e l - f2
13. D d3- f5+ 13 . Rf 2-g2
14. D f5- e4 + 14. Rg2-f2
15. D e4-f4 + 15. Rf2- g2 sau gl)
16. Df4-c3 16. Rg2 (gl)- fl
'17. De3-f3 + 17. Rfl -el
18. Rd5-e4 18. Rel - d1
19. D f3- d3, 19, Rcl2-- cl
20. Re4- f3 ~ i câş ti gă .

Faţ ă c u p ioni i a l , a7, el, e7 , f2, f7, h2. h7

Regina nu c âş t igă, f i i n dcă Regele n 'are vreme
. 1 se apro pie .
70

1. Df4-g4 + 1. Rg 2 - h2
2. Og4- f3 2. Rh 2 .gI
3. Of3 g3 3. Rg l - hl

Rege le negru nu treb uie -ă se retragă du-

pă pion ul să u, fi indcă rămân e pat, 'indată ce:
Alb ia pionul. Partida e rem is.
 a b c d e g h

8 8
Î i
6 ti
5 5
4 4
b 3
~ 2
1
a b c d e fgh
Alb. Diagrnma. 35.

1. Dh 3 g3 + 1. Rg l - h l

Rege le alb nu se poate apropia, tji n d că Ne-

' grul e pa t, ia r d ac ă Regina p ă ră seşte lftnia g,
Rege le negru ies e ş i partida. e remi s.
Fi r e şte, toa te aces tea se refe ră la cazurile
când R egele alb n u e În aprop ie rea pionului
negru. Jn po z i ţ ia u rmn,toarc, de ex. câştigă Alb.
 a b c d e f g h
::::::~:

8 S
7 7
li 6

a bc d e f g h
Alb . Diagrama 36.

1. R h4- g3 1. f3-f2
2. e7-e8D 2. f2-fl D
3. De8'- e3+' 3. Rg l -hl
4. De3-h6+' 4. Rh l -gl
5. Dh6-h 2 + şi ma t

]0 . Pion fort! ci I! pion.

J n. joc urile acestea opozitia e de mare im-

porta n tă . Partida , de cele m ai m ulte o ri, r ă­
mâne remis dacă pionii stau faţă în faţ ă sau
se prefa c unu" după a ltul în R egine. In poz i ţ ia
de m ai jos trăsătura î ntâ i o face Alb ş i partid::.t
răm'â n e remis.
 73

a b c d e f g b
8

a h c d e f g h
Alb. Diagrama 37.

J. e2- e4 1. R d 8-<:8
2. Rd6- e7 2. d7-d5. M ai bine
3. Re7-e6 3. Rc 8--d8
4. Rc6 X d5 4. Rd 8 .d7 şi
Negru a aj uns în opoziţ ie.

D oi pion i faţă cu un pion câş t igă de cele

mai m ulte or i. (Vezi Diagr. 38.)
1. a2-a4 1. h7-h5
., Rc 2- d2 2. h5- h4
3. Rd 2 -e2 3. h4- h3
4. Rc2 1'2. Regele c â ş tig ă piO'nul h3 ~ i se ap ro-
p ie d in nou de p ionu l c3 , p e care R egele. n egru
nu-! poa te lua, fiindc ă urme ază a4- aS.
74

a b c de f g h

a b c ctefgh
Alb. Dia gram a 38 .

'1 . A lt e j oc uri fi lllll e.

R egele ş i doi ca i fată c u Rege nu po t c âş tirga .
P a rtid a rămâ n e remis. Dou ă tu rnu ri f a \.ă cu un
turn c âş t ig ă de ce le ma i m ulte ori.
Un turn f a ţ ă c u Re ge ) i N eb un sau cal,
nu poa te da IIlal. D a c ă adv t! rsar ul s il eş te prin
T urn să tr eacă Regele într'un co lt t rebue să-şi
alea g ă Îl1totd ea una un c ol ţ de ' a lt ă culoa re de-
cât Nebunul să u.
Aces tea ~ unl joc ur ile finale cele m a i im··
po rtante. De o biceiu. În să , p e lâ n g ă o fiţer mai
r ă m â n şi pioni, cari sunt apoi hot ărÎto r i .

/2 . Sem n el e presc urtal e fil e ju ' urilOI" fili ale.

+ - In se amn ă: Alb câş tigă.
~ I ns ea mn ă: Negru câştigă.
 PAR T EA IV.

EXEMPLE P RACTICE
o .,eric de partide de şa h. jucate de marif
campion i ai lumii de azi .
1. Partida I·a jucată În matchul din ]927.

Gambitul Damei Refuzat.

Alb: dr. A. Alehin . Negru: J . R. Capablanca ..
O victorie triplă a lui Aleh in: sboru l hnte-
I.iei (8. Cgl - e2), exp lozia a tacului (10. h2-
h4!!) şi uimitoarea precizie tehnică (du p ă câştj·
garea pi onu lu i) fac a~eastă pa rtid ă cea mai pre-
ţi o asă di n ma tch.
1. d2 d4. Cg8- f(,. 2. c2 .-c4 , e7- e6. 3 ..
b l - d, d7- u5. 4. Ncl - g5 . ChS- d7. 5. e2-
e3. c7--c6. 6. c4: el5. e6 : lI5. 7. Nfl - ·d3 . Nf8--
e 7. 8. Cg l --e2! O- O. 9. Ce2- g3. C f6- e8. 10.
h2- h4!! Cd7- f6, (Cărt.i l e s'au aruncat pe faţă.
Nu n umai că s'a lăm u ri t ma nevra Cg l- c2-g3 .
da r şi k nd inţa Alb ulu i de a ren nut.a la rocadă
în fo losul na vale! care va u rma asupra fo rtă­
re! i Regellti negru), 1 il. Ddl . e2! NcR- e6,
12. Cg3- r5! Neo: f5. 13 . 'N d3 : f5, Ce8 - d6 ,
14. fS - d3. h7- h6, 15. N g5- f4 . Ta8·-c8 . (Se'
vede că Capa b!anca c rede că atacul asupra Re-
76

gelui său a luat sfarşit, pe când î n rea lita te de-

abia acum începe . Deaceea era in dicat 15 ... . . .
Te8) 16. g2--g4, Cf6--e4, 17. g4--gS, h6--h ~,
18. Nd3 : e4, Cd6: e4, 19. Cc3: e4, dS : e4, 20.
Dc2:e4, Dd8~aS +, 21. R e1'- f l , DaS-D." ,
22. De4 : d5, c6 : dS; 23. R fl - -g2, Tc8-~2; 24.
Thl-cl! Tf8- c8; 25. T el: c2, T c8: c2; 26.
Tal- b l, (Capablanca a prevăzut de sigur acea-
stă poziţie Încă dela mutarea 21--a . Se pare că
A lbul Se gă seşt e, cu to ată superioritatea unui
pion în tr'o poziţ i e de semiblocadă şi nu poate
să c â şt i ge pa rt id a.

Tn orCe· caz Alehin va t rebui în re stul pa r-

t idei să adauge pe l ângă o teh nic[l ire p roşabilă
o m un că u r i aşă şi creoatoare. ) 26 . .... . . Rg ~ -- ·
117, (Am bii Regi î nt ră în a cţ iune. Albul caută
să p re g ă te as că str ăpun g e re a cu e3- e4, iar Ne-
gr u se grăb e şt e a îm piedica a ceasta ocupând
p unct ul f6 cu Ne hunul (prin f7-f6) pentru a
pregăt i atacul la timp asu pra pionu lui ct41; 27.
Rg2-g3, R h7-·g6; 28. f2-"f3, f7-f6: 29. g5 :
[6, Ne7 : f6 30. a2--a4, Rg6-f 5: 31. a4-a5~
T c2-e2 ; 32. Tbl-cl! Te2: b2; 33. T c l -c5 ,
RfS--e6 ; 34. c3--e4! Nf6: d4 35. T eS : d5,
Nd4-c3 36. Td5: h5, a 7-a6 37. Nf4 c7 .
N c3- el + 38. Rg 3-g4. Tb2--g2 + 39. Rg4-
h 3, Tg2-·f 2; 40. Rh3--g4, Tf2-g2 + 41. R~j -
h 3, Tg2- f2 42. f3- f4. Tf2-B + 43. Rh3 _.
g2, Tf3- f2 l-- 44. Rg2 h3. Tf2-f3 + r
 77

Rh3- g2, Tf3-f2 + 46. R g21-gl , Tf2-c2 47.

Nc7-bţi ! Tc2-c4 48. Rg l-g2!! g7--":'g6 49.
Th5- eS 'i, R e6-d7 50. h4-h 5!! g6 :h5 51.
Rg2-f3 , h 5- h4' 52. T e5- h5 , Tc4- c3 +;
53. Rf3-g4, T c3- c4 54. Rg4i-f5 ! Ne ! : a5( !)
55 . Th5-h7+ (! ); Rd7-c6(! ); 56. N b6 : a5 !
T c4- -c5 -! 57 . Rf5-e6!, Tc5 : a5 58. f4- f5,
Ta S-a3 59. fS-f6 , Ta3-f3; 60. f6-f7, b7- -
b5 , (D ă posibilitate la un sfârş it elegant, dar
Neg rul nu m a i are nimic de făcut); 61. Th7-
h5( !), h4- h3 62. Th5-f5, T f3 : f.5; 63. e4 : f5,.
c e dează .

2. Partida a 2-a jueată la Berlin În 1928.

Partida Sp an iolă.

Alb: R. Reti. Negru: J . R. Capablanea.

1. e4, eS 2. CB, Cc6 3. Nb5, a 6 4. Na4,
d6 5. C3, 'fS 6. d4, f : e4 7. Cg5 , e : d4 8. C :e4.
Cf6· 9. NgS, Ne7 . 10. D : d4, bS 11. C: f6 +.
g : f6]' 12. D d5. b : a4 1 13 . N h6 , D d7 14. OI-O.
Nb7 15. N g7, 0-0-0 16. N:h 8, Ce 5 ~ 17. Ddl.
Nf31 18. g: B , Dh3. A lb cede ază .
3. Partida a 3-a jueată la Wiesbaden în 1929.
Partida Pian ului Damei.
Alb: E. D. BogoIiubow. N egru : Dr. A. Alehin.
1. d4, Cf6; 2. c4, e6 3. Cc3, Nb4 4. Db3 .
c5. S. dc, Cc6 t; . Cf3 , N Xc5. 7. Ng5, h6 R.
78

NX t"t'i, O X f 6, 9. d. b6 10. Ne2. Nb7 Il . Ce4,

De7 12. O-O, 0---0 13. Tad l, Tfd8 14. a 3,
T ace 15. Dc2, cl5 16. cel, ed 17. CXc5, b Y c5
18. Tfel, d4 19. Nd\ de 20. T X e 3. Of6 ' n .
T de l, Cd4 12. C><d4, c X d4 23. Te2!, g6' 24 .
.Dd2, Na(l 25 . N :-< a6 , O X a6 16. D '< h6. Li3!
27. Td2, TeS 28. Tect l , Te? 29. h 3. Df6 ' 30.
Rh l , TXb 31. f3 , T ~/ d:? 31, D '><: d2, Dd4 ,
33. O b4, Df? ,';.1. Rh 2, Te:? 35. Db8 +. R g7 .
36. Og3, Dd4' .17. Dg4. Oe 1 33. O g '3 , d :?, 3C),
f4 , Det! 40, \'5, Rh (, 41. fg, f!? 4 2. h4. Oei5
43 . Dg.:t, DeS J_ 44, Dg3. Od ~ 45. D g4 . T c4
4fl. Dg5 -~' , D t- g." 47. hg I . R >< g5 48. T :'< 02 .
TaL! 49. Tel3, Rf4 50. R h3 . g~ 51. T b3 , R e-
miză.

Partida a 4-a jucată la Ham burg.

A per r ar ea Indian ă ,

Pr emi/l/ 1, tiI:' j'1'/./f/ll/l'eţ e .

A l b: G. Stahlberg Neg fll: Or. A. Alehin

(Sutdia) (Franţa)

] . d4, CfG 2. c4, ca 3. C c3 . N b4 4. D b3. c:5'

5. d X c5 , Cc(. (l. C f3 , Ce4 7. Nd2, C>~ c5 8.
Dc2,f5 9.a3 , N ;< c3 10. N :X c3. 0--0 11. b4,
Ce4 12. d , b(' n , Nd 3. C:< c 1 14 , D X c3,
Nb7 15. O · O, Ce7 16. Ne 2, De8~ 17 . Hd l ,
T el8 18. a 4, f4' 19. a5 , f Xe ? 20. D >< e3, CfS
y

2 1. D e3. d6 22. a X bG. a X b6 23. Cel , e5 ! . '24.

 · 79

Ta7, Cd4 25. De3, T d7 26. Ta2, T df7 , 27. f3,

Tf4 28 . Nd3. D h 'i 29. Nf l , D g5 30. Tf2, h6 ;
31, Rh 1, T)( f3 ~ Cedează.
Partida a 5-a j ucată la Hamburg.
/l pi'irarea Franceză .

Premiul 11- 111 d e frum usel!!.

Alb: K . Richter Negru : L. Ab ramovicius
(Germa nia) ( Li l u ania)
1. d4, C fo 2. Ce3, d5 . 3. Ng5, eo 4. e4,
dXe4 5. C X e4, Ne7 6. NX f6, N Xf6 7. en.
C bd7 . tl. Nd3 , O- O 9. De2. c5 10. 0- 0 - 0.
·c X d4 II. g4!, g6 12. h4, Ng7 ' 13 . h5, Te8 ,
14. h /, g6. h X g6 15. g5, e5 16, Th4, Cf8 t7.
Tdhl. N f5 . 18, Of! , ŢeS 19. T h8 + !. NX h8
20. T/ hl)-j- , R>: h 8 21. Dh l ·f·, C h7 22, C f6 1',
D >< f6 23 . gt', N X el) 24. O h(l, Cc6 25, C g5 !)
24, C f(). Rg7. Cedează .
Partida a 6-a juca tă la Hamollrg.
G ambit uZ Dame!.
Premiu/ il- fII de fruf1ll/~efe,

Alb: A . Volsin N t!gnl : D. Noteboom

(F ranta) (O landa)
1. el4. ti:' 2. e4, ef 3, Cc3, c6 4. 03 . el X e4
5. a4. N b4 6, e3 , b5 7, Nd 2, Nb7 8, aXb5.
NX c~ <) N Xe3, c X b5 10, b 3, aS 1 L. b>< c4,
tO

b4 12. Nd2, Cf6 13. Ce5, Cbd7 14. Da4, O-O,

15. Cc6, N X et) 16. D X e6, e5J 17. Ne2, TeS!.
18. Nf3, TeS ' 19. Da6, e X d4 20. T X a5, CcS,
21 . Db5, Cb3 22. Ta2, Tb8 23. DfS, dXe31
24. N X e3 , Cd4 25. Dbl , b3 26. Td2, D a5, 27.
Nd5 , Ce2 + 28. Re2, Dc3! 29. Thdl , C X d5.
30. eX d5 ; De4 + ' 31. Td3, Tbd8 32. Rd2,
TX d5 33. T X d5 , D X dS +, 34. Rel , Dc6! , 35.
R b2, Df6 + t 36, RX b3 , CX e3 37. f Xe3 p
T bS + . Cedează.
 PARTEA V-a.

REG ULE SUMARE PE N TRU COM POZJTORII

P R OBLE MELOR D E ŞAH .

1. Problemele să ai bă poz i ţie s i gură pentru'

mat. Trebue să Înlăturăm deci poz iţia, ca figu-
rile Învingătorului să fie aşezate În aşa fel , ca
una sau mai multe din figurile lui să atace
aceleaşi câmpuri, cari se găsesc în drumul Re-
gelui adversarului. Aceasta să o facem numai în
cazul, când prin poziţiile acestea, anume voim
s ă dăm malul. E mai bine Însă să aşezăm' figu-
rile cari nu se atacă reciproc, în jurul matu luL
S ă legăm paşii adversarului cu ofiţe ntl de
ex. care s'ar afla în cadrul câmpuJui de mat,
căci prin aceasta, problema devine mai intere-
s antă .
Dacă e posibil , să aşezăm figurile cu paş I
lungi ,astfel încât prin m anevrele· lor să for-
meze câmp uri de mat, ş i să se form eze 2- 3
si tuaţiuni analoge, ţinând seamă În's ă de Î mp r~­
jurarea, ca situaţiunile ce s ă cr e i ază. t otu ş i să
fie clare .
In ·anumi te Împrejurări, ori cazuri , p utem
reţi n e de a da un mat cura t, (direct) ş i În spe-
cia! at unci, când figurile p a rtidei ta ri !e mane-

6
v răm (î na i n tă m ) ast fe l, ca prin aceasta s ă
s coatem d in lu.ptă figurile partidei slabe sau s ă
le paralizeze şi astfel să se poată da matul.
Scop ul principal î n acest caz nu este de a
d a matul, ci de a înlătura,sau de a lega figu-
rile p:u tidei sla,be, La compunerea astorfel de
p robleme se va avea în vedere , ca matul să se
o bţină pr in manevrarea strategică a figurilor.

2, A două regulă principală e, ca pe tabl ă

num ai atâ tea figu ri să aşe ză m, de câte avem
abso lu tă nevoe pentru a se da matul, Prin acea-
sta se o b ţine o perspectivă mai clară şi folosi-
rea energiei este mai economică.
Dacă ofiţerii partidei Învingătoare dela în-
cepu t su nt În num ăr limitat, atunci în aşa fel
trebuesc aşăzaţi pe poziţie, ca prin manevrare
să se poată manifesta în lupt.ă, ajutânclu-se re-
ciproc.
D acă însă figurile parLidei învingătoare su nt
p rea tari, acestea trebue slăbite, chiar pr in
jertfe, În drumul spre mat.
Economia problemei ne cerc, ca ţi nând sea-
mă de ţinta finală, adică mutul, ş i deci să nu
fo losim figuri, cari nu au rol necesar, ba din
c ontra ar încurca lupta şi al' scădea din frumu-
seţ a problemei.
Sunt cazuri, când pentru unele figuri tre-
b ue să deschidem drum liber . sa u de a fac e
 83

loc altora, cari ne vor fi necesare pe ntru a da

mat.
De aci urm'eaz ă, (reiasă) c ă n u e nevoe 'să
.a ş ezăm de la început fi gurile anum în vederea
-obţinerii matului, ci ele treb ue mai la u rmă să
e combi ne În acest scop.
3. F oarte mare împo rtan t ă are În compozi-
ţia p roblemei împrej urarea, ca t ră săturile , cari
atacă deadreptul Regele să fi e limitate, ci d in
.contra e le 'să înconjoare acest fel de a tac.
De aceea În pro b lemă s ă se pună aceste 2
nlternaU ve : a) mi ş c ă ri pregă tit o a re , line, apoi
.şah sau mat. Compozi tqrul deci , r ezolvi rea s ă
() presup un ă prin mi şcă ri de această natur ă şi
să ajungă as tfel la fi nal, unde Regele s ă fi e
,forţat a se refugia pe un câm'p und e s ă i se
<lea mat.
b) Sau s ă forţăm lupta în a şa fel ca prin
ulti mel e 2 t ră s ături să-I silim a se refugia pe
un as tfel de câmp, adic ă, când figu ra ca re aco-
peră eventu alul mat, În ultimul mome nt să-şi
schimbe locul.
I'n a mbele caz uri darea mal ului îl forţăm
anum e.
Cu cât sunt ma i lin i ş t it e acest mişcări, ad -
versar ul caut ă să se a pere mai puternic şi proble-
ma devin e cu atâ t mai interesantă, c ăci des-
Jegătorul nu priv eşt e nu ntai acea pa rte a table i
- ca la jocul obicin ui t 1 - unde stă Regele ata -

6*
84

cat, ci toată tabla , tot câmp ul de b ătae , nu nu·

mai linia atacatorului in puterea lui ci şi ataca-
tul , deseori cu mai puţine figuri , ca s ă vadă
fe lul şi modul de apărare.
4. Paşii pregătitori să fie in arm oni e ClI
mişcările pentru mat ş i num ai atâtea m ş c ări de
ac e a stă natură să aib ă, câte sunt absolut nece-
sare pen tru a ajun ge la mat.
Combina ţiu nile prea complicate în pregăti ­
re trebue să fie bine motivate, altfel nu au rost.
Ca urmare, compozitorul trebue să fac ă ()
justă l egătură intre combina ţ i unile pregătitoare
ş i cele finale , astfel că deja în cele dintâ i m iş ­
c ă ri să se cuprindă posibilitatea de a da matul,
iar celelalte mişcări până la final se fie ţesute
cu mişcări frumoase. Mişcările cu şahuri dej a
în partea introductivă, arată slăbiciunea pro-
ble mei ş i s trică frumuseţea jocului prelungin-
du-I inutil.
Introducerea deci să f ie scurtă şi făr ă dă ri
de ş ah.
5. Compozitorul să aşeze astfel figuri le
atacatorului, ca deja la prima mişcare să for -
ţeze atacatul a merge spre rezolvarea problemii.
Şi aceasta mi ş care s ă aib ă repercusiuni ş i asu-
pra celorlalte mi şcăr i· ce o s ă urmeze. Ori care
miş care să cupr i ndă în sine şi motivarea nece-
sa ră , justificând u-o În total, că adilc ă o aHa
nici că 's'ar putea fa ce În mod eficace.
 85

6. La prob lemele. cari n u constau În va-

ria nte complexe, primele m'işcări le dăm pen-
tru a întări po zi ţiunea a tacatulu i i n aşa fel, ca
încât se po ate să aibă mai m u lţi paşi posibil i,
căc i astfel să îngreunează rezo lvarea şi proba-
bili tăţile de rezolvare devin mai mu'ltiple ) i
variate.
Prin aceste variante, figurile atacatorului
prin pio nii sau ofi ţe rii lui să se na scă diferite
situaţii şi să se ajungă la o s i tu a ţie i n t eresantă
ş i Încordată.
Rez ultatul acestei regule este, că lărgeşte
'"hotarel e pos ib ilită ţ ilor de rezolv ire. apoi le d ă
un cuprins şi înţeles ma i deosebit. O problem ă
in care se c uprinde o idee frumoas ă este to t-
dea una su pe rioară alteia, cu con ţin ut sărac,
c h ia r dacă în pr i vinţa variaţiilor ar fi bogat ă .
Atac atul du pă primUl pas al atacantului să PO:l-
tă face m a i mu lt e mi scă ri, ceeace de altfel c
natural să fi e, prin însăşi int enţiunea jocul ui
însăş i . In p rob leme mai există diferite mişcă r i,
'car i nu sunt de ma re impor tanţă în atacul a me-
'ninţăto r şi cari de schi d pers pective n oi ataca-
torului ; ma i sunt şi mişcări rele, car i deş i ' pa-
rează vremelnic atacul a m eni nţăt or, dar car i în
fine to cmai c ă d eschide diferi te căi pentru a se
o bţin e mat li!.
7. In jocu l principa l trebue să ne nizuim
"ii pă~trăm ideea iniţială, p aş ii de atac trebue
86

să fi e în forţa progresiva. Aceasta se apli ci.

prin aceea, că mai întâ i scoatem din luptă un
o fiţer sau vre-un pion de a l adversarului.
Această regulă nu cere Însă ne greşit , ca'
de ex. într'o problemă de 5 paşi s ă am eninţăm
deja la al 3-lea pas, sau În cea de 3 pa ş i În al
2-lea pas.
8. La problemele în tr' adevăr su perioare,
trebue să predomine fineţea, adic ă mişc ăr il e
liniştite şi claritatea . adică în /IIat economic cu
pionii.
Compozitorul să ţină în ved ere del a înc -
put deja combinaţiunil e finale. Toate mişcărj le:
posibile trebue să le aib ă dinainte prev ăzut e,
atât cele pregătitoare cât şi cele medii, apoi
finale .
9. In probleme, chiar la Început să se des-
c hid ă perspective peste întreaga luptă ce se va
desfăşura şi totu ş i s ă dea puţine pun ct e de sp ri-
ji n, cari numai În dife ritele faz e să se creeze.
Aceasta să obţine prin aşezarea figurilor
de atac pe câmpuril e În jurul Regelui.
Să ev i t ă m în probleme greşelile de con-
s trucţie, care ar periclita valoarea lor. cum a i
fi: de a creea o anume situaţie , care n umai
În diferitele faze să se creeze.
A ceasta să obţine prin aşezarea figurilor
de a tac pe câmpurile în jurul Regelui.
S ă evităm în probleme greşel ile de con-
 87

strucţ i e ,
care ar periclita valoarea lo r, cum' ar
fi: de a creea o anume situaţie, care numai
pri n vre-o mişca re puţin obişnuită s'a r putea
r ezolva, de ex: prin scoaterea din l u p tă a u nui
pion şi înlocuirea lui cu altă figură sau, la pri-
m ul pas în mers să se obţină deja o lovi tură .
sau încercuirea la un anumit moment.
Critica interzice ca să scoatem d in l uptă
deja la primul pas vre-un ofiter sau un pion
important de al adversarului .
 PARTEA VI.

·UN SCURT REZUMAT DIN ISTOR IA ŞI

LITERATURA ŞA HULUI .

.ş~lhll l, după cLlm se joacă azi , nu este in-

-ve nţia ingen ioasă a unei si ngure persoane . D in
cont ra, până să fi ajuns la pe rfecţiunea de az i,
a t rebuit să parcurgă o sumedenie de formal i-
tă ţi în desvoltarea lui. Jocul de şah este cuno-
scu t În d ife ri tele sale' forme. Luăm însă în con-
iderare ,la explicaţiile noastre, forma lui din
ur mă - adică în aceia de azi . Despre fe-
l urile jocului de şah - vechi ..- dăm in rezu-
m a t următoarele lămuriri:
O rj gina jocului de ş ah este întreţăsută ClI
dife rite basme. Intre aceste aparţine şi basm ul
desp re Sissa sau Nas, cel alb. Afirmative ace -
-sta ar f i inveQtat jocul de şah , prin care a do-
cu mentat unui domnitor crud, slăbiciunile lu i
p ersonale. Dela acest domnitor, inventatomi a
p retins ca recompensă numai câte va boabe de
grâu, cari , socotindu-le dela câmpul No. 1 pâ-
n ă la acela al 63 -lea la patrat. A rezultat formi-
dabil a cifră de 18, 446, 744, 073 , 709, 551, 515
o cifr ă. fantastică. După a cest basm, Regele a r
fi pe de ps it pe acel alb, iar după altii, I··ar fi 50-
 cotit prieten al s ău. Noi ştim, că ac eastă În-
tâmplare, es te d emult pusă Între basme ş i, c ă
din cele m ai vechi povestiri despre o r igina şa­
ltului, cu noa ştem foarte puţin .
N umai mai recent am afl at, că jocul şah u­
lui nu-şi are origina în timpurile vech i, n eb uloa-
se, pe cari le indică călugă ru'1 C eso les (pe la
1300) cum şi englezul Duncan Forbes, ci origina
adevă rată după calculul nostru · este de o se
că u ta -- verosimil - -· nu înainte de anu l 500.
Do vadă afirmaţiunilor noa stre o avem din lu-
crarea marelui învăţat ş i scrutător german A .
von der Unde , născut în anul 1833 În Harlem .
Acesta stud iind teologia, a ajuns bibliotecar
în Berlin. în a nul 18 71. 1 n a cest ti mp el a re-
dactat ma rea lucrare : "Istoria .Ii literatura
şahului" (2 vo lume, Berlin 1874). In afa ră de
această lucrare a m.ai scris şi alta: .,.Tocul de
~.\'Oh" al reco/ului al. 16-1ea. du pă izvoa re nescri-
se (Be rlin . 1874) şi ,.Studii .)' j izvoare la isto,'ia
şah ului" (Berlin, 188l),
Origina indică a şahului es te sigură, fiindcă
numai d i1n cuvântul indic ,.caturanga" (ciatu-
ranga) po a te f i exp li cată espresia pers ică ne
"Shatranj" . care Î nseamnă nemţescu I "Schach-
spiel". a dică jocu l de şah. I zvorul - p â n ă azi
cel mai ve chi u - p r ivitor . Ia origina i n dică a
şahului, ia ca ba ză d enumi r il e de "T ithitattva"
,<1 "aghunandan a"-e i .a că rei origină BUhl er l1
~JO

pune pe la începutul secolului al J 6-lea. Tex-

tul indic (38 Sanscritdistich e), pe care l- a tra-
dus profesorul A. Weber În anul 1872 a fo st
r ăspândit În Europa-prin Sir W . Jones, prin anul
1790, care cu aceasta ocazie a mentionat, că
descrierea este împrumutată din "Bhavishya
Purâna" , iar lui i-a fost comunicat de către u n
ind ian. Dat fiind, că lucrarea mai sus menţio ­
nată a fost crezută de origină antică, şi jocul
şahului a trecut în basme. Pentru trecerea jo-
cu lui de şah la Perşi, se crede timpul dela 550
după Christos.

Cel mai vechi basm: de spre "Schatranj'"

pare a fi acela al arabului "el-Dschahiz" din
Ba sra (numit şi holbatul , mort în anul 868) ;
după Hammer. Aceasta, adică el-Dschahiz ar
face amintire despre jocul de şah. Am putea
~~ pllne deci că primele izvoare sigure a joculUI
de şah, sunt din jumătatea secolului al nouă­
lea. Dovadă şi faptul, că au menţinut c uvântul
ele .,Shâh"' (Rege).
Jocul " Schatranj" este jocul vechi În doi.
La acesta figurează 2 Regi, drora le stau la
dispoziţie 2 consilieri (viziri, dela persicul F ar-
zin). Aceşti viziri aveau o mişcare foarte redu-
să , ei făceau numai câte un pas în diagonală ..
Urmau la dreapta şi ,. tâ nga, 2 Nebuni (negru şi
alb), cari se numeau "pil" (dela arabul fii , cu
a rticolul .,al fii" adică Elefant), urmau apoi
caii ~i Turnu ri le, cari purtau numele d e "ruh "
(rukh). Inain te de ofiţeri stăt e au de a m bele
părţi 8 pion;, Consilierii, cari la noi a u deven it
, .Regină " (Damă) , erau postate (a şăz a te) la re l
ca şi Regele, sau restul figurilor, faţă în f aţă.
Această situatie reiasă şi din multe le scrieri ş i
d esemne orientale, cum şi dintr'o desc riere spe-
cială, pe care Bland o amint eşte în scrierile sa-
le " Perşian Chess" (anul J 850) , a f l ată în B ri-
tis h Museum, 1\1anuscrisul "Perşian C h ess"-lui
a fo st copiat după o carte (anul 1(12), care a
fo s t compusă după vechile izvoară arabe şi de-
dica tă Sultanului Humaryun. care a. dom nit în
D el h i În secolul al 1()-Iea.
Di n Indi i, jocul de ah sub forma ele joc
in d oi, s'a t ra n spus ş i spre Est. Int r' u n m are
dic t ion ar ch inez" .,Hai pienc" a r fi num it jocul
d e şah , jocu! cu elefanţi şi est e aminti t sub de-
n umirea .. Sia nghki'· . jocu l a venit la chinezi
sub domnia lui Vouti În jurul anului 537 D . C .
Având În vedere, că chinezii ali mo di fica t jo-
c ul în felul , că au mai adăugat la figuri şi un
Râ u. De aceasta nu ne vom ocupa mai pe larg.
Dacă admitem lndienilor născocirea jocu-
lui de şah, cu atât mai mult meritau A rabii',
cari au ştiut aprecia jocul, l'au cultivat şi t rans-
pus În Europa ,
In p r i vin ţa tran sp unerii jocului în E uropa .
van der Lin de crede, că Ai'abii nu au a du s a cest
 JOC cu ocazia invaziei lor în Spania şi n ici cu
Dcazia războaielor din Franţa. Van der Lind e
trage la îndoială faptul, că la curtea lui Carol
cel Mare s'ar fi jucat jocul ele şah. Istoriograful
lui Carol, Eginhard nu face amintire despre aşa
ceva. sau în basmele lor scriitorii mai recenţi.
Că la curtea lui Carol ar fi existat aşazisu l
.. şah Carolingian", este o simplă legendă. Jocul
de şah, a. cărui figuri erau cioplite din os d e
elefant. Un lastfel de şah ar fi primit Caro l,
afirmative , dela .sultanul HanUl al Raşid.
Cea mai veche urmă despre jocul de şah
In Grecia, care a avut totu$i un contact mai
curând cu Arabii, datează din anii I 081 - 111 ~L
Anume , fiica împăratului Alexios numit ă Anna
Komnena spune în scrierile sale, că tatăl său ,
după terminarea. afacerilor de Stat. îşi petrecea
noaptea cu jocul de şah. După spusele Ann ei
Kom.nena, pe acele vremuri era putin cunoscut
~ahul În Constantinopole, eh!uarecc dupăcum
s pune ca, bizantinii l-au adus din Syria (c are
pc acele vrem.uri aparţinea Arabilor).
Jn nordul scandinavic . probabil - CI fost
a dus jocul de şah p rin războiele , pc c ari popo-
'ful le-a avut în Marea Mecliterană ,sau apoi a
fost importat din Frant a . şi se prea poate c ă
tot prin ei a fost transpus şi în A nglia . In Ru -
·s ia ar fi ajuns probabil direct p ri n co ntactu l cu
Tă tarii, deoareC e popoarele. ca ri nu au avut
 93

contac t mai mare cu Occ iden tul , numesc şi azi

Tu rnul " corabie", iar Nebunu l "elefa nt" , iar
denum irea Damei ,'este şi azi c'a m aceea de
"Vezir".
In general putem afirma , că jocul din o ri-
ent nu mit " Scha.tranj" nu a suferit modificări
în E vul Mediu; a suferit însă m odif ică ri d upă
importarea jocului în Europa . Abaterile jocu-
lui european nu au fost hotărâto a re, doved esc
în să, că şahul în Apus s'a de svoltat cu totul
inde pendent, nefiind influen ţ at de către C ru-
ciaţii sa u Pe lerinii reîntor ş i din P alestin a.

Cele mai rec ente izvoare, car i dovedesc

mentinerea jocului " Scha t ran j" î n Europa, se
pune cam î n jurul ani lor 1507, 1520 şi 1536
Despre desc rierea acestui fel de joc, se află
manuscrise de D. l ano t în biblioteca di n Wie-
na, ş i- ş i datează origina dela mijlocul Secolului
al 16-lea. Cele mai impo rtan te modificări şi
a pro pierea de felul jocului de a zi, s'au făcut
în Spania (anul 1500). când figura zisă "v izir"
a fost schimbată cu " Dama" de azi, iar paşii
acestei figuri , cari erau numa i un pas curme-
ziş în s p a ţiul vecin, a fost modificat î n paşi i
Reginei de azi, apoi a fost m odificat şi pasul
Nebunului, în acela de azi. După van de Lin-
de, im pulsul la modificările de mai sus, au fos t
date de încetineal a mişcărilor " în joc ul fi na !".
Dar n ici van der Linde nu poate a firma cu
94

preCIZie timpul, când s'ar fi făcut acestea mo-

· dificări
nic i ch iar ţa ra de ori gină.
Totuşi el crede, că modificările despre cari
facem amintire, sunt de origină franceză , de-
oarece nici chiar cei mai vechi scriitori spanioli,
cum sunt Lucena (1497) ş i Damiano (1512).
care au stat mai aproape de timpul întroducerii
modificărilor, nu amintesc despre ele. Cu toate
acestea, jocul vechi " Schatranj " a trecut pe ne-
observate În modificările jocului din prezent al
şah ului, şi există chiar şi în cele mai îndepăr­
tate ţinuturi asiatice în forma europeană. Pu-
ţ ină excepţie mai există prin cele mai Îndepăr­
tate ţări, cari sunt înafară de reţelele de cir-
culaţie, cum sunt Abisini1a, unde ar mai exista
Î ncă jocul vechi , după cum ne spune scriitorul
Salt.
In Europa s'a mai format o inovaţie foar-
·te intere sa nt ă şi importa'nlă, anume Rocada, ca-
're se folo sea în Roma şi Spania În jurul anu-
lui 1600, prin contragerea a-lor 2 paşi Într'unul,
'î n loc de s ă ritura Regelui. dela jocul vechi.
,Ace st pas a fost amplificat de jucătorii din
Ne apole, Cd o mai liberă mişcare, care însă în-
 95

afară de Italia. nu a fo st adoptat ă, ba chiar a

f ost trecut la felul jocului de az i.
C u întro ducerea Roca dci , a a juns jocul de
ş ah la felul să u perfect de azi. Forma de azi
se menţin e deja de vre-o 300 ani, ş i credem,
că va răm ânea a ceiaşi şi pc viito r.
 PARTEA VlI.

CATEVA LUCRĂ RI DIN LITERATURA

ŞAHULUI.

Deoarece spaţiul ce ne stă la dispoz.iţie, nu

admite înşirarea întregii şi vastei literaturi a.
şahului, vom Înşira doar câteva lucrări ai mari~
lor scriitori din literatura universală.
rn Anglia: von Boden 1851. - Ch. Kenny
1852. - G. F. Pardon 1860 (63. - R. V. Wor-
mald 1860, 1864) şi alte multe.
In Germania: Manuale penlru începători de,
G . R. Neuman 1867. -- Jean Dufrense 1886. -
1886. - K. J. S. Portius catechismul jocului de
şah 1871. - C. H. Linich metoda deschiderii
1884. - C. von Bardeleben lexiconul deschide-
rilor 1886. - F. Hoffmann 101 probleme alese
de şah 1886.
In America: Th. Frere 1859, - Mears 1859
şi 1870. - etc.
In Franţa: C. Sanson Notices sur les ouva-
ges de M, de Jaenisch, Paris 1869. - Philidor,
- Ruy Lopez, Paris 1871. - etc.
In Italia: S. Conte Ansidei 1868. - A.
Seghieri 1880. - A. Ferrante 1883 . (pentru.
elevi).
 97

In Rusia: Manual de şah de von cler Wei-

de 1866. - J . J. Vogler l880 şi tra du cerea ma-
uaeJlor de Neumann 1869. - Breda 1872. -
/.uckerto rt-Dufresne t 882.
In U ngaria: Manual (Kezikonyv) de Se
!\1arki G yula, 1872.
fJl România: Manual pentru jocul de şoh r
le M. Andre ianu. Craiova 1882.

7
 P ART EA VIII.

o STA TI ~ TICĂ I NTERESANTĂ.

American Chl:sS Bull etin . n um rlru l din No ·

embrie publică o s ta tistic i-\ inte l" santă dato-
rită ((lui M. Shipley. bazaUi pe turnellri le. di n:
1922. Londra 1924, New-York 1925 , Marien -
b ad, Baden-Baden , M oscova, Breslau 1926 .
Drezda. Hanovra, Bartfeld, Berlin, Semmering,
Lake Hoputkon g, Hastings, Buda pest, J 927 Mc -
ran, New- Yo rk, Scanborough, H amburg. Ber-
lin, 192H T ren c in-Te pli tz. Do rtmund. Berl in,
Kissingl: n, Buclapest, şi Berli n , şi din care se
pot ve dea, comparat iv rezu ltatele obţinute de
cel 13 m ari jucători dela 1922 şi până aZI.

N/I/I7de -i I ;;;; *}

L Or. E. Laskcr 30 10 75
2. -'. R. Cap a blanca 83 1,G 3()\ / ~ 73
D i". A . Alehin 79 31 72
4 . A. Nin120vitsch 84 1h J9 1 /~ 6lJ
5. 1. Vidmar 4 I ' !~ 19'/~ 68
6. E. D. Bogolillbow Jl)3 ,/ ; 5 Il . ~ f-7

*) Proc e ntul indicat e, lc ~tc e [ a l partidelor c ~l­

şliga t e În raport cu partid ele pcrJule .
 \I ~.i

7. A. R ubinstein 102 1,'1- 581 /~ 63

. ~. B. Kostici 23 13 63
9. S. T art akower 1.15 86 57
10. R. R eii ]o81 i~ ~8 1 / ~ 55
I 1. R. Sp ielm<J nl\ 88 1 / ~ 761 / ~ 53
J 2. F. Marsha ll 7 () 1 / ~ ()4 J / ~ 52
13. F. D. .fates 7o' f~ 94' / 42
Capah luil ca în Th e Glasgo w-He rald s ta bi-
. e ş l\:
ur măt o a re a clas ifica re a celo r m ai bun i 12
j ucători de az i.
P rimu l grup : Capablanca , Akhin , L a sk ~r .
AI doi lea grup: Nimzov ilc :' Bogoli ll bow ,
V J(!ma l'.
I treilea grup : T a rtako \Vcr, Reti , Spielma n.
ubinstein . Ma r:'\h aII , Euwe.

7'
 PARTEA IX.

JOCLil de .yah amenintat de 1/11 serios pericol?'

Liniştească-se cititorii noştri , căci perico-

lul despre care intenţio năm să vo rbim:, nu e
acel preconizat de Capa blanca şi de alţ i maeş­
t ri: moartea şahului prin remiză.
O, nu l In jocul de şah m ai găsi m Î ncă
multe posibilităţi neexplorate care îl fac tot
atât de atrăg ă tor, ca şi pân ă acum.
E destul să stud iem cu aten ţ ie câteva par--
ti de de ale lui Alehin- Bogoliubow şi in spe--
cial de ale lui Nimzovitsch pentru a ne co n-
vinge ca faimoasa maorte prin remiză nu e de-
cât un spectru fără importanţă, ie şi t din fante-
zia câtorva giganţi ai şah ulu i, Într'un moment
de profundă melancol ie,
Vedem în tr'adevăr În partidele acestor·
u riaş i atâta profunzime de spirit şi atâta ta lent
inventiv, că rămânem uimiţi, de modul, -- pu -
tem spune, - prea covârşilor cu care ştiu să-şi
impue personalitatea lor chiar in poziţiile cele·
mai 'a ride, reuşind să ob ţi e victoria · p rin scân-
teia neprevăzută a geniului lor,
Tehnica nu e întru nimic infenioară genu~
 101

ui. Ea e o artă ce se ooate învăţa, pe când

geniul e u n dar al naturii.
Pericol ul despre care in ten ţionăm să vor-
·bim. e cu totul de altă natură , dar poate mai
'g rav.
N u e moartea prin rem i ză , acee a care S~
profileaz ă amenin ţă toar e pe o rizontul şah ist.
ci e moar tea m a relor creere şahis te.
Iată pericol ul ad evăr at ş i prop riu de care
~ amen i nţat nobilul joc.
Trebuie să facem o constatare dureroasă,
,dar necesa ră :
Pleiada mari lor maeş tri 'se tot micşorează,
iar maeştrii din generaţia nouă nu suferă COOl-
'pa raţia cu ei: n ll -i pot Înlocui,
Dacă anlOcăm o privirc retrospcctivă asu-
pra evenimentelor şahiste a ultimelor douăzeci
de ani , ne pute m co nvinge de aceasta .
Să luăm ca execmplll, grandi oslll lllrneu
.dela San -Sebastian 1911 ca re, cu excepţia
·dr-ului Las ker. a Întru n it 101 ş irul celo r mai
tari între lari ş i an ume: Capab la nca, Rubin-
"Stein. Vidmar. Marshall . Schl echter. Tarrdsch,
Nimzovitsch. Spielm:a nn . Uern stei n, Maroczi .
Du ras. Te ichma nn etc. ş i vom vedea că dife-
-renţa de clas ă În t re aceşti 12 c oloşi e minimă.
<dacă !'e. exce ptează o mică su perio ritate CI pri -
~m ilo r doi.
De atunc i au trecut douăze ci de ani: Las-
lO!

ker şi T arrasch s'au retras din p rac tica turnee-

lor, tot aş a Duras ş i Berstei n ; Schlechter, Ja-
nowski şi T e ic hm a n n sunt morti ; Mar oczi Şl
Maresha ll nu sunt decât Însăs i umbra lor. De-
aceia jocul nostru a pi erdut nouă din ca m pioniJ
săi cei mai la ri. N 'au mai ră mas decât Capa- -
blane:!., Ru b inste in . N imzovils c h, Vid m ar, Spiel-
man n , cam pionu l lum ii AJehin. as tr u ma i nou,
şi Bo go liubow cari s unt - - t oa t ă lume a e de··
acord _. cei şapt e juc ă t ori mai lari di n lume.
Cine dintre maeş trii din generaţia mai nouă
poate suferi co mp ara ţi a cu ei? R ăspu n de m des-
chis: Nici unul! Cei c inc i p romiţători , Euwe
(de unii profetizat ca vii to r cam pion al lumii)
Colle, Can al Samisch şi Mon tice lli au alternat
succese cu În succese şi n u dau n ici o dovadă
de a pu tea înlocui Într'o z i in mod demn pe
Ale hi n, Capahlanca, Nimrowitsch etc .
In t r' ad ev ăr, învi ngătorii tu rneelor din uT--
t imii douăzec i el e ani sunt veşnic de găsit prin-
lre ce şapte al eşi menţi on a ţi m ai sus, iar turneur
din San -Rcmo n'a f ăcu t decât să În tărească
spus e le na ostre . AJehin . Nimzovi tsc. Rubi nstein
(în to tdea una ei, ve şn ic ei!) aLI semănat măce ­
lul În drumul lor.
Cu m se ex pl ic ă ace st lu c ru ?
E o lege fatal ă a n atu di, c ă atul).ci când.
în vre'o ramură a ştii n ţei sau a arte i s'a ajuns -
la maximuJ perfecţiunei, să înceapă În mod fi--
 103

rl'~; C p.d abola desc e n de ntă . Sa hu!. spre regret

n u fa ce excep tie de la re g ul ă ~i de acee a vrând-
nevrând. treb ue să recunoa ş t e m că Înc e pe de-
că derea poienţii ş ah iste .
Să ne reintoarcem un moment la 191 () şi
vom ve dea că alături de coloşii, Lask cr, Tar-
rasch , Schle c htcr, MaroczÎ. Janovsk i, Teich-
m ann . se r idica un ~ir de noi astri fo arte lumi-
n oş i şi anu me: C apa bl anca, Rubin stein . A lehin,
Bernstein , Duras, T artak ow er. V idmar, Spiel-
m a.n!l. şi N imz ovitsch.
Acu m Însă cine ar putea înlocui pe aceşti
n ouă maeş t r i? Se con s olează jucători i de fort!
mi jlocie: nu e depar te z iua în care ei vor fi do-
min a torii şahu l ui! A ce ia însă. cari nu se vor
consola aşa uş or, sunt s tudio ş ii si adi m ratorii
concepţiilor prof unde c u c are ne-au o bi şn uit şi
ne obişnu ie s c În tot tim pul actual ii gigan ţi ai
ş ahului .
S ing u ra co n s ideraţ ie con so latoa re ce o pu-
tem fa c e e, c ă jocul a progresa t enorm ş i s'a
popu lari za t destul. aşa că forta me die a jucă­
toril or s'a mărit foarte mu lt . Me di ocr ita tea
tinde de aceea a face stradă: suntem În ac eastă
privinţă de p ărerea lui M. Ca n al : C ân d umbra
pigmeil or se lungeşte, se sch im b ă apusul .
(19 30.) G. Stalda C.L'Ttali a Sca cch isti c a").
 PARTEA X.
Cele două punCTe cardinale ale jocului de sah:
Strategia şi Tehnica .

Strategia este p lanul de a c ţiu n e în general,

pe b aza căruia jucător u l conduce lupta.
Iar tehnica realize a ză to Me amăn un tele
planul ui strategic. Strategia e aceia, care con-
duce joc ul n ostru în general astfel, ca se în-
cerc uim din ce în ce adversarul, Încât să nu-i
rămână decât f o arte puţine apărări bune.
Tehn ica e aceia. prin ca re 1mpiedecăm la
timp. toate oper aţ iu nile ad versarului, de a pu-
ne pion sau ofiţer î n drumu l comb inaţiilor
n aost re.
Strateg ia conduce at acu l asupra Regelui,
t eh n ica Îndeamnă la sa crificii decisi ve , ca s ă
dă m m at în câteva m iş că ri.
In rezu m at, tehnica conţi ne toa te micile
amă nunte . care să reproduc n eîn ce tat în cursul
partidei; În timp ce stra te gia d ictează directi -
vele generale s i scopurile f inale ce u rmărim.
Partidele care se joacă î n mo d no rmal
(Iuându-sc el e ba7.ii medi a de 40- 50 paşi) , se
pot clasa în trei faz e ş i anu me :
, . D eschidere a.
 J~

2. Concentrarea forţelor pentru atac. (20--

30 paşi).
3. F inala partidei.
La deschidere, j ucător u l trebue se fie foar-
te aten t. deoarece dela aceasta depinde totul.
Tot astfel şi la fix area planul ui strategic şi ,1
ac ţiu ne i, pe care trebu e 'se o con d ucă în de-
cursul opera ţ i unel or.
In fa za a doua, ca m pe la m ijlocul parti-
dei, un de se poate observa balanţa partidei,
care d uce pre câş t ig , sali pierdere ,aici pregă­
tim atacul asupra Regelui precum s"a proectat
deja î n prima fază a plan ul ui strategic.
F aza a treia (f in a la) e le n egreşit cea mai
grea, a ici trebu e cuno scute toate m icile amă­
n unte a le tehnice i. precu m ş i manevra rea Rege-
lui, ca re este lin o f i ţer de f orţă şi se v aliditează
mai ales în aces te jocur i [inelle.
 NOTĂ:

La Întocmirea acestei broşure am consultat lu-

crările autorilor:
P. R . von Bilguer (Germană 1394).
Akanli "l Viktor şi Rozsnyai Karoly (Maghiară y
1898) .
1. Dufresne (pre]ucrată de 1. Schiopul. Română)

Si diferite alte reviste.

 CUPRINSUL:
Pag •.
Prefaţă de Or. Emil Haţieganu 3

PARTEA I.
ReguleJe generale ale jocului de şah.

1. Piesele 5"
2. Aşezarea pieselor 8
3. Mişcarea pieselor 9
4. Atac şi şah 14
5. Mat şi pat . J6
6. Rocada 17
7. Remis (Remi) 20
8. Explicarea semnelor prescurtate 22
9. Semne pentru luarea pionilor 23

PARTEA II.
Deschiderea partidelor.
1. Jocuri deschise 2S
2 . ..:Jocuri Închise 35

PARTEA III.
Jocuri finale şi semnele prescurt.a te.
1. Regina faţă de Rege 5l
2. Turnu; [aţă de Rege . . . . . .. 54
108

3. 2 Ne buni faţă de Rege S5

4. Nebun şi Cal fată de Rege 57
5. Rege şi Pion faţă de Rege 58
6. Regina fa ţă de Turn , .' . 62
7. Regina faţă d e 2 Turnuri 64
8. Regina faţă d e Regin ă ş i pion 66
9. Regina faţă de Rege şi pi on 61)
10. Pion fa ţ ă de Pion 72
II . Alte jocu ri fina le 74
12. Semnel e prescurtate aI~ jocu rilor finale 74

PARTEA I V .
E xemple ,practice.

1. Pa rtida l-a ju cat ă În matchul din 1927 75

2. Partida 2-a ju cat ă tu Berlin în 1928 . 77
J. Partida 3-a j uc ată la Wiesbaden î n 1928 77
4. Partida 4-a j uc ată la H amburg 78
5. Partida 5-a ju cată În Hamburg 79
(l. Partid a 6-a juc a tă la Hamburg 79

PARTEA V.
Reg ulele sumare pentru compunerea proble-
melor de şah 8J

P ARTE V I.
U n scurt rezumat din Istoria şi literatura
şahului 88
 109

PARTEA VII.
Câteva lucrări din Literatura şahului . . . 96

PARTEA VIII.
o statistică interesantă 98

PARTEA IX.
Jocul de şah ameninţat de un serios pericol? 100'-

PARTEA X.
Incheere: Strategia şi Technica . 10..~