Complicaţii Provocate de Depresie

Depresia prea puţin este luată în seamă şi prea puţin se discută despre ea, ca şi
cum ar fi un moft, o stare conştient creată, şi nu o afecţiune a sufletului, o durere
care nu îşi găseşte alinarea decât în renunţarea la bucuria de a trăi sau chiar la viaţă!

Baza genetică a depresiei, a altor afecţiuni neuro-psihice nu este încă pe

deplin elucidată. Ponderea genelor în fenomenele legate de memorie, inteligenţă,
intuiţie, sugestie, etc., este o problema încă nesoluţionată. Încă nu e clar în ce
măsură o cauzalitate genetică determină violenţa, criminalitatea, agresivitatea,
infracţionali-tatea, ferocitatea de care devine capabil, în anumite situaţii, „homo
sapiens”.

Depresia poate fi tradusă printr-o durere a sufletului, însă este impropriu spus,
pentru ca aşa ceva… nici măcar nu te doare, pentru că nici de durere nu îţi mai pasă!
Nu este nici tristeţe sau supărare… este cu mult mai mult!

Se spune ca in maximum douazeci de ani va fi boala cea mai raspandita de pe

pamant. Boala nemultumirilor noastre. Rapid, in doar cateva zile sau saptamani, un
om plin de energie si elan vital isi pierde interesul pentru toate componentele vietii:
munca il plictiseste, familia il oboseste, distractiile i se par lipsite de interes.

Apoi urmeaza un intreg cortegiu de suferinte fizice: senzatie de sufocare, nod

in gat, frisoane si transpiratie abundenta etc. Incet-incet, se instaleaza o oboseala ce
apare la cel mai mic efort fizic sau intelectual. Simpla idee de a cauta o solutie de
iesire din criza pare de neimaginat. Memoria se topeste, iar viata familiala, sociala si
profesionala se altereaza. Prima tendinta este de a recurge la medicamente, mai ales
la tranchilizante. Dar luate frecvent, ele isi epuizeaza efectul.

Unii depresivi se refugiază în consumul de alcool, din dorinţa de a-şi anestezia

simţurile, astfel încât să nu mai ştie de nimeni şi de nimic, în timp ce alţii pur şi
simplu nu mai găsesc puterea de a se ridica din pat, zac fără dureri, nu se mai
îngrijesc sau hrănesc, nu mai doresc sa comunice, nu mai raspund la telefon, etc.

În concluzie, depresia este o afecţiune reală, cu consecinţe devastatoare

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 1

 asupra persoanei suferinde, dar şi asupra celor din jur, care nu ştiu cum să îl
ajute pe cel bolnav.

Dupa cum arata un Studiu al Organizatiei mondiale a Sanatatii, depresia are

consecinte mai serioase decat angina, artrita, astmul si diabetul.

Dupa ce s-au luat in considerare factori precum saracia si alte boli, cercetatorii
au descoperit ca depresia are cel mai mare efect in privinta inrautatirii sanatatii. De
asemenea, persoanele cu depresie care aveau si o alta boala cronica au avut cele mai
joase note in privinta sanatatii, dintre toate bolile comparate sau combinatiile de boli.

Dezamagirile, dificultatile financiare, schimbarile nedorite, relatiile conflictuale

sau pierderea cuiva drag afecteaza echilibrul psihic. Intensitatea dezechilibrului,
frecventa si gravitatea simptomelor reflecta felul in care se resimte impasul si
delimiteaza normalul de patologic. Situatii dificile foarte similare sunt depasite cu
multa usurinta de unii, in timp ce pe altii ii doboara.

Femeile sunt de doua ori mai vulnerabile la depresie decat barbatii. Estrogenii
sunt hormonii care influenteaza chimia creierului, responsabila de controlul
emotional, ceea ce explica si rata mai mare a depresiei in randul femeilor. Riscul
creste in perioadele de modificari hormonale din cursul menstruatiei si sarcinii.
Menopauza se asociaza frecvent cu depresia.

Multe femei au forme severe de sindrom premenstrual, denumit si tulburare

disforica premenstruala, cauzat de modificarile hormonale din perioada de ovulatie si
dinaintea menstruatiei. Furtuna hormonala afecteaza atat de tare creierul incat da
nastere realitatii launtrice tipic feminine. Intr-o permanenta schimbare si deseori
imprevizibila, femeia este victima fluctuatiilor hormonale care o caracterizeaza. Mai
predispuse la depresie sunt persoanele pesimiste, neincrezatoare ori foarte stresate.

De asemenea, bolile invalidante pot provoca tulburari depresive, dar neputinta

si deznadejdea ingreuneaza recuperarea. Cercetari recente au aratat ca schimbarile
fizice pot fi antrenate de schimbari mentale. De aceea, suportul psihologic ar trebui
sa fie parte integranta a tratamentului oricarei afectiuni fizice. Dintr-o perspectiva
mai profunda, putem intelege simptomatologia depresiei ca pe o agresivitate
indreptata impotriva propriei persoane. Exista un cerc vicios des intalnit la
persoanele depresive. Propria incapacitate de a functiona la parametri normali si

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 2

ingrijorarea provocata celor dragi alimenteaza sentimentele de inutilitate si de
vinovatie.

Indicatori ai predispozitiei depresive sunt diversele forme ale anxietatii de

pierdere. Teama de respingere resimtita ca o angoasa permanenta, dramatizarea
despartirilor, nevoia de protectie si fuga de singuratate reprezinta apanajul celor cu
tendinte depresive.

In cazul in care depresia se manifesta la mai multi membri ai aceleiasi familii,

este posibil ca o anumita vulnerabilitate biologica sa fie mostenita.

Depresia este o problema de sanatate care din punct de vedere al

mecanismului de actiune poate fi comparata cu diabetul zaharat. Pe un teren genetic
favorizant, actioneaza (la un moment dat pe parcursul vieti) anumiti factori de stres
si se declanseaza boala. Daca in cazul diabetului lipseste insulina, in depresie avem
de–a face cu un deficit de serotonina la nivel cerebral.

Manualul de Diagnostic şi Statistică include criteriile de depresie majoră şi

depresii minore, precum şi criterii pentru alte categorii de tulburări depresive.
Diagnosticul de depresie majoră necesită starea de spirit persistent scăzută sau
pierderea interesului în cele mai multe activităţi pentru cel puţin 2 săptămâni,
inclusiv unele dintre următoarele simptome la un total de cel puţin cinci simptome:
schimbarea greutăţii (creştere sau scădere), somn modificat (prea puţin sau prea
mult), lipsa de energie, concentrare slabă, agitaţie, scăderea stimei de sine, idei
suicidare sau lipsa planurilor.

Cel mai trist este faptul că depresia apare din ce în ce mai des la adolescenţi şi
copii, cei care nu ar trebui să îşi pună încă probleme existenţiale, iar sinuciderea este
doar una dintre consecinţele acestei stări.

Un aspect înspăimîntător al acestor probleme mereu crescande ale depresiei şi

neliniştii la copii îl reprezintă consecinţele. Studiile recente arată că tinerii care trec
prin depresii sau stări de anxietate riscă de trei sau patru ori mai mult decît
ceilalţi să se apuce de droguri sau să aibă probleme cu alcoolul pînă în 25 de ani,
sau cel puţin aşa susţine epidemiologul Kat-hleen Meridangas de la Facultatea de
Medicină Yale.

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 3

 Pe parcursul anumitor perioade ale vieţii, mulţi dintre noi sunt supuşi depresiei,
într-o măsură mai mare sau mai mică, ca urmare a stresurilor psihice sau fizice.
Suferim din cauza eşecurilor în relaţiile interumane şi în cariera profesională, suntem
tensionaţi din cauza problemelor noastre de sănătate sau din cauza îmbolnăvirii
părinţilor, soţilor sau copiilor.

Uneori sarcina emoţională a stresurilor tipice vieţii adulţilor devine

insuportabilă şi atunci cădem pradă deprimării. Acest tip de depresie, situaţională
sau reactivă, consecinţă directă a evenimentelor stresante din punct de vedere psihic,
îşi poate găsi rezolvarea în timp, cu răbdare şi înţelegere, dacă simptomele lui nu
sunt prea puternice sau nu durează o perioadă prea îndelungată.

Alte forme de depresie au cauze evidente. De exemplu, deviaţia hormonală de

care suferă în mod frecvent femeile în timpul menopauzei poate provoca deprimări
destul de profunde. Acest tip de depresie se combate uşor cu ajutorul hormonilor
feminini (estrogenii). Unele persoane suferă de depresie iarna, când lumina solară
este insuficientă. Pentru a atenua acest tip de depresie, numită dereglare emoţională
sezonieră, este nevoie să staţi mai mult timp afară, în aer liber, la soare, sau să faceţi
o cură, cu o lampă cu raze ale spectrului solar complet.

Unele stări de deprimare nu au cauze evidente; ele apar din senin şi uneori
persistă ani la rând. Pentru a combate acest fel de indispoziţie, numită depresie
endogenă sau melancolie, deseori este nevoie de o perioadă îndelungată de timp, de
răbdare şi de sprijin medical. Dacă vă simţiţi cuprins de o stare profundă de depresie,
indiferent de cauzele care au provocat-o, discutaţi cu un medic, care vă poate ajuta
să găsiţi o soluţie mai uşor şi mai repede decât aţi face-o de unul singur.

Complicatii Provocate de Depresie

Depresia si in general majoritatea afectiunilor psiho-morale au un impact
negativ asupra comportamentului, gandurilor si telurilor celor in cauza ceea ce
conduce la un randament scazut in sfera profesionala, la incapacitatea de a comunica
si a lega sau mentine prietenii etc.

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 4

 Efectele depresiei sunt devastatoare atat pentru persoana ce sufera de
depresie cat si pentru apropiatii ei, ea producand distorsiuni nu numai in viata
familiala si cea profesionala cat si in plan social.

Probleme la locul de munca

Depresia poate afecta capacitatea unei persoane de a face faţă unui loc de
muncă cu succes. Oamenii tind să fie mai lenţi şi mai puţin productivi atunci când
sunt deprimaţi. Concentrându-se pe locul de muncă şi pe îndeplinirea misiunilor,
acest fapt poate fi de asemenea afectat din cauza lipsei de concentrare.

Oboseală şi alte simptome fizice asociate cu depresia, cum ar fi: durerile de

cap şi probleme de stomac, care pot deveni destul de severe pentru a provoca o
persoană să părăsească frecvent locul de muncă înainte de termen sau apel.
Absenţele repetate de la locul de muncă poate duce la primirea unui avertisment sau
chiar la încetarea contractului de muncă

Alienarea sociala

Izolarea este un refugiu pentru persoanele tipic deprimate. Acestea pot ignora
apelurile telefonice de la prieteni sau declina orice ofertă de a petrece timpul
împreună, deoarece ei doresc doar să fie singuri. Prietenii sau familia se pot simţi
neglijaţi, ceea ce creează tensiuni. Relaţile intime pot suferi din aceste motive,
precum şi o scădere a libidoului.

O lipsă de creştere a dorinţei sexuale sau de performanţă poate deveni o sursă

majoră de stres între parteneri. Oamenii deprimaţi sunt adesea reticenţi în a le spune
prietenilor sau altor persoane despre starea lor, de teama de a nu fi respins. Ei se pot
simţi de asemenea, ca şi cum nimeni nu înţelege modul în care trăieşte această
senzaţie, care acţionează în continuare prin înstrăinarea faţă de ceilalţi.

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 5

Problemele de sănătate şi moartea

Depresia poate lua o turnură dăunătoare pentru cel în cauză, mai ales dacă
este lăsată netratată. Gândurile negative şi sentimentele de neajutorare conduc la
disperare, ceea ce poate provoca persoanelor fizice nevoia de aşi găsi refugiul în
medicamente cu alcool sau droguri.

Creşterea perioadei de somn poate fi utilizată ca o evadare din viaţă, sau din
cauza unei incapacitaţi de a te ridica din pat. În cazurile cele mai grave pot apărea
idei suicidare, ca rezultat al refuzului de a trăi.

“Healthy Place” raportează că 15 la sută din persoanele cu depresie majoră mor prin
suicid.

Depresia si viata sexuala

Chimicalele, aflate in creier, numite neurotransmitatori, ajuta la comunicarea

dintre celulele creierului cu scopul de a stimula circulatia sanguina spre organele
sexuale.

La o persoana care sufera de depresie, aceste chimicale sunt in dezechilibru.

Ca rezultat, dorinta sexuala scade sau dispare. In concluzie, nivelul scazut de
neurotransmitatori duce la scaderea placerii sexuale.

Incordarea pe care depresia o aduce intr-o relatie poate interveni in viata

sexuala a cuplului. Multe persoane cu depresii au experimentat probleme sexuale.
Gravitatea acestor probleme depinde de severitatea depresiei si de prezenta si
severitatea altor probleme medicale.

Depresia poate duce la sinucidere.

Semnificativ pare a fi faptul că rata sinuciderilor la copiii şi adolescenţii

americani a crescut de patru ori între 1950 şi 1995. Aproape două treimi dintre cei

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 6

deprimaţi au avut cel puţin o altă problemă mintală anterior, de obicei o formă de
anxietate.

Aproape toţi copiii cu depresii sînt dominaţi de stări anxioase. Studiile arată că aceşti
copii consideră lumea în care trăim mai înspăimîntătoare decît ni se părea nouă cînd
aveam vîrsta lor.

Depresia apare în egală măsură în familiile bogate sau sărace. Copiii proveniţi
din toate mediile manifestă simptome de depresii grave într-o măsură mult mai mare
decît alte generaţii din istoria modernă.

Depresia duce la apariţia bolilor de inimǎ1

Depresia conduce la atac de inimǎ, deoarece din cauza depresiei persoana pur
si simplu uitǎ sa mǎnance regulat si sǎnatos si sǎ facǎ miscare/exercitii in schimb
aceste persoane fumeazǎ foarte mult, iar riscul de infarct crește odata cu numarul de
tigari fumate in fiecare zi.

Depresia este o afectiune extrem de parsiva, care se instaleaza fara ca

persoana sa isi dea seama.

"In prezent, oamenii nu mai prezinta interes sau placere pentru anumite lucruri, parca
nu mai pun mare pret pe viata, iar din aceasta cauza oamenii sunt depresivi si lipsiti
de speranta", este de parere psihologul Lavinia Condrea.

Inima este organul afectivitatii

"Atunci cand suferim sau suntem tristi, nu intamplator obisnuim sa spunem "ma
doare inima". Cand aceata tristete este dusa in noi pe termen lung, sau cand starile
noastre fluctueaza, fiind cand bune, cand rele, ele pot influenta inima ca organ, in
ceea ce numim o tulburare psihosomatica, cand starea noastra psihica isi pune
amprenta asupra corpului nostru. Si asta pot aparea probleme cu tensiunea arteriala,
probleme cu pulsul. Cu cat organismul este mai subred, cu atat mai expus este la
aparitia unei boli", afirma psihoterapeutul Lena Rusti.
1
http://www.eva.ro/sanatate/cardiologie/depresia-duce-la-aparitia-bolilor-de-inima-articol-23115.html

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 7

 La fel cum psihicul nostru influenteaza fizicul, acest lucru se intampla si invers.
O persoana care are inima afectata, va fi mai vulnerabila si mai predispusa la
depresie, ceea ce numim o boala somatopsihica (afectiunea unui organ influenteaza
starea noastra psihica).

O persoana nervoasa, agitata, nesigura isi suprasolicita inima ca organ si apare

un infarct. "Boala somatica o impiedica sa se mai manifeste in singurul mod in care
stia sa o faca (care era unul gresit si lipsit de respect si fata de el, si fata de mediu) si
atunci cade in depresie, pentru ca are sentimentul ca nu mai stie sa traiasca sau ca
nu mai are sens sa o faca. Si atunci ne intrebam, sursa problemei este modul in care
isi exprima el emotiile de la bun inceput, sau infarctul? In orice caz, odata ajuns in
aceasta situatie, sau cat mai devreme inainte ca ea sa apara, e important sa inveti nu
doar sa ai grija de organul tau fizic, ci si de emotiile tale" ( Psihoterapeut Lena
Rusti).

Depresia post-partum2
Sarcina si nasterea reprezinta o adevarata furtuna in viata femeii. Practic, in
noua luni, intregul corp al femeii trece prin numeroase transformari ce isi pun
amprenta atat pe fizicul cat si pe psihicul acesteia.

Practic, aceasta forma de depresie poate fi generata de un numar relativ mare

de factori externi. In primul rand intervine varsta, apoi relatiile pe care femeia le are
cu membrii familiei, dificultatile materiale cu care se confrunta, eventualele traume
din copilarie sau chiar decesul unor copii nascuti anterior.

Din punct de vedere psihic, probabil ca nasterea este cea mai

"cutremuratoare" experienta deoarece in numai cateva ore femeia trece de la starea
de gravida la cea de proaspata mama. Pentru ea se creeaza un gol psihic, dispare
acea plenitudine care o caracteriza pana atunci. In plus, copilul nou nascut nu este
totdeauna ceea ce si-a imaginat mama sa. De aceea apare un nou soc pentru ea,
femeia fiind obligata sa renunte la imaginea idealizata a pruncului ei si sa accepte
realitatea.

2
http://www.sarcina-nasterea.ro/despre-nastere/depresia-post-partum.html

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 8

Efectele depresiei post-partum asupra copiilor3
Nu doar nou-născutul se confruntă cu o lume nouă, ci şi părinţii acestuia, a
căror viaţă se schimbă profund odată cu apariţia micuţului. Noii părinţi trec printr-
una din cele mai mari schimbări din viaţa lor: tranziţia la rolul de părinte. Bucuria
venirii pe lume a bebeluşului este însoţită în mod natural şi de o mare anxietate, care
poate fi benefică, ajutând părintele să se mobilizeze şi să se confrunte cu noua sa
responsabilitate, sau poate duce la depresie atunci când devine copleşitoare. Părinţii
au nevoie în această perioadă de tot atâta grijă din partea altora, ca şi copilul lor.

Deseori starea de depresie a părinţilor (pentru că nu doar mama poate să

sufere de depresie, ci şi tatăl) îi face pe aceştia indisponibili la solicitările bebeluşului.
Ei devin incapabili de a răspunde la cele mai importante şi evidente nevoi ale
copilului, precum nevoia de hrană, de exemplu. Copilul se simte foarte neajutorat în
aceste situaţii şi poate să reacţioneze în două moduri: fie prin încetarea exprimării
nevoilor sale la care părinţii nu răspund, fie prin manifestarea exagerată a acestora,
devenind deosebit de insistent în solicitarea atenţiei părinţilor.

Depresia mamei poate afecta dezvoltarea limbajului copilului, şi chiar

dezvoltarea creierului acestuia, deoarece starea de indisponibilitate o face să îi
acorde mai puţină atenţie, să se joace şi să vorbească mai puţin cu el. Specialiştii au
demonstrat chiar că, dacă mama suferă de depresie copilul poate să aibă ulterior
dificultăţi de învăţare sau probleme comportamentale.

Modul în care această stare de depresie afectează comportamentul matern

este destul de diferit, fiecare trăind experienţa în individualitatea ei. Au fost
observate însă două stiluri dominante de interacţiune asociate depresiei postnatale,
şi anume stilul matern detaşat sau retras şi stilul intruziv.

Mamele detaşate sau retrase se caracterizează printr-o atitudine nestimulantă

şi neimplicată, au mai puţine reacţii pozitive faţă de copilul lor şi îi învaţă mult mai
puţine lucruri. Acestea nu răspund nevoilor copilului lor, ceea ce duce la apariţia
sentimentului de nesiguranţă.

Aşa cum arată studiile longitudinale, această nesiguranţă a copilului duce la

creşterea stresului şi a frecvenţei comportamentelor de evitare. Astfel el va deveni

3
http://www.nou-nascuti.ro/psihologie/postpartum/efectele-depresiei-post-partum-asupra-copiilor.html

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 9

foarte închis şi nu va mai interacţiona nici cu mama şi nici cu ceilalţi din jurul său,
manifestând acelaşi pattern de răspuns diminuat.

Intervalul de vârstă 2-6 luni este o periadă critică deoarece copilul îşi dezvoltă
abilităţile cognitive şi sociale.

Este importantă acum calitatea interacţiunii lui cu mama, deoarece aceasta

creează premizele pentru relaţiile sociale ale copilului pe termen lung. Lipsa
interacţiunii, datorată comportamentului insensibil, lipsit de căldură emoţională al
mamei, poate duce la dificultăţi de comunicare între ea şi copil.

Bebeluşii reacţionează în oglindă la depresia mamei lor. Încep să zâmbească

mai puţin, plâng mai mult, sunt mai retraşi şi apatici, nu interacţionează cu mediul, se
joacă puţin. Ei încep să manifeste aceste reacţii şi în comportamentul cu alţii, riscând
să dezvolte un stil perturbat de relaţionare socială.

Copiii mamelor care manifestă aceste stiluri de interacţiune, indiferent că sunt

retrase sau intruzive, manifestă semne evidente de dezechilibru, dezvoltând în timp
mai multe comportamente evitante şi un nivel mai mare de stres.

Cu cât depresia mamei este mai de lungă durată, cu atât este mai semnificativ
şi impactul pe care îl are asupra copilului. Însă chiar şi când starea mamei durează
doar câteva luni, pot să apară consecinţe pe termen lung în anumite aspecte ale
dezvoltării copilului, mai ales la nivel socio-emoţional. Aceste efecte sunt mai
probabile la băieţi decât la fete, deoarece băieţii sunt mai vulnerabili în primii ani de
viaţă la stresori fizici şi emoţionali decât fetele.

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca mai mult de jumatate dintre femeile care

au suferit o depresie postpartum au fost de asemenea depresive inainte de a ramane
insarcinate sau in timpul sarcinii.

Aceste rezultate arata faptul ca trebuie acordata mai multa atentie depresiei
de dinaintea sarcinii, a declarat Dr. Evelyn Whitlock, cercetator de la Centrul de
Cercetare pentru Sanatate Kaiser Permanente. Medicii si publicul tind sa se
concentreze mai mult asupra depresiei postpartum din cauza distantei mari dintre
asteptarile viitoarelor mame si realitatea depresiei.

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 10

 Consecintele depresiei postpartum, care afecteaza 400.000 de femei din
Statele Unite, pot fi devastatoare. Acestea pot inhiba capacitatea unei femei de a se
lega de copilul sau, de a relationa cu tatal copilului si de a-si realiza activitatile zilnice.

Efectele depresiei postpartum asupra copiilor în diferitele stadii de dezvoltare:

0-1 ani 1-3 ani 3 ani

- sunt mai puţin activi
- nervozitate
- răspund mai puţin la
interacţiunea cu alţii
- încep să meargă mai
târziu
- manifestă mai puţine
expresii faciale
- puls crescut
- vocalizează mai rar
- dificultăţi în a
interacţiona social şi cu
obiectele
- greutate mai mică
- predispoziţie la tulburări
emoţionale
- manifestă probleme de
comportament
- întârzieri în dezvoltarea nervoasă
- deficienţe de atenţie
- relaţii dificile cu alţi copii
- probleme de autocontrol
- dezvoltă simptome care imită
comportamentul depresiv al mamei
- cooperare redusă
- agresivitate crescută
- activitatea cerebrală sugerează
depresie cronică
- capacitate redusă de înţelegere
verbală
- expresivitate redusă a limbajului
- probleme de comportament
- performanţe slabe la activităţile
necesare pregătirii pentru şcoală

Depresia duce la obezitate

Majoritatea oamenilor mǎnâncǎ atunci când sunt depresivi. Este posibil ca ei
sǎ nu realizeze ca mâncarea insǎsi poate constitui cauza chimicǎ a depresiei. Cand
cineva este deprimat, nivelul energiei si al actiunii scade.

Entuziasmul pentru majoritatea lucrurilor, inclusiv mese, este pierdut. In

consecinta, obiceiurile sanatoase de hranire pot suferi. Astfel, creșterea sau
pierderea nedoritǎ in greutate, asimilarea unor vitamine si minerale inadecvate si
excesul de alcool sunt adesea asociate cu depresia. De fapt, este un proces ce se
desfasoara in ambele sensuri: pe de-o parte, depresia cauzeaza variatii ale greutatii,

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 11

pe de alta parte obezitatea sau anorexia pot fi responsabile pentru cauzarea
depresiei.

Fiecare persoana se confrunta cu o depresie usoara, din când in când. Aceasta

nu are caracter patologic - face parte din aspectele vietii insǎși. Dar, daca
manifestarea acesteia nu dispare dupa cateva saptamani, poate fi diagnosticatǎ ca
fiind depresie clinicǎ. Tratarea acesteia presupune fie manipularea nivelurilor
hormonilor creierului care produc satisfactie si placere sau reducerea stresului. In
acest caz, daca dieta pacientului este constituita din mancare nesanatoasǎ de tip
"fast food", este posibil sǎ se confrunte cu o batalie deja pierduta de vreme ce
aceasta hrana nesanatoasa poate avea o influenta majora asupra acestor hormoni
dupa cum vom vedea.

Influenţa dietei
Mâncarea influenţeazǎ în mare masurǎ comportamentul creierului. O dietǎ
saracǎ, excesivǎ în mancare de tip "fast food" este o cauzǎ a depresiei. Ceea ce
mancǎm controleazǎ nivelurile chimice ale creierului, adicǎ ai neurotransmitatorilor,
care regleazǎ comportamentul și se aflǎ în strânsǎ legaturǎ cu starea noastra de spirit.

Neurotransmitatorii cei mai cunoscuti, asociati cu dispoziţia sunt serotonina,

dopamina și noradrenalina. Atunci cand creierul produce serotonina, tensiunea este
micșoratǎ. Atunci când însǎ produce dopamina sau noradrenalina ne aflǎm în stare
de alertǎ, având tendinţa de a gândi și acţiona mult mai rapid. Consumând fructe si
legume (carbohidrati) și alimente bogate in proteine precum curcan, ton sau pui
crește nivelul aminoacidului tritofan in creier, ce are ca și consecinţǎ creșterea si
producţia serotoninei cu un efect calmant. Mâncǎrurile bogate in proteine, pe de altǎ
parte, incurajeazǎ producerea dopaminei si noradrenalinei, care cresc starea de
alertǎ si puterea de concentrare.

Dopamina. Se pare ca alimentându-ne cu mâncare nesanatoasǎ de tip "junk food"

reduce abilitatea naturalǎ a corpului de a simti plǎcerea interferand cu receptorii
dopaminei. Cercetatorii de la Laboratorul National Brookhaven au descoperit ca
adultii obezi aveau mai putini receptori ai dopaminei decât indivizii sanatosi. În
consecintǎ, acesti indivizi sunt capabili a simti plǎcere când mǎnancǎ, însa acest lucru

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 12

nu este valabil atunci cand au parte de alte surse de plǎcere, ceea ce conduce la
diferite forme ale depresiei si cresterea obezitatii.

Noradrenalina este un hormon care ajutǎ in cazul stresului. Mecanismul prin care
mâncarea de tip "fast food" interfereazǎ cu noradrenalina nu este bine cunoscut inca.
Interferenta poate fi similara cu denaturarea receptorilor dopaminei. Oricare ar fi
mecanismul insa, acesta este complicat de aportul crescut de sare din mancare.

Serotonina. Un studiu realizat la Institutul National al Sanatatii din Marea Britanie a

evidenţiat faptul ca uleiul provenit de la mancarea fast food determina distrugeri
severe la nivelul serotoninei producand depresie, furie, violenţǎ si comportamente
suicidale. Aceste probleme pot fi transmise de la mama la fǎtul sǎu, indicandu-se
inceperea unei diete din momentul identificarii sarcinii. Așadar, atunci cand copiii si
tinerii mǎnâncǎ de la fast food, creierul poate fi afectat pe termen lung. Facand chiar
o paralela intre creșterea ratei criminalitatii si creșterea procentajului de ulei
nesanatos folosit in dietele a 38 de tari industrializate s-au identificat corelatii
perfecte. Atunci cand consumǎm alimente bogate in carbohidrati (pâine, cereale
integrale, paste) si vitamina D creste nivelul serotoninei in creier ceea ce induce un
efect de calmare cu mai putina anxietate.

Pânǎ la ora actuala nu s-a realizat nici un studiu care sa indice un program de hranire
care sa amelioreze simptoamele depresiei clinice. Totusi se recomandǎ a se consuma
diete de tip mediteranean ce includ carne de peste, pui, legume de sezon si mai putin
cele importate sau conservate, produse lactate, foarte putina carne rosie, oua, vin si
bere. Desi aceste diete au un aport destul de ridicat de grasimi, consumatorii se
confruntǎ cu un risc mai scazut de boli coronariene deoarece meniurile au grasimi
sanatoase precum uleiul de masline. Dieta asezoneazǎ peștele gras precum sardinele
bogat in uleiurile Omega 3 care scade nivelul colesterolului din sange, scade glicemia,
fiind antioxidant, imunoactivator, prevenind producerea calculilor biliari.

Așadar, cercetǎtorii sunt de parere ca este o conexiune între obezitate si depresie

care poate rezulta din schimbarile fiziologice ce au loc in cadrul sistemului imunitar si
a hormonilor. Pentru a simplifica lucrurile atat pentru sanatate cat si pentru buget se
recomanda a va limita mesele la o "regula de aur": o proteina, o leguma si o
componenta grasa sanatoasa. Acestea acopera elementele de baza ale unei mese de
baza oferind in acelasi timp si dispozitia necesara pentru a face lucruri interesante.

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 13

Obezii, predispuşi la depresie
Un studiu publicat de dr. Gregory E. Simon în revista "Archives of General Psychiatry"
arată că persoanele obeze prezintă un risc cu 20% mai mare de a suferi de depresie
decât persoanele cu o greutate normală. Pentru persoanele obeze care au absolvit o
facultate, riscul adiţional de a deveni depresive este cu 44% mai mare. Acest studiu a
analizat peste 9.000 de persoane, studiate între 2001-2003. Studiul a adus
argumente atât legate de faptul că depresia este cauzată de obezitate, cât şi că
depresia ar putea cauza obezitate. Spre exemplu, apetitul crescut şi creşterea în
greutate sunt simptome comune ale depresiei. În plus, este mult mai puţin probabil
ca persoanele care suferă de depresie să facă exerciţii fizice sau să mănânce mai
puţin. În final, anumite medicamente antidepresive pot duce la creşterea greutăţii.

Alcoolul si depresia

Consumul de bauturi alcoolice prevaleazǎ în mediile sociale defavorizate în ţǎrile în

care se acceptǎ consumul de alcool fǎrǎ restricţii , la profesii sau meserii în care
consumul de alcool este facilitat.
În ceea ce privește prevalent pe sexe, bǎrbaţii sunt cei ce consumǎ în cantitati mari
bǎuturi alcoolice, deși se observǎ o creștere a consumului si la femei.

Factori favorizanti ai consumului de bauturi alcoolice

- tulburari depresive, anxioase
- familile dezorganizate,
- parinti alcoolici,
- stare materiala precarǎ,
- singurǎtate,
- lipsa unei familii , a educaţiei.

Alcoolodependenţa asociatã cu o tulburare depresivã comportã un mare risc

autolitic, ceea ce argumenteazã necesitatea depistãrii si tratãrii active a alcoolicilor
deprimati (si a depresivilor alcoolici). Suominen et al. (1997) au studiat prevalenta
tulburãrilor psihice la 114 pacienti spitalizati pentru repetate tentative de suicid.

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 14

Prezenta unor tulburãri psihice a fost observatã la 98% din cazuri, în cadrul cãrora
depresia a fost mai frecventã la femei (85%) decât la bãrbati (64%), în timp ce
alcoolodependenta era mai frecventã la bãrbati (64%) decât la femei (21%).

Inskip et al. (1998), pe baza studierii a 37 lucrãri axate pe mortalitate la

depresivi si a 27 lucrãri la alcoolici, au estimat cã riscul de mortalitate prin suicid este
de 7% la alcoolodependenti si de 6% la depresivi. Dupã Rossow si Amundsen (1995),
în cazul alcoolismului cronic riscul relativ de suicid este de 6,9%, risc care este de
12,8% la alcoolicii peste 40 ani si de 4,5% înaintea vârstei de 40 de ani. Ei sustin cã
riscul pe toatã viata este de 0,63% la persoanele non-alcoolice si de 4,76% pentru
alcoolici. Într-o altã lucrare, Rossow et al. (1999) aratã cã la recrutii norvegieni,
abuzul de alcool expune mai mult la parasuicid (27%) decât la suicid 4,7%.

Aparitia si persistenta unei stãri depresive în cadrul alcoolismului, trebuie

dihotomizatã în: primarã sau secundarã. Aceastã diferentiere se poate realiza prin
urmãtoarele elemente:

• depresia primarã se caracterizeazã prin faptul cã nu se amelioreazã doar

prin sevrajul de alcool;
• depresia secundarã se caracterizeazã printr-un sevraj incomplet
(acompaniat, fãrã stirea medicului de un consum de alcool moderat sau
realcoolizare episodicã), care nu a permis o ameliorare sensibilã
secundarã alcoolismului.

Depresiile primare sunt mult mai rare comparativ cu cele secundare induse de
alcool. Cu toate cã numerosi alcoolici încearcã sã justifice consumul abuziv de alcool
prin sentimente de tristete, plictisealã, anxietate, descurajare si altele, studiile
specifice nu gãsesc decât rareori conduite alcoolice secundare provocate de o stare
depresivã. Wilsnack si Wilsnack (1995) si Mourad si Lezoxeux (1997) aratã cã la femei,
legãturile dintre depresie si alcoolism sunt mai strânse pentru cã:

• alcoolismul mãreste riscul de depresie si ca atare prevalenta depresiilor

la femeile alcoolice este de trei ori mai ridicatã;
• depresiile primare, complicate cu alcoolism sunt mai frecvente la femei
decât la bãrbati. Dupã Helzer et al. (1997), alcoolismul precede depresia

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 15

 în 78% din cazuri la bãrbati, în timp ce la femei depresia precede
alcoolismul în 66% din cazuri.4

Depresia si osteoporoza

Depresia creste semnificativ riscul de pierdere a densitǎţii osoase, ceea ce

duce în timp la osteoporozǎ. Evaluarea periodicǎ a densitǎţii osoase si administrarea
unui tratament profilactic, cu vitamina D sunt o necesitate.

Depresia si diabetul zaharat

Diabetul poate aparea la persoanele care sufera de depresie. Studiile au arǎtat

cǎ nivelul crescut de cortizol, hormon de stres care se gǎseste în cantitǎti mai mari în
organismul persoanelor depresive, scade sensibilitatea organsimului la insulinǎ.
Astfel, persoanele afectate de depresie pot înregistra creșteri in greutate și, în timp,
sunt expuse riscului de diabet zaharat.

Depresia actioneaza ca o o otrava pentru celula nervoasa

Depresia poate conduce la deteriorare psihică gravă până la demenţă. Având

în vedere că modificările chimiei noastre sangvine variază nu numai după tipul de
alimentaţie, ci şi după stările noastre psihice, se simte nevoia zilnică de procurare a
unui sentiment de bucurie ca garant al sănătăţii şi evitarea tuturor emoţiilor negative.
Pur şi simplu, când suntem trişti şi stresaţi, ştiind că ne face rău, să ne comutăm
psihic pe o stare opusă, fie chiar şi uzând de amintirea unor momente plăcute din
viaţa noastră. Sunt citate cazuri în literatura medicală de vindecări spontane, fără
medicaţie, a cancerului numai recurgându-se la o stare psihică de bună dispoziţie.

Este indubitabil că cei care îşi pun speranţa şi în ajutorul divin au mult mai mari
şanse decât cei deprimaţi, fără speranţe, fără o motivare spirituală.

4
http://alexandra-ababi.blogspot.com/2011/02/exista-oameni-care-sa-nu-poata-deveni.html

Invinge Depresia – Complicatii provocate de depresie 16