Stuart Wilson Joanna Prentis

for You
aceste rânduri, veti face o incursiune în timp veti aduce de atât
descoperi cunoa$ere esenianä tainele pe care lisus le-a de
împärtä§it lor. Veåcûriî$ilaså

urit cu adevärat lisus pe cruce?

a fost Maria Magdalena care era adevärata ei
legäturä cu

si bogate informa!ii despre tainicele §coli ale

misterului

intre marile tragedii ale culturii occidentaleeste

uitafeáf§véhláf' legarea rädäcinilor eseniene ale fiese
crestinismu1uLIñ aceaStåcaft&5£J rcetate prin prisma
6
regresiei întrno Viatä trecuta$untem Cli t scina!i de
noile informatii apårute, inçiusiû de druizi, de existenta
veti ajuta så Heaiizånþînøvuit
unui grup central cu Ordinul Melchisedec,
)astra este': Joanna .þrentzSyÆð/foeOr
754, Huntsýitle, AR 72740, tÎSÃ e.ñtair
cä cel mairemarcabifáfapeeste

ISBN 978-§7å-i70f-ž4-ð

Illi III IIl IIIIll IIIIIIlIIIIII

For You
rt Wilson Joanna Prentis
 eri

LumlE11 i este gretès&deScrîLð z est, entru cd era tiñul fõåri¿ùßttbtíL ot spune

decât cd åcest .Íucñ1 semåna u enigmele nedezväluite; cd este ceva
idoma unei flori ce se deschide sau nui stråvechi dans sacru.
Stuart Wilson Joanna Frentis

179 V
Cartea de fatä aduce foarte multe 1Cäri despre ceea
ce s-a intâmplat în pul vietii lui lisus si despre relatia
Esenienii
lui ceilalÿi apostoli, oameni obisnuiti, dar ai ales cu
Maria Magdalena. Iatä un agment:

'"Joanncv Legätura lui lisus cu aria Magdaïena fest

foarte opiåtå, mult .Žnaî profundö decat alti uceniCP
Copiii Luminii
Daniel; f este adèvåraîJMarW (agdaÏena întetesese
Lmpäråfia Cerultå iult mnð bine cenicö Chiaf
 Copyright © 2005 by Stuart Wilson and Joanna Prentis,Stuart Wilson Joanna Prentis
Titlul în limba englezä
The Essenes Children of the Light

Copyright © 2010 EDITURA FOR YOU

Esenienii
Tehnoredactare: Felicia Drägu$n

Copiii Luminii
Toate drepturile asupra versiunii în limba românä aparçin Editurii For You.
Reproducerea integralä sau partialä, sub orice formä, a textului din aceastä carte
este posibilä numai cu acordul prealabil al Editurii For You.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României
VILSON, STUART
Esenienii : Copiii Luminii / Stuart Wilson, Joana Prentis -
Bucure$i For You, 2010Traducere
1 Prentis, Joanna
ISBN 978973-1701-24-0Beatrice-Virginia Tuhari
1591.961

Tel./fax. 021/6656223; ; 0311001455, 0724212695,

0724212690 e-mail foryou@editura-foryou.ro;
monica.visan@editura-foryou.ro;

site: http://www.editura-foryou.ro, www.copiii-

indigo.ro
Printed in Romania ISBN 978973-1701-24-0EDITURA FOR YOU
 MULTUMIRI
orim sä le adresäm un mare „MULTUMESC!" tuturor
celor care au fäcut parte din grupurile Centrului Starlight în special,
celor ale cäror regresii în timp au alcätuit baza acestei cälli. Fiind
mai mult a voasträ decât a noasträ, cartea de fa!ä a condus la
reînnoirea mai multor prietenii, iar faptul cä noi am fäcut parte din
acest proces este un mare privilegiu. Ne gândim cu pärere de räu la
buna noasträ prietenä, Martha, unul dintre cei §apte subiecti ai
regresiilor, care a plecat dintre noi, înainte ca aceste rânduri sä
aparä.
Martha, toate gândurile noastre se îndreaptä acum spre tine.
Ne lipse$i tuturor!
Iatä ce scrie Joanna: vrea sä-i multumesc fiicei mele,
Tatanya, pentru sprijinul oferit bineînteles, întregii mele familii; mä
gândesc la Larissa, Katinka si Chris, care au avut atât de multä
räbdare cu mine, în tot rästimpul în care am lucrat, împreunä cu
Stuart, la acest material. Vä multumesc tuturor. Adresez multumiri
speciale lui Dob res Cannon, pentru tot sprijinul acordat. Îi suntem
recunoscätori, mai ales pentru sfaturile referitoare la extinderea
manuscrisului pentru ajutorul dat în identificarea zonelor ce
trebuiau cercetate mai amänuntit. Reîntorcându-ne în timp, prin
procesul de regresie, am obünut multe informatii noi interesante."
Adresäm toate multumirile noastre si Annei Mac Ewen,
pre§edinta Organizatiei Eseniene Internationale, pentru sursele
oferite pentru cä a citit si corectat manuscrisul. De asemenea,
recuno$in!a noasträ se îndreaptä si spre Anna Sylvie Moss, pentru
sprijinul Oferit în special, pentru încurajärile primite cu prilejul
întrunirii membrilor acestei organizatii, în iulie 2001. Atunci am
decis cä merita sä facem un ultim efort sä citim materialul lui
Melchisedec.
5
 / Joanna Prentis
Stuart Wilson (Londra 1997), reproduse cu permisiunea Penguin Books Ltd., 1962,

Îi multumim lui Maggi Fielder pentru sursele recomandate, 1965, 1968, 1975, 1987, 1995, 1997
pentru citirea manuscrisului pentru observatiile sale competente.
De asemenea, multumirile noastre se îndreaptä cätre Anna Citatele din Biblie
Ross, Dechen Powell si Felicity Bartlett pentru propuneri, dar cätre Le adresäm toate multumirile noastre si lui Ashian Belsey, pen
Martin Hoyoak, care ne-a permis sä citim cartea scrisä de Gaura tru cä ne-a permis sä citäm din cartea sa „Dincolo defricä: învãtã-
Devi
turile mae§trilor înãltati la cer", publicatä de Excalibur Editions din
cätre Jackie Dixon, pentru cä ne-a citit corectat manuscrisul. München, precum Annei Hughes Annei MacEwen, pentru permisi-
Le suntem recunoscätori tuturor celor care ne-au permis sä
folosim citate din lucrärile lor, precum:
„Efectul Isaia: Descifrarea $iin!ei pierdute a rugäciunii si profetiei",
Gregg Braden, (Editura FOR YOU în 1b românä)

„Opera poeticä a lui Robert Browning", editatä de Ian Jack Margaret Smith,
republicatä cu permisiunea Oxford University Press, 1983 INTRODUCERE
„lisus esenienii", Dolores Cannon, republicatä cu permisiunea Ozark
de Joanna Prentis
Mountain Publishing, Inc., 2000
Focul transformärii: viata mea împreunä cu Babaji", Gaura Devi,
u sunt vindecätor, consilier terapeut în vieti anterioare.
republicatä cu permisiunea Nymet Press, 2001
Oamenii vin la mine din mai multe motive: sä-§i
„Tablele de smarald ale altantului Thot", traducere de M. Doreal,
aminteascä vechi talente, sä-§i înteleagä mai bine relatiile cu
republicatä cu permisiunea Source Books
semenii, sä-si depä§eascä fricile $ fobiile (multe dintre ele fiind
„Maria Magdalena, zeita ascunsä a crestinätätii", Lynn Picknett,
republicatä cu permisiunea Constable & Robinson Ltd, 2003 determinate de reminiscente din vietile anterioare), sau sä-§i
rezolve unele probleme de sänä-
„Vraja pierdutä a cre§tinätätii: legäturile dintre celti si esenieni",
Michael Poynder, republicatä cu permisiunea Green Magic, 2000
tate (deseori, reträindu-se o secventä dintr-o viatä anterioarä, se
Chemare la o mare cruciadä", Sir George Trevelyan, republicatä cu poate îndepärta suferinta). Toate amintirile din vietile anterioare
permisiunea Findhorn Press, 1986 sunt stocate în corpul emotional în memoria celularä. Prin
Prefata lui Sir George Edwards la cartea „Noii esenieni", scrisä de eliminarea lor,
Sophie Edwards, republicatä cu permisiunea autoarei, 1983
„Manuscrisele de la Marea Moartä, în limba englezä", Gezy Vermes
 / Joanna Prentis
energia blocatä se poate elibera, iar persoana respectivä se simte
u»žrata mult mai limpede la minte.
Viata e un continuu proces de învätare, iar noi repetäm aceleasi
experience, pânä când ne învätäm lectiile. Este excelent sä înveti
istoria dintr-o sursä originalä, cäci ea a fost atât de mult deformatä
prin scurgerea timpului, încât lectia din manual nu ne mai
folose$e la nimic!
Sincer vorbind, cei mai multi dintre clientii mei au vieti
anterioare obi§nuite, dar, pentru ei, ele au o mare importantä.
Foarte rar mi se întâmplä sä întâlnesc o persoanä care, în altä
viatä, a fost cineva
cunoscut, ori a ocupat un loc important. Existä unele cazuri în
care persoana inträ într-o stare hipnoticä profundä, iar când îssi
revine, nu-si mai reaminte$e absolut nimic. Mult mai comunä este
însä o stare de
constiintä putin modificatä
În acest caz, personalitatea prezentä stä deoparte, iar omul
devine, temporar, cel care a fost cândva vorbe$e exact ca cum ar
unea de a cita din cäftile lor.
6
träi acea viatä. In mod obi§nuit, în procesul de regresie, omul este
Stuart Wilson
doar pe jumätate con$ient rareori poate aminti exact ce-a spus fapt
pentru care, întotdeauna înregistrez cand am început sä
mä ocup de acest lucru, nu credeam deloc în reîncarnare. Educatia
mea a fost una traditionalä, dar, mergând în vestul Ausüaliei,
orizontul a început sä mi se lärgeascä mi-am însu$t o nouä viñune.
Acum sunt pe deplin convinsä de autenticitatea reîncarnärii simt cä
fiecare dinffe noi ar trebui sa înteleagä cä, într-adevär, omul
träie$e mai multe vieti. Niciodatä nu mä a$ept ca cineva sä creadä
Esenienii - Copiii Luminii
în reîncarnare, dacä nu a avut vreo experientä legatä de o viatä din
trecuto
Multi oameni au astfel de träiri - ele fac parte din viata lor
ob$nuitä. Vä reamintiti sentimentul avut în clipa în care
recunoa§teçi un anume 10c, pe care sim!iti cä îl §titi foarte bine,
de§i va aflati acolo pentru prima datä? Sau atunci cand vä întâlniti,
pentru prima oarä, cu cineva si simþti cä-l cunoaste!i parcä de
când e lumea? Sau cand vä vin în minte imagini foarte vii, dintr-un
alt timp, la fel ca într-un vis? De cand sunt terapeut în vieti
anterioare, am învätat cä existä unele vieti frecute, importante doar
pentru persoana în cauzä - dar si altele, care par sä se extindä sä fie
în legäturä cu experientele altora.
Exact acest lucru s-a întâmplat aici - astfel s-a näscut o
poveste cu adevärat uimitoare.
Când am început sä cercetez, împreunä cu Stuart, una dintre
vietile sale träite ca esenian, nici nu visam cä vom scoate la ivealä
o astfel de bogätie de informatii, care sä implice atât de multi
prieteni, sä ne aducä altii noi sä fie atât de importante pentru zilele
7
noastre.
Toate acestea m-au fäcut sä în!eleg cä acelea$ grupuri tind
sä se reîncarneze împreunä, timp de mai multe vieti; pentru mine a
fost o mare bucurie sä-i väd pe ace$i vechi prieteni cum se
întâlnesc se recunosc unii pe altii.
De exemplu, Luca era foarte emotionat cand amintea de
Daniel Benezra. El nu pästra însä acelea$ amintiri dragi despre
losif. Mai mare ca vârstä, losif fusese responsabil cu disciplinarea
neastâmpäratului tânär Luca, care chiar ne arätase cum obiyluia
mentorul säu
8
 / Joanna Prentis
9
Stuart Wilson
sä gesticuleze, atunci cand îl certa. Acest gest ne-a distrat mult - pe
mine pe Stuart - iar Rowena îl copiazä astäzi întocmai!
Nicio persoanä din cele implicate în regresie nu a väzut
Am înteles cä centrul misiunii Sale era lubirea - iubirea
transcrierea §edintelor, înainte sä-§i reträiascä propria viaçä în neconditionatä - 'dici trebuie sä ne reîntoarcem.
preajma lui lisus. Nici chiar Stuart nu a citit cartea ,Jisus fi Speräm cä aceastä carte va în voi sentimentul cä sunteti
esenienii", scrisä de Dolores Cannon, înainte ca întregul proces de împreunä cu lisus, cä sunteti iubiti absolut neconditionat, într-un
regresie sä se fi încheiat. Am fäcut acest lucru, pentru a fi sigurä cä mod greu de descris în cuvinte. Dar acest sentiment si energia
nimeni nu va fi influentat, în vreun fel, de ceea ce ar fi aflat înainte. iubirii neconditionate - aceastä stare de binecuvântare de a fi în
Acest proces de regresie a fost unul cu totul deosebit, întrucât cea prezenta Sa - sunt cele care au fäcut din acest proiect, ceva atât de
mai mare parte a povestirii lui Daniel a fost confirmatä si de celelalte uluitor pentru toti participantii. S-au reînnodat prietenii s-a näscut o
relatäri. Desigur cä existä unele zone de dezacord - dar ele se adeväratä afectiune între cei care au lucrat împreunä, iar eu le ofer
datoreazä, pur si simplu, punctelor de vedere diferite, ale celor întreaga mea recuno$inçä, pentru tot ce au fäcut.
implicati. A pune cap la cap toate aceste relatäri a fost pentru noi o
Vä rog sä cititi aceastä ceea
adeväratä aventurä - dar ce a urmat a fost ceva si mai complicat. Se
ce i se potrive$e inimii voastre
pare cä cei care au träit aläturi de lisus L-au slujit, s-au reîncarnat
Daniel de Esenieni.
acum pentru a-i vorbi lumii întregi despre aceste învätäturi originare,
ce sunt atât de importante în zilele noastre, pentru noi toti.
Aceastä poveste lasä impresia cä, pe de o parte, esenienii au
rädäcinile într-o perioadä istoricä - dar, în unele privin!e, sunt
surprinzätor de moderni. Acum douä mii de ani, erau familiarizati
cu dinamica Sinelui superior explorau niveluri multidimensionale.
Cred cä fiecare dintre noi are acum §ansa sä intre în legäturä
cu Sinele säu superior, sä recunoascä Sinele Divin läuntric sä
devinä o fiintä multi-dimensionalä. Întâlnesc din ce în ce mai multi
oameni care au fäcut acest salt în afara materiei dense - un salt care
ne oferä accesul la o cunoastere mult mai amplä, dar la toate
darurile capacitätile pe care ni le-am dezvoltat în vietile anterioare.
Acesta este unul dintre motivele ce aduc vindecärile miraculoase,
bine cunoscute, A materializa uleiuri cenu§ä sfântä, a face cristalele
sä cante, a putea comunica cu delfinii a merge nevätämat prin foc -
toate acestea au aceea$ cauzä. lisus a putut face multe minuni a
spus cä noi putem face „chiar mai mult decat atât".
 / Joanna Prentis
10
PREFATÄ
de Stuart Wilson
C unt un scriitor cu o viziune nouä si autor al renumitului
dictionar Cartea cu numele cel mai potrivitPentru copilul tãu. În
anul 1990, m-am mutat în centrul Devonului, în Westcountry,
Anglia, pentru a contribui la dezvoltarea Centrului Starlight, al
cärui co-fondator sunt, aläturi de Joanna Prentis. Centrul
concentreazä activitatea asupra vindecärii si transformärii
con$iintei oamenilor.
Cartea de fatä este fructul colaborärii dintre noi doi, în
domeniul regresiei în vietile anterioare. Joanna este terapeut
specializat în hipnozä vieti anterioare conduce sedintele de regresie
în timp. Eu am transcris înregisträrile acestor sedinte am redactat
materialul, dându-i forma unei cärti. Fiecare dintre noi ne-am adus
aportul cu o sectiune introductivä si am scris comentarii, atunci
cand textul o cerea - iar eu am mai scris un rezumat, pentru a
amplasa proiectul în cadrul general.
Procesul de regresie care alcätuie$e nucleul acestei cälti
implicä mai multe sedinte, iar acestea au fost realizate cu §apte
subiecti:
Numele subiectului Numele esenianului Daniel
Benezra losif din
Arimateea Luca
„Cel Täcut"
numele nu este dat
Ceilalti doi subiecti, Nicky Carol, au fost adepçi ai lui lisus,
însä nu am descoperit sä aibä vreo legäturä cu esenienii.
11
Esenienii - Copiii Luminii
Stuart Wilson
Noi nu sustinem cä Rowena este reîncarnarea întregului
sine al lui Iosif din Arimateea. Un Sine evoluat se poate încarna,
simultan, în mai multe „aspecte" ale unui suflet - drept care, noi
o privim pe Rowena ca pe un aspect al lui Iosif. Acest lucru
înseamnä cä alti oameni, care träiesc în prezent, pot fi aspecte
ale lui Iosif. Totu$, atunci cand cineva trece prin procesul de
regresie, i se pare ca cand ar fi fiin!a completä.
Primii patru subiecti se cunosteau unii pe altii, din timpul
acelei vieü eseniene. Trei dintre ei au locuit în comunitäti situate
în partea de vest a Märii Moarte, iar cel de-al patrulea, Iosif,
cälätorea frecvent si viZita toate cele trei comunitäti. Strânsele
legäturi dintre cei patru ne-au ajutat sä trecem dincolo de välul
tainelor eseniene, având astfel acces la multe date din diferite
domenii - chiar la subiecte delicate si secrete. Toate aceste
informatii - inclusiv localizarea comunitätilor eseniene existenta
unui Grup-Nucleu - nu au mai fost dezväluite vreodatä ele ne-au
ajutat sä cunoa$em modul în care gândeau, träiau si acüonau
esenienii. De mare folos ne-au fost informatiile privitoare la
filozofia lor, precum si la echilibrul dintre esenienii laici si cei
religio$. Tot ce am aflat ne confirmä, pe de o parte, alte regresii
- pe de alta, deschide noi orizonturi în întelegerea vietii gândirii
esenienilor.
Pentru a fi în sigurantä, ei nu fäceau referiri la lisus,
folosind acest nume, ci îi spuneau Benjoseph („fiul lui Joseph"),
Yeshua sau Ieshua. Am înteles cä toate aceste nume pot crea
confuzie în mintea cititorului - cä, ori de cate ori se face referire
la El, în cadrul regresiilor, noi am folosit numele lisus.
In toamna anului 1999, când Dolores Cannon ne-a vizitat
cen1 trul, i-am dat o copie a manuscrisului original. Dupä ce 1-a
citit, ne-a märturisit cu amabilitate: „Manuscrisul contine cu
adevärat multe informatii care se adaugä la cele descoperite de
 / Joanna Prentis
mine". Apoi ne-a încurajat (la fel a fäcut-o în anul 2002, cand ne- 13
am reîntâlnit) sä revenim la regresii sä exündem manuscrisul -
lucru pe care 1-am realizat întocmai. Färä aceste etapele
ulterioare, nu am fi putut obtine acea întelegere mai profundä a
vieüi esenienilor, care reiese din materialul nou.

12

Dolores, îti multumim!

Aceastä carte s-a transformat, datoritä aportului täu important.
La extinderea textului §i-au adus contributia alti prieteni, ca
Anne MacEwen, Sylvie Moss Maggi Fielder, cärora le suntem foarte
recunoscätori.
Referitor la structura cältii, pot spune cä, dupä primele trei
capitole introductive, am aranjat informatiile în functie de continutul
lor. Cititorul trebuie sä înteleagä cä o astfel de prezentare amestecä,
în mod inevitabil, materialele de la început (cand subiectii î$ träiau
propria lor viatä), cu cele din ssedintele ulterioare (când ei î$ reväd
trecuml, aflându-se în zona dintre vieçi).
Noi în!elegem cä aceastä carte este doar un început. În Ciuda
tuturor problemelor legate de pästrarea secretului, acum este relatatä
povestea esenienilor. Dacä ne mai luäm dupä multitudinea de
articole, cälti pagini de Internet - toate dedicate esenienilor - ne däm
seama cä a sosit timpul ca ei sä fie cunoscuti. Speräm cä alti semeni
de-ai no$ri vor fi inspirati de cele citite aici - $, la rândul lor, ne vor
spune ce-au mai aflat despre istoria esenianä. Acesta este gândul cu
care noi ne trimitem cartea în lume.
 Capitolul 1
Prima întâlnire cu Daniel
e mai bine de patru ani, colaboram cu Stuart cercetam
împreunä câteva dintre vietile sale anterioare. Stuart este unul
dintre cei mai buni subiecti pe care i-am avut vreodatä; în ümpul
regresiei. El putea vorbi destul de mult timp, färä sä trebuiascä sä-
l îndemn, u§urând astfel desfä;urarea §edintei. De$ am lucrat
intens, în timpul în care el a reträit viata lui Daniel, toatä povestea
ne-a luat mai mult de yase säptämâni - dar, pentru a obtine noi
detalii, am mai revenit cu încä patru §edinte. Stuart examinase
deja una dintre vietile sale eseniene, pe care o träise în jurul
anului 100 î.Hr., în comunitatea din Damasc.
În continuare, facem o prezentare a acelei vieti:
„În comunitatea din Damasc, cu totii ne pregäteam pentru
venirea Marelui Invätätor. Viata noasträ era simplä, dar echilibratä
si se desfä§ura între muncile câmpului $ studiul manuscriselor
marilor întelepti. Seara cinam împreunä, cu totii, în jurul unui foc
mare ne împärtäFam gândurile pärerile despre ziua care tocmai se
încheiase. 1
De fapt, noi nu stiam când va veni Învätätorul Dreptatll,
Insä, pentru a-l sustine în lucrarea sa, totii doream sä fim bine
pregätiti. În acest scop, ajutam la organizarea altor comunitäti.
Având la bazä propria noasträ experientä, am conceput chiar unele
instructiuni gene- rale, reguli si îndrumäri care le-ar fi putut fi de
folos celor în cauzä.
De fapt, noi nu §tiam cand va veni Ìnvätätorul Dreptätii -
însä, pentru a-l sustine în lucrarea sa, totii doream sä fim bine
pregätiti. În
acest scop, ajutam la organizarea altor comunitäti. Având la bazä
propria noasträ experientä, am conceput chiar unele instructiuni
gene-
16
rale, reguli îndrumäri care le-ar fi putut fi de folos celor în cauzä. Era
important pentru noi sä ne împärtä§im experienta cu confratii, cäci ei
nu stiau prea multe despre organizarea a;ezärilor nici despre legile
care conduceau la transformarea lor într-un întreg - dar mai $iam si cä
nimic nu înlocuie$e experienta practicä a fiecäruia. Simçeam cä, dacä
se puteau forma 9i alte grupuri care urmau aceea$ cale ca si noi, în
multe locuri, Învätätorul va fi întâmpinat cu bucurie - iar acest lucru
ar fi fost spre binele nostru, al tuturor," Aceasta este o povestire
captivanta, întrucât pare a fi o descriere a scopului 9i modului în care
a fost scris Documentul de la Damasc - un text-cheie esenian, care ne-
a dat senzatia cä ne aflam la începutul întregii experiençe eseniene.
Stiam cä era posibil ca Stuart sä mai fi träit o altä viatä
esenianä, drept care, dupä ce 1-am ajutat sä intre într-o stare
modificatä de con§tiintä, i-am cerut sä se conecteze la viata imediat
urmätoare celei din Damasc. Pentru început, 1-am întrebat cum se
numeste.
Stuart: Numele meu este Daniel; unii spun cã nu este un
nume bun, pentru cå înseamnå „Dumnezeu este judecätorul
meu". Se spune chiar cã e un nume dur, însã nu e înteles cum
trebuie. Asta înseamnå cå cel care-l poartå va fi judecat numai
de Dumnezeu, pentru cã doar El stie ce se aflã în inima
fiecåmia. Pentru mine, e un nume plãcut. Dumnezeu cunoaste
fiinta omului în totalitate, El stie bine ce se ascunde în inima
fiecãruia si nu se ia dupã cum par a fi oamemi.;
Cu sigurantä, acest lucru era, pentru noi, o mare sansä. Numele
Daniel suna ca unul evreiesc - dar era el, oare, un esenian? M-am
hotärât procedez cu grijä 1-am întrebat despre tatäl säu.

Joanna: Cum se numeste tatål tåu?
Daniel: Numele lui este Ezra, eu sunt Daniel Benezra,
Tatãl meu a fost unul dintre stâlpii comunitãtii noastre.
Joanna: El maí trãíeste încå?
Daniel: Nu, a murit înainte ca eu sã am 30 de ani.
17
Întrucât Daniel pärea a fi interesat de nume, 1-am întrebat ce
semnificatie avea numele tatälui säu.
Daniel: Numele tatãlui meu înseamnå „mântuire". Noi
considerãm mântuirea ca Tiind ceva continuu. Suntem mereu
apãrati de tot ce ne îndepãrteazå de adevãr, de Luminã. Prin
urmare, noi întelegem cã mântuirea este ceva ce se face pas cu t
pas, zi de zio Suntem întotdeauna mântuiti.
Am observat cä Daniel vorbea mai mult la plural, decât la
singular. Mä gândeam cä acest lücru se datora, poate, caracterului
închis al comunitätii în care träia. M-am hotärât si intru direct în
subiect.
Joanna: Comunítatea ta este una esenianå?
S-a a$ernut o lungä täcere... Într-un sfâr$t, Daniel spuse:
"a" Dupä lungimea pauzei, mi-am dat seama cä trebuie sä am grijä
ssi am încercat sä-l lini§tesc.
Joanna: Pe nol ne intereseazå eseníeníí, ne plac credíntele lor si Ie
dorím numaí bine.
Daniel: Da, atunci este în regulã. Existã însä multi oameni
care nu Ie doresc deloc binele.
Joanna: Comunítatea ta este una mare?
Daniel: Nu. Ea nu este cea mai mare.
Joanna: Cam câtí oameni tråíesc acolo?
Daniel: (tåios) Nu avem voie så vorbirn despre asta!
Esenienii - Copiii Luminii
Felul în care mi-a räspuns a fost pentru mine un semn sä
fiu atentä. De$ stiam cä esenienii tineau foarte mult la secretele
lor, nu eram însä sigurä ce anume îl fäcuse sä devinä susceptibil,
deci trebuia sä tatonez cu grijä, drumul pe care îl voi urma. M-am
gândit cä poate era mai bine, pentru moment, sa nu mä apropii de
acest subiect sä-l întreb mai multe despre el.
Joanna: Esti cåsåtoñt?
1
8
Daniel: Nu. Faptul cã nu sunt cãsãtorit este pentru mine
doar un mic sacrificiu. Am însã multi prieteni.
În aceastä primä §edintä, de§i am încercat de câteva ori sä aflu
ceva mai interesant, nu am avut însä succes. Apropiindu-mä de
sfâr$tul întâlnirii, mi simteam deja încorsetatä de secretele
esenienilor. Dacä existau unele zone interzise, vom progresa noi oare,
vreodatä, cu adevärat? În Ciuda unui start promitätor, începusem sä
cred ci aceastä viatä a lui Stuart ar fi putut sä nu ne aducä prea multe
noutäti despre misterio$i esenienio
Istoricul Josephus filozofii Philon din Alexandria Pliniu cel
Bätrân sunt printre primii care au consemnat, în scris, cate ceva
despre esenieni. Au descris viata în smul comunitätilor, ca alternând
între munca la camp ssi studiul în comun, al problemelor etice
religioase. Ei detineau proprietatea în comun dädeau mare atentie
puritätii ritualurilor. Ace$i autori le-au schilat un portret general:
oameni paylici, evlavio$, asceti total detayati de problemele politice
si comerciale.
Unii scriitori mai moderni au avut despre ei o viziune mai
amplä, considerându-i o largä mi§care non-conformistä, ce se opunea
Ierusalimului. Potrivit acestei conceptii, esenienii devin un curent, un
grup nestatornic nu prea bine definit, în contrast cu evreii
traditionali$i, care erau mult mai organizati.
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
Datoritä diferitelor moduri în care sunt perceputi, imaginea
esenienilor variazä de la religio$ pa§nici, pânä la räzboinici
extremi§ti violenti, care se opuneau stäpânirii romane.
19
Esenienii - Copiii Luminii
a o säptämânä de la prima §edintä cu Daniel, am stabilit o în-
tâlnire cu o altä persoanä, cu care mai lucrasem anterior în
cercetarea vietilor ei trecute. Deoarece mi s-a cerut confidentialitate, o
vom numi Rowena, de$ nu acesta este numele säu adevärat, Rowena este
de vârstä medie, färä prejudecäti cu un ascutit simt al umorului, însä, în
sträfundul ei existä o laturä profundä secretä, care va deveni evidentä, pe
mäsurä ce povestea ei ni se va dezvälui.
Rowena este un subiect mult diferit fatä de Stuart. Ea exterio-
rizeazä rareori emotia - însä, de cele mai multe ori descrie detaliat,
amintirile. O voi läsa sä-§i facä singurä portretul: „Mi se pare c ya
simt to till. Memoria mea este ca un amalgam de imagini, sunete
simtämin- te." Ca de obicei, i-am cerut Rowenei sä se întoarcä în
cea mai impor tantä viatä a sa. Imediat ce a intrat într-o stare
alteratä de i-am solicitat sä spunä ce vedea, auzea sau

simtea.

1Mä gândeam cä s-ar putea sä-i stabilim

identitatea si, de aceea, 1-
am rugat sä-mi spunä numele tatälui säu. In fond, Daniel nu
era doar

Daniel, ci Daniel Benezra.

Joanna: Caw era numele tatåluí tåu?

Capitolul 2 losif: Nu-ti foloseste la nimic sä-l cunosti.

Începusem sä cred cä nu vom

mainta prea mult în aceastä via!ä,
Rowena
 Esenienii - Copiii Luminii
Rowena: Este foarte cald, soarele sträluceste pe cerul azuriu. Mer figuri atât de importante din Biblie, transferase întregul proiect la un
gem prin desert, cälare pe cämile. A fost o cälätorie grea si sunt tare obo sit. alt nivel. Totu$, am reu$t sä-mi controlez emotia sä continui.
Cämila mea este närävasä 9i voi fi fericit când ziua se va sfârsi si mä voi
Joanna: Ti-åiesti într-o comunitate? losif:
putea odihni.
Nu, eu cälätoresc.
Joanna: Cum te numestí?
Joanna: De ce frebuie så cålåtozsti? losif: Sunt
Rowena: Numele meu este losif. comerciant si fac negot cu metale.
Atunci, mi-a trecut prin minte o idee. Dacä losif fusese apropiat
(întrucât spusese numele, îl voi folosi mai departe, în locul de lisus, probabil cä el a fost esenian, iar noi stabiliseräm deja cä
numelui ei actual.)
21

20
cici îmi era clar cä losif se aratä foarte preväzätor. Totu$, am insistat.
Joanna: Inseamnå cå oameníi îti spun doar losíf?
losif: Nu. (pauzä) Mi se spune losif din Arimateea.
În acel moment, am simtit cä voi cädea de pe scaun. El nu era
un simplu bätrân ce purta acest nume, ci o persoanä-cheie din
viata lui

lisus. Era losif din Arimateea, bogatul care, dupä rästignire, îi ceruse
Illi Pontiu Pilat sä-i dea trupul lui lisus Îi pregätise mormântul.
În Evanghelia dupä Luca, 2350-53, citim:
Si iatä un bärbat cu numele losif, sfetnic fiind, bärbat
bun drept. Acesta nu se învoise cu sfatul si cu fapta lor.
El era din Arimateea, cetate a iudeilor, a$eptând
împärätia lui Dumnezeu. Acesta, venind la Pilat, a cerut
trupul lui lisus. Si coborându-l, I-a înfä§urat în giulgiu de
in
I-a pus într-un mormânt säpat în piaträ, în care nimeni,
niciodatä, nu mai fusese pus.
Pentru noi devenea evident cä introducerea nea$eptatä a unei
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
Daniel fusese eseniana Oare cei doi se cuno$eau? Am tras aer în
piept m-am avântat într-o mare întrebareo
Joanna: Il cuností pe Daniel Benezra?
Iosif: Da. Este prietenul meu.
A trebuit sä mä abtin sä nu sar în sus de bucurie!
Am întâlnit doi oameni care se cuno$eau de pe vremea lui
lisuy - iar unul dintre ei era o personalitate recunoscutä de Biblie.
Tot cerämäsese de fäcut era sa îi aduc pe ace$i doi subiecti într-o
§edintä comunä de regresie sä-i las sä discute între ei. Aceasta a
fost o ocazie bunä pentru a gasi o cale de a intra în secretele ce erau
o problemäü' majorä pentru toti cei care mai träiserä vieti eseniene.
Aceastä §edintä cu Rowena a fost prima dintr-o serie de
descoperiri pe care le-am fäcut în cercetarea vietilor eseniene. La
început, am pus acest lucru pe seama norocului - însä, pe mäsurä
ce succesele s-au acumulat, le-am väzut ca daruri ale Domnului.
Dacä esenienii doreau ca povestea lor sä fie spusä acum,
înseamnä cä oamenii potriviti au sosit la momentul potrivit, pentru
afi aduce aportul la întregirea imaginii societätii eseniene. Nu
aveam nici cea mai micä idee de cât de märet va fi aceasta - si
privind în urmä, cred cä a fost cel mai bine!
22
Capitolul 3
Iosif 'i Daniel
§teptam urmätoarea §edintä cu mare emotie, dar cu
sentimentul unui nou început. Întâlnirea avea loc în casa mea din
Devonshire, într-o zonä rusticä si lini§titä, ce domina frumoasa vale
a râului Burn. Mai întâi mmam preocupat de confortul clientilor mei,
apoi am pornit casetofonul m-am aVat, 1-am adus pe Rowena si
Stuart într-o stare modificata de con$iintä, fäcându-i sä-§i reträiascä
vieçile eseniene ca Iosif si Daniel si m-am asigurat cä fiecare §tia
de prezenta celuilalt. Dupä cele câteva întrebäri generale, puse
pentru relaxare, i-am läsat sä interactioneze si apoi am trecut la
problema esenienilor.
]oanna: Ce ne putetí spune despre evreíí care nu erau
esenieni? Voi avetí multe în comun cu eí?
Daniel: Nu, nu avem prea multe în comun, dar nol ne
smitim în primul rând esemem si apoi evrei. Nu îi simpatizãm
prea mult pe cei mai multi dintre evreii din afara Frãtiei
noastre, deoarece el sl-au ales o cale pe care nol nu o
consideråm tocmal bunã. li vedem ca fii ai întunericului — pe
când esenienil sunt Fiii Luminii.
Am observat referirea la Luminä - simbol ce va reveni mereu
pe parcursul acestor §edinte. „Fiii Luminii" pärea sä fie un nume
foarte potrivit pentru grupul esenienilor el sublinia originea
conflictului lor cu unele grupuri mai traditionaliste, cum ar fi
fariseii. În lumea iudaicä, ace$ia formau unul dintre grupurile ce se
luptau pentru putere; folta lor consta în conducerea curentului
rabinic din sinagogi, unde se întâlneau, se rugau învätau Legea.
Legea ebraicä (Tora) gu23
Stuart Wilson / Joanna Prenüs

verna multe laturi ale vieüi individuale si de familie; ea era extrem
de bine structuratä codificatä, se ocupa de ritualurile detaliate, dar si
de regulile privitoare la alimentatia din ziua a saptea - Sabatul.
Fariseii erau constienti de avantajele pe care le aveau. Cu
toate cä formau un grup minoritar, puterea pe care o delineau nu era
deloc propoltionalä cu numärul lor. Întrucât proveneau din clasa de
mijloc din cea a mestesugarilor, ei cuno$eau, într-un anumit fel,
problemele oamenilor de rand. Fariseii puneau accent mai mult pe
moralä, decât pe teologie - si subordonau cultul Templului,
împlinirii Legii, sub toate aspectele ei.
Sä revenim acum la Fdinta cu losif Daniel. Eu doream sä aflu
cum se vedeau ei, în relatia cu restul lumii.
Joanna: Gedeti cd tara voastrå se af7å în est?
Daniel: Nu, ea e în centru — mci în est ma în vest.
losif: Mie mi se pare cä ne afläm în mijlocul lumii, într-un loc unde
se întâlnesc toate drumurile comerciale, deci e firesc sä ne afläm în centru.
Daniel: Sigur cã si mmanii cred cã Roma este centrul lumii!
losif: Când vorbesti asa, parcä tresare întreaga mea fiintä. Câtä
înfumurare pe capul romanilor!
Daniel: Da. Si ce e si mai ciudat, este cd nu cred cd fac
ceva gresit! Li se pare firesc sã plece în lume si sã cucereascã
alte popoaree
losif: Merg cu pas apäsat si totul e în linie dreaptä. Este ceva mult
prea dur, pentru gustul meu.
Daniel: Pentru ei, violenta este un obicei; mai întâi
lovesc apoi îsi folosesc mintea.
losif: Mda. Oameni musculosi, ce sunt deprinsi sä se îmbrace în
piele — însä în cäldura asta nu e un lucru întelept! (Daniel râse.) losif:
Sunt sigur cä nasul täu fin îsi aminteste...
24
Daniel: Hmm. (Chicote$e,) losif: Da, darîn
comparaÿe cu cämila, (Râd)
Eænienii - Copiii Luminii
Din acest dialog reiÇea clar cä cei doi împärt$eau aceea$ pre
cautie antipaüe façä de cotropitorii romani, la fel ca multi alü evrei
de atunci. La urma urmelor, perioada stäpânirii romane (din anul 63
î. Hr.) se afla în urmä cu una sau douä generatii, însä ea persista în
me noria ebraicä colectivä, iar resffictiile ce-i urmaserä erau încä vii
penamândoi. În acel moment, evreii adaptaserä totu$ ca un popor
supus - rol pe care nu multi îl acceptau.
Chiar din acest prim schimb de replici era foarte clar cä
relaüa lor se bucura de familiaritatea unor vechi prieteni; ei o
legäturä luminoasä plinä de umor, ca când se cuno$eau de ani buni.
În §edintele urmätoare, aveam sä aflu cä ei copiläriserä împreunä.
Întro #dintä ulterioarä, I-am întrebat pe Daniel despre acest subiect.
Joanna: Când 1-ai cunoscut pe losif?
Daniel: Prima datã 1-am vãzut când eram amândoi
foarte tineri. Un bun prieten, Iacob, era rudã cu familia lui;
noi toti formam un grup ce cutreiera împrejurimile. Vezi tu, si
pãrinßii nostri urmau Calea Esenianã, deci era firesc ca noi sã
ne întâlnim cu alti tineri esemeni.
Acum, puteam sä-l întreb pe Daniel dacä avea vreo amintire
mai aparte, despre mai tânärul säu prieten, losif.
Daniel: Da. Când eram foarte tineri, a existat o vreme
când beam cam prea mult vin... (Chicote$e.) Ne aflam într-un
orãsel, în vizitã la una dintre rudele Illi losif si amândoi ne-am
întors acasã, cam pe trei cåråri... Cred cå stãteam la un vãr de-
al Illi — putin mal mare decât noi, dar mult mal senos — care
nu era de acord cu bãutul, asa cã el ne-a încuiat afarã. (Râde
din nou.) Prin urmare, a trebuit sã plecãm si sã gãsim un grajd
pe undeva, unde sã donmm în paie, fãrã sã ne supårãm prea
rãu. Eram tineri si cam nesãbuiti, dar, la båtrânete, eu am
devenit mult mai
25
c
u
m
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
p Vezi tu, Iosif nu era mereu serios. Da, era si el tânãr, iar
ã PRRTER a 1/-a
t eu
a îl
t du
. se
se
I m
m pe
i un
dr
p u
l m
ã gr
c es
e it
a —
fa
s pt
ã ce
nu
b îi
e pl
a ãc
u us
e
u
vå
n
ru
lu
p
i
i
sã
c
u,
d ca
e re
 Eænienii - Copiii Luminii
se cei Semenii îti sunt Frati. din jurul nostru sunt si el oameniø
m Träie$e în armonie cu legile
at
Joanna: Cum 101' caracteriza tu pe vechiul tåu príeten? ssi fortele Universului, cu Natura cu propria ta fiintä,"
ur
Daniel: Iosifeste un pr;eten bun si un întelept, dar, în
iz
ace-
as
e Iasi timp si o persoanã foarte atentã la tot ce vorbeste. Fizic,
pr este - Maestrul esenian Banus un om puternic, iar calmul si
ea echilibrul såu te impresioneazãe (prezentat de istoricul
de Iosifus) El ascultã oamenii, are un farmec tainic SI un mare
vr simt al umorului, dar acesta este foarte înselãtor. Intr- adevãr,
e este un om întelept, însã îsi ascunde calitãtile. Oamenn nu
m sesizeazã cât de vaste îi sunt cunostintele. El aratã ca o apã de
e. suprafatã dar, în realitate, este un lac adânc — adânc si plin de
El taineø
er Naturaletea relatiei lor apare în alta discutie.
a I
u o
n s
o i
m f
:
cu
m
S
pã p
ta r
t, e
(Râde din nou.) cåruia îi plãcea mult sã citeze din Lege Fi
cu-ž ÎNTEMEIEREA FRÄTIEI ESENIENE nostea multe d
citate despre betie. (Chicoteste iar.) Da, este bin ca cel în e
vârstã sã-S1 aminteascã de vremurile tineretii. Iosif îmi o
s
spunea de multe orl cã, atunci când oamenii sunt întelepti,
e
îsi Cosmosul îti este Tatä. reamintesc de tineretea lor b
nebunaticã. Intr-adevãr, putinã ne- Natura îti este Mamä. i
bunie nu stricã, deoarece ea ne completeazå si ne aratã cã r
e
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
D
d a
e n
i
t
e
i
n
l
e (I
, n
tr
e e
u r
u
a p
v â
e
n
a
m
d
u
o -l
p
m e
a I
i o
si
l f)
a :
r
E
g
ä
a
d
p e
e v
r ã
s r
p a
e t
 Eænienii - Copiii Luminii
c H
ã, azul pe
d care-l
i fäceau
n cei doi
c era
e tipic
a prieteni
m ei lor,
a ce
i fusese
fr constru
a itä
g astfel
e încât sä
d treacä
ã proba
v timpulu
â i.
r
26
st
neamu, lui Kaloo aveau si
ã,
m
Capitolul 4 alt nme.
i- Neamul Kaloo Daniel: Da, mai
a erau numiti Strãbunii
m Inteleptii, Fãceau parte
atoritä cältii scrise
dintr-un popor strãvechi.
de Dolores Cannon, am aflat
b Se spune cd si noi ne
cä o mare parte din
ã tragem din ei, desi nu
învätätura esenianä
g sunt foarte sigur de acest
provenea de la o civilizatie
a lucru.
misterioasä, numitä Kaloo
t Ei au venit din vest,
de aceea am fost curioasä sä
m s-au oprit un timp în
aflu ce ne spunea Daniel
e Egipt, dupã care au
despre ei. Mai întâi, I-am
r traversat tara noastrå si au
întrebat dacä membrii
 Stuart Wilson
trecut mai departe. Tara
lor de origine era una
foarte întinsã si
îndepãrtatã, cu multe
insule, pe care noi am
numit-o Strãvechiul Tinut
vestic. Aici trãiau mai
multe neamuri, Kaloo
fiind doar unul dintre ele.
Cu mii de ani înaintea
epocii mele, pãrti din
acest pãmânt s-au
scufundat în ocean;
vãzând cd pãmântul le
dispare în apã, ei s-au
salvat si s-au îmbarcat
spre Egipt, iar ceilalti s-au
îndreptat spre est.
Membrii acestui
nearn erau foarte întelepti
iscusiti în diverse lucruri,
ca de exemplu în vase ce
produceau luminã, fãrå
.sã aibã Toc. Ei le-au
låsat esenienilor ca
mostenire, multe lucrun
de pret. Aveau priceperea
artizanilor ce realizau Fi
reparau diverse lucruri si
o fãceau la nivelul
neamului Kaloo din
Strãvechiul Tinut vestic -
înså s-au scurs veacuri,
pânã s-au mai realizat
/ Joanna Prentis
asŒel de lucruri. Eu cred
cã membrii neamului
Kaloo, care
28
ne vizitaserå pe noi, erau în
pnncipal mesageri învãtãtori
si nu meste#žgari
experimentati - de aceea nu
ne-au putut explica cum sã
reparãm lucrurile, atunci
când nu mai functionau.
Toate acestea fac ca
lectura povestirii lui Suddi, din
cartea scrisä de Dolores
Cannon, Jisus esenienii" sä fie
absolut fascinant?. Vasele
mentionate sunt o combinatie
specialä $ ele par o formä
timpurie a electricitäçii.
Exemple de astfel de vase pot fi
väzute în Muzeul de la Berlin.
Joanna: Membñí
neamuluí Kaloo sou asezat
într-un singur loc? Daniel:
Nu, ei s-au împrästiat si au
devenit nomazi. Aceste
cålåtorii le ofereau o
oarecare protectie, deoarece,
prin mutarea dintr-un loc
într-altul, ei nu mai stârneau
curiozitatea altora. Joanna:
Neamul Kaloo era o raså în Joanna: Cum sí-a
curs de disparitie? påsfrat neamul Kaloo,
îmåtåtura?
Daniel: Da, asa era.
Din punctul de vedere al 29
marii mase a popožului Daniel: Atât în
evreu, neamul Kaloo a cristale, cât si în
aparginut unui mit îndepãrtat manuscrise. Cristalele erau
si unei legende care acum nu tinute secret si cel mal multi
mal sunt cunoscute - lar esemem nu au vãzut decât
acesta a fost un lucru bun, pergamentele copiate de
deoarece ei nu au dorit ca poporul nostru.
cineva sã-i mai gåseascã. Cei
care detineau puterea, ar fi Joanna: Al' putut
dorit sã le cunoascã vorbl' cu vreun membru al
învãtãtura, întrucât asta i-ar neamului Kaloo? Ai
fi fåcut si mai puternici. De
aceea era important sã se discutat cu eí?
rãspândeascå ideea cå acest Daniel: Am stat de
popor fåcea parte dintr-un vorbã cu ei, atunci când au
neam vechi, acum dispãrut. venit în vizitã la noi, dar ei
erau însãsi legea. Prin
Joanna: E le-au låsat eseníenilor
înfreaga sa îmåtåturå?
urmare, nol îi respectam ca
pe niste fiinte sfinte, fiindu-
Daniel: Da, pentru cå
ne cu mult superiori. Neamul
ei stiau cã esenienil o vor
lor era cel mai vechi si mai
folosi în mod corect. Cei
respectat. In timpul meu, nu
care s-au adunat pentru a
puteau fi gåsiti decât câtiva
pune bazele comunitåfilor
reprezentanti ai acestei
noastre aveau ca tel pacea si,
civilizatii dispãrute — doar
prin urmare, atunci când au
câteva persoane rãzlete pe
pus bazele Ordinului nostru,
Pãmânt. Noi nu stiam nici de
stiau cd învãtãtura lor se aflã
unde veneau Sl mci încotro
în mâini swure.
se îndreptau. Din când în

când, ei ne vizitau
cornunitãtile pentru a ne
încuraja pentru a vedea cum
se stocheazã si transmite
învãtåtura lor.
Joanna: El' í-au vízítat
si pe druízí, în
Britania?
Daniel: Eu cred cã da.
Prietenul meu, losif, mi-a
mãHurisit cå druizn îl
cunoscuserã pe cei din
neamul Kaloo, dar sub un alt
nume. E posibil ca diversele
ramuri ale acestei mari
familii sã-i fi numit altfel,
dar ei erau aceleasi fiinte,
aceiasi mesageri Sl neobositi
cãlãtori, ce fãceau legãtura
între comunitãtile dispersate,
care reprezentau adevãrate
surse ale cunoasterii. losif
mi-a povestit cã îi întâlnise
în drumurile sale, întrucât
fãceau legåtura între regiuni
izolate si unele comunitãti în
care trãiau oameni ce
gândeau la fel ca noi.
Eu voiam sä-l întreb
dacä era posibil ca esenienii sä
se tragä din neamul Kaloo,
Desigur cä aceasta era o idee
strälucitä, pe care am gäsit-o,
pentru prima datä, în cartea
scrisä de Dolores Cannon,
,Jisus esenienn .
Joanna: Ne-aí putea
spune mai multe despre
descendenta voastrå din neamul
Kaloo?
3 Frätiei Eseniene, el nu ne
0 În concluzie, neamul
Esenienii -
Copiii
Luminii
Daniel: Existã foaÌte
putine informatii despre
acest subiect. Am încercat
sã fac unele cercetãri, dar
subiectul era CORIsiderat
absolut secret. In lipsa unor
informatii, am dedus cã
putea fi doar o legend"
Existã însã si o altå
posibilitate: aceea ca noi
sãfim urmasii lor — în sens
spiritual,
Joanna: Au exístat
càsåtoríí mixte între eseníení si
ceí din neamul Kaloo?
Daniel: Nu, ei au
rãmas izolati. Ne fãceau
darurl si veneau uneorl sã
vadã cum le folosim, însã
aveau un nivel mult mai înalt
decât noi. Ei erau maestri în
Eænienii - Copiii Luminii
a ståpâni constiinta si aibä astfel de mae$ri
energiile, în cele mai protectori.
complexe moduri. Noi am Orice Ordin ezoteric are
respectat si pãstrat cu mare fondatorii säi secreti fizici. Cu
grijå tot ce ne-au oferit - dar toate cä Daniel ne vorbise
niciodatã nu i-am putut despre cei din neamul Kaloo,
întelege cu adevãrat. ca fiind fondatorii fizici ai
spusese însä nimic despre
Kaloo era o enigmä chiar
fondatorii ei secreti.
pentru esenienii care fuseserä
destul de noroco$ sä se
întâlneascä, uneori, cu
reprezentantii säi. Daniel mai 3
spusese cä acest popor venea 1
din „Strävechiul Tinut vestic".
Mie îmi suna ca când ar fi Capitolcl S
vorba de Atlantida, iar
Cum a evoluat
descrierea acestui tärâm pärea
sä se potriveascä cu cea a Calea Bsenianã
vechiului continent dispärut.
Dacä neamul Kaloo
edinçele cu Daniel
fäcuse parte din Atlantida,
progesau acum lin upr. Existä
însemna cä, într-adevär, el era
însä ceva special, care îmi
unul strävechi. Datele
stäruie în mime. in acea
cunoscute fixeazä în timp
§edintä, Daniel nu a mai
scufundarea ultimului petic de
a$eptat sä-i pun o întrebare,
pämânt al Atlantidei, în jurul
ci a intrat direct într-o
anului 9600 î.Hr. Dacä
expunere generalä, despre
membrii poporului Kaloo erau
legätura lui cu noi.
atlanti, atunci acest lucru ar fi
justificat atât tehnologia lor Daniel: In privinta
foarte avansatä - care includea discutiilor noastre, m-am
cristalele - cat profunzimea pus de acord cu Fråtia, ca
întelepciunii lore Esenienii au un întreg; membrii ei au
fost cu adevärat noroco$ sä
 Stuart Wilson
fåcut investigatii asupra ta
si stiu cã ne dore§ti binele.
Ei îmi spun cã, prin
intermediul acestui dialog,
timpul poate fi depå9it cã,
în viitor, Calea Esenianå
poate fi perceputã într-o
luminå nouå. Eu Simt cã e
important sã-fi ofer tot
sprijinul, dacã acest lucru
va fi util tuturor celor care
au format poporul nostru 9i
pe care tu i-ai cunoscut în
alte timpuri.
Aceastä afirmatie a fost
deosebitä, din mai multe
puncte de vedere, Este
limpede cä Daniel ne
verificase se pärea cä-i
câ$igasem simpatia. Când a
spus: „Frätia ca un întreg",
Daniel a läsat impresia cä
vorbea despre o con$iintä
esenianä colectivä. Din aceste
cuvinte, am remarcat cä el nu
se refera doar Ia sine, ci Ia
întreaga m$care eseniana. Dar
cel mai interesant lucru era
acela cä el pärea sä
recunoascä faptul cä noi ne
aflam „în viitor" cä cei care
sunt acum reîncarnärile
esenienilor - adicä „cei care
au constituit poporul nostru" -
/ Joanna Prentis
pot avea nevoie de aceste
informatii. L-am sim!it
aievea, atingându-ne de
dincolo de timp si am fost
profund mi§catä.
32
Daniel ne-a läsat
impresia ci situa întreaga
noasträ relatie într-un context
cu desävâr$re nou. Desigur cä
noi ne concentraseräm foarte
mult asupra lui, însä acum era
pentru prima datä când läsa sä
se întrevadä cä el fusese cel
care se concentrase asupra
noasträ, pentru a întelege ce
intentionam noi sä facem. Am
descoperit cä ultima lui
afirmatie avea o importantä
aparte. Noi eram con$ienti cä
existau alti oameni care au fost
esenieni cä ace$ia au început sä
vinä Ia noi - iar ei puteau deja
înçelege cä viaça lor fusese
doar o parte dintr-un proces
mult mai amplu.
Întrucât Daniel a avut un
debut atat de pozitiv, m-am
simtit destul de curajoasä ca sä-
l întreb despre preocupärile si
pregätirea sa.
Daniel: M-a interesat
istoria esenienilor, mai ales
rolul poporului Kaloo,
astrologia misterele.
Misterele cuprindeau
învätäturile despre mituri, ca
surse ale unei mari puteri
simbolice. Am început sã
întelegem imensul impact al
energiilor arhetipale asupra
psihicului uman, numai prin
aprofundarea psihologiei
moderne (în special, prin opera
lui Jung). În lumea sträveche,
multi dintre cei mai iluminati
înÇelepti erau initiaçi ai
scolilor Misterelor, räspândite
de Ia un capät al altul al
vechiului tinut mediteranean.
Toate scolile Misterelor aveau
o structurä de bazä, similarä
Misterelor Exterioare (cu
ceremonii Ia care puteau
participa toti membrii) si alta a
Misterelor Interioare
(accesibile numai printr-un
profund proces de initiere si
transformare). Întrucât Daniel
vorbise despre istorie, m-am
hotärât sä-l întreb cum a
evoluat întreaga mi§care
esenianä. Mai târziu, pe
parcursul cärtii, vom reveni Ia
punctele atinse aici - ca, de
exemplu, comunitätile sistemul
de energie.
Daniel: Miscarea
cunoscutã sub numele de
Calea Esenianã a început
cam cu un veac si jumåtate
înainte sã mã nasc eu, fiind
întemeiatã de neamul Kaloo,
strãbunii nostri, veniti din
Strãvechiul Tinut vestic. Ei
au poposit mai întâi în Egipt,
ca mai apoi sã se stabileascã
pe pãmântul nostru. Aceastã
civilizatie a adus cu sine
multe secrete, multã
cunoastere SI masmarli
extra33
ordinare. Membrii
neamului Kaloo s-au
rãspândit pe pãmântul
nostru Sl i-au cãutat pe cel
care puteau întemela
comunitãti. Exista un
centru, un loc în care erau
concentrate toate
informatiile, dar si
comunitãti mai mici.
Comunitatea centralã se
afla la umran, pe !ãrmul
Mårii Moarte, într-o zonã
izolatã si sãlbaticå, aleaså
astfel pentru a nu atrage
atentia strãinilor.
„Ma§inäriile
extraordinare", despre care
vorbea Daniel, includ si cel

mai special model al
sistemului solar, descris de
Dolores Cannon în cartea sa
„lisus esenienll
Daniel: Dupå ce s-a
ridicat asezarea de la
Qumran, membrii
neamului Kaloo au început
så întemeieze si alte
cornunitåti, populate cu
oameni deschisi cåtre
adevãrul lãuntric, cu
mintea si inima libere.
Asadar, comunitãtile au
apårut una dupã alta, însã
nu toate au înflorit, unele
trecând chiarprin perioade
foarte grele. Intrucât
trebuia pregåtitã venirea
unui Mare Invãtãtor, în
comunitåti se lucra intens
cu energiile telurice.
Invãtãtorul urma så fie
sustinut printr-un sistem de
energii foarte bine pus la
punct, realizat de membrii
neamului Kaloo — care au
fãcut mai mult decât atât:
ne-au ajutat, sfãtuit si
vizitat din când în când.
Yom reveni la sistemul
de energie despre care vorbea
Daniel, într-un capitol
urmätore
Daniel: Asadar, s-au
întemeiat comunitåtile —
înså, fiind atât de discreti,
noi am început sã trezim
suspiciune si ostilitate, în
special în rândul fariseilor
si saducheilor. Ei auziserå
despre învãtãtura noastrã,
care era mult mai profundã
decât a lor Sl se temeau cã
îi vom depãsi si le vom lua
puterea - de aceea, au
devenit interesati sã
dobândeascå învãtãtura
noastrå. In orice caz, stiinta
noastrã se afla în sigurantã,
pãstratã cu grijã, astfel
încât ea nu a putut fi atinsã.
Saducheii constituiau
un grup iudaic, care era
format din membrii unor
bogate familii aristocrate.
Multi dintre ei erau preoti
domi34
Esenienii
- Copiii
Luminii
nau Templul din lerusalim.
Erau adeptii unei religii strict
conservatoare, aspri în
judecatä, si nu erau simpatizati
prea mult de popor. Ei î$
Eænienii - Copiii Luminii
exercitau puterea în afara
Templului lucrau, în principal,
cu fariseii.
Daniel: Toatã strãdania
esenienilor se concentra
asupra venirii unui Mare
Invãtãtor, Invãtãtorul
Dreptãtii, Cel fårã de
prihanã. La început, noi nu-i
cunosteam numele, dar stiam
cã el va veni si ne va
conduce spre Luminå.
Spiritul va fi foarte puternic
înãuntml såu si multi vor fi
cei care fl vor unna si îi vor
asculta învãtãtura. Noi unna
sã-i fim un spnjin si totul
trebuia så fie gata atunci
când va vem, cãC1 eram cel
care urmau sã îi poarte de
grijã, sã fl hrãneascå si sã îl
protejeze, însufletindu-i
mintea si sufletul. Desi nol
vom fi cei care îl vor cålåuzi
primii pasi, el se va rldica cu
mult mai presus de noi, ne
va aduce o nouã învãtåturã si
va institui o nouã cale de
unnat.
In felul acesta, noi îi
puteam asigura Invãtãtorului
toate conditiile. Membrii
neamului Kaloo ne spuseserã
cã sufletul nostru nu s-a
limitat niciodatã la o singurã
religie, Ei au strâns Iaolaltã
cele mai importante
învãtãturi din Egipt, Persia,
Grecia si de oriunde
altundeva, iar prin cålãtoriile
pe care le întreprindeau, ne-
au putut transmite idei noi.
Ideile de origine egipteanã
împreunã cu conceptele
noastre ebraice — sunt cele
care au format baza initialã a
comunitãtilor noastre. Prin
intermediul cãIåtoriilor lor în
Persia, noi am intrat în
legãturã cu ideile
zoroastriene si am aflat
despre dualitatea Luminã-
întuneric despre ritualurile
de purificare cu apã
curgãtoare. Toate acestea au
avut o mare influentã asupra
noastrã. Mai târziu, membrii
neamului Kaloo au câstigat
încrederea Ordinului
Pitagoreic, fiind inspirati de
ideile marelui întelept
Pitagora, referitoare la viata
trãitã în moralitate si
armonie si la buna conducere
a comunitåtilor.
Zoroastrianismul este o
sträveche religie iranianä,
centratä pe o zeitate supremä,
numitä Ahura Mazda
(„Domnul Întelept"). Ea a fost
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
fondatä în secolul al VI-Iea pitagoreice s-au râspândit echilibrul. Intr-un fe], în Kaloo în viata noastrâ. A-i
î.Hr. în Persia, de profetul rapid în 111, mea antici. afara acestei vâltori de vedea pe esenieni (asa cum au
reformatorul experiente si dezbateri, a fğcut-o multi evrei
Fritia Pitagoreicâ, ce respecta
iesit la luminâ o nouğ traditionalisti) ca pe o simpli
35 strict devotamentul şi taina,
unİtate, un mare si bine ramurâ a İzraelİtİlor,
Stuart
sustinea c',i suflemi se poate conturat drum spre înseamnâ a nesocoti întreaga
Wilso
n/ înâlça, pentru a se uni cu Luminğ. Aceastğ cale era noastl'd evolu!ie — fapt ce
Joann Divinitatea. baza perfectğ pentru ca poate conduce la formarea
a Invğtğtorul Dreptâtİİ sâ unei İmagİnİ deformate despre
Prenti Daniel: De-a lungul poporul nostrua incepeam sâ
pâtmndâ în mne noi,
s İstorİeİ noastre, au exİstat vedem yasta şi profunda
transformatoare sı sğ aducğ
Zoroastru. Conceptele patru mari surse ce au cunoaştere a esenienilor, care
în lume idei cutezâtoare,
zoroastriene, referitoare la contrİbuİt la crearea Cğii se dovedeau mult mai
progresiste.
dualitate, i-au influ. ençat pe Eseniene: ideile egiptene, üniversali şi mai însemna!i
filozofii greci şi au avut zoroastriene, pitagoreice si Este İmportant de
decât ne-am fi aşteptat. Eram
impact şi asupra dezvolürii Legea ebraicâ. Contopirea înteles câ scolile
conştientâ câ mâ aflam în
iudais mului. İn cosmologia lor a avut loc cu mai mult Misterelor au exİstat din
punctul de a deschide
zoroastrianâ, Binele de un veac înaıntea nasterİİ cele mai vechi timpurı şi
granitele tainelor.
(simbolizat de Luminâ) şı mele si ea a fost rezultatul câ, prin studiul tainelor,
Daniel ne vorbise pentru
Riul (simbolizat de evolutiei din acea perioadâ. noi am înteles aspiratİİle
prima daü despre Qumran Ş,
îniuneric) se lupta cu fone Unii esenİenİ preferau o omenırii si Legea
deşi nu fl numise lisus, pe
inegale şi, inevitabil, cel care anumitğ sursğ — de Universalğ. Aceastğ
Invütâtorul Dreptâçii,
învinge este Binele. exemplu, multi preoti erau cunoastere ne-a creat o
începuse si ne spunâ despre un
strâns legati de Tora. Mult perspectivğ mai amplâ
Pitagora a fost un Mare Invâtâtor” şi despre
timp nu a exİstat niciun decât cea a evreilor
filozof şi matematician grec poziÇia lui centralâ în
consens general acceptat de traditİonalİstİ. Neamul
mişcarea eseniani. Întrucât
(580-500 î.Hr.), care a pus majoritate — dar, în Kaloo ne-a încurajat în
acest proiect primise
bazele unui sistem de gândire perioada în care eu mâ astfel de studii si
neaşteptata binecuvântare a
ce i-a influençat pe Platon şi aflam la maturitate, aceste 36 Frâtiei Eseniene, mi-a devenit
Aristotel. Filozofia patru elemente fuzionaserâ ne-a furnizat İnformatİİ din limpede câ vor ieşi la ivealâ
deja, se combinaserâ si mai multe surse. Amploarea si informatii deosebite. Am
pitagoreicâ a reunit aspectul
dâduserâ nastere unui profunzİmea cunoasterİİ continuat şedintele, aşteptând
interesant al matematicii, cu sistem puternİc si flexibil, noastre nu pot fi întelese, fârâ cu emotie, si vâd ce noutâti ne
armonia, iar comunitâtile care, desi diferit, îsi a cunoaste avut de neamul pot aduce.
câştigase stabilitatea si
 Eænienii - Copiii Luminii
37

Capitolul 6
Comunitãtile eseniene
rimele noastre investigatii asupra localizärii
comunitätilot eseniene nu au fost sortite succesului.
Daniel nu avea pret mare tragere de inimä sä ne dea
detalii. Reu$ta a apärut numai dup ce ciclul vietii sale
fusese încheiat el ne vorbea din zona dintre vie - fapt ce a
condus la un real progres. Aflându-se aici, am recurs la
maf multe sedinte. Într-una dintre ele, Daniel devenise
chiar absent, fäcea pauze si respira profund. Dupä un
rästimp, el ne-a spus:
Daniel: Am întrebat Frãtia Esenianã dacã sã-ti
vorbesc despre cele mal marl secrete ale învãtãturilor
PRRTER a
ESENIENII
Ziua de muncä a esenienilor se desfä§ura ca un
echilibru între disciplina muncii, mäiestria creativi, arta,
exercitiul fizic al corpului, studiul valoroaselor manuscrise,
predare, învätäturä odihnä. Astfel, munca avea un sens
apropiat de natura spiritelor a lumilor angelice, ea fiindu-i
închinatä, cu inima plinä de bucurie, gloriei lui Dumnezeu.
- Sir George Trevelyan
Chemare la marea cruciadã
noastre. Mi s-a rãspuns cd nu exlstã niciun pericol
pentru noi, deoarece voi trãiti în viitor, asadar pot fi
date informatii despre localizarea munitãtilor noastre
si despre organizarea noastrã internã.
Încurajatä de räspunsul cu adevärat extraordinar,
care exprima acordul Frätiei Eseniene pentru a merge mai
departe, m-am hotärât sw intru direct în subiectul referitor
la amplasarea comunitätilor. Joanna: Care au fost prímele
comunítåti înFíntate?
Daniel: Existau cornunitãti esentiale pentru
activitatea noastrã si despre acestea îti vor vorbi mai
întâi. Când neamul Kaloo a venit din Stråvechiul
Tinut vestic, mai întâi s-a stabilit în zona lacului
Mareotis, lângã Alexandria. Aici s-au pus bazele
primei comunitåti importante, la care noi ne gândim

ca la Casa Mai-s Cll noastre. Apoi, ei au mers mai
departe si au întemeiat comunitatea Qumran, pe
tãrmul Mårii Moarte, dupã care au pomitpe dru40
negotului, spre Damasc. Aceste trei comunitãti
erau precurn frunchiul unui arbore, iar celelalte, ca
ramurile lui. De-a lungul åsa•zisului Funchi, noi
puteam merge dintr-un loc ferit într-altul, dig Egipt în
Persia si mai departe. Când neamul Kaloo a întemeiat
alte cornunitãti legate de acest bunchi principal,
niciuna dintre de nu se afla într-un oras sau sat, ci în
afara lor, în zone izolate.
Joanna: Qumranul avea un loc aparte, príntre alte
cornunítåtí?
Daniel: Da. Qumranul era Casa Tatãlui, centrul
tuturor comunitãtilor noastre. Acolo erau adunate
multe manuscnse cele mai deosebite masinãrii. Pentru
noi, Qumranul este Soarele-Tatã, care råspândeste
asupra noastrã, Lumina cunoasterii. Precum este în
Cer, pe Pãmânt. In aceste lucruri, membrii neamului
Ka100 erau foarte iscusiti si ne-au spus cã asa trebuie
så fie, cå este necesar sã existe o bazã centralã, care
sã ne sustinã pe toti.
Prin intermediul regresiilor în vieti trecute, s-au
obtinut multe alte informatii despre Qumran, care apar în
cartea scrisä de Dolores Cannon ,Jisus esenienn .
Eænienii - Copiii Luminii
Joanna: Cum erau díspuse comunítåtíle voastre? În
grupuri?
Daniel: Noi ne organizam cornunitåtile în
grupuri de câte trei, nu numai ca fiecare sã fie sprijin
pentru celelalte, ci pentru ca ele sã formeze un
triunghi în interiorul sistemului global de energie.
Daniel se referea aici la un sistem pentru primirea
prin channeling directionarea energiei telurice (vezi
Capitolul 22).
Daniel: Prin urmare, în sudul si vestul asezãrii
Qumran exista un triunghi format din comunitãtile
Ein Cedi, Arad si Hebron, comunitatea mea natalã,
iar la nord, se aflau comunitåtile Rama, Jenin si
Muntele Carmel. Comunitatea de pe Muntele Carmel
era o exceptie de la modelul general, ea fiind alcãtuitã
numai din preoti, învãtãtori si discipoli, nu si din
familii sau mestesu41
gari. Ea era mai strictã si mal
asceticå decât 0Ìice altå comun
tate. Din Rama, drumul se prelungea
spre nordul si estul Dama cului,
avanpostul nostru cel mai depårtat
spre nord.
Din aceste informatii s-a näscut o
listä de comunitäti. De fap niciuna nu
se afla într-un sat Chiar dacä avea
numele satului, ea e o asezare în
afara lui, într-un loc mai sälbatic
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii

stâncos. Lista este int resantä $ ne toate se aflau

aduce si câteva surprize: înäuntrul
Comunitätile granitelor
trunchiului actualului stat
Israel, dar
principal: 1.
Alexandria se aflä în lerusalim
Alexandria (lângä Egipt
lacul Mareotis) Damascul în Siria. Ne Ournran //

2. mai imaginasem cä ele se

Marea
Qu
aflau în apropierea Märii 'i Gaza
mr
Hebron Moartä Moarte (vezi Diagrama 1).
an
Diagrama 2 EIP Gedi
3.
Desigur cä
Da grupul Orase
ma sudic era a§ezat Comunitäti eseniene Arad

sc lângä
f Hama Marea Moartä, dar 0 Pesteri
Grupul sudic: cel
Lacul
4. Ein Gedi hinneret 42
Chaj£á
5. Arad nordic
(Marea se afla cu mult mai la nord
6. Hebron Mûlktele Galileei
cuprindea Muntele Carmel, zonä
Grupul nordic: Carmel
djnvestul Märii Galileii, foarte
7. Rama Jenin
apropiatä de graniçä.
8. Jenin
9. Muntele Carmel Confirmarea acestor a§ezäri vine
Inainte de a începe din douä mari surse: märturiile
cerce- arheologice regresiile unor subiecti în
tarea Tel Aviv-Jaffa
timpul vietii lor eseniene. În multe
comunitätilor
eseniene, läri exista obiceiul ca pietrele
crezusem cä întrebuintate la construirea unor
 Eænienii - Copiii Luminii

asezäri Sä fie mutate în alte locuri, de ploaie are o calitate aparte,

fiind folosite pentru alte constructii, întrucât strãbate o zonã cu aer
lucru ce s-ar fi putut întâmpla în curat. Elementele esentiale ale
vietii sunt aerul si apa. Cum am
aceste cazuri. Însä, din fericire, mai
putea trãi în corp, fårã ele?
exista un factor convingätor, si anume
O wadi este o albie stâncoasä, care
sursa de apä, Iatä ce spune Daniel e uscatä, cu exceptia sezonului ploios.
despre acest subiect: În Qumran exista un tunel de apä, cam
Daniel: Membrii neamului Kaloo de un metru pätrat, säpat prin roca
ne-au vorbit mult despre durä, pentru a directiona, în sezonul
înfrebuintarea apei, iar, în timp, ploios, apa stranSä în wadi si a o
1101 am devenit experti în acest canaliza spre rezervoarele subterane.
domeniu. Constructiile noastre erau Chiar dacä toate pietrele ar fi Chiar
concepute astfel încât zidurile Ior dacä toate pietrele ar fost mutate din
erau dispuse în continuare, intrând loc rezervoarele subterane acoperite,
unul într-altul. Folosirea acestui existenta tunelelor de apä constituie
tip de ziduri si acoperisurile ne-au valoroase märturii ale localizärii
permis colectarea apei de ploaie în acestor a§ezäri.
mari rezervoare subterane. Acolo In ianuarie 1995, câtiva membri ai
unde exista o wadi, când Ploua si grupului nostru (inclusiv
albia se umplea, apa era îndreptatã John Armitage, Roberta Shewen Judith
spre aceste rezervoare. Prin urmare, Clough) au mers în Israel,
noi strângeam fiecare picãturã de 43
apå, fapt ce ne permitea Sã
supravietuim îli zone aride,
considerate de multi ca fiind mult
prea sårace pentru a se statornici
acolo. Apa este ceva esential, iar
noi o respectãm si o strângem; apa
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
pentru a verifica localizarea exactä a comunitätii din Ein Gedie p
atunci, acel loc nu fusese cercetat arheologic, fapt ce nu ne miras
deloc. În Israel existä o multime de locuri de mare interes
arheologi care a$eaptä începerea säpäturilor. Ïntr-o tarä atât de
bogatä în mv turii ale antichitätii, este inevitabil sä nu existe locuri
care mai a$ea tä încä sä fie cercetate.
Judith Clough, o prietenä de-a noasträ, astrolog maestru
a scris un raport al acelui voiaj în Israel, din care citäm:
„Am plecat spre Israel, în zorii zilei de 17 ianuarie 1995.
Dupä ce-am ajuns, am petrecut acolo câteva zile, pentru a ne
acomoda. Am mers prin pustiu, fiind fermecati de frumuseÇea lui,
de marea divers tate de stânci si plante, de culoarea de necrezut a
peisajului. Ne-an apropiat de Marea Moartä, simtind tot timpul
cum se intensifica legä ra noasträ cu acest pämânt. Toatä zona
dintre Marea Moartä extremi. tatea sudicä a desertului Negev este
alcätuitä dintr-un sol cristalin, p • de zäcäminte minerale - un
perfect transmitätor de energie! Am vizitaf locuri vechi, cu sau färä
nume. Am descoperit situri marcate ca fiind preistorice - multe de-
a lungul actualei granite dintre Egipt peninsula Sinai, locuri pe care
le-am simtit imediat ca fiindu-ne familiare, din perioada träitä ca
esenieni. "
1-am cerut si lui John Armitage câteva comentarii despre
incursiunea în Israel. Iatä ce ne-a spus el:
Eu am mai fost în zona Ein Gedi, prin anii 1960.
Întotdeauna m-am simtit atras de acel 10c, dar n-am §tiut niciodatä
din ce cauñ Pânä atunci lucrasem mult cu energiile telurice, iar
când am revenit acolo, în 1995, am urmärit energiile 'd§a am
descoperit locul în care existase comunitatea esenianä. Acolo existä
un vârtej de energie, I care eu doar m-am acordat. În vârful
dealului, am descoperit câtevc pietre vizibile, în spatele chibutului,
lângä izvor ssi cascadä. Au fost scoase la ivealä si restaurate multe
clädiri din zona Ein Gedi, dar nu SI cele eseniene, care erau încä
neatinse la vremea vizitei noastre.
Esenienii - Copiii Luminii
La Arad a§ezarea esenianä a fost mult mai dificil de
localizaÇ deoarece pe acest loc s-a construit ora§lll, iar urmele
comunitätii ese44
niene au fost $erse. Ele se pästreazä sub clädiri, dar este greu de
spus exact unde anume. "
Comentariul lui Stuart: Noi ne afläm într-o etapä timpurie la
fel de îndepärtatä cum este preocuparea oamenilor pentru
realiŽarea säpäturilor arheologice în zonele eseniene. A§teptäm cu
mare interes viitoarele cercetäri arheologice, îndreptate spre aceste
situri,
Si revenim însä la ssedinta noasträ. Eram curioasä sä aflu
dimensiunea comunitätilor eseniene, drept care 1-am întrebat pe
Daniel despre acest subiecta
Daniel: Cea mai mare comunitate era cea de la Qumran
cred cã avea în jur de 200 de oameni, cu toate cä numãrul lor
varia. Celelalte comunitãti erau mal miC1 — în general de
circa 70 de oameni.
În afara comunitätilor mentionate anterior, mai exista si cea
din zona Muntelui Horeb, în Peninsula Sinai, dar am ezitat s-o pun
pe listä. Eu am vizitat-o, însä nu m-am simtit deloc bine acolo.
În aceastä regiune sälbaticä, intensitatea energiei Tatälui îi
dädea un caracter zelotic." S-ar putea spune cä aici cereau
drepturile atât esenienii, cât si zelotii. Acolo existau multi esenieni
cu tendinte spre fanatism, fapt ce mä fäcea sä nu mä simt deloc
bine. Ei se vedeau ca „Räzboinici ai Domnului", gata sa dea ultima
bätälie cu fortele întunericului, pe când foarte multi dintre esenienii
ce populau zärile erau aducätori de pace. Contrastul dintre noi fiii
întunericului consta în faptul cä noi läsam Lumina sä radieze si nu
scoteam sabia din teacä — pentru cä nu sabia este cea care biruie
räul, ci Adevärul care sträluce$e în inima Copiilor Luminii.
Comentariul lui Stuart: Hippolit, istoricul secolului al 111-lea
d.Hr. descrie douä grupuri de esenieni: traditionali§tii fanaticii
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
* Zelotismul era o sectä evreiascä, cunoscutä mai ales prin opozi!ia
agresivä fatä de stäpânirea romanä, dar si fatä de politeism. A fost
întemeiatä de luda Galileanul, care a condus o revolta împotriva Romei,
în anul 6 d.Hr. n.t
45
(„esenienii-zeloti"). Privind în trecut, nouä ni se pare acum cä evr
erau împärtiti în grupuri total distincte, dar pentru cei de la vrem
respectivä, imaginea era cu totul alta, cäci exista o zonä de
punere între ele. Textele eseniene de la Masada au demonstrat
ace lucru, cäci ele aratä cä nu exista o cetate numai a zelotilor.
Joanna: Toti eseníeníi tråíau în comunítåtí?
Daniel: Nu. Ca în toate problemele eseniene, existã
aiCIÃ un interior Sl un exterior. Fonna interioarã era
alcåtuitå din cornu nitãti, iar cea exterioarã din familiile
eseniene care trãiau la oras.
Câteodatä, câteva familii päräseau ora§lll ssi se mutau într-o
zonä izolatä încercau sä punä bazele unei mici comunitäCi, unele
venind prospere, altele nu, dar situatia se schimba mereu.
Aici, Daniel subliniazä natura fluidä a structurii
comunitätilor cum existaserä acele comunitäti-cheie, enumerate
anterior, la fel de bine ar fi putut exista altele, care fuseserä
înfloritoare un scurt timp, fiind apoi päräsite.
Daniel: Membrii Frãtiei care locuiau la oras pãstrau aiCI
proprietãtile si nu le lãsau în folosintã cornunã, asa cum o
fãceau cei din comunitãti. Se presupune cã ei erau foarte
caritabili — atât cu esenienii, cât si cu ceilalti. In comunitãti,
multi esemeni eraw necãsãtoriti; acest luczu era o cerintã si
totodatã o obligatie, pe când la oras erau cãsãtoriti, pentru cã
urmau o cale mai blândã.
Când cineva intra într-o comunitate, îi ceda Frãtiei
întreaga proprietate. Astfel, Ordinul a dobândit case, de-a
Esenienii - Copiii Luminii
lungul întregului drum comercial dintre Alexandria si
Damasc. Când cãlãtoreau pe aceastã rutã, membrii Frãtiei
poposeau pentru odihnã si se aflau în swurantã.
Fratii nostri de la oras erau sfåtuiti sã urmeze o cale mai
clasicã — diferitã de cea din cadrul comunitåtilor. In cazul
lor, accentul se punea numai pe Tatãl. Ei nu pãstrau înscrisuri
sau alte texte provenite din afara tãrii. Noi încurajam
deschiderea lor fatã de
46
gecim evreii obisnuiti cu care puteau avea relatii amicale, în
siÞgogile din apropiere. Acest fapt era însã în contrast cu viata
din
Gnunitãti, unde Ordinul, ca întreg, nu avea contact cu nicio
sinågogå. Faptul cã noi rãspândeam generozitatea prin intermediul
fratilor nostri de la oras, ne ajuta sã obtinem putinå tolerantã din ea
evreilor si, totodatã, abãteam atentia fariseilor.
In comunitåti aveam o libertate specialå; studiam
întelepciunea textelor egiptene (ca de exemplu cultul lui Isis,
Ritualul Inãltãrii Soarelui), ale celor grece§ti (precum cele
scrise de marele gânditor, Pitagora), sau cele persane (care
includeau si textele de naturã zoroastrianã). Aceastã libertate
de studiu a operelor Marilor Intelepti ai lumii si ale Sufletelor-
Maestre era înså plãtitã scump. Pretul a fost disciplina viata
retrasã pe care o trãlam, sub acoperirea Fratilor de la oras, care
stiau bine cã ei reprezentau pentru noi o pavãzã — asa cum si
noi, la rândul nosfril, eram o pavåzå pentru Invãtãtorul
Dreptãtii.
Joanna: Vorbeaí despre Ritualul Înåltåríi Soareluí. Ne
poti spune mai multe?
Daniel: Da. Dintre toate textele egiptene, acela e favoritul
meu. Iatã câteva versurl, ca sã-ti faci o idee:
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Tatã-Soare, al cãnzi Disc de aur este simbolul Luminii
Lãuntrice, atinge-ne inimile cu-al tãu Foc Sacru, în zorll noil'
zile ce se naste acum. La fel cum la ceruri tu te înalti, inspnå-
ne så te urmãm, så putem atinge Inãltarea si sã sãlãsluim de-a
pururi, în a Luminii Impårãtie. Joanna: Daniel, acest text este
mínunatl Iti multumesc ca I-ai împårtåsít cu noí. Ce vechíme
crezí cd are?
Daniel: Nu still precis. Membrii neamului Kaloo 1-au
adusîn Alexandria, cu multã vreme înainte ca eu sã mä nasc.
Uni dintre învãtãtorii care 1-au transmis, practicaserã Cultul
Ra, ia altii vorbeau despre un rege eretic, care se desprinsese si
Cultul Ra si de Amun si îsi urmase propria cale.
Eu cred cä Daniel se referea aici la faraonul Amenhotep al
IV-le
(decedat în 1350 î.Hr.), care, luându-§i numele Akhenaten, a pus
bazele Cultului Soarelui, închinat zeului Aten (sau Aton) - cult aflat
în opoziçie cu cel sustinut de preoti închinat lui Amon-Ra,
considerat eretic de faraonii urmätori. Sä revenim însä la comunitäti.
Doream så aflu cam câti esenieni se aflau în fruntea asa cä 1-am
întrebat pe Daniel.
Daniel: In fiuntea miscãni noastre se aflau cam trei- pa
mii de esenieni. Faptul cã exista un echilibru între interior si
exterior — adicã între comunitãti si Fratii nostri de la oras —
ne teja si totodatã rãspândea confuzie în rândul dusmanilor
nostri. Noi eram deschisi si totodatã tainici, vizibili si, în
acelasi timp„ Invizibili — cunoscuti dar si necunoscuti.
Am crezut cä era momentul ideal sä facem un rezumat cu
privire la pozitia esenienilor în rândul evreilor din acea vreme. Este
clar cä lor le-a folosit din plin sä oscileze între a fi, sau nu,
cunoscuti.
Joanna: ln cadml comunítàtílor, se practícau si mestesuguríle?
Daniel: Da, existau mestesugari în toate comunitåtile
noastre — mai putin în cea de pe Muntele Carme]. Multi
dintre ei se ocupau si cu vindecarea semenilor. Ei fabricau
Esenienii - Copiii Luminii
uleiuri, alifii, tincturi, esente si mixturi din ierburi
tãmåduitoare. Noi confec-
tionam vase pentru a pãstra acele produse. Pentru multi
meste§ugari, ideile noastre nu aveau prea mare importantå, el
concentrându-se asupra unor activitãti mai practice — dar,
prin munca lor, îsi aduceau un mare aport la viata
comunitãtilor.
48
Aceastä afirmatie era interesantä, deoarece sublinia
diversitatea existentä în sânul comunitätilor eseniene. Unele surse
de F internet sustin ideea cä esenienii aveau o viatä simplä ssi
naivä, entându-i, de cele mai multe ori, ca pe ni§te cälugäri
cucernici, Sincervorbind, diversitatea descrisä atât de Suddi -
esenianul care spune povestea în cartea scrisä de Dolores Cannon
„lisus esenienii(' - cât de Daniel, pare mult mai plauzibilä,
Joanna: Ce mestesuguri se practícau la Qumran?
Daniel: La Qumran se producea un balsam înmiresmat,
din rå§ina arbožilor locali. Tot aici se mai fãceau obiecte
metalice si multå ceramicå.
Joanna: Balsamul era un fel de parfum?
Daniel: Da. Ne convenea foarte mult faptul cã
Qumranul era vãzut ca un loc în care se producea parfum si
nu ca o comunitate. In acest Tel, se înlãturau suspiciunile si
noi puteam sã fini si vizibili si invizibili, în acelasi timp.
Clådirile erau greu de ascuns de privirile necunoscutilor, dar
a-i pãcãli în privinta folosirii lor era un mult mai usor de
fäcut.
De aici reiese clar cä strategia esenienilor era una solidä. Ar
fi fost imposibil ca ei sä încerce sä fie invizibili în totalitate - cu
atât mai mult cu cât erau implicati multi oameni toti aveau nevoie
de masä si casä. Dar acest amalgam de vizibil-invizibil era foarte
subtil. Evreii traditionali$i trebuie sä fi crezut cä §tiau perfect ce
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
se întâmpla cu esenienii - dar ei nu vedeau decât o parte a
întregului.
Faptul cä la Qumran se produceau parfumuri, a fost
confirmat de lucrarea arheologului belgian, Pauline Donceel-
Voute. Într-o grotä din apropiere, într-un vas de ceramicä, a fost
identificatä o rä§inä Sintagma ,Manuscrisele de la Marea Moartã"
este pentru pergamentele (integrale sau fragmente) descoperite în
periot da 1947-1960, în §apte situri arheologice din nord-vestul
vestul tärmului Märii Moarte. Lângä Qumrany existau unsprezece
grote, douä în Wadi Murabba'at, iar mai încol grotele de la Nahal
Hever, Nahal Mishmar Nahal Se'elim. Au fost des$ coperite
pergamente la Khirbet Mird Masada.
De obicei, se vorbe$e într-un sens restrâns despre Manuscri¶
sele de la Marea Moartä se face referire doar la pergamentele gäsi
în zona Qumran. Acestea contineau în jur de 800 de documente
origi, nale - fie în formä integralä, fie fragmente. Înscrisurile erau
fäcute pé piele sau papirus, unele $antate în cupru, scrise fie în
ebraicä, fie îrf aramaicä sau greacä. Ele cuprind toate cältile
Vechiului Testament (cu exceptia Cältii lui Ester), dar multe alte
texte necunoscute atunci. În general, savantii dateazä Manuscrisele
de la Marea Moartä între anii 200 î.Hr. ssi 70 d.Hr., textele scrise
înainte de anul 300 fiind putine. Având în vedere ca nu exista prea
multe manuscrise scris se în ebraicä aramaicä, care dateazä din
acea vreme, aceastä deso perire este foarte importantä.
Sä revenim, a§adar, la sedinta noasträ cu Daniel:
Joanna: Deci mestesugurile mascau, într-un FI, comunítåtile.
Daniel: Da. Ele erau si o importantã sursã de venitø
Joanna: Voí tråiatí într-o anumítå autonomie sí Fratii care ví
s alåturau donau comunítåtíí întreaga lor proprietate. De ce aveatí
ne voie de mai multí baní?
Daniel: Deoarece cåutarea vechilor înscrisurl era
Toarte costisitoare. Pentru a le procura, noi mergeam în zone
îndepãrž tate si drumul ne costa, iar atunci când le gãseam,
pretul lor era Toarte mare. Nu eram singurii interesati de
Esenienii - Copiii Luminii
vechile înscrisurlf Existau multi latifundiari sau negustori
care le colectionau ca pe niste antichitåti, iar dacã noi doream
sã le obtinem pe cele mar
50
valoroase, trebuia sã concurãm cu ei. De-a lungul anilor, am
construit o adevãratã retea de colaboratori, care nu pierdea
din ochi niciun manuscns interesant pentru nol — însã SI
acestea ne costau destul de mult.
Acum ne aflam pe punctul de a ne forma o imagine despre
relatia existentä între diversele pälti ale Frätiei voiam sä afläm cât
de mult semänau comunitätile între ele.
Joanna: Comunítåtíle, altele decât Qumran, semånau una cu
Daniel: Nu. Fiecare comunitate avea propria ei notã
distinctivå. In unele comunitåti predomina practica, iar în
altele preocuparea pentru studiu sau religie. Oamenii erau
foaHe diferiti, Multi preofi proveneau din comunitåti
puternice, acolo unde focul idealismului ardea din plin.
Uneori exista un idealism insuportabil, cu preoti care
considerau cã aproape toate întrebãrile aveau un singur
rãspuns - SI anume, construirea unul Templu perfect din
toate punctele de vedere, care ar fi adus pacea si dreptatea.
Dupã mine, acest lucru era o mare amãgire. Mi-am dat seama
cã existau multi preoti extremisti, care trãiau puternic aceastã
idee, iar ei erau foaHe greu de controlat.
În Manuscrisul Templului, care este un text ce face parte din
Manuscrisele de la Marea Moartä, existä multe informatii
privitoare la aspira!iile esenienilor de a construi un Templu
perfecto
Joanna: În afara comunitåtílor sí a Fratílor de la oras, exista sí
altceva pe care se concentra activítatea eseníenílor?
Daniel: Da. Existau mai multe refugii ñi zone izolate —
locuri în care puteai fi singur, pentru a Ilita pentru o clipã de
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
toate poverile aduse de responsabilitãtile din sânul
comunitãtii. Acolo îti urmai calea lãuntricå SI aveai propria
comunicare cu Dumnezeu. Aceste locuri trebuiau sã fie
retrase. Deseori, ele se aflau în zone deluroase, unde era
destul de greu de ajuns, însã
51
amplasarea refugiilor acolo era una premeditatã. In acele
locur\ sufletul îti era påtruns de cea mai profundä pace si
simteai cum renasti si te reîmprospãtezi. Intreaga comunitate
de pe muntel Carmel constituia, de exemplu, un astfel de loc
retras. Preotii alcl erau pustnici austeri - dar de mare folos
esenienilor, c cãutau momente de meditatie, într-o zonã
tihnitã. Uneori, cornunitãtile deveneau foarte aglomerate, cu
tineri nu chiar atât de nistiti pe cât ar fi dorit-o vârstnicii.
Comunitatea de pe Muntele Carmel este descrisä detaliat
în c tea „Calea esenienilor: recunoa$erea vietii tainice a lui
Cristos". Joanna: Fiecare comunítate avea o anumítå functie?
Daniel: Da, este adevårat. Qumran, Alexandria si
Damasc erau asezãrile unde se învåta cel mai mult. Acolo se
fåceau ce cetãri savante si existau scoli. Mai erau si multe
alte comunitati cu functie de scoalã, dar acolo mal existau si
ferme în care se cultivau cereale si ateliere mestesugãresti,
temple cu preoti c har si locuri în care unn oamem îsi
întemeiau familii si aduceau pe lume copii. Dacã o astfel de
asezare îndeplinea atât de multå functii, ea atrãgea o lume
diferitå, oameni cu diverse interese si capacitåti, care
desfãsurau o activitate variatã. Singurul lucru ce îi unea pe
toti era Calea Esenianã.
Marea diversitate din comunitätile eseniene ne prezenta un
tablou total diferit de cel simplist, cunoscut de noi, care îi asemäna
pe esenieni cu cälugärii unui ordin medieval. Dacä erau atât de
diver$ atunci nu ne mai mirä deloc faptul cä multi oameni erau
atât de derutati în ceea ce-i privea.
Daniel: In timpul meu, toate acestea nu erau deloc înté,
lese. Când auzeam ce vorbeau despre noi, evreii
Esenienii - Copiii Luminii
traditionalistf îmi era limpede cã erau total nestiutori. Ei
gândeau cã noi tod eram preoti habotnici si pusnici. De abia
acum pot întelege cuni s-a întâmplat asa ceva. In popor
circulau multe idei eseniene
52
pårti din unele înscrisuri si, cu siguranfå, asa s-a format acea
impresie despre noi.
Joanna: Aceastå impresíe s-a perpetuat însåpânå în zilele noastree Tu
dowstí s-o corectezí?
Daniel: Desigur. Intotdeauna e bine så spui adevãzul si så
vorbesti despre lucruri asa cum sunt ele si nu cum par a fie O
mare minciunã poate dãinui timp de secole, dar numai
adevãrul este cel care o poate înlocui. In privinta adevãrului,
nol suntem un popor extrem de diferit, rapt ce trebuie
recunoscut. Pe vremea mea, existau multe perceptii eronate
despre noi, care se datorau, In parte, si nevoii de discretie. IVIã
tem cå dacå nu se va spune adevãrul, aceste percep!ii vor
stãrui cu îndârjire, mult timp de acum încolo. Acesta este
motivul pentru care, în întâlnirile noastre, am încercat sã spun
adevãrul, pentru cã sabia adevãrului va aduce Lumina în
întunericul ce donmeste în lume. Iatå cã a sosit timpul ca
minciunile sã piarã si Lumina sã triumfe.
Acest pasaj ne-a emotionat profund.
Daniel ne läsa impresia cä depä§ise barierele timpului cä se
afla chiar lângä noi. El ne mai transmitea un puternic sentiment cä
esenienii, ca întreg, au dorit sä se exprime în mod direct sä-i
vorbeascä lumii întregi, într-un fel care, pe vremea lui lisus, fusese
cu totul imposibil.
În timpul acela, ascunderea siguranta lui lisus, Învätätorul
Dreptätii, era cel mai important lucru.
Acum, noi träim într-o altä epocä si se pare cä a sosit timpul sä
se afle adevärul despre lisus despre prietenii adeptii säi, esenienii.
Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
53

Capitolul 7
Viata în comunitãtile eseniene
nul dintre avantajele trecerii în zona dintre vieti a fost
acew cä Daniel a putut sä-si revadä viata dintr-o altä perspectivä.
Astfel, el ne-a putut Oferi o vedere de ansamblu a modului în care
se simtise, atunci când träise într-o comunitate esenianäo
meseriasi, învãtãtori si preoti. Preotii erau respectati, fiind
considerati pãzitorii regulilor si Ìitualurilor ce formau baza
comunitãtiî, însã adevãrata autoritate era reprezentatå de un
consiliu, în care preotii si Fratii nostri mireni aveau drepturi egale
de exprimare. In fiecare comunitate existau 12 bãtrâni învãtati, cu
diverse pregãtiri, care jucau un important rol în acest consiliu. Ei
aveau sarcina de a asculta pãrerile tuturor membrilor comunitåtii
si, dacã existau neîntelegeri, sã facã dreptate. Când ajungeau la
vreo concluzie, ei trebuia sã aibå în minte regulile si telurile
comunitãtii.
Joanna: Când cítím textele eseníene care au rezístatpânå în
ziIele noastre, unele par sd ne arate cd preotíí erau ceí care
conduceau comunítåtíle.
Daniel: (indignat) Nu preotii ne conduc pe noi! Noi
suntem un popor liber si ne conducem singuri! Preotii îsi pot
exercita conducerea în Ierusalim, dar noi am ales o altã cale!
Un învãtãtor bãtrân si iluminat, sau o bunicã foarte
spñitualizatã valoreazã, în comunitate, mult mai mult decât
orice preot, pentru cå noi le respectãm cunostintele si
întelepciunea.
54
Esenienü - Copiii Luminii
Si eu as fi putut fi un bãtrân întelept — dar arfi trebuit sã
munceSC mult, ca sã ajung a§a. Existã o mare acceptare a
lucrurilor asa cum sunt ele, o multumire legatå de întreaga
viatå a comunitãtii. Noi ne bazãm mult unii pe altii, iar
sistemul în care trãim este perfect si ne oferã satisfactii. Unii
membri ai comunitåtii noastre au o mare putere de concentrare
si astfel se naste un mare echilibru, atunci când lucrãm
împreunã, iar întregul sistem functioneazã mult mai bine.
Fiecare dintre noi îsi dà seama cd i se recunoaste valoarea,
însã e constient si de valoarea comunitåtii ca un întreg.
Individul si comunitatea se sprijinã si se întãresc reciproc — si
fiecare devine mai puternic, în acest fel.
Ceea ce ne spusese Daniel pärea foarte important pentru noi.
Unele conexiuni cu acest subiect se pot gäsi în cartea lui Rudolf
Steiner, Versuri 'i meditatii, în capitolul Deviza moralei sociale.
Daniel: Noi simteam cum mergeau lucrurile si cum erau
oamenii. Dacã cineva era nefericit, atunci stiam imediat acest
lucru si fãceam ceva ca så-l ajutãm. Tråiam o viatå foarte
ordonatå, linistitå, iar evenimente neplãcute erau sporadice.
Nu ne dãdeam seama de acest lucru, decât atunci când
cãlãtoriile se sfârseau si ne reîntorceam la casa noastrã. Acaså,
în comparatie cu agitatia de la oras — unde viata era intenså,
asprã SI neregulatå — simteam comunitatea ca pe o oazã de
liniste. Din când în când, pentru a-si continua cercetãrile,
multi învåtãtorl mergeau în lume, înså el erau mai fericiti
atunci când ajungeau din nou acasã, unde se bucurau din plin
de linistea si pacea care ne învãluiau pretutindeni. Joanna:
lmåtåtoríí erau alesi pe baza astrogramelor lor?
Daniel: Da, dar si dupå lucrurile de care erau interesati.
Asta le era clar pânã si celor tineri.
Joanna: Asadar, era clarå pozítia Fecåmia?
Daniel: Da. Cu totii stiam cå oamenii aveau calitãti si
roIuri diferite. Din harta lor astralã puteam vedea unde se alla
fie-
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs
55
care — deci invidia nu-si mai avea locul. Sufletele cele mai
puternice si bětráne aveau sarcim mult mał grele, erau
instruite mai intens — luczu acceptat de noi toti. Dacš se
bucurau de o mai mare apreciere, stiam cň au fěcut mai mult
decát altii. Prin mare, intre noi nu exista competitie, ci ne
trňiam, pur si simplu„ viata, Da, eram oamem SI uneori
fňceam chiar haz de slěbiciunile noastre. Aveam o
organizare bunň, care era fondatě pe fntev legere SI
asentiment.
Termenul „suflet bžatran” este folosit pentru a arňta cň
persoa. na a trňit mai multe vieti pe iar bogatele sale experiente i-
au adus intelepciunea.
Joanna: Organizarea voastrč era diferitč de cea romanč?
Daniel: Da, deoarece, la romani, familiile de vazň
aveau cele mai marł avantaje, pe care foarte putini le
frnpňrteau cu cą inferiori lor. Noi fmpňąeam totul dupň
nevoile fiecňruia si tineam cont cě o familie avea alte
necesitňti decat o persoaně singurň.
Joanna: Presupun cd ezístau uníí oamení care aveau o hartd
astralč Farte bunč, dar nu trčíau dupč asteptčrí - si altíí całe nu o
aveau asa de favorabílč, dar, muncínd díngeu, obtíneau in
comunítate pozítíí mult maí ímportante, nu-í asa?
Daniel: Da, exista un sistem de recompensare a valorii.
Toti membrii comunitňtii Isi dňdeau seama cň fiecare ocupa
o anumitě pozitie, In functie de valoarea sa si nu fiindcě era
bogat sau nu. Comunitňtile noastre erau conduse prin
asentiment colectiv. Meritul personał, asentimentul si iubirea
formau nucleul intim al comunitňtilor noastre — toate fiind
necesare convietuirii In armome.
Joanna: Toff awatí purtötori de cułůnt, in consílíu?
Esenienii - Copiii Luminii
Daniel: Da. Fiecare parte a comunitňtii Ni alegea un
purtětor de cuv9nt care s-o reprezinte in consiliu, iar
conducňtorul ales reprezenta comunitatea, in consiliul
superior de la Qumran.
56
Joanna: Dacč, uneoń, ezístau anumite probleme in comunitate,
bůtiníí imůtaff le rezolvau prin díscutíí?
Daniel: Da. Dacě o cňsnicie se desfrňma, atunci
problema se rezolva intre soti si fntelepti, fěrň ca nimeni
altcineva sě afle ce anume determinase ruptura dinfre ei — SI
era o metodě fnteleaptň. Oamenii aveau fncredere fin judecata
bštránilor, ceea ce era de ajuns. Bňtránii fn!elepti fěceau
legětura cu trecutul, cu membrii neamului Kaloo Fi cu
fnvětětura esenianň. Cu toate cě existau multe scrieri, se pěstra
si traditia oralě.
Viata noastrň era una sňnňtoasň si annomoasň — dar,
fin acelasi timp, 'i asprě, gea, cňci trebuia sě cělňtorim mułł,
De cele mai multe ori, cňlňtoriile erau nesigure Fi niciodatě
nu stiam cu certitudine dacš vom ajunge fin locul dorit; era
oparte a vietii pe care o tratam ca pe un mister, deoarece
drumul nostru fn afara comunitňtii era stráns legat de cel
lňuntric, de cňlětoria inimii.
Joanna: Crezí cd un wpił se naste purtündpůcatul
orfgínar?
Daniel: Ei bine, existň valon• pozitive si negative ale
meritului personał. Fiecare dintre noi aducem din vietile
trecute fie un mic dar, fie o povarě, dar nu le considerňm ca
pšcat sau slěbiciune, ci doar chestiuni pe care trebuie sň le
rezolvňm sau lectii de $nvňtat, pentru ca noi sň ajungem fin
annome cu universul.
Joanna: Prin umare, crezí tu ců sufletul trůíeste, pe Půmant,
mai multe vieti?
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Daniel: Desigur. Oamenii se nasc cu capacitňti fizice si
mentale diferite, ce pot fi explicate logic, numai prin credinta
fin renastere. Doar asa putem considera cň evolutia spiritualň
a unuł suflet face parte dintr-un univers drept, iubitor si
armonios.
Joanna: Vůd cd cel mai important lucm pe care I-aí impůrtůsít
celorlaltí a Tost íubírea aproapelui. Cu toffi trůíatí in íubíre si
armoníe.
57
Daniel: Da, într-adevår, învãtãturile noastre erau astfel
transmise, încât ele conduceau poporul pe calea iubirii. Dacå
oamenii stiau sã iubeascå cu adevãrat, atunci el cunosteau
totul. Noi gândeam cã Dumnezeu va påstra doar ce este
important, iar restul se va risipi ca nisipul desertului.
Joanna: Se pare cd în comunítåti era o mare simplitate.
Daniel: Da, asa si era, însã noi nu fãceam niciun efort
special sã o avem. Era ceva firesc, la fel ca parfumul unei
flori. Cu totii ne strãduiam så avem lucmri cu adevãrat bune:
iubire, pace, armonie, adevãr. Chiar si cei care studiau Legea
(Tora, care nu era nici pe departe ceva simplu) trãiau în
simplitate. Da... cãlãtoria era pentru noi o cale plãcutã... Era
bine! Singura mea pãrere de rãu este cå mi-as fi dorit sã împart
acest dulce fruct al cunoasterii cu cât mal multi semeni, dar
fiecare dintre nol are propria sa cale si trebuie s-o parcurgã în
felul sãu!
Joanna: Deci, tu nu îíjudecaí pe ceílaltí, nu-i asa?
Daniel: Nu, nu este treaba noastrã sã judecãm pe cineva.
Noi nu cunoastem cadrul destinat acelui suflet, ci vedem doar
câteva secvente si nu tot ansamblul.
Joanna: Spune-mi, cu ce ui hråneati în comunítåti?
Daniel: Hrana era variatã: peste, carne (doar cea permisã
de Lege), fructe, verdeturi. Eu preferam nucile, fructele,
Esenienii
cerealele si unele soiuri de verdeturi, dar nu peste sau carne.
Nu întelegeam deloc de ce era necesar sã moarå unele creaturi,
ca så pot trãi eu! In termenii evolutiei spirituale, animalele
sunt fratii mai tinerl al oamenilor. Nu cred cå un Dumnezeu
care ne iubeste a creat un umvers în care, pentru a supravietui,
un om trebuie sã-S1 manânce fratele. Existau unli esemem
care mâncau doar peste si care renuntaserã la carne, iar altii —
ca cei care urmau o cale apropiatã zelotilor — care consumau
si peste si carne. Când am vizitat comunitatea de pe Muntele
Horeb, am vãzut cã Fratii
58
- Copiii Luminii
nostri din acea zonã mâncau multå carne friptå — obicei ce
mie s-a pãrut dezguståtor, chiar numai sã-l privesti.
Intrebându-i de ce o fac, ei mi-au råspuns cd, fiind Rãzboinicii
Domnului si pentru a-si întãri trupurile, aveau nevoie de carne
rosie, dar nici el nu consumau carne de la animale necurate,
precum porcal. In acea zonå, cele mai multe fructe erau dulci.
Hrana mea a exclus mereu carnea. Sederea mea acolo nu a fost
prea pläcutã, asa cã In-am întors repede acasã.
Joanna: In comunitatea ta erau multi cei care aveau aceleasí
gusturí ca si tine, în materie de hranå?
Daniel: In Hebron, cam o treime dintre locuitori aveau
aceleasi preferinte ca si mine, însã numårul lor crestea — mai
ales atunci când lisus ne vorbea despre hranã. El spunea sã
mâncãm fructe din pomi, plante ce cresc pe Pãmânt, lapte
miere. Mama Pãmânt ne oferã toatã hrana cea bunã. lisus
spunea cã mierea este creatã de albine, în cadrul unui ritual ce
se desfãsoarã în stup — care e un templu în miniaturå.
Judecând dupã spusele sale, mierea este cel mai spiritual
aliment de pe Påmânt. Fiecare comunitate avea mare grijã de
stupi si trata albinele cu cel mai mare respect.
 /
Stuart Wilson Joanna Prenüs Esenienii - Copiii Luminii
Joanna: Vorbínd despre „fructele din pomi", lisus se referea si
la alte típurí de nuci - de píldå, alunele?
Daniel: Desigur. De exemplu, la noi, în Hebron, cresteau
douã soiuri de astfel de fructe. Favoritele mele erau migdalele
si, deseori, le multumeam fratilor-arbori pentru cã mã hrãneau.
Din ceea ce ne povestise Daniel, ne-am putut da seama cat de
diver$ erau esenienii; ei nu aveau un regim alimentar fix sau etalon
si fiecare se hränea dupä propria sa alegere. Märturiile documentare
par sä fie în favoarea cärnii a pestelui. Manuscrisele de la Marea
Moartä nu dau indicii despre interzicerea acestor alimente, iar
Documentul de la Damasc contine instructiuni pentru prepararea
59
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
pe$elui, cu ocazia Sabatului. Aceste märturii se împacä destul de
greu cu regimul vegetarian total.
Descoperirile arheologice de la Qumran au avut o mare
contributie în a ne formula o idee despre acest subiect. In 26
de depozite separate, din cadrul sitului arheologic, s-au
descoperit oase de caprä, oaie, miel si vitel, îngropate cu grijä,
ceea ar putea însemna, fie cä ele proveneau de la mese rituale,
fie de la sacrificii animale.
Totusi, multi scriitori din acea perioadä (inclusiv
Iosifus) au consemnat faptul cä esenienii nu fäceau sacrificii
animale deci, în acest caz, erau mult mai plauzibile mesele
rituale. Sä revenim totu$ la cu Daniel.
Joanna: Luând totul ca un înfrzg, se pare cd viata în
comunitåtíle eseníene era foarte echílíbratå, nu-í asa?
Daniel: In mufte feluri, asa era. Pentru a tråi sãnãtos,
trebuia pãstrat echilibrul în toate. De exemplu, miscarea
repausul. Existau mai muite feluri de exercitii fizice — de la
munca pe câmp sau în grådinã, pânã la dans.
Joanna: Exista vreun dans specific esenian?
Daniel: Desigur. Invãtåtorii nostri ne vorbiserã despre
dans, ca fiind un factor de echilibru esential, mai ales pentru
cei cu intense aspiratii spirituale. Existau dansuri lente,
plãcute, dar si unele mal vioaie. Uneori, când în comunitate
murea cmeva drag, puteam accepta acea pierdere, dacã ne
adunam cu totii si dansam. Purtati împreunã de miscare, într-
un dans lent, noi ne gândeam la cel dispãrut suportam durerea
mai usor.
Comunitätile eseniene aveau o puternicä traditie a dansului în
gup, mai ales în - nu e de mirare cä aceastä traditie veche de sute de
ani a conünuat. Ecouri ale acestor vechi dansuri pot fi väzute în
chibuturile evreie§ü contemporane, unde cel care se bucurä de cea
mai mare audientä este dansul în cerc.
60
Capitolul 8
CoPiii esenieni
ntrucât comunitätile eseniene nu erau mânästiri, ci un
amalgam de familii persoane adulte necäsätorite (precum Daniel
Suddi), ne întrebam cum se încadrau copiii, în viata esenianä.
Deoarece cuno$eam interesul lui Daniel pentru astre, am început
prin a-l întreba despre hältile astrale.
Joanna: Fåceatí o hartå astralå penfru totí copiií eseníeníí?
Daniel: Bineînteles cå da. Pentru a cunoaste scopul
venirii copiilor pe Påmânt, calitãtile lor si domeniile în care
îsi vor desfåsura activitatea, este foarte important Sã stim
harta lor astralã.
Joanna: Înteleg cd atuncí cand se naste un copil, voí dati
foarte bine seama de modul în care el este conectat la propriul Sine
Dívin, si toatå pzgåtfrza sa se face astfel încât el så-sí påstreze
deschídata spe Lumínå. Acest lucru este valabil penfru totí copíii,
sau doar pentm cei aceptionali?
Daniel: Nu — pentru tori copiii! (Devenise Chiar
indignat.) In cazurile copiilor deosebiti, ale cåror harti astrale
ne indicå o misiune specialå, este posibil ca pregåtirea lor Sã
fie mult mai intensã. Noi lucrãm cu totii copiii la fel, îi
ajutåm Sã pãstreze vie activã legåtura cu Sinele Divin, ceea
ce este de fapt esentialul. Åceastã legãturã vitalã poate slåbi
foarte usor, fie dacã ei nu sunt educati corespunzãtor, fie
dacã sunt expu" mult prea devreme, densitãtii mayve a lumil
în care trãiesc.
61
In momentul în care copilul este gata sã vinã pe
Pãmânð; el poate fi asemãnat cu un spirit care încearcã
lumea cu degetul, El vrea sã afle cum este viata si tatoneazã
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs
delicat locul, pentrå a-si da seama dacå este unul bun pentru
a se întrupa acolo. Nou fiintã trebuie crescutå cu multã
blândete, fãrã så simtã emotie sau teamã. Locul în care
spiritul se întrupeazå trebuie sã fie unul primitor, Imistit si
prietenos, unde sã se punã accent pe învå. tãturå si
frumusete. Inconjurat de frumos, copilul aflã cã a intrat într-
o lume în care se respectã spiritualitatea si frumusetea (pe
care el le vede identice), la fel de mult ca si în lumea
spiritualå din care vine.
Copilul este spiritualizat, dar nu în sens religios. El e
fiintã spiritualã, care vede si simte frumusetea si armonia ca
fiind unul si acelasi lucru. Acesta este motivul pentru care
copilul, In pñlll såi ani de viatã, trebuie educat
corespunzãtor, ca el sã câs. tige încrederea, vigoarea si
priceperea de a pãsi mai departe si så aibã un orizont
deschis. Deseori, acest lucru nu este înteles si pilul este atât
de aspru tratat, încât, atunci când vine vremea ca el så învete
meditatia, nu a mal rãmas niciun pic din deschiderea sa
initialã. Aceastã stare poate fi totusi redobânditå, dar nu este
deloc usor, de aceea, în primil ani este ideal ca micutul sã fie
crescut cu cea mai mare grijã si blândete.
La un moment dat, copiii devin mai puternici si mai
bine ancorati în sine, dar în primii lor sapte ani de viatå,
sufletul încå se mai aflã în procesul de coborâre si de
integrare în noul sine; Dacå în aceastãperioadå au loc
tulburãri, ele vor împiedica inte€* grarea sufletului în noul
sine si vor opri întregul proces. In jurui:
vârstei de sapte ani, sufletul trebuie sã fie bine fixat în noul
sine Noi unnãrnn sã se realizeze o deplinã integrare a
sufletului si nelul• — lucru destul greu de înfãptuit. Pe
Pãmânt, viata este plinã de tulburåri de diverse feluri.
62
Esenienii - Copiii Luminii
- Copiii Luminii
ComentariulJoannei: Faptul cä, timp de un an de zile, copiii
mei au fost elevi la §coala Illi Stuart, m-a fäcut sä gäsesc aceastä
afirmatie a lui Daniel ca fiind foarte interesantä, deoarece ea se
potrifoarte bine cu ideile despre educa!ia copiilor mici, promovate
de Rudolf Steiner Maria Montessori.
Joanna: Existå, probabíl, uníl' copií care aleg så se nascå în
împttjurårí díFcile, fapt ce determinå ca integrarea sinelui lor så
Fegreu de realizat
Daniel: Da, datoritã vietilor lor anterioare, unii au ales
astfel de experiente timpurii. Noi punem mare accent pe
acceptarea si trãirea tuturor evenimentelor pe care ni le oferã
viata. Existã un motiv pentru fiecare experientã, iar
respingerea sau negarea el ne face sã nu o lãsãm sã ne
påtrundã în totalitate. Este mult mai bine sã acceptãm
situatia, sã ne învåtãm lectia si så ne eliberãm. Prin urmare,
trebuie sã ne acceptãm si sã ne lubim toate greutãtile,
durerile si necazurile. Toate acestea reprezintã lectiile pe
care noi însine le-am ales pentru a învãta, deci trebuie sã le
iubim si sã le absorbim — cu alte cuvinte, sã mâncãm tot
fructul, ca mai apoi sã ne putem continua drumul spre o altå
zonå, mult mai luminoasã.
Cei care se rãzvrãtesc în fata unei situatii si spun:
„Acesta nu sunt eu, nu fac asa ceva, îmi resping aceastã
boalã/problemå, nu le VOI accepta niciodatã!", sunt cei care
nu-sl învatã lectiile. Ei au ales sã-§i refuze trecutul. Toti
avem câte ceva dureros din trecut, dar dacå ni-l acceptåm în
totalitate, atunci putem trãi experienta a ceea ce ne-am ales.
In trecut am sãdit un porn, iar acum îi mâncåm fructele.
Indiferent când a fost el plantat — în altã viatã sau la
începutul acesteia — fructele sale trebuie mâncate, cãci, dacã
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
nu o facem, suntem blocati în acea energie si nu avem
libertatea de a trece la unnãtoarea noastrå experientã.
Joanna: Astfel de lucnni îi îmåtati voi pe copíí?
63
Daniel: Da. Orice se întâmplå, se întâmplã dintr-un
anumit motiv, întrucât noi am atras acel lucru spre noi. Orice
experientå este atrasã fie de ceva dintr-o viatä trecutä, fie din
cea prezentã, sau, câteodatã, este un ajutor dat semenilor,
care ei învatã din ea — dar acest lucru se întâmplã mult mai
rar. Asadar, noi acceptãm tot ce se ni se întâmplä stim cd
dificultatea va dispårea, dacã o iubim. Dacä îi opunem
rezistentå, atunci îi dãm problemei noastre energia necesarå
pentru ca ea så continue. Prin urmare, o absorbim si o iubim
pânå dispare.
Toate acestea se pou•ivesc foarte bine cu cel mai nou sistem
de gândire. Existä o zicalä: „Toate lucrurile cärora le opui rezisten!
ä, persistä cu îndârjire!" am descoperit cä aya e. Doream sä aflu
dacä aceastä atitudine conducea, în vreun fel, la neglijarea
simptomelor fizice ale unei boli.
Joanna: Dacå un copil avea vreo boalå, foloseati vreuna dintn
metodele voastre de víndecare - ierbuñ, unguente...?
Daniel: Noi fãceam tot ce ne ståtea în putin{ã, dar când
nu exista niciun fel de ameliorare a bolii, stiam cå boala era
rodul trecutului si fructul lui trebuia mâncat. Chiar dacã
copilul trebuia
Daniel scãzu în intensitate, devenind soptitã) si el murea în
pace si iubire. Nu e mai bine asa, decât sã crezi cd totul este o
Esenienii
întâmplare aleatorie, într-un univers haoticå Noi nu credem
într-un astfel de univers! Un univers plin de întâmplãn•
aleatorii si în care oamenii suferã fårã niciun motiv, ar fi
locul cel mai crud posibil, Oare un Dumnezeu iubitor ar fi
creat un univers în care oamen@ sã sufere fãrã niciun motiv?
Noi nu credem asa Ceva!
Joanna: E posibil ca, în comunítåtíle voasfre, copííí sci F fo
constíentí de mici, de lucmri pe care le stíau din alte víetí?
64
Daniel: Desigur. Uneori, este posibil ca învãtãtorul
implicat fri educatia unui astfel de copil doar sã-i atingã al
treilea ochi si el sã aibä o trãire ce-l face så înteleagã cauza
problemei sale — cauzä care se aflã fie în viata actualã, fie
într-una precedentå.
Joanna: Cândun copíl îsí aminteste cauza, îl ajutatí, sfåtuíndu-l?
Daniel: Da. li spunem: „Din aceastå cauzã îti este atât de
greu — SI nu pentru cã nu esti un om bun, SaU cã Dumnezeu
te respingem, on cd noi te respingem, ori cã tu te respingi pe
tine însuti. Nu, mciunul dintre aceste lucruri nu este adevãrat,
iar motivul existã cu un scop anume. Ceva s-a întâmplat într-o
viatå trecutå si aceasta este cauza. Acum al înteles cum s-a
plantat pomul si î1 vezi fructe — vezi întregul procesa In
acest moment, tu poti lucra cu fructele, iubeste-le treci dincolo
de ele, iar atunci vor dispårea. "
Joanna: Se poate ca, uneorí, copilul så-sí F ales aceastå
încercare, pentru cå pårintii lui au de îmåtat o anume lectíe?
Daniel: Da, câteodatã, unele fiinte evoluate vin pe
Pãmânt cu grave probleme fizice si ele le oferã celor din jur
experiente care, prin iubire, îi fac sã-si deschidã inima. Intr-
adevãr, aceste situatii sunt foarte rare. In majoritatea cazurilor,
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs Esenienii - Copiii Luminii
copilul îsi rezolvãproblemele proprii, care sunt venite din
vietile precedente. Joanna: Când e cate o mamå care nu are un
astfel de nivel de întelegoe, poate sd cearå sfatzni de la
båfrâníi întelepÉi?
Daniel: Da, în cadrul comunitãtilor noastre, consilierea
este un proces confinuu. Oamenll îl cautã pe semenii pe care îl
respectã cel mai mult si pentru care au si o mare simpatie, însã
existã si unii dintre noi care au chiar rolul de sfãtuitori.
Joanna: Când se naste un copíl si se cunoaste harta astralå,
påtintilor såi lí se aplicå destínul acestuía?
65
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs
Daniel: Sigur cã da. Fiecare copil aduce cu el o micã
istorie proprie. Harta lui astralã face parte din aceastã istorie
— 1a fel ca si numele si vibratia acestuia. Noi credem cã
existã un Inger al Numelui, care stie ce nume si-a ales
sufletul. Ingerul Numelui îsi face simtitã prezenta prin
intermediul mamel iar dacã ea+ este sensibilã Ia sufletul nou-
venit, va sti când se aflã în legåturd cu Ingerul Numelui si va
recunoaste numele copilului. Mama va simtl ceva asemanãtor
unei armonn muzicale, deoarece ea recunoaste energia
sufletului nou-sosit si stie cã numele reflectã acea energie.
Am putea spune cã numele este mai mult sarcina mamei decât
cea a tatãlui, dar existã si unele exceptii. In cazul în care
mama este o fiintå foarte practicã si tatãl e mistic, Ingerul
Numelui vine Ia tatã — însã, în general, mama este cea care
alege numele viitorului copil si tatål doar îl acceptå, chiar
dacã nu-si poate explica cum de ea stie cã numele este cel
corect.
ComentariulJoannei: Este foarte interesant cum Daniel corv
firmä atât de bine tot ce-am învätat din întâlnirile cu diver$ oameni,
în care vorbeam despre vietile lor anterioare.
Eu nu m-am näscut cu credinta cã vietile trecute existä - dar,
când eram mica, îmi aminteam o parte din viata precedentä noap
tea aveam cosmaruri legate de un lagär de concentrare. Îmi era
foarte fricä am învätat sä-mi reprim träirea, cäci familia mea nu a
acceptat ceva. Multi ani mai târziu, am putut sã rememorez amintiri
din alte vieti si am învätat despre reîncarnare, chiar din propriile
mele träiri, Când eram chinuitä de unele aspecte ale vietilor mele
anterioare, îmi rugam Sinele Superior sä mä sfätuiascä.
Cunoa$erea mea avea foarte multe în comun cu povestirile
lui Daniel; el redä, în felul säu propriu, multe dintre lectiile mele.
În problema educatiei, Daniel se aflä pe aceeasi lungime de
undä cu mine. Eu Simt cä este foarte important sã cre$i copiii în
armonie cu blândete, în special atunci când ei sunt foarte mici. Am
fost
Esenienii - Copiii Luminii
66
încântatä sä-l aud cum descrie o metodä perfectä de educatie, mai
ales pentru primii lor ani de viatä.
Multi ani de zile am lucrat cu copii foarte mici si parcä am
renäscut împreunä cu ei. Acum §tiu cã, de$ sunt mici, ei sunt
incredibil de sensibili. Într-o lume idealä, mi-ar pläcea sä väd cum
fiecare mamä $ viitor nou-näscut trec printr-un proces de rena$ere,
înainte de a veni pe lume un copil, sau de a-l educa! Dacä s-ar fi
putut sä renasc înainte de a lucra cu micutii - ori înainte de a deveni
mamã - cu sigurantä cä fi fost mult mai sensibilä, mai întelegätoare
ssi mai bunä cu ei.
Pe fiica mea cea mai micä am näscut-o urmând procedeul
holistic Leboyer. A fost ceva nemaipomenit pentru toti cei
implicati, dar si unul dintre cele mai importante lucruri din viata
mea.
Când s-a näscut, în loc sä tipe, ea a scos un murmur satisfäcut
párea sä priveascä de jur-împrejurul camerei, iar când era bebelu§,
era un copil foarte multumit si fericit.
Dacä mamele §i-ar întelege cunoa$e mai mult copiii, atunci
ar fi mai fericite ar exista o mai mare armonie. Am avut bucuria de
a-mi cre$e cele douä fiice mai mici, stand cu ele acasä. A fost
minunat sä le väd cum se dezvoltä cum cerceteazä lumea, într-un
mod firesc färä constrângeri. Cresterea copiilor mei a constituit
pentru mine un anumit mod de educatie.
Întelepciunea esenienilor, raportatä Ia copii, mä uime$e. În
toti ace$i ani care s-au scurs, au existat oameni care §i-au crescut
educat copiii, într-un mod foarte apropiat de metoda perfectä visatä
de mine, Am fost eu, oare, esenian mi-am reamintit ceva din
adâncul fimtei mele.

67
Capitolul 9
John si Roberta
utem acum sä analizäm realizate cu John si Roberta.
Roberta este §aman, terapeut practicantä Feng Shui, iar John este
maestru Reiki terapeut, vechi bun prieten al Robertei; el lucreazä
cu cristale cu energile telurice. Deoarece am stabilit deja cä John
fusese esenian - numele säu de atunci fiind Luca - sä trecem acum
în revistä o la care participaserä cei doi. Am început prin a-i întreba
cu ce se ocupau fiecare.
Roberta: Noi cälätoream mai mult noaptea, ziua ne
opream si ne ascundeam în grote. In acest fel, puteam
sträbate mari distante, în secret. Cälätorind între cornuniåti,
sarcina mea principalä era sä flu curier; uneori mesajul pe
care-I duceam era ascuns în interiorul unui bät. Ceea ce
fäceam eu era ceva foarte secret, de aceea numele nu-mi era
cunoscut. Era chiar foarte bine. Când se vorbea despre mine,
mi se spunea „Cel Täcut".
Referirea fäcutä la numele „Cel Täcut" ne-a intrigat pulin.
Întrucat esenienii erau foarte secreti prin natura lor, nu aveam nicio
îndoialä cä multi dintre ei nu aveau un anumit nume. In acele
vremuri, exi$ ta un nume comun pentru ei - hasha'im - ceea ce în
ebraicä însemna: „cei täcuti":
Luca: Eu eram vindecätor si foloseam cristale si curenti de g
energie.
Joanna: In ce comunítate lucratí?
Luca: Eu în Ein Gedi.
68
Roberta: eu în Arad, lângä Masada.
Esenienii - Copiii Luminii
Deoarece Luca lucrase cu cristale, I-am rugat sä ne spunä mai
multe despre ele.
Luca: Invãtãtura originalã provenea de la membrii neamului
Kaloo, era înmagazinatã în cristale si apoi transferatã pe înscrjsuri.
Noi eram instruiti sã citim jnformatiile stocate în cristale,
folosindu-ne de cel de-al treilea Ochi. Tot de la nearnul Kaloo mai
aveam niste Iãmpi, care erau realizate din crjstale. Grotele în care
ne întâlneam erau uneori complet luminate prin puterea cristalelor.
Era o informatie interesantä, care pärea sä ne indice un sistem
de fluminare, altul decât cel al lämpilor electrice, despre care ni se
mai vorbise. Întrucât eram curioasä sä aflu cat mai multe despre
metoda de vindecare folositä de Luca, I-am întrebat despre acest
lucru.
Luca: Noi foloseam multe tipuri de tratament, inclusiv alifii
puternice, dar si foarte mirositoare.
Când a auzit räspunsul, Roberta a început sä râdä.
Roberta: „lmi amintesc de alifiile mirositoare ale lui
Luca; odatä, ele s-au scurs pe-o piaträ de lângä drum, iar toti
cei care treceau pe-acolo îsi iuteau pasul si se tineau de nas!"
Dupä ce sedinta a luat sfârsit, am privit harta comunitätilor
eseniene am väzut cä Ein Gedi si Arad erau a§ezäri chiar apropiate,
deci era foarte posibil ca Roberta - numitä atunci „Cel Täcut" -
Luca sä se fi cunoscut. De-a lungul anilor în care am fäcut sedinte
de regresie în ümp, am constatat cä oamenii care fäceau parte dintr-
un anumit yup se reîncarnau împreunä vieti la rand, dar aveau
roluri diferite. In viata actualä, John Roberta sunt prieteni apropia!i,
aya cä legätura lor trecutä nu mä mai mirä deloc.
Am väzut cä nici Hebron nu era prea departe de Ein Gedi,
ceea ce înseamnä cä era posibil ca Daniel sä-l fi cunoscut pe Luca.
J Într-o §edintä ulterioarä, I-am întrebat pe Daniel despre Luca.
Daniel: A, tânårul Luca! Da, fl stiu bine, era un om vesel,
luminos, cu un zâmbet larg... Un discipol foarte serios în
stiinta
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs
69
vindecårii, cu mari capacitãti. Desi acest domemu nu fãcea
par. te din zona mea de studiu, am aflat cd Luca era foarte
talentat, Da, avea un zâmbet larg si râdea din toatã inima.
Joanna: Putea så-í alíne sau så-í víndece pe cei bolnaví?
Daniel: Da. El putea sã vindece multã lume, chiar sã-l
în, veseleascã pe cei în suferintã, doar Plin simpla sa prezentã.
Era foarte bine, pentru cã atunci când oamenii sunt bolnavi,
adesea se simt parcã apãsati de ceva. Luca era mai
întotdeauna bine dispus. Joanna: Ce metode folosea el pentru
a víndeca oameníí?
Daniel: O, ierburi, alifii, cristale si multe altele...
Joanna: AlíFíle luí erau puterníce si mírositoare?
Daniel: (Chicotind.) Da, existau câteva combinatii
ciudate, iar unele miroseau chiar îngrozitor. Eu cred cã erau
foarte eficiente, dar n-ai fi vrut sã le mirosi! Noi obisnuiam sã
spunem: „Atentie! Dacã pui pe tine un strop din alifiile lui
Luca, o sãptãmânã întreagã mirosi a caprã!" (Râse.) Da,
aceste unsorl erau foafle puternice si oamemi nu se speriau de
mirosul lor, câtå vreme ele îi fãceau sãnãtosi. Existau multe
boli de piele ori de câte ori apãrea o astfel de problemå,
oamenii se temeau så nth fie un început de leprå.
Acum, dupä ce-am stabilit cä Daniel Luca se cunoscuserä,
puteam sä-l întreb pe Luca despre Daniel.
Joanna: Iti aducí aminte de un om mai în )ûrstå, pe nume Dae
niel Benezra?
Luca: Da, I-am cunoscut pe Daniel Benezra. Sir-nt lacrimi
de bucurie, când îi rostesc numele. Un om sfânt, cu foarte mult han
sedea mai ales în preajma comunitåtilor si nu ne însotea în lungile
noastre cålãtorii. In comunitatea sa, lucra pãmântul si avea griJ@
de grådini. Era un mare iubitor de Dumnezeu, foarte angajat în
sluji. Un om important. Noi obisnuiam, din când în când, så-l
Esenienii - Copiii Luminii
vizitãm si så-i povestim peripetiile noastre si el ne asculta cu mare
in70
teres. Lui îi plãcea tare mult sã stea acasã. Fiecare aveam altceva
de fåcut si propriul nostru loc. Niciodatå o muncå nu era
considemai însemnatã decât alta, deoarece fiecare stia cä sarcina
lui era la fel de importantå ca si cea a semenu/ui sãu. Noi nu eram
väzuti ca mari întelepti sau vindecåtori, astfel ca importanta
noastrå sã ne facã sä ne umflãm în pene.
Joanna: Daniel a fost unul dintre îmàtåtoríí vostrí?
Luca: Da. El cunostea o multime de lucruri de la vechi/e
civilizatii, ai cãror urmasi erau cunoscuti sub numele de Kaloo sau
Koolas, care au venit cu multå vreme în urmã pe meleagurile
noastre. Daniel stia câte ceva din învãtãtura lor - cum ar fi,
folosirea cristalelor în producerea energiei si cresterea plantelor,
pentru cã fusese implicat în astfel de activitãti. El mai stia si cum
se economiseste si se foloseste în mod rational apa. Lucrând
împreunå cu altii si folosind cristalele, Daniel putea face plante/e
så creascå/ aproape chiar fãrä apå. Era un om foarte destept, dar si
foarte modest. Multi oameni våd modestia ca pe o slåbiciune înså
noi stiam bine cå nu era asa.
Am fost foarte emotionatä sä-l väd pe John în lacrimi,
reträind, ca Luca, amintirea despre Daniel. Nu fusese o surprizä
pentru noi sä afläm cä în aceastä viatä, John Stuart sunt foarte buni
prieteni. Lui John îi place sä cälätoreascä prin locuri îndepärtate, în
timp ce Stuart preferä sä rämânä într-un singur loc sä scrie. Cu
toate cä lucrurile se schimbä cu trecerea timpului, am observat cä
unele träsäturi de caracter moduri de viatä stäruie de-a lungul mai
multor vieti.
Ideea cä Daniel lucrase cu plantele era interesantä, cu atât
mai mult cu cat el nu ne vorbise niciodatä despre ceva. Totu$,
faptul cä el se exprima, folosind cu pläcere, în figuri de stil,
copacii, florile fructele, mä ducea cu gândul cä noi am fi putut
ghici cä fusese implicat într-o astfel de zonä. Toate aceste
informatii ne-au ajutat sä-l vedem pe Daniel ca o persoanä
completä, echilibratä cu simt practic - nu doar ca un simplu
învätätor.
 Esenienii - Copiii Luminii

Cu toate acestea, Luca a avut o contributie importantä în

obtinerea unor informatii noi. Vorbindu-ne despre comunitäti, la
un mo71
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
ment dat, el ne-a spus: „Noi împärteam totul între noi". Într-o
§edintä ulterioarä, Daniel a dezvoltat subiectul.
Daniel: In comunitãti, noi împãrgeam între noi totul:
când vorbeam despre chestiuni spirituale, ori despre frãirile
noastre interioare. Impãrteam si hrana si timpul, Existau mai
multe nivele de a împårtãsi cu altii.
Desi aceastã atitudine era putin înteleasã de cei mai
multi, noi o priveam ca pe un proces spiritual, prin
intermediul cäruia se instaleazã echilibrul. Toti aveam nevoi,
dar si resurse; împärtind ceva între noi, cele douå stãri se
echilibrau. Nu exista niciun calcul, bani si nici nu se socoteau
costurile. Pentru noi, a împärti ceva cu aproapele, reprezenta
o afirmare a Unimii. Dintr-o perspectiva mai amplã, a
Intregului, este ceva firesc ca ornul så doreascã sã împartã ce
are, cu semenll sãl.
In acest fel, lumea materialã se apropie de cea spiritualå
apoi, cele douã se contopesc într-o singurã realitate. Numai
prin intermediul inimii, aceste douã lumi — cea a Spiritului si
cea a materiei — se pot uni si dau nastere acestei realitãti.
Pentiu noi, totul devine posibil, atunci când Spiritul si materia
se contopesc prin energiile trezite în Imma noastrå.
Aceastä conceptie se regäse$e în amintirile Gaurei Devi,
cipol al lui Haidakhan Babaji:
„Babaji îi hrãne§tepe toti cu o iubire imensã 'i banii vin
din donatii. Este un schimbfiresc... un mod de viatã, în care
oamenifr împart totul între ei - bani, muncã, energiefizicã sau
sPiritualã.
Gaura
Devii& „Focul transformãrii: viata mea alãturi
de Babajiåá
Ceea ce descrie Daniel aici este un proces al alchimiei spirV
male, cu vaste implicatii.
El ne-a surprins din nou, cu o idee fundamentalä, pe care-a
a
dez voltat-o în locuri total nea$eptate.
72
Capitolul 10
Cãlãtoriile 'i legãturile cu strãinii
e aici încolo, vom putea face o comparatie între Daniel
Suddi Benzahmare, protagonistul cältii „lisus esenienii", de
Dolores Cannon. În timp ce Suddi, propoväduitor al Legii ebraice,
Tora, räspundea la întrebäri direct la obiect, Daniel aräta o mare
înclinatie spre digresiuni în zone subtile. El pärea fascinat de
întrebäri de genul „De ce?", de mentalitatea întelepciunea
oamenilor, cu toate cä, în lumina pregätirii sale - care includea
ciclurile astrale si misterele - acest lucru era de neînteles.
Acum putem întelege de ce, în comparatie cu Suddi, multe
dinräspunsurile sale erau mai ample. Atât pregätirea, cât pasiunile
sale, îl purtau într-un domeniu subtil, unde era mult mai greu sä fie
concis - fatä de Suddi, care preda ceva bine stabilit, anume, Legea
ebraicä. Prin räspunsurile sale, Daniel läsa deseori impresia cä
bâjbâie - dar, de fapt, el sonda terenul pentru a vedea dacä fusese
bine înteles sau nu se exprima cât mai clar posibil.
Daniel se deosebea de Suddi atât prin educatie, cât prin
modul säu de a privi lucrurile. El nu era deloc interesat de
principiile rigide ale legii, ci de conceptele perceptiile care ar
putea-o modifica, dezvolta sau înlocui în timp. Lucrand cu astfel
de lucruri subtile, el încerca, prin räspunsurile sale, sä fie corect si
precis. Cu toate acestea, câteodatä aveam impresia cä parcä
prelungea intuitia, mult mai mult decât sustinea el cä-§i aminte$e.
Uneori, efortul lui de a ne räspunde la întrebäri îl ducea în
zone care fl fortau, dar în acela$ timp îl provocau. Aceste zone se
aflau în
73
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
afara teritoriului säu obisnuit cunoscut, însä, în ciuda acestui fapt
Daniel era mereu bucuros sä le cerceteze. Aveam impresia cä el
era do. tat cu o inteligençä neobositä si pätrunzätoare, care cerceta
mereu viata si universul. De foarte multe ori, ne dädea senzatia cä
parcä bea mai mult pentru sine, decât pentru ceilalti.
Dolores Cannon, în prefata cäftii sale „lisus esenienii", ne
spune cä simtise ceva asemänätor - si anume, cum esenienii o în,
demnau parcä sä scrie sä scoatä la luminä cunoasterea lor, täinuitä
de mult prea mult timp.
De§i Daniel ne povestise despre preocupärile sale, el nu ne-a
spus nimic despre modul în care fusese instruit, fapt ce m-a nat sä
cercetez acest subiect.
Joanna: Pregåtiwa ta s-a întins pe o períoadå de mai multi ann
Daniel: Da, pe multi ani. In domeniile mele de interes
era foarte mult de învåtat. Câteodatã chiar simteam cã o
singurã viatå este mult prea putin pentru a îndeplini o astfel de
sarcinå. Existau multe materiale importante de studiat, multe
cugetãri, reflectii si dezbateri cu maestlii mei.
Joanna: Pentru a te întâlní si discuta cu maestril' tåi, tu cålåõ
wai în diverse locuri?
Daniel: Bineînteles cã da. Nu toti maestrii mei nu trãiau
în Hebron si nici chiar la Qumran. Am mers în Alexandria si
Damasc — dar si în alte locuri, toate aflate în zona tårmului
mårii centrale, adicã în centrul zonei ocupate de noi. Mai
departe mergeau doar câtiva esenieni curaj09i, printre care si
prietenul meu losif. Ei calãtoreau înspre vest, spre ocean si în
sus, cãtre Britania, pentru a vizita minele de cositor din acele
locuri. Eu nu trebuia sã merg prea departe, pentru cã
cercetãrile mele erau centrate pe meleagurile noastre 91' pe
tinutul dimprejuru/ mãrii centrale.
Joanna: Când mergeaí prin tarå, vorbeai mult cu cei cu
caw t întålneaí pe drum?
Esenienii
74
- Copiii Luminii
Daniel: Eu vorbeam cât mai pufin — adicã spuneam
doar nirmctll'l, care nu însemnau mare lucru. losif, înså,
ridicase vorba goalã la nivel de artã; el putea vorbi multe cu
strãinii, fãrã însã så dezvãluie ceva despre propria-i persoanã
si pårea tot timpul sincer si deschis. Intr-adevãr, aceasta era o
calitate foarte utilã.
Incã din pžuncie, cu totii am fost învãtati sã fim foarte
precauti, atuncl când stãteam de vorbã cu vreun necunoscut,
Ca pãziton al unei importante cunoasteri, stiam cã exlstau
multi oameni care aspirau la ea, înså, dacã arfi avut-o, arfi
folosit-o în mod gresit. Am fi vrut sã fim prieteni cu toatå
lumea, întlucât acest lucru ne-arfi oglindit foarte bine
idealurile, dar ne dådeam seama cå cei mai multi erau
guvemati de întunenc si de minciunã. Fiii întunericului erau
lacomi si foarte interesati de putere si nu de binele omenirii.
Stiam cå în lume exista mult egoism, de aceea atitudinea
noastrã era rezervatã. Asteptam ca stråinii sã ne dovedeascã
mai întâi buna lor credintå, ca mai apoi sã le vorbim deschis.
Fãceam acest lucru, nu pentru cã eram egoisti cu învåtãturile
noastre, ci pentru cã stiam ce responsabilitãti implicã ele —
si nu doream sã vedem cum unele persoane nedemne le
folosesc gresit.
Cu toate acestea, noi stãteam de vorbã cu cel care ne
VIZitau comunitåtile si care fuseserã trimisi de cãtre un
prieten, înså ei îsi demonstraserã, în prealabil, onestitatea
prin propriile vibratii si prin aurã. Cea care ne vorbea era
fiinta lor adevåratã. Acolo unde exista corectitudine si
onorabilitate, nu era nevole de cuvinte, cãci aceste calitåti
vorbeau de la sine, Ne-am oferit ospitalitatea multor
învãtãtorl ce veneau sã ne vadã, iar câteodatå, si unor
întelepti ai altor traditii, dar totul se fåcea în tåcere si fãrã
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
valuri. Majoritatea locuitorilor comunitãtilor noastre nici nu
aflau despre aceste vizite, ceea ce era foarte bine.
Joanna: Când mergeatí prin alte locurí, cum recunosteatí acoh,
confratíi eseniení?
75
Daniel: Depindea de capacitãtile fiecãruia. Pentru Cei
care puteau vedea aura, era foarte simplu; culorile ei se
îmbinau armomos SI, uneon, se vedea si binecuvântarea lui
Durnnezelli ca o bandã aurie în partea superioarå.
Comentariul lui Stuart: Aceastä remarcä a lui Daniel ere
interesantä. Îmi aduc aminte cä, la un moment dat, am purtat o dis.
cutie cu conducätorul unui ordin ezoteric din vest, care Imi spunea
cå aura celor initiati prezintä o bandä aurie, în partea de sus.
Daniel: Mai existã si un mod de a te acorda 1a
rezonanta inimii. Unii nu pot vedea aura, însã sunt foarte
sensibili si pot recurge la acest tip de rezonantã.
În timpul unei realizate simultan cu Daniel si Iosif, am
avut Sansa sä revin la aceastä chestiune.
Iosif: Eu pot sä-i identific pe esenieni, prin intermediul aurei si a
vibratiilor lor.
Daniel: Chiar dacã pe drum întâlneam un esenian, nu
vorbeam prea mult cu e], pentru cd niciodatå nu stiam cine ne
mai putea auzi, chiar fãrã voie. Existau multi oameni, care,
pentru a intra în gratiile fariseilor, le puteau spune tot ce-au
auzit.
Iosif: Dar noi aveam si reteaua noasträ de informatii...
Daniel: Da, ea era concentratã mai ales în comumtatlï
unde puteai vorbi mult mai liber.
Iosif: Niciodatä nu vorbeai foarte mult cu cineva din afara retelei„
Daniel: Vorbeam foarte putin despre noi însine 9i
despre convingerile noastre si cloar în rândul prietenilor din
Esenienii
comunitate, si poate în vreo casã mai feritå. Când ne aflam
pe drum, chiar dacã recunosteam rezonanta celui cu care ne
întâlneam, aveam griJã så nu spunem prea multe. Pentru
mine, era greu câteodata, dar penäu tine, Iosif, era mult mai
usor. Tu ai fost întotdeauna un om tåcut, nu-l asa?
76
- Copiii Luminii
Iosif: Hmm... (Chicoti.)
Iatä cum din nou ie§ea la ivealä prietenia lor, prin naturalete
si umor. Într-o altä §edintä, realizatä doar cu Daniel, 1-am putut
întreba dacä amintea vreo întâmplare hazlie, petrecutä împreunä cu
Iosif.
Daniel: Da. Iosifmã asemãna de multe ori cu Daniel, cel
din gota leilor. Când mergeam prin orase, intram în sinagogi
acolo îi ascultam pe evreii traditionalisti — dar, pentru a nu le
atrage atentia asupra mea, nu vorbeam nimic. Mã asezam jos
SI ascultam cum mormãiau leii întunericului. Printre tinerii ce
învãtau în sinagogi, câteodatå existau SI unn cu mintea
deschisã, înså bãtrânii erau mult prea prinsi în datina lor.
Pentiu mine era ceva trist sã våd cum adevãrul nu-si fãcea
drum spre mintea si inima lor — înså el singurl îsi aleseserã
calea. Noi acceptam dreptul fiecåruia de a-§i urrna propriul
drum spre adevår, indiferent cât era el de întortocheat. Prin
urmare, de câte ori Iosif genea în vizitã 1a mine, mã întreba
dacã leii tot mal mormãiau. (El chicoti din nou).
Profunzimea prieteniei celor doi esenieni era ceva foarte
vizibil. intre ei exista o mare încredere se întelegeau tare upr.
Toate acestea mä fäceau sä-l väd pe Iosif ca pe o persoanä
reali. Informatiile despre el, pe care le dä Biblia, nu sunt prea
satisfäcätoare. Din cele spuse aici, reiese cä Iosif avea o
personalitate complexä, era prudent täcut, dar ssi un om luminos si
plin de umor. Pe parcursul unei §edinçe ulterioare, avute numai cu
el, 1-am întrebat despre prietenia sa cu Daniel.
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis Esenienii
Iosif: Da, ne cunosteam de foarte multä vreme. Câteodatä, eram
putin cam obraznic — poate si pentru faptul cä amândoi stiam cä el lua
totul mult prea în serios. Poate pentru cä era mai bätrân, nimeni din
comunitatea sa nu putea glumi cu el. Prin vorbele lui de duh, Daniel mä
ajuta sä rämân cu picioarele pe pämânt — ceea ce era foarte bine. Trebuia
sä fim atenti atunci când circulam prin lume, însä când eram numai noi
doi, puteam sä bem si un pic de vin, sä ne relaxäm si sä glumim. Asteptam
cu mare nerä-
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
bdare acele clipe, pentru cä, de-a lungul cälätoriilor mele, simteam 78
greutatea täcerii si a responsabilitätii, care mä acopereau ca o mantie grea.
Era clar cä responsabilitatea îl împovära mult pe Iosif Chiar Capitolul 11
în comunicärile fäcute cu noi, el era mult mai preväzätor decât
Daniel. Iosifluase foarte în serios „povara täcerii". Acest lucru ni-l
Abilitãti 'i puteri
e fäcuseräm deja o imagine despre capacitätile
confirmase Daniel, la un moment dat, spunându-ne: „Prietenul
esenienilor, iar acum eram curi0§i sä §tim mai multe. Din fericire,
meu, Iosif, este un om cu multe secrete".
Fdintele realizate în zona dintre vieti ne oferiserä yansa sä ne
Pentru a trece în revistä drumurile fäcute de esenieni, 1-am
continuäm cercetärile. Daniel ne-a uimit din nou. Ne a$eptam ca el
întrebat pe Daniel dacä el sau Iosif s-au bucurat vreodatä, mäcar
sä facä o scurtä prezentare a unor diverse tipuri de abilitäti, însä am
putin, de cälätoriilor lor.
primit o clasificare sistematicä a puterilor cu care erau înzestrati
Daniel: Iosifîmi povestea cã-i plåceau mult cålätoriile unii esenieni. Daniel a trecut repede în revistä acest subiect ne-a dat
pe mare, când simtea usoara adiere a brizei si vasul se legãna impresia cä folosea stilul säu obhnuit cu care Ie preda elevilor säi.
pe marea linistitã. Eu nu eram un marinar asa de iscusit ca el, Mai întâi, a fäcut o prezentare generalä, iar apoi a descris fiecare
asa cå mergeam mai mult pe uscat. Pentru mine, cele mai abilitate cum i se potrivea ea întregului reprezentat de comunitate.
dragi clipe erau cele petrecute în noptile linistite, sub cerul
Daniel: Abilitåtile pot fi analizate percepute în diferite
liber. Câteodatå, când cerul era senin si stelele stråluceau,
feluri. Existã deprinderi speciale în:
parcã simteam cum Ie atingeam cu mâna... si atunci, lumea de
zi cu zi si Infinitul pãreau så se contopeascã, iar ele deveneau — vindecarea bolilor
unul. — predarea învãtåturilor
— cercetarea scrierilor strãvechi
— realizarea cålãtoriilor
— apårare
Toate abilitãtile se pot clasifica si în functie de tipul
fiintelor cu care se interactioneazã:
— fiinte umane
— fiinte angelice
— fiinte stelare
4
1

79
In functie de domeniul de interes, ele apartin de.'
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs
— zona constiintei
— zona energel
De asemenea, abilitãtile se mai pot concentra pe:
— cifre
— sunete
— cãldurã
— luminã
— culoare
Cu alte cuvinte, vibratii. Abilitãtile energetice se pot
claslfica în functie de tipul lor, care poate fi.' energie teluricã,
energie solarã energie astralã
Toate aceste categorii necesitã abilitãti diferite.
Membrii neamului Kaloo ne-au învåtat foarte multe despre
folosirea energiilor. Unele capacitãti sunt foarte complexe si
subtile. De exemplu, pentru cele referitoare la cãlãtorii, existã
o metodã de strãbatere rapidå a distantelor, prin micsorarea
greutãtii corpului fizic, astfel încât se pot face salturi mainte,
atingându-se påmântul doar ici si colo. Mai existå o
posibilitate de a cãlãtori, prin folosirea unor intrãri care
permit accesul în altå dimensmne sau nivel. Aceastå metodå
solicitå iscusintã în identificarea intrårilor, cunoasterea si
folosirea cheilor de acces. Toate intrårile într-un alt nivel au
nevoie de chei, care nu sunt unele fizice; în mod obisnuit, ele
reprezintã un procedeu de deschidere, care permite accesul
acolo. Prin unnare, existã mai multe tipuri de abilitãti
implicate •în folosirea intrårilor în altå dimensiune —z porti
folosite din plin de stråmosi, dar mult mai pugili în zilele
mele, când priceperea de a le folosi era din ce în ce mai rarã.
80
Comentariul lui Daniel, privitor la trecerea prin portile
speciale fusese deosebit de interesant. Se pare cä vârtejurile
naturale de energie au existat dintotdeauna pe planeta noasträ. Ele
Esenienii - Copiii Luminii
au fost folosite pentru cälätorii la mari distante, în vremurile
strävechi, ca porti de trecere într-o altä dimensiune. Era pentru
prima data când, într-un context esenian, se fäcea referire la astfel
de portaluri.
Joanna: Cum alegeau eseníenií, abilítåtíle ce urmau så le Fe
predate semenílor lor?
Daniel: In general, scopul nostru era sã-i învåtãm pe
ceilalti doar ce le va fi de folos în viata de zi cu zi. Analizam
hana lor astralå, pentru a vedea în ce zonã se aflau
disponibilitåti/e lor de a se pune fri serviciul celorlalti, adicã
domeniul în care si-au dezvoltat deprinderile îli vietile lor
anterioare, astfel încât Sã le foloseascã în prezent. Nu toti
eseniemi erau instruiti complet, dar toti pnmeau notiunile de
bazã. De exemplu, ei erau învãtati cum lucreze cu energiile la
diferite nivele, ce abilitåti de acordare, meditatie si de
comunicare Sã foloseascã. Ceea ce era cu totul special, se
preda numai atunci când era cu adevãrat relevante
De exemplu, eu am fost învãtat cum så-mi proiectez
constiinta în trecut si în viitor, dar acest lucru s-a întâmplat
datoritã faptului cå cele trei domenii ale mele principale de
studiu erau: a) istoria esenianå si modul în care neamul Kaloo
a întemeiat Fråtia Esenianå; b) stiinta astrelor si impactul lor
asupra constiintei si vietii oamenilor, inclusiv ciclurile
astrale,' c) misterele.
JIå preocupau toate cele trei domenii. Desi era posibil
Sã studiezi numai unul dintre ele si nu era nevoie sã-ti
proiectezi constiinta în frecut sau în viitor, când le studiai pe
toate trei, acest lucru devenea o cerintå obligatorie, întrucât
era extrem de folositoare, iar alffel, cercetãrile tale ar fi fost
foarte limitate. Unii dinü•e noi studiau doar hãrtile astrale si
nu aveau nevoie Sã circule în timp, dar cei care se ocupau, ca
si mine, de marile cicluri cosmice si de influenta lor asupra
omemrn, erau cel mal interesati Sã meargå fie în trecut, Sã
vadå ce s-a întâmplat si care
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
81
erau rňděcinile conditiei umane prezente, fie in viitor, sň
vadň ce impact vor avea asupra omenirii, diverse influente.
Prin ułmare, formarea noastrň era una flexibilě, prin
aceea cň tinea seama de nevoile individului si se adapta lor.
Abilitňtile erau primite numai atunci cand erau erau cerute.
Selectia era foarte riguroasň si nu toti deveneam fnzestrati cu
toate calitňtile. Pentru a cěpňta cele mai inalte capacitěti,
eram instruiti intr-un singur loc, doar de unul sau doi
maestri. Spre sfársitul vietii mele, am inceput sň observ cě
existau goluri fn pregňtirea pentru a do. bándi capacitňti
rare, cěci maestrii in acest domeniu plecaserů din r9ndu1
celor vii, fňrň sě mai fie vreodatň fnlocuiti cu altii.
Partea in care Daniel ne povestea despre proiectarea
con$iintei in trecut sau in viitor, mň fňcuse ciulesc bine urechile.
Nu-mi pu. team aminti de cineva care sh fi scris sau sň fi vorbit
vreodatň despre acest subiect. Dacň puteam sň-l fac pe Daniel sň-
$i proiecteze constiinta in viitor, poate cň am fi putut afla cum va
fi fost vňzutň evolutia cre;tinismului, din perspectiva esenianň.
Am incercat sň-mi opresc mintea - specificň celor nňscuti in zodia
Gemem, ca ii mine - care galopa prea repede sň-i punlui Daniel o
nouň intrebare despre capa. extraordinare ale esenienilor.
Joanna: Ne potl' spune mai multe despe capacítdtíle víndecđ,
toare ale eseníenílor?
Daniel: Noi vedem vindecarea pe mai multe nivele.
Desigur cň existau metode bine stabilite Fi multe foloseau
ierburi, po, mezi, argilň, cristale — fnsň, la nivelul cel mai
fnalt, noi consider« am vindecarea ca o reacordare a
individului la frecventa sa de bazň. In multe cazuri, boala
este rezultatul unei dizarmonii intérioare, ce apare in
interiorul fiintei celui bolnav; prin urmare acesta este ca un
instrument dezacordat. Dacň vindecňtorul poatę lucra cu
ingełii vindecňrłi, ei fl pot ajuta sň realizeze acest acore, daj.
Apoi, omul poate rezona din nou, total, la frecventa sa de
bazň, nivelul sňu fizic incepe sň se reaseze, iar vindecarea
devine
82
Esenienii - Copiii Luminii
mai usoarň. Ca parte a procedeului de vindecare, noi fi
finvňtňm pe semem cum sě-sł recunoascň frecventa de bazě
si sě-l gňseascň sunetul. Atunci cand stii foarte bine sunetul la
care vibreazň aceastň frecventň fundamentalň, intri in
rezonantě cu ea si devii un participant activ la propria ta
vindecare.
Joanna: Eu cred cd multi eseníení aveau mań puteri
víndecčtoare. Oare, ceí Farte evoluatí foloseau si alte metode de
víndecare?
Daniel: Da, pentru cě aveau suflete Toarte puternice si
curate Fi puteau vindeca, folosind o cale mult mai directň si
intendar nicł cei extrem de evoluati nu fntotdeauna puteau sě
Vindece toate bolile. Pe unii oameni nici nu fncercau sň-i
vindece si fi trimeteau acasň. Mai fntái, ei realizau acordajul
fiintei lňuntrice a celui bolnav, Dacň descopereau cň acesta
nu era Ťncě pregňtit sň-sł fnvete lectia si sň se elibereze de
trecut, atunci el era lňsat fil pace. Inainte de a fncepe procesul
de fnsňnňtosire, Vindecňtorłi evoluati intrau fntotdeauna in
rezonantň cu sufletul celui In cauzň — iar dacň acesta
spunea: „Nil, aicł mał existň ceva de fnvňtat! Nu e spre binele
cel mai fnalt al acestui om, sň fie Insňnňtosit acum!” atunci
vindecňtorul fi respecta fntotdeauna alegerea. Sufletul este
cel responsabil pentru invňtňtura spiritualň a omului - si
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs
Intregul proces de lecuire are loc cu consimfňmántul sňu.
Numai sufletul Stie ce este spre binele cel mai fnalt al unui
om, iar acest bine trebuie sň aibň intotdeauna prioritate in fata
actului fizic de Insňnňtosire.
Joanna: Da. Am inteles cd vindecůtoril' evoluati, inainte sč
treaců la treabč, frebuíe sů cearů mai intůí sfatul sufletuluí celuí
bolnav. Pwsupunand cd sufletul este de acord cu víndecarea, cum
actíoneazů ei mai departe?
Daniel: Vindecňtorul retine in minte imaginea omului ca
fiintň perfectň, aliniatň complet cu modelul Divin. Indiferent de
boalň, acest model rňmáne fntotdeauna perfect, iar vindecňtorul
confirmň aceastň perfectiune. Dupň aceea, vindecětorul invocň
83
puterea Spiritului sã coboare în model si sã-l conecteze cu
proiectia lui, care este corpul fizic. Vindecãtorii evoluati sunt
în stare så facã acest lucru în mod eficient, pentru cd ei au
înlåturat toate stacolele dinãuntrul lor au devenit canale
perfecte penh•u aceastå putere. Când Spiritul actioneazä
pentru a materializa perfectiunea, totul din univers se då la o
parte. Pur si simplu, boala oricare ar fi ea — îi cedeazã
acestei puteri. Modelul perfect umplut de aceastå putere
corpul fizic, devin unul si acelasi, iar omul este vindecat —
uneon; instantaneu. Dar acest proces nu reprezintã o
vindecare în sensul conventional al cuvântului, ci, mai
degrabã, are loc restabilirea Intregimii — exprimarea la nivel
fizic a ace. leiasi perfectiuni care existã la nivele superioare.
Comentariul Joannei: Aceastä expunere a metodelor
avansate de vindecare, pe care le foloseau esenienii, a fost pentru
noi un adevärat dar, însä totodatä, un alt exemplu al capacitätii lui
Daniel de a lua o întrebare de-a noasträ $ de a ridica la un nivel
mai malt de abordare. Nu §tim dacä lisus a folosit aceastä tehnicä,
dar o asemenea posibilitate fascinantä poate exista. Povestirea lui
Daniel m-a tionat - poate datoritä faptului cä si eu sunt terapeut.
Esenienii - Copiii Luminii
Cu geu am putut sä duc mai departe de aceea, i-am pus o întrebare
cu caracter general.
Joanna: Multumesc, Daniel, cå aí împårtåsít cu noí toate
aceste cunostinte. Ne poti spune ceva despre alte capacitåtí
speciale ale esev níenílor?
Daniel: Existå multe astfel de capacitãti, dar eu voi
tiona doar câteva dintre ele. De exemplu, exista vederea
interioarå, dar capacitatea de a vedea aura. Nu toti cei care
îsi dezvoltaserå vederea interioarå puteau vedea si aura, dar
aceastå calitate este o prelungire a celei dintâi. Mai existau:
auzul intenor, aptitudinea de a citi înregisträrile cosmice,
capacitatea de acordare la înaltele fiinte angelice si stelare si
la energiile asu— pra cãrora ele se concentreazã. Apoi,
exista si puterea de a lucra practic cu energiile Pãmântului,
prin folosirea cristalelor si
84
fomelor sacre. Acestea sunt doar câteva dintre capacitãtile
speciale pe care le detineau unii esenieni. Nearnul Kaloo
posedase mult mai multe aptitudini — dar, în ciuda efortului
pe care 1-au fåcut, cunoasterea si practicarea unor însusiri
speciale erau pe cale de disparitie. Nici cei mai marl maestli
esenieni nu se mai puteau ridica la înåltimea nearnului Kaloo.
Am vãzut toate acestea, ca pe un firesc mers înainte. In
fiecare perioadå sau cichl sunt perfectionate Unele abilitåti,
dar, când ciclul se încheie, ele intrã în declin. Poate cã mai
sunt practicate de cei mai Inalti Intelepti, deci eu nu cred cã s-
au pierdut cu desåvârsire, dar folosirea lor în mod obisnuit a
dispårut din memona si din experienta oamenilor. Toate
acestea s-au petrecut înainte, dar se vãd semne cd se întâmplå
din nou. De exemplu, în Strãvechiul Tinut vestic, membrii
neamului Kaloo se perfectionaserå în lucrul cu cristale.
Indiferent ce capacitãti speciale avem noi, ele sunt doar o
micã parte din cele care se practicau pe atunci. Nu plâng dupã
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
vechile aptitudini, pentru cã ele sunt încã vii pentru Sufletele
Maestre, Marii Invãtåtori si Intelepti ai omenirii. Dacå pentru
scurt timp, ele dispar din experienta umanå, înseamnã cã asa
trebuie sã fie.
Dacã vorbim însã despre ce anume stiam sã facem pe
vremea mea, multe lucruri le cunosteam doar în linii mari si
nu puteam så le pãtrund prea bine. Pentru a cunoaste
proportiile reale ale vreunei calitåti speciale, ea trebuia
exersatã la un nivel foarte ridicat. Incepãtorii si cei care stiau
deja ceva nu-i puteau vedea adevãrata dimensiune. Numai
cine o exersat ani la rând, folosind-o la cel mai înalt nivel, era
capabil sã-i determine limitele. Am putea spune cã fiecare
calitate avea o anumitå limitare si numai înteleptii care-o
foloseau îi cunosteau granitele si lucrau mereu în armome si
bucurie, fãrå sã încerce vreodatã sã exagereze în vreun fel si
så-i depãseascã potentialul, penüu cå asta ar fi fost o prostie
fãrã margini.
85
Nouå ni se vorbea despre avantajele si dezavantajele
cåreia. Unele cereau multã energie sau mult de luczu în
afara corpului fizic, aftele solicitau corpurile eteric,
emotional si meÌv tal. Pentxu folosirea fiecãrei calitãti, se
plãtea un pret, iar nouå ne era foarte clar care era acesta. Noi
puteam lucra numai în in. teriorul propriilor noastre limite,
fãrã ca, din ignorantã, Sã ne depãsim limitele.
Joanna: Pretul era cumva fragílízarea corpuluí tåu eteríc?
Daniel: Dao Pentru a-ti extinde constiinta în afara
timpalui, trebuia så te subtiezi ca un fir. Eu am fost bucuros
Sã plåtesc acest pret si sã-mi fac munca, dar cu totii stiam cã
fiecare muncd are un cost. Pe mãsurã ce progresam, la nivel
eteric deveneam mai fragil — iar aceasta era o problemã.
Joanna: si ai purtat cu tíne aceastå problemå de-a lungul mai
multor vietí?
Daniel: Da.
Joanna: Sunetul se folosea în mai multe feluri?
Daniel: Da, în apãrare, dupå cum am mai spus, dar si
echilibrarea si sustinerea energiilor din interiorul corpului, în
In-i cantatii, rugãciuni si invocatii. Sunetul se folosea în
multe feluri.
În Capitolul 15 se va discuta despre cum se folosea sunetul,
pentru apärarea comunitätilor.
Joanna: Ce fel de pregåtíre avea losif? Era díferítå de a ta?
Daniel: Iosifavea o pregãtire generalå, deoarece el
trebuia Sã stie câte putin din toate. Era foarte centrat pe ceea
ce-i era de folos, aici, jos, pe Pãmânt, pe când, spunea el, eu
puteam Sã evadez mai usor în cosmos. (Chicotieste) El avea
o responsabilitate mult mai mare decât mine si cred cã
pregãtirea lui era mai deschisã si concretã. Deci, cred cd el
era pregãtit pentru a actiona mult mai practic.
86
PRRTER a N-a
CUNOA$TERÆA $1 CREDINTA ESENIANÄ
Esenienii sunt remarcabili pentru credinta lor,
sunt slujitorii päcii„. Ei fac mari eforturi sä cerceteze
scrierile strävechi sä selecteze ce anume este cel mai
important pentru sufletul corpul lor."
— Iosifus

Capitolcl 12
Cercetarea cunoasterii eseniene
entru a-mi satisface dorin!a de a afla cât mai multe despre
învätätura esenianä, primul pas l-am fäcut prin a-l întreba pe Daniel
despre armonie, deoarece stiam bine cât de importantä era ea în
cunoa$ere.
Daniel: Pentru noi, armonia are mai multe fatete, dar
cea mai importantã este armonia cu Tatål Ceresc SI cu Maica
Pämânt. Noi vedem armonia ca fiind Legea centralå a
universulul, sustinutå de toatã celelalte legi. Deci, în sistemul
nostru, armonia este unul dintre elemente/e-cheie, alåturi de
adevår, pace si iubire neconditionatã. Armonia, adevãrul,
pacea si iubirea neconditionatã sunt cei patru stâlpi ai casei
noastre, fãrã de care, nu ar mal rãmâne în plcware.
De fapt, Daniel spusese „iubire curatä, färä nicio urmä de
egoism", însä noi am spus aici în tot cuprinsul cärtii) iubire
neconditionatã, întrucât este o sintagmä mult mai potrivitä zilelor
noastre
Joanna: Pärctí a un popor care íubeste pacea si cu multå
råW dare fafå de cei dínjur. Cum aff ajuns la aceastå atítudíne
plinå de råbdaæ si îngåduíntå?
Daniel: Noi întelegem cä existã un moment potrivit
pentru fiecare lucru si cä Dumnezeu fl cunoaste. EI ni-l va
dãrui, doar atunci când suntem gata sä-l primim, indiferent
dacã este vorba despre talent, experientã sau întelepciune.
Prin urmare, acest
88
lucru ne dä råbdare, întrucât stim cä Dumnezeu se ocupã de
tot ce se petrece în viata noastrã. Tot ce avem de fãcut este sä
avem încredere sä mergem înainte, zi dupä zi. Si dacå inimile
Esenienii - Copiii Luminii
noastre sunt deschise si progresãm în iubire, atunci, pentru
noi, întotdeauna este momentul potrivit.
Deci, sã påsim cu încredere mai departe, sä acceptäm tot
ce ni se întâmplå ca un dar al lui Dumnezeu, Chiar dacå nu
întelegem. Desi acceptåm totul, încercåm clipå de clipä sã
alegem calea cea mai bunå. Ne acordåm în inimile noastre,
penüu a vedea care actiune are un efect bun asupra cursului
vietii, dacå ne extinde constienta si ne ridicã la niveluri mai
înalte. Nåzuim spre acele înåltimi spirituale, tindem spre
Luminã, deoarece credem cu tãrie, cd suntem Copiii Luminii.
Joanna: Câteodatå, te refeñ la prietenul tåu, Iosif, ca la
un rabin. Cum ne potí aplíca aast lucru?
Daniel: Ei bine, cuvântul „rabin " înseamnã mai exact
„învãtãtor". Iosif îi învagå pe ceilalti, prin exemplu si Chiar
prin Simpla sa prezentã. EI emanå liniste si integritate, astfel
cä ff simti întelepciunea låuntricå ca ceva ce existå dincolo de
cuvinte. Eseniemi au stiut dintotdeauna cå se face mult prea
mare caz de cuvinte, SI cä ceea ce se petrece în immå este
mult mal important decât toate ideile din minte. Am putea
spune cå, prioritatea o are ceea ce simtim cu Imma noastrå.
Ceea ce se petrece în mima noastrå este cheia ce ne
deschide calea spiritualå si ne aratå cum sã ne îndreptåm spre
Luminã. Inima detine esenta lucrurilor — lar 1101, esemenn,
suntem mteresati mai mult de esentã, decât de forma
exterioarã. Am descoperit cä ceea ce-i face pe oameni sã
meargã cu adevãrat înainte este energa simtitã în Immã SI nu
cuvintele sau ideile
Care circulå prin minte. Mintea ar putea încerca sä te
convingã
89
cd ideile sunt ceea ce conteazã cu adevãrat — dar acest lucru
este o mmclunã.
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs
Joanna: Dar dacå încercí så-í îwetí pe oamení Ceva,
trebuíe si folosesti cuvínte, o poveste sau ceva de genul asta.
Daniel: Da, este adevãrat, însã noi încercãm sã trecem
colo de vorbe, sã transmitem esenta, care reprezintã natura
damentalå a lucrurilor. Prin intermediul învãtåturilor
preluate de la neamul Kaloo si de la altii, noi cunoastem
natura universului si stim cã el este o retea a constiintei,
bazatã pe armonie SI suss tinutã prin iubire. Este 1a fel ca o
stâncã uriasã, care pivoteazã tr-un singurpunct. Dacå încerci
s-o împingi în orice altã directie, ea revine din nou la centru,
pentru a restabili echilibru si armo. nia. La fel se întâmplã si
cu universul — constiinta îi este inteligenta, iar energia lui
este iubirea. Universul este sustinut prin iubire, printr-un
urlas ocean de iubire cosrmcã, neconditionatã.
Joanna: Intotdeauna am símtít cå iubirea, armonia,
echilibrul sí întregimea sunt îmåtåtuñle cele mai importante.
Daniel: Da. Si ce este mai important decât sã-i înveti
pe tineri toate asta? Dacã copiii tåi sunt complet nestiutori în
orice altã privintã — înså ei cunosc toate aceste lucruri si le
folosesc pentru a-si cãlãuzi viata — atunci vor trãi bine, ca
oameni adevårati si vor fi fericiti. Dar dacå ei au tot felul de
alte cunostinte lumesti, dar nu stiu toate astea, vor face
greseli în viatå, vorpncinui suferintå altora, dar si lor însisi.
Invãtãturile noastre ne dau un echilibru, o întregime ce
al' tora le lipseste. De exemplu, un rabin dintr-o sinagogå
poate avea cea mai strãlucitoare minte posibilã si poate fi
foarte ener= gic în propovãduirea Legii — dar, 1a nivel
emotional, el poate fí foarte firav, întocmai ca un copi]. In
comparatie cu ceilalti, nolž ne aflãm în echilibru si întregi, la
mai multe nivele. Prin inter90
Esenienii - Copiii Luminii
,mediul acordajelor zilnice prin viata trãitã în cadrul acestor
energil, ne armonizãm fiinta cu Intregul. Fiecare fiintã umanã
este un microcosmos al universului, iar Tortele acestuia curg
Tezoneazã înåuntrul corpurilor mintilor noastre. Acordându-
ne cu aceste folte si devenind constienti de ele, fiecare dintre
noi se integreazã în univers si aduc tot mai aproape, Spiritul
si materia. Când universul si fiinta umanå sunt pe deplin
contopite, noi devenim Adevãrul Viu, întruchiparea
întregimii, a armoniei, påcii si Luminii.
Joanna: Este Farte important ca aceste infonnatií så Fe
transmise dín generatíe în generatíe si ca ele sd nu se píardå.
Daniel: Desigur, însã cunoasterea este doar o parte a
armoniei. A rosti dimineata vorbele care ne acordeazã cu
umversul apoi a le uita si a ne întoarce 1a treaba noastrã, nu
ne aduce niciun folos. In timp ce lucrãm, fiinta noastrã
lãuntricã rãmâne fixatã în aceastã energie, în gratia îngerului
armoniei, astîncât fluxul nostru de energie se uneste cu
energia întregului. Noi considerãm cã lucrul fãcut într-un
astfel de spatiu linistit si centrat, are si un aspect vindecãtor
SI ne deschide inima spre multe alte posibilitãti.
Joanna: Exístå anumite formule pe care le rostestí înaintea
cuvíntelor de annonízare?
Daniel: Da, existã un prolog, dar el diferã de la o
comunitate la alta. In Qumran se foloseste o formå mai
simplã, dar în comunitatea mea, se preferã una mai extinså.
Comentariul lui Stuart: Cea mai cunoscutä versiune a
prologului este prezentatä în cartea lui Edmond Bordeaux Szekely
„Învãtãturile esenienilor, de la Enoh la Manuscrisele de la Marea
Moartã". Aceastä carte contine Comuniunile Eseniene, pe care
Daniel le nume$e „alinieri". Se pare cä în ea este prezentatä forma
prologu91
Stuart Wilson / Joanna Prenüs

lui folosit în comunitatea de la Qumran. În „Evanghelia esenianã a
pãcii", în Cartea a IV-a, Szekely dä o altä variantä, care este surst
versiunii prologului, Reteaua Esenianã, pe care am adaptat-o putiry
„Läsati-ne sä infräm în
nemuritoarea si nesfârsita
Grädinä a Misterului,
Spiritul nosfru în Unime cu Tatäl Ceresc,
corpurile noastre in Unime cu Mama
Pämânt, inimile si mintile noastre în Unime
unele cu altele si cu înfreaga creatie.
Eu cred cä ceea ce ne-a povestit Daniel despre învätäturile
eseniene va atinge sufletele multor oameni. Cunoa$erea lor era
simplä dar, în acela§i timp, atât de profundä, încât ne face sä
rezonäm însu$ miezul lucrurilor, cu Esenta a tot ce existä. Mi s-a
pärut fascinant acest comentariu al lui Daniel, care ne invitä sä
aducem energiile acordajelor, în munca de zi de zi. Aici, se poate
face o paralelä modernä co Karma Yoga, în care exercitiul
spiritual (meditatia, rugäciunile, pujÇ sau slujba de dimineatä, din
cadrul ordinelor cälugäre$i) este intrŒ dus în activitatea de fiecare
zi devine nucleul nemi§cat, în jurul cäruia graviteazä toate
activitätile noastre zilnice.
Se poate intui cä esenienii au pus la punct o întreagä §tiintä
de operare cu energiile, fäcând paralele între aspectele omene$i si
diverse surse de energie cosmicä. Mi-am pus întrebarea dacä ei
fäceau vreo deosebire între univers cosmos de aceea, am rugat-o pe
Joanna sä-l întrebe pe Daniel.
Iatä räspunsul säu:
Daniel: Universul, cosmosul, Tatãl Ceresc, Omul
Divin, Intelepciunea Supremå, Totalitatea Cunoasterii — toti
acesti ter€: meni sunt folositi pentru unul si acelasi lucru:
Dumnezeu maniTestat în Creatie.
Joanna: Deci tu Îl vezí pe Dumnezeu ca Find uníversul?
92
Esenienii - Copiii Luminii
Daniel: Da, este Dumnezeu în manifestare. Dumnezeu
este înså si Sursa Infinitã, mai presus de manifestare — el
este eternul Mister.
Referitor la acest lucru, §tiu cä existä un text al Kabbalei -
drept care, I-am întrebat pe Daniel:
Joanna: Kabbala Y-a influentat în vreun fel înužtåturíle?
Daniel: Bineînteles cã da. Dupã mine, Kabbala este un
gtudiu al vietii în sine. Pomul Cunoasterii In-a ajutat, fãrã
îndoialå, så vãd cât de sUs se aflau Elohimii — chiar si
arhanghelii sunt numiti Beni Elohim, adicã Fiii Elohimilor.
Pornul Cunoasterii ne aduce aminte cå, în cadml Creatiei,
totul se aflã în echilibru. Existã legãturi rezonante la fiecare
nivel si întotdeauna existã un interior Sl un exterior. Desigur,
noi am interpretat înb•eaga Cale Esenianã, ca pe un Pom al
Intelepciunii.
Comentariul lui Stuart: Pentru esenieni, acest echilibru între
interior exterior era foarte important, întrucât Daniel îl accentua
adesea. De aici, puteam vedea cä metoda lui generalä de a räspunde
la înfrebäri, era de a vorbi, mai întâi, prin notiuni de bazä, ca mai
apoi sä se avânte în probleme subtile si universale. Era clar cä a
trece de la exterior la interior era un fapt profund instinctiv —
acesta fiind modul säu de lucru obhnuit.
Urmärindu-i rationamentul, ne-am putut da seama cum
functiona o minte esenianä. Cu toate cä era una realistä si practicä,
pärea cä se lupta sä atingä perfectiunea.
Joanna: Tu pari adesea cå te lupfí så atíngí perfectíunea. Voí,
eseníenií, už dati seama de acest luau?
Daniel: Sigur cã da! Eu am fost puternic influentat de
Maestrul Pitagora, iar unul dinü•e principiile sale cãlãuzitoare
era acela cå sufletul se poate înålta, pentru a se uni cu
Divinul. In
93
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs
aceasta am vãzut cea mai mare sperantã pentru progresul
indivñ dului — dar si pentru dezvoltarea spiritualã a omenirii.
Profunzimea si subtilitatea räspunsurilor date de Daniel, ne-
all condus sä descoperim cä filozofia esenianä era într-adevär una
vastä universalä. Dacä luäm în considerare scrierile unor cärturari,
acey tia îi caracterizau pe esenieni ca pe niste ideali§ti - dar, în
acela§i timp, inflexibili, blocati în sistemul iudaic rigid.
Daniel a reprezentat însä, o vie dezmintire a unei astfel de
petcepçii, mult prea simplistä. Având de la el toate informatiile, am
putut vedea cä esenienii aveau un fel de a vedea lucrurile, ezoteric
dar, în acelasi timp, foarte practic pragmatic.
Comentariul Joannei: Eu consider foarte frumoase aceste
învätäturi eseniene, cu care am putut rezona, atunci când Daniel ne
vorbea despre ele. Când aveam vreo 20 de ani, lucram la o grädinitï
de copii, în Australia, grädinitä ce avea la bazä metodele Mariei
Mon. tessori. La vremea aceea, eram foarte atrasä de ea, iar mai
târziu ani încercat Chiar sä o urmez. Multe din cele povestite de
Daniel se pie de filozofia Mariei Montessori. Eu cred cä Maria
trebuie sä fi fost esenianä! Poate cä eu am fost fascinatä de
metodele ei de predare, tocmai pentru cä rezonasem cu vechea
cunoa$ere pe care o purtam în memoria mea celularä. §tiu cä am
fost esenian, cä am träit în Damasc la fel ca Stuart, în vremea în
care amândoi $iam cä ne pregäteam pentru venirea Marelui
Învätätor. Toate acestea se petreceau cam cu o sutä de ani înaintea
venirii lui lisus, dar comunitätile se pregäteau încä de atunci sä
sprijine aceastä venire.
Comentariul lui Stuart: Când Daniel a spus: „Noi ne inte
gräm în univers", el nu vorbea din punct de vedere filozofic, ci
mäfà turia sa era una de ordin practic se referea la sistemul de
echilibru realizat de esenieni. Dacä exista vreun grup ai cärui
membri erau experti în arta vietii träite în echilibru, acela era
format din esenieni Ei aveau calitäti cu totul deosebite, iar dacä-l
citäm pe Gregg Braden, ei aveau o „tehnologie interioarä". Punctul
Esenienii - Copiii Luminii
central al întregii Cäi Ese niene îl constituia echilibrul dintre
sistemul chimic al Maicii Pämânt
94
cel electromagnetic al Tatälui Ceresc. Existença con$iinta noasträ
sunt întemeiate atât pe baze chimice, cât electromagnetice, iar
fiinta noasträ nu poate lucra cu maximä eficientä, dacä fiecare din
cele douä $isteme nu este sänätos dacä ele nu se aflä în echilibru.
Esenienii au înteles foarte bine acest lucru, iar învätäturile lor
seamänä cu yoga occidentalä - ele promovând o cale practicä de
integare în univers anume, cea care aduce echilibrul în toate
aspectele vietii.
Toti membrii Frätiei Eseniene petreceau o mare parte din zi
fäcând o muncä fizicä, care-i apära de multele boli - boli cu care se
confruntä psihoterapeuçii zilelor noastre. Esenienii stiau bine - la
fel ca si vracii din diverse culturi sau §amanii, cä dacä vrei sä
lucrezi în sigurantä, cu nivele malte ale energiei spirituale, este
absolut esential sä fii bine împämântat. Falsa perceptie a corpului
fizic, prin care acesneste väzut doar din punct de vedere material,
färä sä aibä vreo legäturä cu dezvoltarea spiritualä, ne-a ascuns
adevärul fundamental al conditiei umane.
Esenienii combinau energiile mintii, inimii si mâinii, într-un
mod ce dezväluia adeväratele proportii ale potentialului uman.
Împämântati perfect prin activitatea fizicä regulatä, ei erau capabili
sä-si ia zborul cât mai sus, spre înältimile spirituale nevisate de
vecinii lor traditionali$i.

95
Capitolul 13
Bibliotecile eseniene
flând cä la Qumran existase o minunatä bibliotecä, am
vrut sä §tim pärerea lui Daniel despre acest subiect.
Joanna: Îtí era cunoscutå biblioteca de la Qumran?
Daniel: Da, am vizitat-o de mai multe ori. Deoarece eu
lucram la o istorie generalã a esenienilor, cercetårile mele m-
au trimis acolo, deseori. Biblioteca de la Hebron era una
destul de modestå, deci investigatiile serioase trebuiau fãcute
la Qumran. Cea mai lungã 9edere a mea acolo, a fost de sase
sãptãmâni. Pentru mine — care tocmai rnå aflam în punctul
culminant al vietii a fost ceva minunat, asa cã cele sase
sãptãmâni au trecut la fel de repede ca sase zile. Era în plinå
varä; în acel an, Hãdinile aveau o frumusete aparte, florile lor
înmiresmau puternic aerulcs Pentru ele fusese un an rodnic—
ssi pentru mine fusese la fel. De obicei, vizitele mele la
Qumran erau scurte — o sãptåmânå sau cel mult zece zile.
Dupã ce mi-am terminat cercetarea, am plecat cu nou]
material acasã, la Hebron, pentru a-l integra în lucrarea pe
care o fãceam.
Joanna: Biblioteca de la Qumran era de marí dímensíuní?
Daniel: Da, ea se afla într-o clãdire mare, cu multe fere-
* stre, iar cei care studiau acolo se bucurau de luminã din
plin. Lumina era importantã si pentru cei care lucrau cu
pergamentez întrucât unele erau vechi, deteriorate si
decolorate, iar citirea lof solicita foarte mult vederea. Unele
manuscrise erau asezate pe
96
rafturi, acoperite pentru a fi protejate. Multe învelitori aveau
mâmere foarte vechi, cu mânere ornamentate.
Esenienii - Copiii Luminii
Joanna: Toatå biblioteca se aflå pe un síngur nivel?
Daniel: Nu, exista un etaj, care avea în mijloc o
deschidere cu un grilaj, astfel încât puteai vedea de sus, cine
se afla jos. Biblioteca era foarte frumoasã, dar nu se compara
cu cea din comunitatea noastrã de lângã Alexandria.
Joanna: Aí vízítat weodatå acea comunítate?
Daniel: Da, de-a lungul vie!ii mele, am reusit s-o väd
numai de douå ori. Drumul pânä acolo era lung, iar eu,
deoarece ayeam diverse råspunderi la Hebron, nu puteam
lipsi prea multã de acasã. Biblioteca din comunitatea noastrã
de lângå lacul Mareotis, din apropierea Alexandriei, era cea
mai frumoasã pe care o våzusem vreodatã si era chiar mai
mare decât cea de la Qumran. Era o clãdire mare, cu
ferestrele aliniate spre sud. In extenor, existau mste
apãrãtoare de soare, cu ajutorul cãrora se putea regla lumina
ce intra prin fiecare fereastrã. De-a lungul peretelui sudic,
existau mese pentru cel care învåtau acolo; era un foalte bun
loc de studiu. Mesele aveau niste canale semi-rotunjite si
adânci, în care intrau mânerele sulurilor cu înscrisun. Mie îmi
plåcea mai mult cum era organizatå aceastã bibliotecã, fatä de
cea le la Qumran, dessi ea era una mai simplã.
Celelalte trei laturi ale clãdirii erau pline cu rafturi, pânå
sus, în tavan. Existau niste scãri speciale, cu platforme late în
loc de trepte cu roti, astfel încât puteai sta comod la orice
înãltime, dar te puteai si deplasa. Rafturile erau împãrtite în
compartimente, cu câte cinci sau sase suluri în fiecare Toate
comparümentele era etichetate si numerotate. Exista un index
central, care indica poziçia pergamentului cãutatø
Aici, spre deosebire de Qumran, toate manuscrisele
aveau mânerele în bunã stare— chiar si cele mai noi copii. Se
copia mult In bibliotecile noastre, astfel încât toate cele frei
biblioteci princi97
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs
pale aveau tot ce era mai important, iar dacã se întâmpla ca
vre_ una dintre ele sã fie arsã sau distrusã, informatia nu se
pierdea.
Joanna: Al' vorbít despre treí bíblíoteci importante. Care era
de a treía?
Daniel: Biblioteca de la Damasc. Am vizitat-o doar o
gurã datã, dar a fost o cålåtorie fåcutã cam degeaba. Avea
nurnal putine documente inedite, cu exceptia unora persane
si arabe destul de neînsemnate. Nu era o bibliotecã atât de
bine organizatã si conduså, ca cele de la Qumran si
Alexandria. Una peste alta, dupã un drum lung si obositor,
vizita mea acolo a fost o de. zamãgire. Singura mea
consolare, însã, a fost cã numal mi-am dat seama cât de
profunde erau cercetãrile mele, întrucât nu am gãsit prea
multe noutãti care m-ar fi putut interesa.
Joanna: Cu alte cuvínte, toate cele trei bibliotecí aveau cam
act. leasí tate?
Daniel: Da, textele principale la care ne refeream cu
toti, erau comune tuturor celor trei biblioteci, dar fiecare
detinea si sursele sale locale. Fiecare dintre celelalte
comunitãti îsi avea o micã bibliotecã proprie, în afara celei
de la Muntele Carmel, care avea o bibliotecã mai mare, cu
rol numai de instruire, fãrå ca acolo sã existe vreun centru de
cercetare si de transcnere a documentelor. Acesta este
motivul pentru care biblioteca de la Muntele Carmel nu era
consideratå la fel de impoltantã ca celelalte trei,
Dorind sä aflu sursa întregii cunoa;teri eseniene, I-am
întrebat pe Daniel de unde proveneau manuscrisele.
Daniel: Unele înscrisuri proveneau de la nearnul
Ka100*, dar multe au fost descoperite chiar de noi. In cele
mai multe comunitãti marl exista câte o persoanã care,
pentru a descopen texte noi, cålãtorea tot timpul. Fåceam un
mare efort ca sã adu;; nåm tot felul de astfel de învåtãturi,
Esenienii - Copiii Luminii
întmcât pentru noi era c mai important lucru. Cei din neamul
Kaloo puseserã mare accent pe faptul cã, în lumea stråveche,
cele mai multe învåtãturi circus lau în rândul unor traditii.
Noi respectam cunoasterea si întelepa
98
ciunea, indiferent de sursa lor. Pentru noi, nu existau traditii
de la care sã nu vrem så învãtãm ceva anume. Poate, uneorl,
nu eram întrutOtU1 de acord cu conceptia altora, dar cel
putin îi ascultam, cu cugetul senin si deschis.
Neamul Kaloo ne mai spusese cã lucrurile se vor
schimba. Oamenii nu vor mai fi la fel de toleranti, ci se vor
centra mai mult pe propria lor traditie si le vor exclude pe
celelalte, pericolul fiind cã vechea si valoroasa cunoastere,
care provenea din alte traditii, va fi distruså cu bunãstiintã.
Una dintre sarcinile noastre era sã preîntâmpinãm acest lucru,
adunând cât mai multe manuscnse cu adevãrat valoroase. Le
copiam si fåceam rezumate pentru fiecare, pentru a sti unde
erau depozitate.
Joanna: Spune-mí, te rog, ceva despre aceste rezumate. Cum se
realizau de?
Daniel: Când în vreo comunitate intra un manuscns nou,
el era mai întâi citit si apoi i se fãcea un scurt rezumat. La
sfârsitul lui, se trecea o listã cu sursele despre care existau
referiri In continut. Aceastã metodã ne ajuta ca, în viitor, sã
putem cåuta noile surse indicate în textele respective.
Mergeam peste tot, ca le gãsim. In mod obisnuit, principalele
biblioteci primeau copii ale acestor rezumate, astfel încât toti
învåtatii nostri stiau ce informatii aveam si unde se aflau,
astfel cd era mai greu ca învãtãtura sã se piardå.
Joanna: Se paw cd pentm voí era foarte importantà
descopetitta vechilor scrierí.
Daniel: Da, unii dintre nol se ocupau numal cu asa ceva.
Ei cålãtoreau din loc în loc, pentru a da de unna celor mai
 Esenienii - Copiii Luminii
interesante pergamente, dar niciodatã nu aveau timp sã le
studieze. Ímediat dupã ce intrau în posesia lor, ni le predau si
apoi plecau din nou, în cåutarea altora. Eu nu procedam
astfel, întmcât eram un cårturar rãbdãtor, aidoma unui
pãianjen care-si tese pânza, stând în mijlocul ei si încercând
sã înteleagã întregul ansamblu. Inså mai cred cd acei cãutãtori
duceau o viatã mult mai coloratå
99
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
si mai interesantã decât a mea. Ei îmi adevãruri si întelepciune, pentru cã aveau o minte
murile lor, despre emotia de a se afla pe închiså. zã, sunt foarte trist...
realmente rare si strãvechi, despre greutãfile
nite — si, astfel, må fãceau Sã apreciez povesteau despre
valoarea care o trãiam la Hebron. dm_ urmele
100
Joanna: Inseamnå cd tu nu ai
cålåtorítprea la Alexandria, Damasc si
unor lucrän• Capitolul 14
Qumram pericolele Crezul unui Frate mirean
Daniel: Este adevãrat. Cea mai mareîntâl_ vietii
tihnite, pe tiam deja cä Daniel putea fi plin de surprize si Chiar
parte mit noaptea îli propriul meu pat eram
în urmätoare, el ne-a introdus într-un nou
foarte tâmpla asa. Bineînteles cd si multsí
domeniu, Chiar cä nu eram pregätiti.
cãlãtoriile îmi aífostdoar
Era bine Sã întâlnesti oameni luminati, care
erau, ocupafi de cunoastere. Imi amintesc cu Aveau toti eseníeníi convingerí asemånåtoare? De
drag clipe petrecute îli serile de varã în a vietii exempercepeau pe Dumnezeu în acelasí fel?
grãdinile de întâlneam vechi prieteni, cuam
Daniel.' Trebuie så îngelegi cå membrii neamului
care ståteam la toti esemenll circulau, maldorbucuros
Kaloo cå existå mai multe moduri de percepere a
mereu gãseai prieteni acolo si întâlnirile cucd se aduceau
Divinului multe cåi ce duc spre Dumnezeu. Am
ei erau foarte plãcute. Qurnran exista unmulfurnin• ca
vorbit deja despre surse principale, care au
cristal uria§, pe care pot Imi fãceamSI mme,
prede contribuit la pregãtirea Cåii
întotdeauna timp Sã Stau lângã el si când
SI care ne-au dåruit o cunoastere vastã si
vizitam un prieten. Era o binecuvântareîncântåtoarele
universalå, ce cu mult granitele oricårei religii. Cei
acestui cristal extraordinar, care avea o
care erau hotårâti så preogi urmau o cale mai
putere la Qumran, strictå si mai intenså, concentrânIehova. Fratii
Joanna: Te-aígândit vreodatå ce s-arF itor, cu unde nostri mireni — ca mine, de exemplu — erau liberi
aceste mari bíblíoteci? în a-§i alege propria cale spiritualå.
povesti.
Daniel: Da, când må gândeam la învãtãturi esemenii le purtau un mare respect îngerilor, îli
Intrucât cam
si valori, simteam o mare neliniste. tiva, însã speElohimilor — fiinte angelice de grad foarte înalt,
care treceau
fiii întunericului erau multi. Noi tuturor superioare Noi ne dådeam seama cã Elohimii ocupau
pe In
acestor lucnzrl, însã, în afara granitelor multi un loc nu pentru cd ei fuseserã creati astfel, ci
biblioteca de
oameni superstitiosi, care ne dispretuiau datoritå meI-am våzut cum au evoluat de la nivelul
la spune cã îl
care, dacã arfi putut, ne-arfi distrus îngerilor obi§ceea ce era echivalentul fiintelor
iubeam. mã
bibliotecile. accesibile toate aceste minunatesimteam ca si urnane, printr-un îliproces de evolutie cosmicå.
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs
Intrucât existau multe moduri de a-L percepe
pe Dumneam socotit cã simbolul Luminii îmi
era de cel mai mare
101
ajutor. Am våzut fiinte umane ca pe Copii ai
Luminii care trãiau penfiu un timp, în umbra
întunericului, ca mai apoi Sã se reîn_ toarcå, îli
sfârsit, în Lumina la care au drept Plin nastere
Prin destin. Asta, pentru cå în inima fiecãrei
fiinte umane arde Lu. mina Prezentei lui
Dumnezeu — astfel, la cel mai profund nivel,
noi suntem Luminã. Reîntoarcerea la Luminã
este Chiar reîntoarcerea la natura noastrã
esentialã. Chiar dacã fiinta umanã poate cãdea
în gresealã, Esenta lui Dumnezeu ce se aflã
înãuntru nostru tânje§te spre Luminã. Iertarea
si iubirea sunt cãile prin care Lumina se
exprimã în viata noastrå si prin care ea ne
învatã cum Sã progresãm, pentru a ne apropia
mai mult de Dumnezeu.
Dumnezeu se manifestã ca Lumina ce ne
aratã calea ca Spiritul lãuntric, ce face posibilã
evolutia noastrå interioarã. Câtå vreme trãim în
bucurie, armonie iubire, trãim în universul lui
Dumnezeu — iar Lumina se rãspânde§te,
constant si sigur, înãuntrul nostru. Aceastã
propagare a Luminii ne ancoreazå în adevårata
naturã a fiintei noastre, ne hrãne§te si ne pennite
Sã iasã la ivealã capacitåtile si talentele noastre,
pe care le avem ca Fii ai Luminii. Pãsind în
Spirit inspirati de Luminå, devenim expresiile
lui Dumnezeu pe Påmânt. Pe mãsurã ce Spiritul
se contope§te cu materia, noi ne termmãm
sarcina de aici si ne pregãtim Sã ne ridicåm spre
tårâmurile spirituale.
Esenienii - Copiii Luminii
Acesta este unul dintre cele mai deosebite materiale
oferite de Daniel, care situeazä, cu fermitate, învätäturile lui
lisus, într-un cadru al credintei eseniene. Aici, totul este
Spiritul accentul este pus pe iubire si iertare. În cuvinte, parcä
räsunä Parabola Fiului Rätäcitor. „Esença lui Dumnezeu
dinäuntrul nostru tânje$e dupä Luminä."
învåtat
Partea în care Daniel ne vorbe$e despre Elohimi
constituie un pasaj-cheie, care ne ajutä sä-i vedem pe esenieni
ca pe un întreg. De aici, noi am înteles cä esenienii vedeau
universul ca fiind guvernat pe baza unui vast sistem de valori.
Aceastä observatie ne-a impresionat, cäci vremurile în care
träim acum sunt foarte diferite mult mai democratice
102
decat ale lor. Avand astfel de convingeri, nu mai era de mirare
cä esenienii întemeiau comunitätile pe toleran!ä valoare, de$
aceastä mentalitate îi aducea în conflict cu societatea rigidä si
ierarhicä a timpului. În mod remarcabil, ei erau consecventi,
iar viata organizarea lor socialä decurgeau firesc din
convingerile pe care le aveau.
Tot expozeul lui Daniel ne läsase o senzatie neobi§nuitä
- si anume, cä timpul fusese depä§it. Esenienii ne vorbeau în
mod direct, într-o manierä de o remarcabilä relevantä pentru
viata noasträ de aici acum. Acest sentiment a fost întärit,
atunci cand I-am întrebat pe Daniel despre Frätia Esenianä.
Joanna: Fråtia Eseníanå avea legåturi cu alte Ordíne sau
Fråtíí stråvechi?
Daniel: Sigur cå da, de aceea esenienii se puteau
deplasa în sigurangã, dintr-un loc într-altul si stråbãteau
lungi distante — ca de exemplu, pânã în {inuturile celtice
din Britania. Indiferent cårui Ordin fi apartii, la cel mai
înalt nivel toate Ordinele devin unul singur, precum
muchiile unei piramide, care se unesc într-un singur vârf.
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Toti îngeleptii formeazå o ingurå inimã. Ei
still cd viata, în ansamblu, este Una singurã 9i cã
toti oamenii au aceeasi origine — ei sunt Copiii
Luminii au acela§i tel, de a se contopi cu
Lumina. Noi vedeam Triumful Luminii ca ceva
ce trebuia Sã vinå, poate nu peste multi ani sau
veacuri. Indiferent cât timp ar trece, pentru noi,
Triumful Luminii, victoria lui Dumnezeu, a
iubirii adevãrului era la fel de sigurå ca råsãritul
soarelui. Totul porneste din Spirit din Luminã.
Noi suntem Copiii Luminii, Copiii lui
Dumnezeu, iar Lumina este sursa, gelul si
destinul nostru. Aceastã viziune a lucrurilor a
devenit punctul central al vietii mele, la care am
ajuns de-a lungul anilor, prin studii, dezbateri,
meditatii acordaje. Atunci când mi-am dat searna
cå acest lucru devenise atât de important pentru
mine, pentru a-l reprezenta, am dat o formã
cuvintelor, astfel:
103
„Eu cred în Universul din jurul meu si în
Prezenta låuntricå, Eu cred în Puterea
Spiritului,
In acestea eu cred si într-acolo mã îndrept.
" Sä revenim însä la §edinta noasträ. Identificasem ceea
Joanna: si eseníenií, ca întreg, credeau la fel ca tine?
Daniel: Eu nu pot vorbi decât în numele
meu. Fiecare vorbeste doar pentru sine. Noi nu
impunem o credintã comunä si
nici religioaså. Fiecare este liber så-§i aleagã
propriul sãu mod în care percepe Divinul. Intr-
adevãr, fiecare are propria sa responsabilitate în
alegerea cãii spre Dumnezeu. Inima ne poate ajuta, ne
poate cålãuzi, dar pa§ii nostri nu pot fi îndreptati spre
Luminã, dacã nu suntem Tortati sã credem la Tel. In
traditia esenianå existã puncte universale de confluentã,
Tatål Ceresc, Mama Pãmânt si Curcubeul Pãcii. Aceasta
este temelia, dar ce clãdeste fiecare deasupra ei tine de
alegerea individualã. Eu am ales. Intr-acolo må îndrept.
Aici existä un sens precis — anume, crezul de nezdruncinat a
lui Daniel. Cu toate cä el era foarte cursiv flexibil în modul în care-§
folosea mintea, existau însä câteva puncte foarte bine fixate în viziune
sa despre lume, iar aceastä afirmatie ni le înfätiseazä clar cu fermitate
În viata lui Daniel, multe lucruri puteau fi negociate, dar nu acest
Sinceritatea flexibilitatea lui fäceau ca aceastä afirmatie sä fie si un
mai deosebitä, în special prin repetarea punctului säu de vedere: „Înt
acolo mä îndrept". Bazându-se pe dovezile scrise, multi
oamenii îi percepeau pe esenieni ca o sectä iudaicä, rigidä dogma-
ticä, dar märturiile lui Daniel scot la ivealä un portret al lor, cu totul
diferit. Da, exista un „fundament", o traditie pe care se clädea
aceastä conceptie, dar alegerea fiecärui mirean, cum era de altfel
Daniel, rämânea esentialä. În cazul lui, alegerea sa clädise un
important crez, dar noi eram con$ienti cä era propriul säu crez si cä
el nu putea fi extins la nivelul întregului, reprezentat de toti
esenienii.
104
ce credeam cä nu se potrivea doream sä urmärim subiectul mai
îndeaproape.
Joanna: Spui ai întreaga viafå este Una singurå, dar cum
sepofriveau în aceastå viziune, fariseií, „fiíí întunericuluí"?
Daniel: Eu consider cä toti oamenii sunt Copiii
Luminii — fli si fiice ale lui Dumnezeu. Unii au ales sã
se îndepårteze de Luminã så devinå fii ai întunericului —
dar acest lucru se întâmplå în vesnicia lui Dumnezeu,
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs Esenienii - Copiii Luminii
doar pentru una Sali douå clipe. Atunci când ei
se reîntorc spre Luminå, îsi vor îndeplini
destinul de a fi Copiii Luminii, iar iubirea pacea
îi vor cuprinde cu sigurantã, la fel cum ne
îmbrãtiseazå pe absolut fiecare dintre noi.
Dumnezeu nu ne întoarce niciodatä spatele si
nu ne respinge, nici chiar atunci când alegem så
ne întoarcem fata de 1a Luminã. Când revenim
în Luminã, îngerii sårbãtoresc cu mare bucurie
reîntoarcerea noastrã.
Nci, expunerea lui Daniel ne aratä o
extraordinarä tolerantä ne prezintä o conceptie
foarte diferitä fatä de cea a preotilor-cärturari, care
au scris Manuscrisele de la Marea Moartä.
Tot acest paragraf a fost pentru noi o surprizä.
Credeam cä esenienii au avut o credintä omogenä -
dar, cu sigurantä au existat „puncte universale de
confluentä", cum le numea Daniel.
În cele din urmä, ceea ce credeau era o alegere
individualä fapt cu totul nea$eptat pentru noi.
Totusi, este foarte important sä retinem cä
experienta lui Daniel se referea la viata de mirean.
Ne era clar faptul cä preotii esenieni, puternic
consacrati lui Iehova, aveau o viatä cu mult mai
multe restrictii.

105
 PRRTER a v-a
NUCLEUL SECRET
AL VIETII ESENIENE
„Noi am ajuns în timpul lui Cristos
ne-am întâlnit cu unul dintre
esenieni, membru al celui mai misterios
secret grup din istorie."
— Dolores Cannon
lisus esenienii

nostru cu Daniel devenea tot mai ll§or - mai ales atunci cand

Capitolul 15 el intra în zona dintre vieti nu se întâmplase acela$ lucru cu

Secretul 'i siguranta
ncä de la început, ne dädusem seama de nevoia de esenie-
nilor de a tine totul secret, dar si de continua lor
preocupare pentru siguranta comunitätilor. Desi contactul
losif. Aveam un sentiment de frustrare, deoarece Daniel, în
ciuda poziçiei sale de întelept, jucase în drama esenienilor un
rol mai pulin important decât losif. Când I-am întrebat despre
atitudinea retinutä a lui losif, el ne-a räspuns cä în mintea
prietenului säu existau „multe porti si multe lacäte". Cu toate

cä losif ne-a oferit multe informaçii precioase, noi nu am
gäsit niciodatä cheile ce deschideau acele poqi lacäte.
În comparatie cu losif, Daniel era mult mai deschis
relaxat, mai ales atunci când ne vorbea din zona dintre vieçi,
iar atunci avea momente în care pärea chiar destins în
privinça acestei probleme.
Daniel: Så 9tii cã atunci când mergeam într-o altã
comunitate, existau trei întrebãri care nu trebuiau puse
niciodatã. 1) câti oameni trãiau acolo; 2) cum apãrau ei
comunitatea 3) unde se afla cealaltã intrare. (Râde) In
mod normal, exista numai o cale vizibilã de intrare în
comunitate, dar întotdeauna mai
exista si una ascunsã, dacã nu chiar mai multe. Aceste
intrãri se deschideau înãuntrul tunelelor sau a grotelor,
In functie de zonå ele erau întotdeauna ascunse de
privirile oamenilor, fiind cãi de scãpare în caz de atac.
Puteam coborî în aceste tunele sau grote si sã ne
pierdem în noapte. Chiar atunci când duynanii trimeteau
dupã noi o micã armatã, tot nu ne gãseau. Membrii
108
neamuIUi Kaloo ne învåtaserã cd o astfel de ie§ire era
foarte necesarã, lar priceperea noastrã în realizarea
acestor cãi de evadare le salvase multora viata.
Joanna: Fåceatí adunårí cu comunítåtile eseniene
vecíne?
Esenienii - Copiii Luminii
Daniel: Da, mai ales cu cele care erau în grupul
nostru. Comunitåtile erau grupate câte trei fãceam
schimb de experientã cadrul grupului nostru sprijineam
si alte comunitåti, dacå ele aveau probleme. Stiam cd
mereu exista o caså unde oamemi nostri se aflau în
sigurangã, chiar dacå comunitatea ne era invadatã
si toate clãdirile distruse. cã, în functie de mãrimea
comunitågilor, aceste adunãri ale grupurilor puteau fi
foarte mari noi erau un prilej de bucurie sã fim
împreunã.
Joanna: Pentru a face legåtura între comunítåtí, trimeteatí
me sageri?
Daniel: Da, trimeteam pelerini dintr-o comunitate
într-alta. Ei cålãtoreau cu mare grijå — uneori, mai mult
noaptea. Astfel, noi primeam vesti si de la cei care ne
vizitaserã, dar si de la reprezentantii nostri, atunci când
ei mergeau sã participe la
adunåri mai importante. In ciuda tuturor acestor lucruri,
eram vesnic domici de noutãti.
Joanna: Da, îmí închipui, deoarece exista multå teamå multe
zvonurí.
Daniel: Da. Din cauza acestor zvonuri numeroase,
ne era foarte greu sã obtinem o informatie exactå. Ne
simteam ca o minoritate în propžia noastrã tarã,
 Esenienii - Copiii Luminii

înconjurafi de o uriasã maså de oameni, care fie erau bratii diferite de cele ale noastre — vibratii stråin så nu
indiferenti fatã de soarta noastrã, fie ne erau potrivnicl. se simtã în largul lui, chiar îi terminau sã pãrãseascã
Joanna: Zvonurile despe voi se råspândeau, maí ales, din cât mai repede locul.
cauzå cå erati foarte discreti?
într-un loc plin de spirite malefice.
Daniel: Da. Multe zvonuri neadevårate se datorau Joanna: Puteatí lucra cu energía, astfel încât meni
uneon nestiintei, dar mai existau unii oameni care så nu se mai tind pe picíoarele lor?
plåteau bani buni Daniel: Da, noi le puteam schimba echilibru, fl
109 deplasam din partea inferioarå a Astfel, ei nu se mai
Stuart Wilson / Joanna Prentis puteau tine pe picioare si ficam centrul energetic.
Membrii neamului Kaloo pricepufi în energii, acest
domeniu fiind pentru Sl ne-au transmis multe
pentru a le difuza. Se împrå§tiau minciuni esenieni si cunostinte si nouã.
se spunea cå facem tot felul de închinåm la idoli si
altele — toate fiind lucruri Acesti oameni, care ne
defåimau, aveau senzatia usor sã ne persecute, dacå ne
pãtau numele.
Joanna: lar cei din neamul Kaloo v-au ajutat
munitåtílor ?
Daniel: Dao Noi tråiam în mare tainå în locuri;
chiar si felul în care ne apãram secret. Membrii
neamului Kaloo ne dåduserã dintre care una era
folositã la cel mai înalt nivel netul. Noi puteam
produce nu numai un sunet interior, care fl fãcea pe
strãinul ce trecea simtã tulburat. Acest sunet reverbera
înãuntml dorinta de a pleca, desi nu stia exact motivul.
 Esenienii - Copiii Luminii
îngrozitoare despre vare au folosit capacitäçi
lucrurl josnice, cd ne împreunä, au contribuit
În sfâr$t, am început sä înteleg
înspåimântãtoare. unui loc atât de dur
cum de-au reziste atât de mult timp,
în ciuda strädaniilor seilor de a-i cäpäta pentru mine
de apärare foarte subtile; toate acestea,
cå le va fi mai Tatälui", plasatä în locul
izgoni. Ei au rezistat, pentru cä la îndelungata lor supravietuire. Alegerea
nitätile în locuri izolate, unde atunci zona imposibil deneospitalier, ca cel de la Qumran, abia
pämântul särac nu Au fost foarte så ui apårati co- sä §tiu mai amänuntit acum semnificatia corectä. Dacä asta a
întelepti si discreti, si-au construit Joanna: Care erau fost sä fie „Casa unde ei pästrau tot ce
propriile så fifí vígílentí si aveau mai de pre! localizat era chiar cea
110 noastre cornunitatea ascunsí? idealä. Eu mai doream cum s-a pästrat
era unul mai multe întregul secret.
Daniel: Povara
metode
tru noi atât de mare, problemele pe care le întåmpínatí, când
— si anume, su- voiatí
Chiar 91' vechiul
exterior, ci si unul meu om prudent si
prin preajmã sã se ascuns, Inså exista permanentã de a påstra secretele
si un alt plini de era penîncât uneori pårea aproape
Illi îi provoca secrete, încât teau de nesuportat. prieten losif— care,
descoperi usor ce prin firea lui, era un
Noi realizam vi- teazå, pentru cå dacã
ne vor putea gãsea cd este greu de trãit în acest mod.
aspect care rnã îngrijora. Noi eram atât
întelege? de preguite
de generatiile care veneau dupã noi nu
care îl fåceau pe de membrii gen,
puera în inima noastrå. Acest fapt mã
putem vorbi nele întrisele nu vor sti ce era în Imma
provocau fricã si fl cå faptul cå vå noastrã, cum De aceea, dialogurile ca
deEl simtea cã se acesta sunt atât Fråtiei Eseniene. In
afla så-i faceti pe oa- ce ne prive§te. Frãfia comunicãrile de acest nestingheriti,
ceea ce ne prive§te. deoarece §tirn cã voi ne vreti biaflati în
rentå din partea
viitor eliminã orice pericol în ceea
pozigia centrului
oamenilor si care Esenianå
dau doreste sã se spunã adevãrul
de corpului, mai
dovadå de
sus. cådeau. Le
modi- pândeascã minciuni
despre noi så fie cunoscut,
fuseserã foarte am actionat în slujba
 lucra

Esenienii - Copiii Luminii

în Suntem înconjuragi de un ocean de indifesi de multi
duynani care ne vor rãul mare zel, atunci când este
vorba så rãsdespre noi. Este bine ca, în viitor, adevårul
pentru ca toatã lumea sã afle cå noi
Luminii.
cum Frätia Esenianä, ca un întreg, încerca sä acelasi
sentiment ca cel avut de Dolores la cartea sa, „lisus
Esenienii". Expresia trebuie scoase la ivealä" face aluzie la
faptul de spus despre esenieni.
111
Capitolul 16
Grupul-Nucleu
bätrânii în!elepti. L-am întrebat pe Daniel cine erau
Grupului-Nucleu. La început, el nu mi-a dat niciun räspuns.
Chiar existenta acestui grup era un mare secret, ne-a spus el,
dupä adäugat: „În fiecare comunitate existau doar câtiva
bätrâni care §tiau despre existenta acestui grup. Puteai träi
munci o viatä treagä într-o comunitate, färä ca cineva sä-ti
vorbeascä vreodatä Grupul-Nucleu." Fusese pentru prima
datä când Frätia Esenianä simtise ca el sä ne vorbeascä
despre „structura esenianä secretä", dar, puteam obtine mai
multe informatii despre acest subiect.
Daniel: In cadrul Frãtiei Eseniene, exista
întotdeauna grup centra], chiar de pe vremea când
neamul Kaloo întemeiase
112

mi dädusem deja seama cä cele mai multe secrete le

$ia si nu Daniel. Daniel era bucuros sä ne vorbeascä direct
larg despre orice stia, însä o fäcea abia dupä ce obtinea
aprobarea Frätiei. Cât despre Iosif, cu el se întâmpla cu totul
altfel. Deseori, surile sale erau prudente succinte. El nu se
deschisese niciodatä fata noasträ - cum o fäcuse Daniel.
La început, am pus totul pe seama diferentei de
temperameng însä, în timpul unei §edinte avute cu Daniel,
pe când el era vârstä, am descoperit primul indiciu care m-a
condus spre adeväratul motiv. Daniel ne vorbise despre
lucrarea pe care o întreprindeau nienii, pentru a sustine
marea operä a lui lisus a mentionat tia unei structuri
organizatorice, numitä Grupul-Nucleu, care tea emisarii în
comunitätile eseniene si, din când în când, avea niri cu
 Esenienii - Copiii Luminii

mea, din acest grup fåceau parte: prieMaria, mai face putinä luminä în privinta
sotul ei, care se numea tot Iosif, Magdalena 9i comunitãtile.vietilor care mai träise în Grecia, fiind
Ioan. Dupå moartea sotului 1-a avut un bätrân Pe vremea pe atunci putini au fost scriitorii care au
îngelept din Qumran, înlocuit de Toma, viitorul tenul meurecunoscut rolul
apostol. Iosif, sora113
lui
despre cel de-al §aptelea membru al grupude aceea fiul lor Iacob, Stuart Wilson /Joanna
1-am întrebat dacä acesta mai Maria Mariei,
Prentis
locul central
el nu a venit la nicio întâlnire cu bã1- care a fost mai
am întâlnit vreodatå. târziu cand
clar cä nu era vorba despre „Cel Täcut" îndespre Daniel vorbea
cu totul altcineva. lui, el îi
exista un loc pentru e], indiferent cât spunea „Cel
Crupul-Nucleu. Ei sedeau în grupun Täcut", avea si
seIosifmi-a povestit cå puteai så-i simti ener- alt nume.
fost prezent în alte dimensiuni, dar se pãnu Daniel:
se afla acolo niciodatã. Stiu cd „Cel apropiat al Nu.
lui Ioan, despre care el ne vorsi atunci, spunea Deoarec
numai despre lucrarea dimensiunile interioare, e
pentru a sprijini mundespre el ca persoanå.
Stuart: Se pot face diverse speculatii referiTäcut", trânii
înçelepti,
însä prietenia lui cu Ioan ne dä un ezoterice, Ioan
eu nu
s-a reîncarnat mai târziu ca apoi ca Maestrul Koot Ne
Hoomi. În cartea lui C. Calea", se aratä foarte clar devenise
cä Maestrul Koot în activitatea sa, pe durata a mai acum
multor Maestrul Morya. Din acest motiv, pare truchipat
posibil ca Maestrul Morya. de
Roberta,
ci

Intotdeauna

de multi

important pe care I-a avut ideile pitagoreice în dezvoltarea
învätätu_ rilor eseniene. Exceptie sunt: Martin Larson, în
cartea sa esenianã", Gordon Strachan, care a
scris Jisus, Maestrul Ziditor" Martin Hengel în „ludaism 'i
elenism ".
Întreaga componentä a Grupului-Nucleu este
interesantä. pri. mii patru membrii aveau legäturi de sânge
de cäsätorie, urmätorii doi erau ucenicii lui lisus (capitolul
despre Maria Magdalena va aduce lämuriri suplimentare).
Persoana omisä aici, în mod intentionat, este Petru, cel
care îndruma biserica cre$inä din vest, dar el era realul
con. ducätor al celor mai multi adepti traditionali§ti pentru
acest motiv, este putin probabil sä fi fost esenian. Mä
întrebam dacä Petru sesizase cä fusese exclus din consiliul
secret care îl sprijinea pe lisus dacä acest fapt contribuise
la iritabilitatea sa; la acest subiect vom reveni
într-un alt capitol. Nu era deloc upr pentru cineva care nu
fäcea parte dintre esenieni - asa cum era Petru - sä aibä o
legäturä atât de strân. sä de intimä cu Frätia Esenianä.
Noi §tiam cä Daniel fusese pentru losif o persoanä
apropiatä, de aceea doream sä afläm cat de bine îi cuno$ea
el pe unii membrii ai Grupului-Nucleu.
Esenienii - Copiii Luminii
Joanna: Asadar, îi cunosteaí bine pe cei din grupul central, în
afara „Celui Tåcut", nu-i asa?
Daniel: Din când în când, noi ne mai întâlneam,
dar nu pot spune chiar cu certitudine cd îi cunosteam;
exceptie fãcea prietenul meu, losif. Considerând
Crupul-Nucleu ca pe un întreg, putea spune cã eu nu
fl întelegeam deloc, deoarece era pe un nivel mult mai
ridicat decât al nostru. Ei erau ca niste maestri. Noi
stiam cd existau multe taine, dintre care doarpufine ni
le puteau dezvãlui nouå.
În acel moment, mi-am dat seama cä între Daniel losif
exista o mare diferentä. Ei erau foarte buni prieteni, însä Daniel
§tia cä losif era mult mai avansat cuno$ea multe secrete. Din
acest motiv, losif era oarecum precaut - asa a rämas, de-a lungul
tuturor §edintelor avute
114
împreunä - pe când Daniel era mult mai deschis, deoarece
informatiile sale erau mai puçin secrete.
Ar fi fost mult mai bine ca cel vorbäret sä fi fost losif,
pentru cä el mult mai multe, însä Daniel ne-a fost de
mare folos, oferindu-ne un bogat material, pentru care îi
sunt profund recunoscätoare.
 Esenienii - Copiii Luminii

Multumitä lui Daniel importantei sale märturii
referitoare la structura esenianä secretä", eram pe punctul de
a putea evalua stra-
turile complicate ale secretor ce stäteau la baza organizärii
esenienilor. Mci chiar o comunitate de talia celei de la
Qumran nu era centrul operatiunii eseniene, ci tainicul Grup-
Nucleu. Pe mäsurä ce activitatea lui lisus se îndrepta spre
punctul culminant, contributia acestui grup pärea sä devinä
un element-cheie al întregii drame - dar totul
se va clarifica, pe mäsura desfäsurärii sedintelor noastre.
Pentru mo-
Folosind aceste trei straturi de secrete, esenienii §tiau
sä-§i tinä în dil¶nanii. Fiecare nivel îi proteja pe cel din
interiorul lui, cä nu este deloc de mirare cä intru$i erau pu$
în încurcäturä, atunci când era vorba despre cine erau
esenienii ce încercau ei sä facä.
Complexitatea acestei structuri ilustreazä cat de
ineficiente pot fi märturiile scrise, când încearcä sä facä o
evaluarea a unui Ordin închis foarte secret, asa cum era cel
al esenienilor.
115

ment, noi eram multumiti de acest fragment cu totul special

din acest mozaic, ce ne permitea, pentru prima datä, sä vedem
Frätia Esenianä

ca pe un întreg.
Ordinul Esenian avea o structurä foarte complexä,
asemänätoare cutiilor chineze$i.
Elementul: Loialitatea fatä de: Nivelul secretului:
Fratii de la ora§ Ordinul Esenian Cel mai deschis

Comunitätile Ordinul Esenian

Grupul-Nucleu Învätätorul Esenian Cel mai secret al

Dreptätii
 Esenienii - Copiii Luminii

PRRTER a vl-a
"SUS
„Toçi copiii dreptäçii sunt condu$ de Printul
Luminii ei pä§esc pe Calea Luminii... pentru toti cei
care merg astfel, va exista... fericirea ve§nicä în
viaça färä de sfâr$t, cununa de slavä veynântul
märetiei în Lumina eternä."
- Regula Comunitäçii, un text din
„Manuscrise de la Marea Moartä,
în limba englezä"
de Geza Vermes

geticä, ca el sä si observe. Nu mai väzuseräm niciodatä pânä atunci, un

astfel de copil, atât de constient si de sensibil.

Joanna: Caw este cea mai putemícå impresie a ta despe lísus?

losif: Lucrul care rn-a impresionat foarte puternic a fost acela cä el

Capitolul 17 era mult mai echilibrat decât noi; mai pur, mai senin si mai luminos. Absolut

lisus, ucenic 'i învãtãtor complet. lucrurilor, Era dar extraordinar, într-o manierä pentru foarte cä linistitä. intra foarte Obisnuia
repede sä stea pânä si sä în ascultemiezul
 mult. •Îi dädea fiecäruia sansa sä vorbeascä, iar atunci când avea
ceva de upä ce-am fäcut unele cercetäri, oarecum detaliate, în viata spus, fäcea foarte repede un rezumat si, doar în câteva
cuvinte, putea sä cunoa$erea iatä cä sosise timpul sä ne apropiem spunä totul.
mai mult de persona centralä - adicä de lisus. Vom uni mai multe mär- Avea o mare sferä de cuprindere, astfel încât atitudinea i se schimturii obtinute pe
paralrsul unor ssedinte avute fie cu Daniel, fie cu losif. ba 'ìn functie de persoana cu care se afla. Atunci când lisus era înconjurat Joanna: As dori så-mi
povestestí mai multe despre prietenul tåu de femei si copii, era foarte blând; la fel se întâmpla si când se afla lângä

losif Uníi spun cd efratele Mariel, jar altii cd e unchíul ei. o dezbätea persoanä o problemä suferindä, în ce fata avea unor nevoie bärbati, de vindecare. el era
subtil, Pe pätrunzätor de altä parte, si dacäavea

Daniel: El este fratele Mariei. o agerime a mintii si o energie cu totul speciale. Uneori îti dädea impresia

Joanna: Ca uîrstå, este mai mare decåt ea? cä priveste direct prin tine — ceea ce putea fi o provocare pentru unii, fäDaniel: Da, cred cã este o diferentã

de patru ani. cându-i sä se simtä stânjeniti. În esentä, era atât de echilibrat, încât este Joanna: losifFí Maria erau foarte apropiafí unul de celålalt? greu

sä-l caracterizezi.

Daniel: Da. Dacã le puteai studia hãrtile astrale, ai fi putut Joanna: 77-1 mai amintestí pe lisus, când era uceníc?
observa cã între ei existau multe legãturi din vietile trecute. Ei au Daniel: Au fost atât de multe lucruri... Când venea în covenit pe
Pãmânt cu o cunoastere care li s-a dezvoltat în timpul munitatea noastrå, ståteam de vorbã si dezbåteam multe proacelor vieti—
de aceea, puteau comunica la nivele mai subtile. bleme. La vremea aceea, era deja foarte avansat în învãtåturile sale si stãteam la
discutii pânå noaptea târziu vorbeam despre Joanna: Tu I-ai låzutpe lísus, cândera pmnc? multe lucruri, ca de exemplu, despre
sperantele ce le nutream losif: Dupä nasterea lui lisus, losif si Maria au plecat direct la Fratii pentru popoml nostru, dar pentru toti
oamenii, pentru cå atunnostri din Egipt, lângä Alexandria. Nu mi s-a dat sä väd pruncul! ci apåruse o nouã oportunitate. Aveam
posibilitatea de a avansa,

Joanna: Låsase lisus impesia unui copil deosebit? prin pre cât energia de greu iubirii, era de concentratã rãspândit în acest
inimå. mesaj Da, 91' mai cum vorbeam så facem des-ca

losif: Da. Câteodatä ne era foarte greu, pentru cä ne pusesem mari oamenii sã-l poatã primi si întelege. Era o bucurie atât de mare sperante în el. Mi-l
amintesc ca un bäieçel necäjit, pentru cä fusese doje- bucurie så fl asculti! Pentru el, totul era foažte simplu. Multi asenit. Era suficient sä ai o voce asprä sau
o modificare în structura ta ener- menea mie gãseau cã totul era complicate (Daniel râse.) Dar,
118
Stuart Wilson / Joanna Prenüs
pentru el, totul era atât de simplu. Era parcã ar fi iesit din
propriul sãu centru, în Lumina Spiritului — iar de acolo, totul
era simplu Clar. Da, dupã ce î] ascultau, multi învåtati mal cã-
si pierdeau orice nådejde, (Daniel râse din nou.) se întrebau
cum de a putut atinge lisus ace] înalt nivel de cunoastere. Si
totusi, noi stiam cã, de Tapt, el ne ajuta pe noi Sã facem ace]
pas, iesim din complexitate si Sã intråm în simplitate, Sã
trecem din confuzie întuneric, în Luminå. Prin urmare, cam
acest Iu-
cru mi-l amintesc. Si ochii lui... cum ne priveau — mari
adâncuri de iubire, de întelegere de iertare pentru noi toti,
indiferent ce-am Ti fåcut. Toate slåbiciunile ne erau iertate,
ca când el era cel mai bun prieten al nostru, care îngelegea
tot ce se întâmpla cu noi. Da, da, minunati ochi...
Joanna: Dar unií oameni nu se simteau în larguloor,
cândîiprivea cineva care stia totul despe ei. Nu era ceva prea
plåcut, nu-i asa?
Daniel: Pe cei mai multi dintre no; nu ff îngrijora deloc
acest lucru, pentru cã el ne iubea atât de mult... Ochii lui
aveau o mare limpezime, parcã te cercetau, dar
iubirea lui era mare si
Esenienii - Copiii Luminii
119
felul lui de a fi, blând. Avea ochii mari, pätrunzåtori, Plini de
illbire si foarte blânzi. Se spune cã multi esenieni credeau cd
stiu
bine ce înseamnå Sã Tii esenian — dar numai când 1-au
întâlnit pe lisus, au început Sã îngeleagå, cu adevãrat, cum era
sãfii esenian din crestet pânã în tãlpi. (Râse iar.)
Asadar, lisus a fost esenianul suprem, modelul nostru
de bazå, un exemplu pentru noi toti. Când fl priveam,
puterea, blân detea si pura strãlucire a fiintei sale — care era
mult mai aproape de Dumnezeu, decât oricare dintre
noi credea cã e posibil — ne fãcea pe fiecare Sã ne putem
vedea propriul destin.
Joanna: El a spus mazu ai si alfií puteauface ceea cefåcea
el.
Daniel: Da, este adevårat. Insä noi vedeam proportiile
desãvârsirii sale si fl pretuiam pentru asta.
120
Capitolul 18
lisus în Britania
ram încântati de perspectiva oblinerii unor informatii
despre üta lui lisus, împreunä cu Iosif, în Anglia. Existä multe
legende care vorbesc despre acest lucru toate se concentreazä în
jurul a douä zone: Glastonbury, din Somerset Cornwell. Despre
vizita fäcutä de Iosif (din Arimateea), Maria pruncul lisus, la
Marizon, ne povestesc mai ales legendele din tinutul Cornwell. I)e$
nu a rämas niciun indiciu scris care sä sustinä aceste legende, acolo
existä o puter-
nicä larg räspânditä traditie oralä. Lionel Smithett Lewis scrie
despre aceastä viñä, în cartea sa, JosifdinArimateea la
Glastonbury". GeŒ ffreyAshe, în ,Nitologia insulelor britanice" face
un rezumat al legen-
delor referitoare la venirea lui lisus în Britania, iar Gordon Strachan,
în Jisus, Maestrul Ziditor", ne oferä o hartä cu douäzeci de locuri, în
care circulä legende ce sustin legätura acestora cu lisus.
Când am început §edinta cu Iosif, doream sä stabilesc un
contrast între tinuturi, de aceea, cä, la început 1-am rugat sä-mi
descrie peisajul din locul în care träise el.
losif: La noi în tarä existau zone verzi, cultivate, cu o retea de canale
cu apä, dar cea mai mare parte din pämânt era arid, stâncos, cu vegetatie
putinä, cu doar câteva vii si culturi de mäslini. Unele zone erau Chiar pustii,
cäci acolo nu crestea aproape nimic.
Joanna: Când ai sosit în Britanía, ai descoperít cd existå un
contrast între påmântul tåu si cel în care veneai?
losif: Dat Acolo era mai multä verdeatä si päduri dese. În luminisuri,
existau o multime de asezäri.
121
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Joanna: Pe vremea când lísus era Farte tânår, voi doí ati
mers în Britanía, la Avalon. Avusese acea vízítå un anume rol în
educatia lui?
Iosif: Da. lisus avea pe atunci cam 15 ani,
Joanna: Probabil cå Maria råmåsese acaså cu ceílaltí copii,
când tu cålåtoreai cu lisus, nu-i asa?
Iosif: Da, însä când ceilalti copii au mai crescut, a venit si Maria în
Britania.
Joanna: La Avalon v-ati întâlnit cu druízíí?
Iosif: Da. Druizii considerau Avalonul ca un loc foarte important. În
jurul lui exista un cerc de asezäri druidice, 12 la numär, iar Avalonul se
afla într-o zonä mai înaltä, fiind punctul lor central.
În prezent, o mare parte din pämânturile din zona centralä a
regiunii Somerset au fost cuprinse de ape, iar din pämântul ce
aparti nuse pe vremuri Avalonului, au luat na$ere mai multe insule
(Glastonbury de astäzi).
Joanna: Inseamnå cå druízíí aveau legåturi cu eseníenií?
Iosif: Da. si ei se trägeau tot din neamul Kaloo, deci existau între
noi unele puncte comune si unele asemänäri. Unii preoti druizi
cunosteau multe lucruri si îi recunosteau pe esenieni ca pe o ramurä a
unei mari familii. Joanna: Ingeneral, voi eratí bine primiti de druízí?
Iosif: Druizii spuneau cä noi aveam ceva sä le oferim, cä eram
oamenii cunoasterii si ai puterii, ca si ei, si acest lucru ne-a ajutat.
Câteodatä, mai exista si câte o micä neîntelegere, care conducea la
probleme minore. La urrna urmelor, noi eram pentru ei niste sträini, însä
puteam afla multe unii de la ceilalti. Druizii stiau unele lucruri despre
care noi nu stiam nimic — dar se întâmpla si invers — de aceea, fäceam
reciproc schimb de informatii. La vremea aceea, pentru a procura cositor,
Esenienii - Copiii Luminii
am fäcut multe drumuri în Britania, mai ales în partea de vest, asa cä
începusem sä cunosc bine zona si sä îmi fac prieteni acolo. Pentru noi,
druizii sunt de mare interes, de aceea vom reveni la ei, mai târziu. Eram
dornici sä afläm orice informatie pe care Iosif i-ar fi putut-o da lui Daniel,
cu privire la aceste cälätorii în Britania.
12
Joanna: Tï-a povestit vreodatd Iosifdespe cålåtorííle pe care
le fåcuse în Britanía, împreund cu lisus?
Daniel: Din când în când, Iosif fl lua cu el pe lisus. De
obicei, el îmi povestea despre aceste drumuri, dupå ce se
reîntorcea acasã. Iosifcålãtorea mult penfiu afacerile pe care
le avea, far acest lucru era o bunã acoperire pentru cealaltä
activitate a sa, anume, realizarea legåturilor între membrii
Fråtiei Eseniene. El prefera sã cãlåtoreascå pe mare, dar
existau pårti de drum pe care le fãcea pe uscat pe care nu le
putea evita.
Joanna: Cu ce fåcea Iosifcomert?
Daniel: In special cu cositor, dar uneori si cu alte
metale. El evita metalele pretioase, ca aurul argintul, pentru
cã spunea cå ele i-ar fi fãcut munca foarte periculoasã,
deoarece exis tau multi oameni care-ar fi încercat sã
fljefuiascå. Iosifmai aduna si cristale, dar o fãcea în secret si
numai Fratii esemenll cunosteau acest IUCIU.
Joanna: Am auzit cd, atuncí cand lisus cålåtorea împreunå cu
Iosif, el culegea cate o pietricícå de pe plajå, îi transfera energie
apoi o låsa la 10c, pe plajå, pentru a ogåsí altcineva. Tu stií ceva
despre acest lucru?
Daniel: Da, Iosif mi-a povestit despre asta. lisus
impregna pietricica cu Luminã si în acest fel, o trezea un pic,

îi imprima energie 9i apoi o lãsa din nou pe plajå, pentru a fi
gãsitã de altcineva. Iosifîmi povestise cd lisus låsase multe
astfel de mici bine-
cuvântãri pe plaje, iar dacã toate ar fi fost adunate, ar fi
rezultat un mic dea]. (Râse.) Cei care aveau dezvoltatã
clarvederea puteau vedea Lumina impregnatã în ele si le
puteau culege. Erau atât de
multe , încât se poate ca ele sã mai existe încã pe unele
plaje..
Aceastä ultimä propoziçie ne-a intrigat cel mai tare. Mai existä,
oare, pe plajele din Britania, pietricele pe care lisus le-a tinut în
mânä?
123
Capitolul 19
rrãind lângã lisus
ncepeam sä conturäm un tablou ce ne arata cum se
simteau oamenii lângä lisus doream sä-l desävâr$m. Inseräm aici
§edintele realizate cu trei prieteni de-ai nostri, care inträ în scenä
acum, pentru prima datä. Ei sunt Carol, Martha si Nicky. Astfel, în
acest capitol vom obtine patru puncte de vedere diferite: cel al
lui Daniel, elaborat bogat în cuvinte; al lui Carol, care are cuvinte
putine, dar emotii foarte puternice cele expuse de Martha Nicky,
care se aflä oarecum la mijlocul celorlalte douä, caracterizate prin
Esenienii - Copiii Luminii
sentimente profunde exprimare destul de liberä. Fiecare dintre ei
a avut parte de câte o sedin!ä separatä.
Deveneam con$ienti cä fiecare contact cu lisus a avut loc la
mai multe nivele. Deseori, exista o încärcare emotionalä atât de
puternicä, încât dädea na$ere unor impresii adânci ajuta
persoana sä se elibereze, sä se transforme sä meargä mai
departe.
Joanna: Ce însemnapentm tine så,q în peajma luí lisus,
atun ci când el segåsea maximumulputerílor sale?
Daniel: La început ne era pu{in teamå de el. Este ceva
destul de greu de descris. Când I-am vãzut pentru prima
datå, ni s-a pãrut o persoanã deosebitå, dar a devenit si mai
specialã, mai puternicå si mai ståpânã pe sine, pentru cå
detinea si con centra toate aceste forte colosale. Nu însemna
cä el era departe de noi si cå era de neatins, dar avea o fortå
uriaså care fl încon- jura, o energie blândå, iubitoare, care fl
fãcea sä fie o persoanå absolut specialã. Intr-un fel, era ca un
mare preot. Chiar dacã fl
124
cun09teai de mic, faptul cå devenise aidoma unui mare
preot, fl separase de restul lumii. Purta cu sine multå
energie, multã responsabilitate si cunoastere lãuntricã .
Dar toate acestea, nu fl fåcuserã rigid; In jurul lui era
veselie. A fi alåturi de el era cu adevärat o experientå
fericitã. Era ca o zi însoritã. Atunci când te gåseai în
preajma lui, te simteai de parcå te erai în plin soare, într-o
zi minunatå. El avea o putere extraordinarå si te simteai ca
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
si când te aflai lângã un mare preot, jovial si deschis. Era noscuserã înainte sã-l întâlneascåpe lisus. Pårea cd lisus îi
deosebit de luminos, zâmbea din tot sufletul, însã tot ca un adunase de peste tot. Era o mare diversitate de oameni.
mare preot rãmânea. Desigur cã nu era vesel în
125
permanentä; uneon era chiar foarte sobru, dar de cele mai
multe ori era luminos si simpla sa prezentã lumina viata
semenilor. Când mergeam alåturi de el, oamenii din jur se
Joanna: Oare motívul era ca mesajul lui sč poatč ajunge la
deschideau, pãreau mai semm si strãlucitori. lisus scotea
mai multí?
din oa-
Daniel: Da. Ei lňsau impresia cň au abilitňti fin diferite
zone si veneau din diverse colturi ale tňrii. Presupun cě
mile lor înfloreau si stråluceau.
atunci cand reveneau acasň, ei fisi puteau fnvňta semenii,
Când te aflai In prezenta Illi te simteai calm, linistit, pe
fil felul lor. Cánd lisus fi fnvň!a, rňmáneau toti laolaltň si nu
propria cale spiritualã, la timpul potrivit si mai stiai cå totul
vorbeau prea mult unii cu altii. Insň, uneori, lisus fi trimitea
va fi bine. Trebuia så faci doarpas dupå pas sã mergi
fntr-un sat sau altul, cu diverse treburi si astfel ei nu
zâmbind. Nu era nici rigid nici grav. Oamenii din jurul såu
stňteau mereu in preajma lui, Mai existau si multi oameni
erau fericiti, cântau; existau multe cântåri si multå veselie.
care fl urmau. La fnceput au fost
Era foarte multå luminã în tot. Parcå te aflai într-un gup de
prieteni, bine dispusi, dar el rãmânea acelay• mare preot.
pugini, dar apoi numňrul lor a crescut din ce fli ce mai mułł,
se întâmpla mereu.
datoritf invňtňturilor sale, dar si a vindecňrilor pe care le
fňcea.
Joanna: Aí cunoscut multi uceníci aí luí lísus?
Daniel: Pe cei mai multi ucemci al sãl, 1101 nu-i Astfel, numele lui a devenit foarte cunoscut in popor.
întâlneam decât din când în când. De exemplu, când I-am
Joanna: Asadar, exístau multe povestírí despre cum isí
însotit pe lisus în unele drumuri ale sale, am constatat cã
aproape toti ucenicii imała si víndeca lísus aproapele, nu-í asa?
Daniel: O, da. Cánd in comunitatea noastrě venea
lui pãstrau felul de a fi; erau de toate felurile. (Râse usor) vreun drumet, mai totdeauna fl intrebam dacň stia ce mai
Unii, ca luda de exemplu, erau mai degrabå morocãnosi si fňcuse lisus, iar el ne povestea multe lucrurł minunate.
nu prea populari; câtiva erau ceva mai amabili, iar altii, chiar
foarte gravi. Unii dintre ei erau prieteni din copilärie, altii nu Joanna: Pentru a devení un astfel de víndecčtor
se cu- extraordínar, trebuie sč-í fl luat ani de muncč...

Daniel: lisus fisi ridica atát de mult constiinta, fncát
putea intra fin rezonantň cu puterea Spiritului Fi sň fie ca
un canal cu-
rat, pentru ca acea energie sň treacň prin Finta lui desňvársitň.
El era ca un canal complet deschis, prin care curgea fntreaga
aceastň energłe.
Joanna: Din findul príetenílor, rudelor, ucenícílor, care ii emu
apropíatíí luf lísus?
Daniel: Ioan, cred eu, care era membru al Crupului- Nu
cleu si Maria Magdalena — o fiintě foarte evoluatň. El era
apro- piat Fi de fratele lui, Jacob, Fi de Maria, mama sa.
Joanna: Dupč ce sotul Maríeí a muńt, pietenul tůu losífa
de- venít pentru el, aproape ca un nou tatč?
126
Esenienii - Copiii
Luminii
Daniel: Da, este adevěrat. losifl-a ajutat sň
cňlňtoreascň. El nu doar I-a luat cu sine, ci, avánd multe
legňturi comerciale,
a putut sň fl ajute fil planificarea drumurilor ce uryna sň le
facň, atunci cand nu fl putea fnsoti.
Sň ne concentrňm acum pe sedinta cu Carol.
Carol: Ne aflňm łangň mare. Tocmai m-am aláturat
lui lisus. M-a luat de manň. Cred ch ne rugňm. .. spirale
de energie... mň recunoaste ca prieten... ii aducem
multumiri... pentru tot, pentru viatň... Simt o primire
binevoitoare totalň. El vede totul si totul este primit...
e noapte, stňm de vorbň... privim stelele, discutňm
Esenienii - Copiii Luminii
despre multe lucruri. .. ne rugňm ęi multumim pentru
toate... pentru Pňmant, pentru toate lucrurile.
Este greu de transpus in cuvinte impactul pe care acastň
I-a avut asupra lui Carol, care era atat de cople;itží de
emotie, incat folosea din ce in ce mai putine cuvinte. Corpul si
expresia fetei sale vorbeau de la sine; o energie atat de frumoas'i
ne umpluse camera, incat nu doream sň o stric cu prea multe
intrebňri. Pentru ea fusese foarte important trňise energia iubirii,
alňturi de lisus. Am rňmas a;ezati, intr-o fericitň tňcere. Fusesem
foarte de prezenta unor persoane care retrňiser',i legňtura lor cu
lisus si simt ca o adevňratň favoare, permisiunea de a
impreunň starea lor.
Aceeasi energie a iubirii apare ii in ;edinta cu Martha. Inregis
trarea sedintei a fost insň anevoioasň, pentru cň ea vorbea foarte
inceł. Nu credeam posibilň transpunerea pe hartie a dialogului -
dar, perseverand, am reu;it sň reconstituim aceastň parte:
Martha: cand mi gandesc la lisus, imi Vin in minte cuvintele lui:
„Rňspunsurile se aflň in inima ta". cand el era cu noir ne fňcea si
ni se parň totul asa de usor.
Joanna: Dupč rdstígníre, insč, totul s-a schimbat. A devenít
mult maígeu, nu?
Martha: Da. I-au dat trupul jos de pe cruce si pňrea ca si
cand ar fi murit. Má simteam de parci ar fi trebuit si ił apňr, si
opresc ceea ce se tntamplase.. .(Plánge.)
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Joanna: Multi dínfrz noi am símtit acelasi lucru.
Martha: Datoritä tuturor minunilor pe care le putuse face,
am crezut cä el va dispärea în Luminä. Dupä aceea, m-am simtit
de parcä as fi fost trasä pe sfoarä, cäci el nu era cine päruse a fi.
Dacä a putut muri, a fost care doar om?
Joanna: Tu Éí-aí pus înfreaga czdíntå în aceastå Fíntå...
Martha: Din cauza întorsäturii pe care o luaserä lucrurile, dar
si a întunericului atât de mare si al groazei, nu mai stiam cine
fusese el. Joanna: Era multå teamå si mare zåpåcealå înjur,
nu?
Martha: Da, un mare haos. Noi toti primiseräm acest dar, de a
vorbi despre adevär - dar care era foarte putemic, astfel încât
lumea sä poatä merge mai departe. Apoi, totul s-a schimbat în
räu, a deve nit întunecat si groaznic, încât începuse sä ne fie fricä
sä mai vorbim. Existau multi oameni care ne erau potrivnici si care
doreau ca noi sä uitäm. Mai era si prostul obicei de-a asterne pe
hârtie tot ce spunea lisus. Cuvântul spus din inimä avea viatä:
când era scris, într-un anumit fel, Cuvântul mureaø
Sä trecem acum la §edinta cu Nicky. Nci, s-a întâmplat ceva
cu totul deosebit, în cursul unei întâlniri la Centrul Starlight. Totul a
decurs spontan, de$ nu am avut nici cea mai micä intentie sä
facem vreo regresie cu cineva! Nicky se afla într-o relaxare
profundä, întinsä pe o canapea. Deodatä, a avut loc o modificare
de energie ea a început sä vorbeascä despre o viatä a ei anterioarä.
Eu nu eram deloc pregätitä pentru ceva, dar mi-am dat
seamafoarte repede ceea ce se întâmplase am continuat. Când ea
a început sä vorbeascä despre lisus, i-am spus:
Joanna: Povesteste.Cum te símti în prezenta lui lisus?
Nicky: Må simt ca si când sunt pe un alt tårâm... este
ceva
nemaipomenit... o putere si o iubire infinitå... Te face så te Iasi în
genunchi si så plângi; este atât de frumoaså energia! Te simti ca si
când mergi acaså... simti o mare alinare când te affi lângå el. L-am
recunoscut din prima clipå, dincolo de timp, dinco/o de
spatiu. Este ceva asa de adânc, încât nu putem decât så tragem cu
ochiul la profunzime, la legåtura noastrå cu el. lisus ne reamin 128
teste 9i de durerea si suferinta noasträ, dar totul e bine... ne
face sä simçim, în prezena lui, cum toate necazurile se duc...
Ochii lui, ca Iacuri fårå fund, mai adânci decât spatiul...
poartä în ei milioane de lucruri. lisus are o totalå empatie
pentru fiecare dintre noi... nu vreau så-l påråsesc, simt cä mi-
a deschis inima... iubirea lui pentru fiecare este chiar mai
presus de noi însine. El ne acceptä asa cum suntem,
indiferent dacå am fåcut fapte rele sau bune... nu existä
limite si hotare. Continuåm så ne reamintim permanent cine
suntem... noi suntem parte din lisus. El a venit så-i arate
omenirii cå natura noastrå este Divinå, så ne arate o parte a
Divinitåtii noastre, o parte a fiintei noastre, pe care am uitat-
o de-a lungul vremurilor.
În jur, se simtise din nou malta energie a iubirii, care avea un
impact foarte puternic asupra noasträ, a tuturor. Am putut sä-l väd
în
toatä fiinça lui Nicky, dar în toti cei ce se aflau în camerä, în jurul ei
care aveau sä-mi confirme acest lucru. Prietena noasträ, Ashian
Belsey, într-o comunicare pe care Maestrul Morya o fäcuse prin
intermediul ei, prin channeling, scrie:
„Mila îngãduie. lubirea schimbã "
De-a lungul cercetärilor noastre pe parcursul scrierii acestei
cärti, am väzut cä aceste afirmatii sunt adevärate. Fiecare om care
a fost atins de energia iubirii lui lisus, s-a schimbat datoritä acestei
träiris Energia acceptärii a iertärii, caracteristicä iubirii
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
neconditionate lasä în pace trecutul deschide uya spre viitor, acolo
unde fricile si limitärile nu-§i mai au locul.
Sä revenim acum la ce ne povestea Daniel, de pe vremea
cand era cu lisus.
Joanna: Cândlísus cuázíera asezåríle, el lua cu sine un grup de
oamení? Uneorí erai si tu pintre eí?
Daniel: Da. Eu erarn prea bãtrân ca så mai pot cãlåtori cu
ei, atât de mult cât as fi vrut. In plus, mai aveam 9i alte
responsabilitåti, ca båtrân al comunitåtii mele, dar gãseam
ocazia så-i în-
sotesc, cât de des puteam. Incã de la început, când grupul se
strângea în jurul lui, stiam cd se întâmpla ceva special, Când
mã
129
aflam cu el, rnã simgeam mult mai vioi decât în mod normal
de aceea fl însoteam, ori de câte ori puteam.
Nu exista vreo rutã fixå. Mergeam acolo unde era
nevoie. lisus îsi acorda fiinta si stia dacã era cineva bolnav
undeva ne îndreptam spre ace] loc, ori mergeam în altã parte,
ca el så le transmitã oamenilor învãtåturile sale. Luam
lucrurile usor. Totul
se fåcea cu iubire. Când strãbãteam drumurile ce duceau spre
a§ezåri, nu exista grabã, mergeam agale, câteodatå cântam,
râdeam si stãteam de vorbã, toti fiind fericiti sã-i fim în
preajmã. Joanna: Când vorbea cugrupurí mid, se comporta
altfel?
Daniel: Da. Chiar eram pusi la încercare. El ne încerca
credinta, pentru a fi sigur dacå suntem deschisi pregãtigi så
mergem mai departe. In cadrul unor astfel de întruniri, {inute
deseori în comunitãgi precum Qumran, el ne forta limitele si
ne încuraja så ne schimbãm. Intr-adevãr, drumurile pe care le
Esenienii - Copiii Luminii
fåceam împreunã spre asezãri erau minunate. Era foarte
plåcut, ca
o drumetie Divinã. (Chicoti.) Au fost vremuri nemaipomenite!
Joanna: Pe drum, presupun cå lisus ui spunea parabole.
Daniel: Da. lisus spunea tot timpul istorioare, care aveau
mereu ceva care sã te facå så reflectezi. Uneori, oamenll
veneau så-l întâlneascã în asezarea urmãtoare, cãci se ducea
vestea cå el se afla în împrejurimi. Câteodatå, ei aduceau
hranã si ne asezam cu totii pe margmea drumului sã mâncãm,
Când oamenii începeau sã înteleagã cât de special era lisus,
multi veneau din timp, ca sã stea cât mai mult îñ prezenta sa.
La vremea acestei §edinte Daniel era foarte bätrân si privea
retrospectiv viata. Îl vedeam cum se emotiona, pe mäsurä ce
povestea. Respira adânc facea câte o lungä pauzä, mainte sä
continue. Am observat cum lacrimile §iroiau din ochii lui Stuart.
Când relua
povestea, vocea lui Daniel devenea rägusitä pptitä.
Daniel: A fost o experientå atât de minunatã sä strãbat
acele locuri împreunã cu lisus. Totul era atât de usor . uitasem
cât era de upr si cât de fericiti eram cu totii...
130
Capitolul 20
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Învãtând 'i vindecând semenii
e întrebam acum, dacä puteam obtine o nouä perspectivä
asupra învätäturilor lui lisus. Întrucât §tiam cä Daniel îsi petrecuse
un timp mergând cu lisus din loc în loc, I-am rugat sä-§i
reaminteascä orice amänunt de atunci.
Joanna: Cånd lísus vorbea, care era tema centralå?
Daniel: Necesitatea de a te reconecta cu energia inimil —
energia iubirii neconditionate. El nu doar vorbea despre
aceastå energie, ci o demonstra prin fiinta si viata sa. El
adunase si concentrase energia iubirii si, datoritã faptului cd,
în fiinta sa, ea era foarte intensã, si altii puteau sã o simtã si sã
o exprime în imma lor. Aceastå uriasã energie cosmicã a
iubirii neconditionate se concentra prin lisus — prin el ne
devenea disponibilã tuturor. Era foarte diferitå de iubirea pe
care oamenii o cunoscuserå
pânå atunci, cåci pentru ei iubirea depindea foarte mult de
reactia pe care o primeau de la cel iubit. A iubi persoana din
fata ta — indiferent cum actioneazå ea, fie cã-ti zâmbeste, fie
cå se uitã
urât— este ceva cu totul nou..
lisus îngelegea firea omeneascã, mult mai bine decât
oricare dintre noi si a înteles cd toti oarnenii sunt copiii
Creatorului.
Atunci, nu e firesc sã iubesti copiii Creatorului iubitor? lisus
întelegea natura Illi Dumnezeu, pentru cã acea naturã este în
primul rând iubire si se manifestã ca iubire, se centreazã ca
iubire se dovedÇte a fi iubire.
131
lisus stia aceste lucruri si le aducea în învãtåturile sale.
Joanna: Îmåtåturile lui erau pe mai multe nivele?
Daniel: Da. Pentru popor, ele erau Simple istorioare.
Pentru ucenici 9i pentru discipolii mai evoluati, existau
învãtãturi la
un nivel mai înalt, mult mai directe si mai pugin ascunse sub
formå de poveêti.
Joanna: Exístau si oamení care fl criticau pe lísus pentnz aceste
parabole?
Daniel: Da. Dar exista lume care fl critica 9i pentru
atitudinea lui fatå de oamenii de rând. lisus accepta pe oricine.
Multi fl judecau pentru asta, spunând: „Priviti, îi vorb#te
oricårui om la fel ca unui discipol — chiar si celor mai mari
pãcåtosi". Dar lisus îi prnnea pe togi cei care îsi låsaserå în
urrnå trecutul si se întorseserå spre Luminå. lisus tråia în
prezent, iar când cineva venea la el 9i regreta cu adevãrat
trecutul, el fl ridica în prezent si fl fåcea så simtå cã trecutul
încetase så mai existe pentru e]. Joanna: Acestlucru era
unulfoarte bun, cåcí le dådea oamenílor o nouå sanså.
Daniel: Da, era un nou început. In prezenta lui lisus, toti
simteau cd era posibil så existe un nou început. Aceasta era
marea lui putere, deoarece nujudeca pe nimeni. Nu conta cât
de mult complicaserå oamenii viaga, cu ajutorul lui totul putea
fi extrem de simplu — era o întoarcere înspre Luminã. Dupã
mine, acest lucru constituia doar o parte a puterii sale asupra
oamenilor, care stiau cã el nu-i va judeca, cum o fäceau
fariseii, întrucât el tråia în prezent, fårã sã tinå cont de ce au
fåcut ei în trecut. Stii, era ca si cum ne-ar fi învåtat sä träim
din plin momentul prezent, înså ne dädeam seama cd nimeni
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
dintre nol nu o putea face. Cu totii veneam Plini de îndoieli,
frici prejudecåti — iar toate acestea ne opreau så träim în
momentul prezent.
132
Într-un fel, lisus ie§ise din toate tiparele vechi ale timpului,
el intrase în momentul cel viu, tot asa cum a påsit în Luminå.
El le putea transmite celor din jur farmecul, sinceritatea si
minunea
clipei. (Aici vocea lui Daniel a scåzut, devenind paptå.) Era
Ceva mmunat si foarte emotionant sä vezi influenta lui lisus
asu pra viegii semenilor nostri.
În timpul unei alte §edinçe, tinute cu Daniel Iosif, 1-am
întrebat pe Iosif de partea din învätätura lui lisus, despre care el
amintea cel mai bine.
Iosif: Mie îmi pläceau povestile Simple...
Daniel: A, da. lisus era un mare povestitor de istorioare
usor de înteles, nu-i asa?
Iosif: Si cine crezi tu, bätrâne, cä-l învätase? (Râdeau amândoi.)
Daniel: Da, unele vechi parabole aveau originea ln
memona noasträ colectivã.
Iosif: Asa e. Întrucât parabolele fäceau parte din cälätoriile noastre,
puteam înväta din problemele de zi cu zi.
Daniel: Da. lisus putea så prindå firul unei idei 9i tesea
în jurul ei cea mai usoarå — dar, în acelasi timp, cea mai
profundå — povestioarå, care dådea impresia cã include
propria lui fluminare. Era ceva atât de simplu, dar în acelasi
timp atât de complex, care conducea spre chestiuni foarte
subtile. Si un copil o putea pretui pentru cât era de simplå,
dar un îngelept o pãstra în suflet, pentru profunzimea ei.
Esenienii - Copiii Luminii
Imi amintesc cd, pe vremea când mergeam împreunã cu
lisus din loc In 10c, uneori ne odihneam pe marginea
drumului, iar el lua câteva fire de iarbä, le împletea fäcea din
ele un fel de cescute. Asa mi-am dat seama cå metoda lui era
de a împleti ideile, pentru a realiza un vas pentru adevår, care
apårea cu atât mai puternic, cu cât ideile erau mai simple..
133
L-am mai întrebat pe Daniel dacä îsi putea reaminti vreo vinde-
care spectaculoasä, fäcutä de lisus .
Daniel: Da, îmi aduc aminte cå vindecase un om ce fusese o
de zile. lisus sia asezat mâinile deasupra capului lui si dupã ce
ridicat, i-a spus Sã deschidã ochii. Orbul i-a desChis a putut vedea.
avea un fiu, dar niciodatå nu putuse så-i vadã chipul — iar acum
så-§i priveascã în fafã propriul copil. (Oftã.) A Tost un mo
extraordinar; în ace] sat, tot; oamenii se simteau minunat. A
impresia cd toti cei prezenti fuseserã vindecati. Nu numai corpurile
vindecate, Cl în doiala, teama si necredinta.
Era ca si când întregul univers se îndrepta înspre un singurpun
si vietile tuturor celorprezenti atunci, acolo, fl urmau, fiind o ocaz
specialå pentru toti. Multi oameni au simtit în ini- ma lor o renaste
fapt ce demonstra cd vindecarea avusese loc la mai mufte nivele.
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
134

PRRTER a
DRAMA SE DEZVÄLUIE
„Mintea nu face nimic altceva
decat vorbe$e, pune
întrebäri cautä
înçelesuri.
Inima nu vorbe$e, nu pune întrebäri nici
nu cautä întelesuri. Ea se îndreaptä täcutä
cätre Dumnezeu si capituleazä în fata
lui."
— Francisc de Assisi

Capitolul 21
Adunarea esenianã din grotã
e-am transferat acum, înainte în timp. Totul se întâmplä
spre sfâr$tul existen!ei lui lisus pe Pämânt si esenienii se
întâlneau într-o mare grotä, situatä în nordul Ierusalimului. Iatä ce
ne poveste$e Daniel:
Daniel: Are loc o mare întrunire în aceastã pesterå situatå
într-o zonã izolatã si deluroaså. Este noapte. Crota si cãile de
acces înspre ea sunt bine pãzite, ca så nu Tim cumva surprin§i
de nepoftiti. Suntem asezati în cerc, cam treizeci de oameni.
Chipurile ne sunt luminate de låmpile a§ezate înjurul nostru. O
altå luminå vine din mijlocul cercului, unde se aflã un cristal
rotund, urias. Aici se aflã reprezentantii tuturor comunitätilor,
dar si cei din Crupu1-Nucleu .
Acesta este un loc aparte, un spagiu sacru. Inainte ca
cineva så ia cuvântul, am meditat cu totii. Membrii
Crupului-Nucleu vorbesc despre lisus si despre pasul pe care
el fl va face mai departe, pe care fl numesc fie experienta
ritualului mortii, sau, uneori îi spuneau simplu, procesul.
Prin unnare, discutåm despre pregãtirile necesare, despre
strãdaniile pe care trebuie så le facem 9i despre 9ansa de
reusitä. lisus trebuie så treacå prin-
tr-un proces absolut deosebit, în care se concentreazå pe
Tolosirea energiei iubirii, trimisã prin inimå. Energia iubirii
este o nouã energie — o energie cosrmcå, ce a fost aduså pe
Påmânt si care arãtatå, astfel încât si alti oameni sã poatå
vedea cum så o
136
Esenienii - Copiii Luminii
foloseascå. Ea îi poate duce pe oameni, într-un mod direct,
printr-un proces de transformare spiritualä — care este diferit
de complicatele metode, folosite în trecut. lisus ne aratå o cale
nouå __ un drum nou bine definit, pentru a ajunge în Luminå.
Nu e sigur cå el va putea realiza acest lucru, dar membrii
Crupului-Nucleu sunt optimisti. Se pare cå ei au o cunoa9tere
mult mai profundå decât cea pe care o detinem noi. Cu totii
speräm cd va reu9i si înfelegem cå aceasta va ajuta întreaga
omenire — dar nu e ceva sigur. Existå îndoieli — iar unii sunt
mai sceptici decât al-
tii. Teoretic, noi stim cum stau lucrurile, întrucât ni s-a
explicat. Speråm ca totul sd meargå bine ti vom face tot ce ne
stä în putere pentru a-l sprijini — dar nu este deloc sigur cd el
va izbândi.
Planul ne este prezentat: lisus va merge mai departe, îsi va
interpreta rolul va atinge apogeul învätåturii promovate de
scoala Misterelor. El va trece printr-ojudecatå formalå, va fi
rds-
tignit va reum- toate energiile. Pe durata întregului pmces, el
va avea nevoie de un spriJin urias. Eu, chiar îmi doresc så
avem din partea grupului central asigurarea cå totul va fi bine.
Mergem mai departe, Plini de mari sperante, dar si de multä
neliniste.
Puteam Simo nelini$ea tulburarea lui Daniel. Era limpede cä,
penffu cei mai multi dintre esenieni, a fost o perioadä de mare
încordare.
Daniel: Plin urmare, pentru a ajuta acest proces, acum e
nevoie de un sprijin deosebit, de o mare concentrare si de
strãdania de a întåri energia. Noi vom folosi liniile energetice,
care fac legåtura între comunitãti. Multå vreme am strâns
cristale si am lucrat cu ele în diferite locuri, conectându-le si
activându-le. Acest cristal gigantic, din interiorul grotei, este
unul dintre punctele centrale ale acestui sistem energetic.
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Planul fusese propus, discutat si, în general, acceptat. Va
exista lideri de grup, care vor conduce meditatia, fiecare în
comunitatea sa. Energia din meditatii va fi directionatã spre
lisus, la nivele mai malte, astfel încât, el va beneficia atât de
energa

mai înaltã, cât si de energia venitå prin cristale. Existã

cristale cu capacitatea de a stoca energia. Energia produsã de
fiecare comunitate va fi dirijatã spre un punct central. Sunt
triunghiuri care curg într-un triunghi central, pentru a
constitui un sistem energetic complet.
S-a dovedit a fi o Fdintä extrem de interesantä revelatoare.
Referirile fäcute de Daniel în legäturä cu un sistem de energie sunt
138
fascinante vom reveni asupra lor, în capitolul urmätor. Ceea ce
reiese cu putere de aici este faptul cä un grup de esenieni a avut un
plan s-au pregätit pentru procesul rästignirii lui lisus. Acesta nu
este väzut ca un eveniment neasteptat brusc, covârsitor pentru
lisus, ci ca punctul culminant al unei drame ce fusese minutios
planificatä pregätitä. Referirea lui Daniel la Scoala Misterelor era
deosebit de revelatoare pentru noi. Se pare cä toate evenimentele
petrecute în vre mea lui lisus, judecata rästignirea lui au fost
Capitolul 22
punerea deliberatä a

misterelor, în scena lumii. Sistemul de energie

ntr-o §edintä ulterioarä, am putut urmäri referirea pe care o

fäcuse Daniel la un sistem de energie. Nicio altä relatare despre
viaÇa esenienilor, cititä de noi pânä acum, nu s-a referit la asa ceva
deci aveam sentimentul cä aici vom obtine ceva inedit.
Joanna: Când ne-ai vorbít despre întâlnírea dingrotå, ai pome-
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
nit despe un sistem de energíe. Ne potí spune mai multe despe el?
Daniel: Da. Exista un sistem de energie interioarå si unul de
energie exterioarå. Energia exterioarå, produsã de Pãmânt,
focalizatå amplificatå prin intermediul cristalelor, a fost
directionatå de-a lungul liniilor de energie de pe suprafata
Påmântului, înspre zona în care era råstignit lisus. Acest lucru
a permis mentinerea nivelelor de energie, îli cožpul såu.
Energia interioarã, obtinutã în timpul meditatiei, a fost
continuu furnizatã de comunitåti, la nivele subtile, pentru a fi
directionatå spre lisus. Cele douã surse de energie realizau
împreunå un sistem complet de sustinere. Energia interioarå îi
alimenta si sustinea aspectele mai înalte ale fiintei lui, în
special legãtura lor cu corpul fizic. Era foarte important ca
aceastå legãturã Sã se pãstreze la cote maxime, pânã când
procesul sãu energetic era încheiat.
Joanna: Referítor la sistemul exteríor care folosea energíile
telurice, spune-mi, te rog, ce puncte fonneazå triunghíul central?
139
Daniel: Triunghiul central era compus din: Ierusalim
care era centrul principal al acestei drame, Qumran
Joanna: Grota se afla în nordul lemsalimuluí?
Daniel: Da, grota era situatã într-o zonå deluroasã din
nord forma un triunghi aproape echilateral cu Qumran 9i cu
Ierusalim.
Acesta a fost un indiciu esen!ial pentru noi. Însemna cä
de muncä, cristale rare scumpe un risc permanent de a fi
aceastä grotä era amplasatä cam la jumätatea distantei dintre
descoperit? Au preväzut ei, oare, cä acest sistem va avea o utilizare
Ierusalim ora§ul Silwad, Chiar în partea de nord a pselei dintre
aparte în vremea lui lisus?
cele douä localitäti. Si astäzi e o zonä izolatä, de aceea am putea
Esenienii - Copiii Luminii
crede cä ea fusese folositä de esenieni ca un loc secret pentru
întruniri importante. Privind întregul cadru, acum ne era clar ce
anume denumea Daniel „triunghiurile ce curgeau spre un
triunghi central".
Când am fost în stare sä privim întregul sistem, aya cum
era el situat pe hartä, am fost uimiti de distantele existente.
Acest sistem de energie se întinde pe aproape 200 km. A lucra cu
ceea ce noi numim acum lay-lines*, în crearea unui astfel de
sistem trebuie sä fi fost o lucrare uria;ä pentru esenieni. Noi nu
suntem experti în energii telurice, însä unii prieteni, speciali§ti în
acest domeniu, ne-au märturisit cä lucrul cu energiile în aceastä
manierä solicitä mult timp efort. Care cum au putut esenienii sä
gândeascä atât de departe, în viitor? Întrebându-l pe Daniel
despre acest lucru, iatä ce ne-a räspuns:
Daniel: Planul original a venit de la neamul Kaloo. De în-
datå ce-au fost ridicate comunitätile, poporul nostru a
început så lucreze cu energiile telurice, conform lui.
Am gäsit extraordinar acest räspuns, care mai apoi ne-a
condus la alte întrebäri. De ce i-ar fi încurajat membrii neamului
Kaloo pe esenieni sä realizeze un asfel de sistem de energe, care
ar fi implicat ani
* linii energetice care existä pe toatä suprafa!a planetei, în special
acolo unde sunt monumente megalitice sau temple/situri strävechi fac
legätura între ele. n.tr.
140
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
Joanna: Realízarea unuí astfel de sístem trebuíe sd fost, pentm
comunítdti, o actiune de mare awergurd.
Daniel: Da, a fost un pmiect amplu, iar bazele sale au
fost puse înainte de a mã naste eu. Pentru întårirea liniilor de
energie, în vederea concentrårii energiei, s-au fãcut mari
efozturi pe o perioadå îndelungatå de timp, iar toatå munca s-
a desfãsurat în liniste si tainå, pentru a nu atrage atentia altor
evrei.
Joanna: Si cât timp a durat tot acest lucru?
Daniel: Intreaga operatiune a durat cam un secol
jumåtate. De îndatå ce membrii neamului Kaloo au venit în
regiune, ei au început evaluarea apoi dezvoltarea locurilor.
Prioritar a fost pentru ei dezvoltarea acestui sistem de
energie, care se baza
pe liniile de energie, naturale, care se aflå pe suprafata
Påmân-
tului, plus construirea unei forme geometrice perfecte, prin
folo-
sirea cristalelor.
Joanna: Neamul Kaloo a pus la punct acest sistem pentru uz
general. sau 1-a pregåtítpentnz un eveniment special?
Daniel: A fost ceva cu totul special. Ei stiau cå va veni un
InvãÇåtor al Dreptågii si cd acest sistem va fi necesar atunci
când misiunea lui va atinge punctul culminant. Membrii
acestei civilizatii erau într-adevår niste întelepti. Ei stiau ce va
urma de aceea se pregãteau dinainte. Noi nu stiam amãnunte
despre cunostintele lor privitoare la viitor, înså ei vorbeau
despre un Mare Invãtãtor al Dreptåfii, ce urma vmå si care va
fi sustinut de toatå aceastã lucrare a lor. Pentru noi, asta era
suficient, cåC1
eram multumigi Sã Ie îndeplinim planurile. Nu pui la îndoialã
ceea ce spun fiintele îngelepte spirituale, care se aflã cu mult
141
mai sus decât noi, care pot vedea lucrurile mai limpede decât
o putem face noi.
Deci, asta era.
Neamul Kaloo preväzuse venirea lui lisus necesitatea
existentei unui sistem de sustinere la finalul misiunii sale,
drept care, mai mult de un secol, ei au colaborat cu
esenienii la realizarea lui.
Pe noi ne interesa sä obtinem si dintr-o altä sursä, o
confirmare a realizärii sistemului de energie. L-am solicitat pe
John, ajutându-l sä-§i reträiascä viata esenianä, în persoana lui
Luca. L-am întrebat cu ce se ocupa atunci, iar printre altele, el a
spus:
Luca: Lucram cu cristale. Eu mergeam de-a lungul liniilor
de energie teluricå, pentru a-i întãri si a-i aduna.
Joanna: Tu spui „linií". Încotro se îndreptau de?
Luca: Liniile fåceau legåtura între comunitåti si alte centre
de energie, iar împreunå formau un sistem complex.
Dacä veneau din Atlantida, membrii acestei civilizatiei erau
foarte iscusiti în folosirea cristalelor. În lumina cunoa$erii tehnolo
giei atlantilor, constructia unei astfel de retele nu pärea a fi ceva
ie$t din comun. Remarcabile au fost însä conditiile dificile în care
au lucrat esenienii.
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
Interesant era în special triunghiul interior din sistem, care
lega marele cristal din Qumran, cu cel din grotä cu lisus pe cruce.
Într-un fel, lisus constituia cel de-al treilea cristal - punctul central
al tuturor acestor trei forte.
Anne Hughes, un adevärat suflet al întregului nostru grup,
spunea odatä: „Cristos este cristalul". La acea vreme, eu nu i-am
înteles mesajul, dar acum, într-o perspectivä mai largä, afirmatia ei
se potrive$e perfect.
142
Capitolul 23
Rãstignirea
arcurgeam constant povestea lui Daniel si ne întrebam cand
va ajunge la întâmplärile din jurul rästignirii. El ne spusese cä, în
acea vreme, se aflase în apropierea comunitätii de lângä Hebron, iar
noi eram foarte curio$ sä afläm impactul evenimentelor asupra sa.
Ne-am reîntâlnit cu Daniel, pe când drama se apropia de punctul ei
culminant.
Daniel: Noi meditãm si crestem intensitatea energiei. lisus
Esenienii - Copiii Luminii
îsi duce pânã la capåt procesul prin care trece. Noi avem un
mod
de a-l vedea, fãrã Sã ne aflãm lângã el, din camera clarvederii.
Toti cei care au capacitatea clarvederii pot merge într-o astfel
de camerå, unde claritatea imaginilor obtinute este accentuatã
cu ajutorul cristalelor. Suntem Cinci persoane, meditãm, ne
focalizåm energia fl privim pe lisus.
Procesul continuã, dar devine anevoios, pentru cd se dã un
fel de luptã. Ne dåm seama cå existå unii ce nu doresc ca acest
proiect Sã reu§eascå. Ei încearcä Sã blocheze fluxul energiei,
astfel ca puterea Sã nu poatã veni dinspre comunitãti, Tapt ce
ne îngreuneazã mult munca.
Cu toate cd planul fusese clar în mintea noastrå, noi nu ne
dåduserãm seama de puterea celor potrivnici nouã. Ei nu
reusiserå încä Sã ne învingã, dar o parte din puterea noastrã a
fost deviatã, pentru a-i fine la distantã. „Cel Täcut" se aflã în
grotã se concentreazã foarte mult, fåcând mari eforturi.
Se face foarte întuneric. lisus se aflã pe cruce si trece prin
proces. In timp ce fl privesc, md gândesc cä e posibil Sã nu
reuseascä. E posibil ca cei care ni se opun Sã ne coplÇeascã si
143
lisus va muri, înainte så îsi ducå la bun sfârsit mismnea,
frainte ca energiile så se transforme. El îsi adunã Tortele si
ancoreazä energiile. lisus este un punct central pentru ele si,
dacä el nu poate duce la bun sfârsit, ciclul prin care energiile
trebuie
treacå, atunci întregul proiect va fi pierdut.
Timpul face lucruri foarte ciudate. In timp påmântesc,
acest întregproces nu dureazä mult— dar, pentru cd existä o
ase-
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
menea luptä, el pare sã dureze o vesnicie. (In acest moment,
vocea lui Daniel suna foarte istovitå încordatå.) Cred cä
începem sã pierdem lupta...
Am trimis un semnal mental cätre Cmpul-Nucleu, cd ne trebuie
mai multä fortå. Stäm uniti cei care mediteazå încep så se simtå
extenuati. li seacå de puteri... Nu mai putem conti nua mult timp.
(Aici, Daniel ofteazå din stråfundul fiingei sale.) Ne trebuiese întâmpla luí lísus?
mai multä f01tå...
Crupul-Nucleu a cerut ajutorul împårãgiei îngerilor. Eu
cred cå de la Arhanghelul Mihail... Nu 9tiu cât mai putem
menfine acest grup unit. Unii dintre ei încep så-§i piardå
controlul, din cauza concentrårii prea intense... într-adevãr este
o luptã... (Acum, Daniel ofteazå adânc)
A venit ajutorul si totul va fi bine. lisus a reusit så
încheie cu bine ciclul de energii. Totul este fåcut... pentru noi
e o mare Ll§urare... (Daniel a mai oftat încå o datå. Apoi, face
o pauzå, înainte de a continua) Acum lisus este datjos de pe
cruce si noi
pãråsim camera clarvimunii. Aveam ordine stricte din partea
Crupului- Nucleu, sã nu mai privim atunci când lisus este dat
jos de pe cruce. Contributia noastrå ia sfârsit si trebuie sã le
dãm de stire celorlalti membrii ai comunitãtii, care mediteazã
într-o altå clãdire. Si ei se vor simti usurati, atunci când vor
afla cã lu-
crul cu energiile fusese încheiat cu succes.
Daniel ofteazä adânc. Puteam simti cum se lini§teste.
Daniel: A fost pe muchie de cutit. Intregul plan putea fi
Ll§or zådårnicit. Cel care salvase totul a fost Arhanghelul
Mihail. Fãrã ajutorul lui, cine stie ce se putea întâmpla!
Joanna: Stíu cå tu a trebuít sd le comunící semenílor tåí,
dar, dupd aceea, ti-aí folosít vederea interioarå ca så vezí ce i
Daniel: (Spuse apäsat.) Nu! Era interzis! Crupul-Nucleu a
interzis cu desãvârsire acest lucm. Noi ne-am fåcut treaba!
Trebuie sä ne träim mai departe viata si så nu punem întrebäri
des-
pre lisus.
Joanna: Pare ceva Farte greul
Daniel: Era greu. lisus era pentru noi ca un frate — un
frate mai mare, care a mers pe cale, mult mai departe decât o
fåcuserãm noi. 1-am ascultat întelepciunea si am încercat sã
träim învåtåturile pe care ni le-a dat, dar acum drumurile
noastre se despålleau.
Daniel oftä iar. Am înçeles cä acea perioadä trebuie sä fi fost
una foarte încordatä pentru întreaga Frätie Esenianä 1-am rugat pe
Daniel sä ne spunä si mai mult.
Daniel: Multi dintre noi au fåcut totul pentru a sustine acest
proces. Nu a fost numai lisus, cel care s-a sacrificat. In
comunitãti au mal murit doi oameni si umi au cåzut greu
bolnavi, pentru ani de zile, ajungând o umbrã din ce fuseserä
înainte. A fost o adevåratã bãtãlie.
Am fost surprin$ sä afläm cä mai plätiserä si alçii, cu viata sau
cu sänätatea lor. Acest lucru sublinia faptul cä se lucrase în
echipä.Din
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
acea clipä, am început sä vedem evenimentele din timpul
rästignirii, într-un fel cu totul nou. Desigur cä drama avusese loc —
însä ea a fost împärtä§itä de alti esenieni, care avuseserä ei un rol în
ea. În mod paradoxal, asta nu diminueazä cu nimic fapta lui lisus.
Faptul cä el a trebuit sä reuvascä, împotriva unei opozitii uriase,
rämâne o realizare cu totul remarcabilä.
Într-o sedintä separatä, realizatä numai cu Iosif, am putut
obline punctul lui de vedere, referitor la rästignire. Este imposibil
de transmis profunzimea emotiei träitä de Iosif - de aceea,
prezentäm doar un scurt rezumat.
145
losif: Maria se aflä aläturi de mine, o tin pe dupä urneri. Cu multi
ani în urmä, am fost rugat sä-mi sprijin sora mai tânärä. Atunci nu am
înteles ce voia sä însemne acel lucru, dar acum stiu. Maria are nevoie de
cineva care sä o sprijine, sä o înteleagä — si cine-ar putea-o face mai
bine, decat fratele ei? (Vorbeacu greu, ca si când ar fi fost într-o situatie
grea.) Astäzi, mi-e foarte greu (oftä din räsputeri) sä fl väd pe lisus pe
cruce. Noi ne pregätiseräm pentru acest moment, stiam cu multä vreme
înainte, ce urma sä se întâmple, însä, indiferent câte de multe cunosti,
nimic, (oftä din nou) mic nu te pregäteste pentru realitatea
momentului.. . (losif mai oftä încä o datä) Pentru mine, lisus a fost ca un
fiu. (Fäcu o lungä pauzä.) Îmi este foarte greu sä vorbesc despre aceste
lucruri
Esenienii - Copiii Luminii
(losif trase adânc aerîn piept; lacrimile îi siroiau pe obraji.) Ne fäcuseräm
treaba acolo si multi s-au despärtit.
Si Luca si Roberta au fost prezenti la rästignire. Descriind
scena, Roberta spuse: „În acel moment, amândoi am ajutat la sus!
inerea energiei iubirii. Niciunul dintre noi nu putea permite sä-§i
dea frâu liber emotiei, pentru cä n-am mai fi fost în stare sä
mentinem energia, iar lisus ar fi trebuit sä munceascä mai din
greu."
Asadar, toti esenienii din povestea noasträ si-au adus
aportul la lucrare, în diverse feluri. Daniel concentrase energia în
interiorul co munitätii sale, Luca Roberta au sustinut energia
iubirii, sus pe deal, iar Iosif a consolat-o a sprijinit-o pe Maria.
Încä o datä, aveam impre-
sia unei lucräri în echipä. Am väzut munca depusä de unii membri
ai echipei, dar au existat mult mai multi oameni care §i-au adus
aportul, iar unii dintre ei au lucrat generatii de-a rândul, pentru a se
pregäti pentru acest moment.
146

În timpul §edinçei ulterioare, Iosif Daniel stäteau de vorbä

despre ce se întâmplase dupä rästignire.
losif: Nu te-am mai väzut de-atunci, bätrâne prieten, ca sä-ti
Capitolul 24
vorbesc despre aceste lucruri. A trebuit sä plec în grabä... si s-o päräsesc pe
Maria (Aici, vocea îi scäzu în intensitate, devenind soptitä.) Acest
Mormântul gol
fapt mi-a umplut inima de tristete. dar asa trebuia sä se întâm- ple. . .
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
in sedintele realizate cu Daniel, în zona dintre vieti, am putut
obtine mai multe informatii despre evenimentele petrecute în
preajma momentului rästignirii. Am început prin a-l întreba dacä,
dupä propria lui moarte, el fäcuse cercetäri asupra tragediei
rästignirii.
Daniel: Bineînteles! Prima întrebare pe care am pus-o,
când m-am trezit în zona dintre vieti a Tost: „Ce s-a întâmplat
cu lisus?". Imi amintesc cd cei cårora Ie fusesem încredintat
pentru a md ajuta, au râs, spunând: „ Toti eseniemi ne întreabã
aceIasi lucru! Ai rãbdare si vei afla destul de curând!" Prin
intermediul înregistrãrilor acka§ice am putut revedea tot ce s-a
întâmplat atunci, acolo.
Dupã ce lisus a Tost coborât de pe cruce, era foarte clar cã el
se afla cu mult în afara corpului, pentru cå nu se mai misca
deloc. Am våzut cum era dus în mormânt si cum au pus uriasa
stâncã, în fata intrãrii. Apoi am vãzut cum Lumina din jurul lui
crestea din ce în ce mai mult si o parte s-a ridicat si s-a înãltat
la cerurl, iar partea care a råmas continua Sã rãmânã în jurul
corpului fizic .
Apoi, am înteles cât de bine pregãtise Crupul-Nucleu, ace]
moment. Mormântul lui lisus nu era deloc un mormânt, ci o
în-
cåpere pentru vindecare. Dacã lumea ar fi stiut cå lisus supra-
vietuise, ar fi fost multi care sã-l caute — si uml nu cu intentii
bune. Deci, ce pãruse a fi un mormânt era, de Tapt, o încåpere
în care vindecãtorii puteau intra pentru a-si face treaba.
Joanna: Inså era sígur cd intrarea în mormânt a
fostpecetluitå cu stânca uríaså sí cd au exístatsí soldatí care o
påzeau. Cum putea intra cíneva acolo, pentru a-I vindeca?
Daniel: (râzând) Mult mai usor decât ai putea crede!
Fusemenii construiserã un tunel pe sub pãmânt, ce unea
mormântul cu casa lui losif, aflatã în apropiere. Tunelul
putea fi parcurs mergând pugin aplecat; el avea o deschidere
chiar în spatele mormântului, printr-o uså inteligent
construitã, din lemn masiv, care,
desi era vizibilã celor care påtrundeau în interiorul
mormântului, nu putea fi identificatå si avea aspectul unei
stânci veritabile.
Usa se potrivea perfect în niste fante, astfel cå atunci
când treceai din tune], în mormânt, ea era ridicatå în acele
fante, apoi
scoaså pusã de-o parte. Te puteai apoi târî prin deschizåturå
si intrai în mormânt. Asa cd, dacã în mormânt se afla cineva,
el nu vedea decât o stâncã.
IJ9a si tunelul fuseserã foarte inteligent concepute. Sã
ne aducem însã aminte cå, pentru a pregãti acel mormânt,
exlstase mult timp la dispozitie. Noi stiam cå Invãtåtorul va
veni si cd va trece prin experienta ritualului mortii, asa cã
necesitatea unui mormânt, care sã îndeplineascã rolul unei
camere de vindecare, fusese evidentå încã de la început. Sub
îndrumarea membrilor neamului Kaloo si a Crupului-
Nucleu, oamenii nostri îsi fåcu serã treaba în acest sens.
Fusese, desigur, o operatiune foarte secretã. Toatå munca se
desfåsurase în cea mai mare tainã si doar câtiva membri ai
Frãtiei Eseniene cunosteau planul. In timpul
vietii mele, nu mi-a trecut niciodatã ceva pe la ureche despre
acest lucru, care se pare cå a fost proiectul nostru cel mai
secret.
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
Deci se întâmplase! Oricine putea privi intrarea în mormânt, care Mi s-a arãtat ce se întâmplase în timpul procesului de
era acoperitä cu stânca uria$á, dar spre acel loc exista o altä cale de vindecare, deci îçi pot spune si tie. lisus a fost uns cu alifii
acces. Toate acestea subliniazä marele avantaj al esenienilorîn fata tãmåduitoare iar în jurul lui au asezat cristale gigantice. El a
fariseilor. Primii au avut o gândire de ansamblu, o viziune construitä în fost readus la viatã, înså procesul a durat destul de mult, el
timp, pe când ceilalti reactionau doar la evenimente erau aflându-se mult în afara corpului. Vindecãtorii era încrezãtori
148
cã fl puteau aduce înapoi. lisus a reintrat încet în corp, ca
cmeva care se întoarce
acasã, dintr-un loc foarte îndepãrtat. A fãcut-o cu ezitare, din
preocupati numai de prezent. Mci nu e de a$eptat ca fariseii sä se fi cauza durerii pricinuitã de råni — care era încã foarte intenså,
gandit vreodatä cä esenienii ar fi putut säpa, în cel mai mare secret în pofida tratamentelor. Ceme de durere si intrã din nou în
si cu multä tenacitate, un tunel prin pämânt prin stâncä, operatiune corp. Apoi deschide încet ochii si o vede pe Clara, care îi
ce putea dura ani buni. Existând acel tunel secret, aducerea zâmbeste, cu lacrimile de bucurie siroindu-i pe obraji.
vindecätorilor din casa lui losif, aflatä în imediata apropiere a Într-o altä §edintä, am avut yansa de a-I întreba pe losif despre
mormântului, nu a mai fost o problemä atât de mare. greutätile întâmpinate de ei, cand I-au scos pe lisus din mormânt.
Sä revenim, însä, la povestirea lui Daniel. 149
Daniel: Dupå ce Lumina plutise pentru o vreme în jurul
corpului lui lisus, am putut vedea cå respira mult mai profund
— dar, si asa, era limpede cd avea nevoie sã fie reînsufletit. losif: Dupä ce I-am reîntors la viatä, lisus încä nu putea merge,
Desi iesise mult în afara corpului, §ocul rãstignirii fusese asa cä I-am asezat pe o targä, pe care-am dus-o prin tunel. Când am
ajuns acasä, I-am ridicat. Desi casa mea se afla aproape, am fost tare
covârsitor, Ani
neliniîtiti, deoarece toatä actiunea era greu de înfäptuit. (Oftä din
räsputeri.) Incä simt povara întregii responsabilitäti, a secretului si
de zile, lisus se antrenase în minte si trup pentru a rezista pregätirilor. Doar câtiva membri ai Frätiei Eseniene cunosteau
acestui calvar, dar nu trebuie sã subestimåm efectul avut proportiile planului nostru, iar existenta tunelului nu fusese
asupra sa. dezväluitä decât celor direct implicati. Nici chiar Maria nu stiuse de
Cei care conduceau echipa de vindecãtori erau Luca si tunel, în tot timpul când a fost construit. I-am spus chiar înaintea marii
Clara, sora lui lisus. Acestia doi — cei mai puternici întruniri din grotä, întrucât cu cât 9tiau mai putini despre acest lucru, cu
vindecåtori atât eram mai în sigurantä.
din cadrul întregii Frãtii Eseniene — au lucrat asupra lui, zi si Cât de greu trebuie sä le fi fost esenienilor sä îl mute pe
noapte. Stânca unasã, ce bloca intrarea în mormânt, nu lisus, dupä ce el revenise la viatä! Si ce mare povarä sufleteascä
permitea sã intre acolo nicio razã de luminå din afarã, dar niC1 trebuie sä fi fost pentru losif, sä pästreze secretul, chiar în fata
sã se vadã din exterior, lumina lãmpilor dinãuntru. propriei sale surori! Dar ce s-a întâmplat cu tunelul, dupä aceea?
Crosimea mare a stâncil nu pennitea sã se audã în afarã, niciun A fost el cumva descoperit?
sunet din interior.
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
Joanna: Cu sígurantå cå faríseii au cercetat monnântul, dupå
disparitia tnzpului luí lisus. Totusí, indifeænt cat de bunå fusese
usa
din spate, fusese ea oaæ descoperitå, mai devreme sau mai tårziu?
Daniel: Da, losif§tia cå se putea întâmpla ceva. In
învãlmåseala de atunci, el a trebuit så actioneze foarte rapid.
Tocmal munse un important esenian din Qumran el fusese asezat
în grabå în ace] mormânt. Stânca fusese datã la loc, pentru a bloca
intrarea si si-au continuat munca, la fel de constiinciosi. Pe
pãmântul lui losifau construit repede un grajd, chiar în spatele
mormântului, acolo unde fusese intrarea în tune]. Folosind grajdul
ca acoperire, au pãtruns în tunel I-au umplut cu påmânt pânã la
capåt, îndepårtând cu grijã toate unnele usii. Tot cam pe-atunci,
fariseii au cerut så vadã monnântul, dar ei aveau nevoie de
aprobarea Sinedriului, pentru cã esenienii, condusi de losif,
se plân seserã de încålcarea drepturilor si de pângårirea unui
mormânt.
La acea vreme, Sinedriul era cel mai înalt tribunal al
evreilor, curtea lor supremä, care se întrunea în mod regulat, la
lerusalim. Acest consiliu al bätrânilor avea puteri, mari, chiar sub
stäpânirea
150
Esenienii - Copiii Luffiinii
romanilor deçinea atât functii administrative, cat judiciare. Era un
loc în care se fäcea si judecata religioasä, rolul conducätor avându-l
înaltii preoti (fosti actuali), condu§i de preotul §ef.
Daniel: In momentul în care fariseii au obtinut, în sfârsit,
acordul de a deschide si cerceta mormântul, toatã munca
noastrã fusese deja terminatã si nu putea fi gåsit nimic care så
trezeascã vreo bånuialã. Ca de obicei, Frãtia Esenianã îsi
acoperise bine urmele si lisus fusese deja dus la Qumran de
acolo, în nordul Damascului.
Dupå ce el a fost scos în siguranfå din farå, Fråtia
Esenianã a început sã transporte spre nord tot ce era mai de
preg, luând cu sine cele mai valoroase manuscrise, pentru a nu
fi puse în pe-
ricol. stiam cã era numai o chestiune de timp, pânå când
Qumranul va fi distrus, dar principala noastrã sarcinã fusese
deja îndeplinitå. Dupå ce Invåtãtorul Dreptågii îsi încheiase
misiunea în plan fizic, întregul esafodaj putea fi demontat.
Interventiile fãcute pentru a obtine trupul Illi lisus — dar si
strådaniile sale de a tine mormântul închis — I-au costat pe
losiffoarte scump. Era
pentru prima datå când el vorbea public, pentru cã, pânã
atunci, totul s-a desfãsurat foarte rapid în spatele scenei. Din
ace] moment, oamenii au început sã punå întrebåri despre
loialitatea sa. Din clipa în care fariseii nu au descoperit în
morrnânt nimic compromitãtor, toatã mânia lor s-a abåtut
asupra lui losif, care §i-a dat seama cå trebuia så plece cât mai
curând de acolo, pentru cã dacã nu gãseau niciun indiciu
despre lisus, toatå furia lor se revãrsa asupra Illi si a legåturilor
sale cu esenienii.
Întreaga relatare a construirii tunelului, a reînvierii lui lisus $ a
ducerii lui, pe ascuns, în afara tärii, suna ca o opera!iune de tip
comando. Acesta este un aspect al Frätiei Eseniene, care nu a fost
recunoscut pânä acum, dar care subliniazä natura disciplinatä
dedicatä a firii celor din preajma lui lisus. Constructia acestui tunel
nu päruse a fi, pentru esenieni, o opera!iune mult prea complicatä,
întrucât ei säpaserä deja în stâncä tunele pentru apä, ca cele
descoperite la Qumran.
Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
151
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
152

Aveam acum un tablou mult mai complet al acestei imPortante

perioade, dar mai exista un aspect al dramei, pe care vroiam sä-l verific.
În cartea ,Jisus Si esenienii", Suddi afirmä cä, dupä rästignire, trupul
PRRTER a VIII-R
lisus a trecut printr-un proces accelerat, el s-a dezintegrat în totali- tate. Nu
este însä singura teorie care sustine asa ceva. În „M0§tenirea esenianã",
NOI PERSPECTIVE
Martin Larson citeazä opt teorii principale, referitoare la supravieçuirea si
moartea lui lisus la ce s-a întâmplat cu trupul lui. „Pistis Sohia aratä cum Maria Magdalena,
Rudolf Steiner prezintä în cartea sa cincia Evanghelie", a împreunä cu alte femei, precum ucenica Salomea,
noua teorie. În lumina tuturor acestor controverse, m-am gândit räspundeau cu mare entuziasm inteligentä
cä era important Sä îi däm lui Daniel ocazia Sä facä ni§te întrebärilor lui lisus, iar ele dädeau na$ere unei
comentarii. adevärate competitii, dar nu acela$ lucru se
Joanna: Unif eseníení au aflrmat cå tmpul lui lisus se fåcuse prafFí întâmpla si cu bärbatii."
pulbere si cd din acest motiv, mormântul era gol. Poti så comentezí acest — Lynn Picknett
lucm, te rog? Maria Magdalena: zeita ascunsä a cre$inätätii
Daniel.' Da. Bineînteles cd vestea cã mormântul era gol s-a
rãspândit cu mare vitezã. La acea vreme, exista însã atâta conTuzie,
încât, sincer vorbind, nu mai stiam ce Sã cred. Stând de vorbå cu
losif, .dupå ce murise si el si eram în zona dintre viegi, adevårul a
iesit, în sfârsit, la ivealã . El mi-a spus cå zvonul cum cã trupul lui
lisus s-a transformat în praf, era lansat de Crupul-Nuc1eu pentru a-l
proteja. A spune cd trupul lui s-a dezintegrat pur simplu, fiind ajutat
de îngeri, era o poveste foarte utilã. Se explica astfel de ce
mormântul fusese gåsit go], iar toti cei care vroiau sã-i caute corpul
au Tost complet descurajagi. Crupul-Nucleu nu dorea ca cineva Sã îl
caute pe lisus — nici Viu si nici mort — iar acest lucru îl punea la Capitolul 25
adãpost. Maria Magdalena
Comentariul lui Stuart Când Daniel vorbe$e despre
„mormântul gol", el se referä, desigur, la momentul ulterior celui
Oi §tiam cä Maria Magdalena fusese membrä a
în care lisus päräsise mormântul si anterior celui în care fusese
Grupului-Nu. cleu de aceea l-am întrebat pe Daniel mai
îngropat acolo, esenianul de vazä din Qumran.
multe despre
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
Joanna: Afost, Maria Magdalena, cu adoårat membrå a esememi, lungul multor vieti, fie ca
puluí-Nucleu? bårbat, fie ca fetemeinic så ajungå la
Daniel: Da. acest nivel. Pe noi nu lucru, dar nu se
Daniel: (indignat) Bineînteles cd da! De ce sã nu Multi puse întâmpla la fel cu toti înconjura pe
fie? ria Magdalena era o fiintã înalt evoluatã, dar gre§it blânde, dar sã
lisus, pentru cä ei nu puteau ansamblu.
înteleasã. acumulase multã experientã, fusese educatå în Maria Magdalena,
Egipt, unde se preoteaså a zeitei Isis, fapt ce constituia o era o Joanna: Sí de vreun moment de crízå între Malia
problemå persoanele cu orizont mai strâmt, din jurul lui acest Daniel: O, da.
lisus. Asta o damnau în ochii celor mai multi dintre lisus foarte auzit cd, dupã råstignire, au existat
evreii traditionalisti. tru noi nu era nicio problemå, Cäci profunde, fapt caredisi-a anunfat pe togi cd, pânã în acel
aveam mare respect cultul egiptean al zeitei Isis. Acest mo§tia cä Maria Magdalena unna sã
largul lor, mai ales
lucru era valabil pentru mai multi discipoli ai lui lisus, pe bea. Unii dintreinterioare, pentru aceastã Nouã Cale
desi mai erau unul sau doi aveau rezerve, fapt care a celei mai înalte întelepciuni. In rândul
el erau tati sã vadã
fãcut valuri în rândul majoritåtii. mãrturisn•e a dat nastere unei mari
fernei cu o persoanå
Este important sã întelegem cå nu toti ucenicii lui indignãri ales pentru cei care nu erau
cu o veritabilå Care,
erau esenieni. Acest lucru s-a fãcut în mod deliberat, dupã mme, esenieni.
ff transmisese învåtåtura secretã
pentru sã nu se creadã cã era vorba doar despre o miscare unei fernei, veei. Eu cred cä mândria
întelesesem cd, de-a
esemanå, de ceva mult mai vast, care ne permitea sã le mele, ea lor
se fusese rãnitã condus de Petru a
vorbim tuturor menilor. Problema era cä nu toti ucenicii încercat sã o nege. rostit cuvinte grele.
pregåtise ne
împãrtåseau îngrijora deloc acestcât de patriarhalä era societatea
SI vimunea noastrå amplå. cei din grupul careizraesimplu, se considera cä informatiile
cele
Joanna: Deci era doar o chestiune de acceptare, nu-i asa? fl avea o imagine de
Joanna: 155
Iti
154
Esenienii - Copiii Luminii amíntesti Magdalena
si uceníci?
bãrbati puteau fi toleranti cu femeile suaccepti o Daniel: Da. Am
femeie atât de puternicã cum era altå problemã... cutii furtunoase. Iacob
ea.
lucru i-a supårat pe unü díscipoli? ment, numai Crupul-
Gru-
purta cu Maria Magdalena conversatii ff fãcea pe Nucleu fie
ucenici sä nu simtã prea în cei care nu puteau fine pasul detinãtoarea
cu ce se vorfoarte conservatori nu erau prea încânastfel Ma Ea misterelor si cä era
de putere. Maria Magdalena era o fortã lãuntricã si ofusepentru pãstrãtoarea
mare autoritate, fapt înspãimânta pe unn ucenici. Noi,conPenpentru ucenicilor, aceastã si
multor tulburãri, mai
cei care

mai importante, ca cea mai profundä întelepciune trebuiau sä fie
detinute de bärbati. Ideea cä cea mai înaltä întelepciune îi putea
fi încredintatä unei femei, pärea un atac la autoritatea bärbatilor.
Eram interesati sä gäsim confirmarea relatärii fäcute de
Daniel în „Biblioteca de la Nag Hammadi". Evanghelia
dupãMaria descrie cum, dupä rästignire, Maria Magdalena i-a
încurajat pe ucenici le-a destäinuit ce îi spusese lisus în secret,
pânä ce Petru a întrerupt-o mânios, întrebând-o dacä într-adevär
lisus îi vorbise färä §tirea celor-
lalti. Doar dupä interventia lui Matei, Petru s-a mai lini§tit.
Biblioteca de la Nag Hammadi este compusä din 13 texte
gnostice, descoperite în 1945, în preajma orasului Nag (Naj)
Hammadi, pe
malul vestic al Nilului, la nord de Luxor. Aceste texte sunt o
copie fäcutä în secolul al IV-Iea, a scripturilor cronicilor
gnostice, din secolul al Il-lea sau al Ill-lea.
Sä revenim însä la §edinça noasträ cu Daniel.
Joanna: S-a rezolvat disputa dintre cei doí?
Daniel: Da. Dupå scurt timp, spiritele s-au calmat, dar
nu toti erau linistiti. Cred cå aceasta a fost prima disputã
care a
marcat începutul dezbinãrii ucenicilor. Se formaserã douå
grupuri separate — traditionalistii se adunaserå în jurul Illi
Petru, iar ceilalti îi aveau ca lideri pe Maria Magdalena,
Iacob Toma. Singurul care reusise sã se bucure de respect
din partea ambelor grupuri a fost loan. El a devenit
mijlocitorul 91' împåciuitorul lore Dat fiind cå deosebirile
dintre grupuri începuserå så se
adânceascã, fiecare si-a urmat propria cale.
Joanna: Cum o poti caracteriza pe Maria Magdalena?
subliniazä
Daniel: Maria Magdalena era o persoanã cu o mare putere
si autoritate, calitãti obtinute în decursul multor vieti anterioare.
Ea era ca o preoteaså, o persoanã cu mare dåruire. Noi, esenienii,
îi recunoscuserãm puterea si originea si ceea ce a realizat, dar alfii
nu au fãcut acelasi lucru. Unii erau foarte domici så o alunge, mai
ales dupå ce au auzit despre legãturile ei cu Egiptul.
156
Joanna: In afara Marieí Magdalena, lísus mai avea si alte
femei- díscípol?
Daniel: Dao Mai erau Maria, mama lui lisus si Marta,
Salomea... Mai existau si altele, ca de exemplu Clara, sora
lui
lisus, care îsi petrecea mult timp cu el, dacã celelalte
îndatoriri ff permiteau så o facã.
Joanna: Md tem cd toate aceste femeí-díscípol au fost excluse din
scríeríle referítoare la viata luí lísus, care au ajuns pânå în zílele
noastre.
Daniel: Acest lucru nu rnã mirå deloc. Se adunase multå
mânie la adresa acelor femei, mai ales din partea unor
bårbati, adepti conservatori ai lui lisus. Mi-a fost dat sã fl
vãd pe lisus cum actiona pentru restabilirea echilibrului în
rândul ucenicilor, în favoarea întelepciunii feminine — dar
aceasta nu fusese o treabå tocmal usoarå.
M-a intrigat referirea pe care Daniel o fäcuse la Clara,
pentru cä ea fusese exclusä din scrierile biblice si doream sä aflu
mai multe despre ea.
Joanna: Vorbeste-mi putín despre Clara. In viata ta, ai
låzut-o de multe ori?
Daniel: Doar de câteva ori. Clara trãia într-o altã comuni-
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii

tate si ne întâlneam cu ea uneon, când îi însotea pe losifsau

pe lisus. Imi amintesc cã avea niste ochi foarte påtrunzåtori,
care parcã aruncau sãgefi, atuncl când o supãra cineva. Era
un vindecåtor de renume, încã de la vârsta de 16-17 ani.
lisus a avut o legåturä strânsã cu Clara puteau face vindecåri
împreunã, fårå sã fie nevoie de cuvinte, atât de mare era
annonia dintre cei doi.
Clara mentinea un echilibru perfect între veselie si
seriozitate, sau între glumã si simtul sacrului. Ea putea
povesti si vorbi în parabole, aproape la fel de bine ca lisus,
iar profunzimea
157
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
întelepciunii si compasiunea ei te emotionau cu adevãrat. Le-am
privit pe Clara Fi pe Maria Magdalena vorbindu-le oamenilor.
preunã, erau ca douã stele pe cer — desåvâr§ite si
strãlucitoare.
Eram încântati de relatarea pe care Daniel o fäcuse despre
Clara ne-am dat seama cä pärerea ei despre aceste evenimente 158
near fi ajutat sä clarificäm relatärile privitoare la acel timp. În
cele mai multe texte cre$ine, toate întâmplärile petrecute aproape
de lisus au fost prezentate dintr-un punct de vedere masculin,
ignorându-se cu desävâr$re existenta femeilor-discipol. Toate
aceste relatäri sunt în contrast cu sursele gnostice, care afirmä
foarte clar cä, în rândul discipolilor lui lisus, Maria Magdalena
detinea o pozitie de conducätor. Poate cä a sosit timpul sä se facä
dreptate sä se recunoascä con-

tributia adusä de femeile-discipol din acea vreme.

Capitolul 26
lisus si Maria Magdalena

ncä mai am sentimentul cä relatia dintre lisus Maria

Magdalena fusese mult mai profundä decât se considerase, de
aceea, într-o §edintä ulterioarä, am revenit la acest subiect.
Joanna: Legåtura lui lisus cu Maria Magdalena a fost una
foarte apropíatå, mult profundå decât cu alti ucenící?
Daniel: Da, este adevårat. Maria Magdalena a înteles
Impãrãtia Cerului, mult mai bine decât oricare dintre ceilalti
ucenici — de fapt, chiar mult, mult mai bine- Singurul care era
oarecum ca ea, era loan. El stia cât de evoluatã era Maria
Magdalena si era fericit sã-i asculte povaga. Totusi, ucenicii
Illi lisus cei mai traditionali§ti erau mult prea mândri, ca sã-i
cearã sfatul.
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
Intrucât inima ei era mult mai aproape de Impãrãtia
Cerului, decât a oricãrui alt discipol, era inevitabil ca ea så fie cialä dintre lisus Maria Magdalena se dezväluie con§tiintei care
atât de aproape de lisus. Desi lisus era cu mult mai presus de treze$e sufletul adormit - un mit arhetipale. Dacä relatia dintre
noi, o vedeam pe Maria Magdalena ca fiind mai aproape de lisus Maria Magdalena liza toate aceste lucruri, nu e de mirare cä
cunoasterea lui, decât eram noi. Desigur, atât energiile Daniel „mister profund".
feminine, cât si cele masculine sunt aspecte ale energiilor Sä revenim însä la §edinta noasträ cu Daniel. informatie
Divine mult superioare întrucât eram esenieni, înfelegeam care mä pusese pe gânduri pe care mai îndeaproape.
foarte bine ce simbolizau Tatãl Ceresc si Mama Påmânt.
Joanna: Decí, Maria Magdalena si Ioan erau
Totusi, eu am putut simti cd era un mister mult mai profund în
aceastã legãturå — un mister ce depã§ea puterea mea de
întelegere. Când cei doi se aflau împreunä, într-unul din
grupurile secrete, existau momente în care prin ei pãreau a se
concentra cele mai înalte energii — ceea ce le dådea pânã
159
9i celor mai Simple miscåri, o fortã si o grafie sã
descriu acest lucru, pentru cd era unul foarte sã spun
este cã era ca SI cum Misterele se flori ce se deschide
sau a unui strãvechi dans
Joanna: Toate acestea se întâmplau în

Daniel: Da, în grupurile în care erau esenieni si

ucenicii lui lisus. Acele vremuri deosebite — pentru
mme au o mare valoare. veam cu mare atenfie pe lisus
9i pe Maria päreau cå se aflã atât de mult în centrul
vedeam mai mult împreunã, cu atât mã aceastã tainå
profundã.
Comentariul lui Stuart: Autorii Timothy pot face putinä
luminä în acest mister. În cartea lor, vorbesc despre Sophia,
spiritul întelepciunii, care, lui de încarnare pe Pämânt, s-a
pierdut prin lume. Maria Magdalena o simbolizeazä pe Sophia,
pierdutä care se treze$e îsi recapätä constiinta - con$iinta de
lisus. Sophia poate reprezenta si sämânta Spiritului

sonal care §i-a uitat propria naturä, pe mäsurä ce confuziei si

a haosului lumesc. Väzutä în acest
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
160 aparte. Imi este greu Daniel: Da, erau Comentariul lui Stuart Este destul
prieteni foažte apropiagi erau cei mai biti dintre ucenici. de curios faptul cä afirmatia referitoare
iuBineînfeles cå lisus îi iubea pe togi, dar subtil. Tot ce pot Magdalena si Ioan se la Maria Magdalena, ca fiind „învä!
Maria potriveau atât de bine cu lisus între ei de
dezvãluiau, aidoma une; ätorul învätätorilor" nu a fost negatä de
exista o armonie atât
mare, încât nu putea så nu-i iubeascå ceilalti.
sacru. biserica romano-catolicä. În cadrul
Ceva mai mult decât traditiei catolice, ei i s-a conferit titlul
mare potrívíre a ei cu lísus, a ajutat-o sd îsí
gnzpurile secrete? pe Joanna: Sí de „apostola apostolorum", ceea ce
Plin legätura cu lisus, Maria Magdalena aprezenti doar unii aceastå rídíce nivelul înseamnä „apostolul pentru apostoli".
fuseserã într-adevår
multe nivele ale constiintei sä ajungã încare Este foarte clar cä legätura Mariei
constiíntei? Magdalena cu lisus era una mult mai
unii ucenici o vedeau ca fiindu-le aceeaPeo atunci îi
invidiau din plin. Aceastå invidie priMagdalena, ezotericä si mai profundä, decât cea
pentru cd Daniel: sugeratä de relatärile oficiale. Datr aici
Desigur. putut trece prin mai existä alte implicatii. Pânä acum,
Ioan, invidia si resentimentele celorlalti nu erau
lucrurilor si, cu cât ff mai tr-o stare de fiintare,ne-am gândit la Ioan ca la „Ucenicul
mmunam mal tare de pe mult superioarã de Preaiubit". Poate cä aceastä onoare îi
un om atât de blând 9i de prietenos, cu aducea multe apartine Mariei Magdalena - probabil cä
îngäduingã pentru noi toti, încât oricui i-ar resentimente. a venit vremea sä-i reevaluäm
Presupun cã faptul cã era bãrbat Freke si Peter însemnätatea Sä o vedem într-un
Maria Magdalena, fiind femeie, a fost Gandy ,Jisus 'i Joanna: Fatd de la context mai amplu. Nu e nevoie Sä
zeifa", ei în fel de intense, nu-í cäutäm mult prea departe, vreo dovadä
timpul procesuÎn
asa? care Sä îi sustinä pozitia absolut unicä
Magdalena îí îrnåta pe uceníci, sau celputín aceastä viziune, în
necunoa$ere, în rândul ucenicilor.
pe
fiind simbolizatä - Daniel: Ioan era atât de
sufletul multã iubire si fi fost greu
ales când lisus era plecat, cåci deseorl, perträieste så-l antipatizeze.
Spiritul, el se retrågea într-un loc linistit. cu experienta apãrat pugin, pe când mai
adevãrat, discipolul cel mai important, usor tinta invidiei.
învåtãtorilor, pentru cã ea întelesese context, legätura
speca o alegorie a Joanna: Maria ceí
Luminå! Dupå rãstignire, Maria Magdasi
multi dintre cei care fl urmaserå pe Existauprofund al puterii dispusí s-o asculte?
poate simboputea
înså SI unii prea mândri sau îniar eu cred cã Daniel: Da, mai
simti în ea, un
acest lucru era o pier- pentru a comunica cu
Exista o singurä Maria Magdalena era,
161 care devemse învãtåtorul
doream sä o atât de bine, Calea spre
urmäresc lena si-a intrat în
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
Surse gnostice, cum ar fi Pistis Sophia, confirmä cä inima
Mariei Magdalena era centratä pe Împärätia Cerurilor, mult mai
intens decât inima oricärui alt ucenic. În acest text, ea este
prezentatä ca cel mai evoluat ucenic al lui lisus ca persoana care
joacä rolul cel mai important în întreaga conjuncturä. Tabloul ce
se contureazä de-aici, precum din alte surse gnostice, este cel al
unei persoane care fusese, pur simplu, mult mai deschisä la
învätäturile lui lisus, decât oricare alta din grupul din jurul lui, de
la acea vreme.
162
Capitolul 27
Timpul si vesnicia
iciodatä n-am înteles ce este Gratia Divinä, de aceea I-am
rugat pe Daniel Sä mä lämureascä.
Daniel.' Cratia Divinã este un dar de iubire si de
vindecare, venit de la cel mai înalt nivel — ca SI cum
Dumnezeu ar mai face un pas spre noi, ca Sã ne întâmpine pe
drumul vietii. Noi consideram cå tråim în vremuri de Gratie —
si cã aceastå Gratie era centratã în jurul lui lisus. El era
aducãtorul stãrii noastre de Cratie, deoarece în fiinta lui erau
Esenienii - Copiii Luminii
concentrate multe energii cosnnce, care determinau brese în
constiintã produ ceaU o transformare a vietii celor care se aflau
în prezenta lui.
Unii, care se ridicaserã la nivele foarte malte, mi-au spus
cã, atunci când îl priveau pe lisus, nu îi vedeau numi aura, Cl
vedeau acest imens vârtej de energii cosžmce, care se rotea
înjuru] lui. Ei spuneau cã semåna cu Toile unei cepe — un
numãr infinit de straturi transparente de energie, ce se puneau
îli miscare îli întregul univers. Prin urmare, lisus era centrul
tuturor lucrurilor, nu numai centrul întâmplårilor noastre
dramatice, ci si al întregii drame planetare. El era centrul
tuturor locurilor, iar fortele adunate în jurul lui fãceau posibile
multe lucruri. Altii, care se aflau în rezonantå cu cele mai
înalte sfere ale împårãgiei angelice, spuneau cã simteau în
jurul lui, prezenta unor fiinte angelice aflate la cel mai înalt
nivel.
lisus a fost cel care a adus Cratia Divinå pe Pãmânt —
Cine altcineva putea fi centrul tuturor acestor energii? Datoritã
lor,
163
noi am putut trece mai repede prin experienta noastrã si totul
se derula mai rapid. Nu se putea sã fii undeva alãturi de el 9i
sd nu înaintezi mai repede de-a lungul cåii tale.
Joanna: Povesteste-mí, te rog, mai multe despre lûrtejul de
energíe ce îl înconjura pe lisus.
Daniel: Noi ne dãdeam seama cå exista un vârtej de
energie cosmicå, care se învârtea în jurul lui SI cã oncine fl
întâlnea pe lisus, intra în ace] vârtej. Pentru noi, acest lucru
era într-adevär o minune, nu doar pentru cd lisus fãcea acele
vindecåri miraculoase, ci si pentru cã întreaga sa fiintã era o
centrare a energiei cosmice. Astfel, el putea sã aducã
schimbãri profunde în viata tuturor celor pe care-i întâlnea SI
care puteau primi aceste energii.
Pe mãsurã ce munca lui înflorea, el devenea din ce în ce mai
mult o fiintã iesitã fri afara timpului, ce vorbea despre lucruri ce nu
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
tin de timp si care vor fi importante în orice epocã. Timpul nu-lre. lisus a venit sã le arate acestora cât de puternicã putea fi
atingea deloc, întrucât el iesise din timp, Acest lucru se da- tora înPrezenta Divinå, cum putea arde ea în interiorul omului, ca o
parte muncii sale, dar SI înzestrãrii cu care el venise pe Påmânt. Noimare Luminå si cum le lumineazå viata tuturor celor din jur
stiam însã cã timpul putea atenua si deforma mesajul pe care a venit— dar, în frica lor, multi nu puteau så vadå acest lucru.
sã-l aducã. In momentul în care Invåtåtorul nu mai era prezent în plan lisus le-a oferit oamenilor o sansã de a iesi din starea de
fizic, învãtãtura lui se poate modifica si
copil de a deveni întru totul adulti — în sens spiritual, bineîn-
mesajul släbeste. Ceea ce ne trebuie pentru a merge înainte teles — dar acest pas era mult prea mare pentru ei. Ei îsi
este mesajul esential pe care lisus a încercat så ni-l transmitã: doreau
iubirea neconditionatå care sã actloneze prm Imma noastrã si
renuntarea la propria noastrã vointå, pe care o lãsãm sã se så mai fie tot copiii neajutorati ai unui Tatå iubitor. Sã stii cå
supunã si sã se predea în fata Prezentei Divine dinãuntrul lisus nu i-a condamnat niciodatå pentru acest lucru. El
nostru. obisnuia så ne spunã cã trebuie sã avem încredere în
Cu cât ne lãsãm mai mult în voia Prezentei Divine si cu capacitatea fiecãnna
cât mai mult ne contopim cu aceastå Prezentã care existã în de a se trezi exact 1a timpul cuvenit, ca o floare care se
fiecare fiintå omeneascã, cu atât mai mult calea se deschide în deschide la momentul potrivit. Dacã alegem så ne trezim si så
fata noastrå si devine mai luminoasã SI mai dreaptã. Apoi, devenim adulti din punct de vedere spiritual, atunci putem
putem merge mai departe, înãltându-ne în constiintã si deveni creatori întru Dumnezeu, înså multi dintre noi nu eram
ridicându-ne spre noi frecvente ale fiintãrii. lisus a încercat sã încã pregåtiti pentru acest lucru. Oamenii mai doreau så mai
îsi învete ucenicii 9i pe cei din jurul lui toate aceste lucruri, dar doarmã putin, sã fie copiii pasiV1 al creatiei, så meargã de
multi nu au vrut sã îi audã mesajul, mai ales cel care aveau o mânã cu Tatãl si nu doreau ca El sã împårtãseascå cu el
structurã mai cunoasterea si puterea Divinã.
164 Joanna: Si lûrtejul de energie din jurul lui lisus îí aiuta pe oa
rigidã. Adevãrul lãuntric vine de la Spirit trãieste vesnic. meni sd se áezeascå la timpul potrívít?
Orice altceva este efemer, se naste, înfloreste si apoi moare. Daniel: Da. Cratie vârtejului de energie din jurul lui
Sã ne amintim mereu cd lisus a trãit în vremuri grele lisus, el putea scoate semenii din obsesia trecutului lor si sã îi
tulburi. Multi oameni erau înfricosati si, în teama lor, se agãtau aducã în momentul prezent. Când erau în prezenta lui, trecutul
cu toatå puterea de gândul mângâietor al existentei unui Tatå dispãrea
Ceresc, care îi apårå. Ei preferau percepgia unei puternice
165
Divinitåti exterioare lor— a unui Tatå Ceresc puternic, mai
degrabã decât a unei Prezente Divine interioare. Ei s
considerau cd ei erau i
î
slabi în interior, iar fortele exterioare puternice si amenintåtoa- n
t
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
e â
l t
e m
g o
e m
a e
u n
t
c u
ä l
n d
i e
m a
i c
c u
n m
u
S
e l
r c
a ä
m e
a r
i a
i u
m
p l
o i
r b
t e
a r
n i
t s
d ã
e a
c c
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
t prezent, într-un fel în care nu o mai
i
o fåcuseråm vreodatã, pânã PRRTER a
n la venirea lui. Dacã poti ierta în întregime,
e trecutul dispare din fata ta. Dacã ferti în
z întregime, nu mai trebuie sã te îngrijorezi nici
e pentru viitor— poti functiona ca fiintele pe deplin
î trezite, ADEVÄRUL LÄUNTRIC constiente în
n totalitate, care muncesc si trãiesc în interiorul mo-
mentului de acum Sl concentreazå energiile
c Prezentei Divine.
a Nimic altceva nu este mai important pentru tine
d si nu va „Adevärul se aflä înäuntrul nostru; mai exista
ž nimic altceva. Acesta este motivul pentru care lisus el
u nu acceptä nicio schimbare emotiona puternic atâta
l multã lume. Oamenii puteau så simtã cd din lucrurile
exterioare, erau împiny• în afara timpului si cã intrã
a într-o lume fãrã timp, indiferent dacä poti crede asta,
c sau nu. ieseau în afara propriului lor trecut si intrau în
e prezentul etern, În noi toti existä un centru tainic,
s
t care este singuzul loc în care ai putere. Trecutul si viitorul îti
u furå unde sälä§luie$e, în deplinätatea lui, adevärul; iar în jur,
i puterea, dacå te prind în mrejele sentimentelor de vinovãtie, griji
m zid dupä zid, carnea grosierä si neliniste. Numai prezentul este
o cel care îti då putere, lar ier- închide aceastä purä perfectä
m întelegere tarea este cheia care îti garanteazã sederea în
e interiorul acestui care este adevärul.
n centru, de unde îti extinzi constienta si trãiesti pe deplin în mo-
t O derutantä degradatä împletiturä carnalä mentul de acum.
. Acesta este modul de viagã pe care ti 1-a hãråzit îl leagä, dând
Acesta era unul dintre darurile pe care na$ere unei mari erori: A STI Dunmezeu, este bucurie, este
lisus ni le-a adus multora dintre noi — libertate si este ceea ce ne-a învãtat constä, mai curând, în
capacitatea de a ne concentra de actiona în deschiderea unui drum pe unde

icã cel mai minunat dar, pe care el ni I-a oferit. splendoarea întemnitatä poate evada, decât în crearea unei inträri pentru o luminä
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
Si noi, la rândul nostru, simtim cä aceastä §edintä este unul
din- care credem cä se aflä în afarä." tre cele mai mari daruri pe care
ni-l fäcuse Daniel. Am putut vedea, despre într-o luminä cu totul
nouä, lucrarea lui lisus am înçeles cä astäzi - Robert Browning avem
nevoie de învätäturile lui, la fel de mult ca acum douä mii de ani,
Paracelsus când el le împärtä§ise lumii întregi.
Într-un fel, prin aceste cuvinte
rostite de Daniel, toatä povara secolelor
de dogmä doctrinä a dispärut, iar
mesajul darul lui lisus sträluceau prin
ele.

166

Capltolul 28
Rugãciunea de bazã
C tuart dorea sä afle cat de mult oamenii foloseau, pe vremea
lui Daniel, rugäciunea Tatäl Nostru, de aceea am gäsit o ocazie
potrivitä pentru a-I întreba.
Joanna: Ne pop spune, te rog, ceva despe rugåcíunea Tatål
Nostru?
Daniel: Existau mai multe rugãciuni, dar nu cunosc
niciuna cu acest nume. Poate se chema altfel. Dacå mi-o spui,
poate o recunosc.
Joanna: Da. Îtí voi cita o versíune modernå a-am cítítdín
Matei 69-13, din Noul Testament.) „Deci voi asa så rugaþ: Tatål
nosfru, Care estí în cemrí, sFnÉeascå-se numele Tåu, vie împåråtía
Ta; facå-se voía Ta, pecum în Cer, asa si pe Påmânt. Pâínea noastrå
cea spreFintå då-ne-o nouå aståzí si ne íartå nouågrešelíle noasfrz,
precum si noi íertåmgrçítilornostri, nu ne duce pe noi în ispítå, ci ne
izbåveste de cel råu. Cå a Ta este împåråtía síputerea si Slava în
vecí. Amin]"
Daniel: Da, o recunosc, dar nu are numele pe care i 1-ai
dat tu. lisus folosea deseori aceastã rugãciune, la începutul
unei întruniri. Când începea sã vorbeascã unei marl mase de
oarneni, el folosea cam aceste cuvinte si centra mintile si
energiile. Câ-
teodatå, el folosea forma pe care ai amintit-o tu, iar alteori, o
variantã mai scurtã, cam la jumãtate. Nu era ceva fix; forma
rugãcmnll era uneorl mai lungã, alteori mal scultã. Desigur cã
nol,
168
Esenienii - Copiii Luminii
esenienii, aveam propriile noastre rugãciuni, cu forme diferite
în cadrul comunitãtilor. Rugãciunea mea preferatã 9i pe care
o rosteam deseori era Rugäciunea de bazå: „Prezentã Divinã
din mine, ce trãie§ti în tofi 'i în toate, ce rãsPânde§ti iubirea
§ifericirea, mãpredau Voii tale. Pogoarã în mintea 'i inima
mea strãlucirea Luminii tale, contoPe§te-te cu mine, pentru a
materializa Voia tape Pãmânt. "
Cu totii emm deprin§i cu notiunea de Prezentã Divinã.
Numele atribuitPrezentei Jui Dumnezeu în lume este Shekina.
Noi vedeamPlenitudinea,fericirea iubirea ca natura Jui
Dumnezeu 'i ca darurile lui, atunci când el se manifestã în
viata noastrã. Referirea la Lumina este unafoarte importantã
multe rugãciuni eseniene se concentrau asupra ei Lumina ne
însuflete§te, întrucât ea este un simbol al Spiritului. lisus ne-a
învãtat sã înaintãm neîncetatspre Lumina 'i sã abandonãm tot
ce nu este Luminã. Subliniez aid rândul care spune:
„mãPredau Voii tale" - cu alte cuvinte, noi trebuie sã
renuntãm la propria noastrã vointã 'i sã ne lãsãm în Voia
Prezentei Divine. Insã, înainte ca noi sãPutem materializa
Vrerea sape Pãmânt, noi trebuie sã ne contopim cu Prezenta
Divinã 'i sã devenim cu totii Una.
Noi neputem contopi cu Divinul doar atunci când
suntem capabili sã iertãm cu adevãrat. Dacã încrederea
iertarea noastrã sunt desãvâr§ite - inclusiv sã ne iertãmpe noi
înssine, atunci totul esteposibil'i viitorul neface semn ca o ti§ã
deschisã înfafa noastrã.
Joanna: Se pare cå iertarea este pentru eseniení ceva foarte
ím-
portant
 Daniel: Da, pentru cå iertarea ne face liberi. Fårå ea, noi
suntem blocati în trecut si nu putem atinge viitorul. lertarea
este
169
Stuart Wilson / Joanna Prentis
ceva esential, iar lisus ne vorbea adesea despre ea. lertarea
înlå_ turã separarea si susçine Unimea, iar noi nu ne putem
înålta la Viata V#nicå, decât dacã ne aflåm în Unime.
La nivelul Prezengei Divine nu existå nicio pierdere,
ci nu. mai câ§tig, de aceea este firesc sä ierti. La nivelul
limitat al fi_ intei umane, lucrurile se våd altfel. Multi våd
iertarea ca pe o pierdere. Unii spun: „De ce trebuie sã
renunt la superioritatea mea moralã, în fata unora care mi-au
pricinuit suferintãã" si se agagå de ofensã, fåråzså fie
vreodatå liberi.
Joanna: Cum símti, intuiestí sau percepí tu Prezenta Divinå
dinåuntrul tåu?
Daniel: Modul diferã de la individ la individ Unii o simt ca
pe un Inger important, altii ca pe o Energie a iubirii, care
påtrunde pânä în cele mai adânci fibre ale fiintei. Cel mai
Simplu mod este
sä percepi Prezenta Divinä ca Spirit. lisus fäcea o netã
distinctie între Spirit si suflet. EI spunea cä sufletul este
bun, dar limitat —
pe când Spiritul este nemãrginit el uneste toate fiintele, în
Unimea mai extinså. lisus ne mai spunea cä în suflet existå
calitågi, dar, fiind limitate, ele ne pot purta pe drumul nostru
doar pentru pufinã vreme, în timp ce Spiritul, fiind una cu
Lumina, contine
totul si este infinit. Prin urmare, lisus ne îndemna sã läsãm
deoparte micimea mintii si sã devenim desåvârsiti în Spirit,
pentru cä atunci când suntem Plini de Spirit, întregul univers
ni se deschide
în fatå totul devine posibil.
Acest mesaj nu a fost bine primit de toatå lumea. Multi se
temeau sã se lase în voia Spiritului. lisus, însã, ne-a
sfãtuit sã Tim curaj09i sä ne abandonãm total Spiritului,
cãci, desi poate cä nu-i întelegem cãile, el ne va inspira sä
facem lucruri mult
mai mari decât am visat vreodatã. Asadar, el ne spunea:
„Esa-
ti-vã mintea sã fie ca o slugã pe care-o tocmiti din când în
când,
ca sä vä facã o treabã. Ingãduiti-i Spiritului sã fie Stãpânul vos-
tru ascultati tot timpul Clasul Lãuntric, pentru cä Spiritul
este
170
Esenienii - Copiii Luminii
stãpânul nostru al tuturor si ne une§te pe tofi într-o mare
Fråtie a Vietii si Lummll.
Joanna: Multumesc Daniel, pentru aceastå descríere minunatå.
Într-unul dintre manuscrisele de la Nag Hammadi, am gäsit
confirmarea celor spuse de Daniel. „Scrierea apocrifä a lui
Iacob" ne vorbe$e despre nevoia omului de a fi umplut de Spirit ne idee ff înspãimânta preferau sä creadå într-un Tatå perfect din
spune cä, prin comparatie, ratiunea este doar o parte a sufletului. ceruri, iar pe ei sã se considere creaturi jalnice imperfecte, ce
se târau pe fata Pãmântului. Ve171
Stuart Wilson / Joanna Prentis
Joanna: Inainte de lisus, în alte tradítíí, a fostposíbilå o astfel de chii întelepfii au sustinut dintotdeauna cä a te cunoa§te
tråíre în Spirit? pe tine însuti este cheia. Pe vremea mea, tragedia
omului de rând era fl speria folosirea acestei chei — si
Daniel: In alte traditii, oamenii puteau doar sã se fl înspãimânta Chiar gândul cä ea existå. Acest lucru a
îndrepte înspre Luminã, reträgându-se din viata socialã si stat la baza confuziei din vremea mea — e probabil ca
trãind în temple sau într-alte locuri sacre. Aceastå izolare le ea sä sporeascã în viitor. Multora nu le va fi Clar
permitea celor dedicati sã progreseze mai repede, înså nu PAPTtA A X-A ce au de fäcut si nu vor avea puterea
permitea rãspândirea nestingheritã a Luminii spre toti sau curajul sä se predea prezentei Divine — Chiar dacã
oamenii, ca un întreg. lisus aceasta este o poartå spre Infinit. Ei ÎMPRÄSTIEREA
ESENIENILOR
era preocupat de ridicarea constiintei tuturor si nu doar de a v
câtorva alesi. De aceea, el a trecut peste obiceiurile Frätiei o
noastre, pentru cä pânã SI noi, esenienii, ne tineam separati si r
departe de ceilalti. Calea Esenianã era una cu totul specialã,
f
dar si noi
i
stiam cä ea nu putea reprezenta decât un pas pe calea cea p
adevåratå. lisus a venit sä punå bazele unui mod nou de r
evolutie spiritualã, care era centratã pe cunoasterea Prezentei e
Divine, a Spi- c
u
ritului dinåuntrul nostru. m
In comparatie cu traditiile spirituale anterioare, aceastã
conectare a fiintei umane la Prezenta Divinå este o cale c
simplã directã de a merge spre Luminå. Lucrarea lui lisus a e
Tost ca un indicator de directie spre acest nou drum — desi, i
Chiar atunci când el ne învãta acest lucru, multi nu l-au
înteles. Acestia nu puteau întelege cã, datoritã faptului cä în c
noi se aflã Prezenfa Divmä, a ne cunoaste pe 1101 însme a
înseamnã sä Il cunoastem pe Dumnezeu. Eu cred cä aceastã r
e e
a
m
o m
r a
i
d
e m
a
f r
o e
a
m c
e o
, m
o
a a
v r
â ã
n
d d
i
l n
a
l
p u
i m
c e
i ,
o
a p
r e
e
c
c a
r adunate, formând un întreg, iar toate limitårile vor
e dispãrea, läsând locul iubirii, pãcii, unimii, armoniei si
fericirii.
n A
u ce
as
tä
o pa
rt
v e
å di
d n
. po
Joanna: Eu cunosc multi oamení cårora le este ve
sti
geu sd se aban- „Si mugurul mläditei sfinteniei doneze
re
Prezenteí Dívíne, indiferent care e råsplata. plantei a
numitä Adevär lu
i
Daniel: Este greu pentru oricine. Multi simt cä dacã re- D
era ascuns nu era pretuit; nuntå la tot ce-au cunoscut an
vreodatå, nu mai stiu ce e cu ei. Dacå si, pentru cä nu a fost iel
observat, noi putem face acest salt în necunoscut, lisus ne-a a
spus cä toate misterul säu era pecetluit." frânturile vietii fo
noastre se vor pune cap la cap, la un nivel mult - Imnul st
recunostintei 18 mai înalt si vom fi transformati pentru fo
totdeauna. EI ne mai spu- „Manuscrisele de la Marea ar
Moartã" nea cå în templul inimii noastre, Prezenta Divinã te
este precum un Inger strãlucitor, ce radiazã Lumina în fiecare pr
colt al fiintei noastre. Când noi ne vom contopi cu acest of
Inger, vom intra într-o Lu- mmå mai strålucitoare decât orice un
am cunoscut vreodatã si vom cunoaste fericirea färã seamãn. dä
Atunci, cãlãtoria noastrã prin tãrâmul întunericului va lua
sfârsit si vom ajunge în sigurangå, acasã, în Luminä. Toate e
färâmele fiintei noastre, împrå§tiate pânå acum, vor fi
m t
ot m
io ici
na lo
nt r
ä. gr
EI up
îl ur
as i
cu de
lta es
se en
pe ie
lis ni
us .
cu În
m m
le ijl
vo oc
rb ul
is ac
e es
at to
ât r
oa gr
m up
en ur
il i,
or lis
de us
r pu
ân te
d, a
câ vo
rb iel
i o
m av
ul us
t es
m e
ai cu
de el
sc ne
hi -a
s pe
la r
un m
ni is
ve sä
l ob
ez ti
ot ne
er m
ic. m
L ul
eg te
ät i
ur nf
a or
a m
m ati
pl i
ä cu
pe ad
ca ev
re är
D at
an fa
sc Joanna: Ce s-a
in întâmplat cu Maria, Joanna: Ai mai auzít vreo
an sora lui Iosif? ceva despre d?
te. Daniel: Nu, nu am mai
Daniel: La scurt timp auzit nimic si nici nu 1-am
dupã ce Iosif a trebuit så
172 plece, am aflat cã Maria, mai vãzut vreodatå.
erau distruse 9i oamenii au Martha si Maria Magdalena Joanna: Înteleg cd
Capitolul fost nevoiti sã plece de au traversat marea si întregul Grup-Nucleu
acolo. Erau vremuri se destråmase?
29 îngrozitoare penfiu noi toti.
174
Esenienii - Copiii Luminii Daniel: Da. Cei mai multi
Evreii conservatori au
Dupã våzut cã ne lãsaserã au ajuns pe pãmânturile
dintre noi nu stiam încotro
s-au dus. Primele
rãstignire puterile. Ne pierduserãm celtice — dar, de atunci såptåmâni dupã rãstignire
telul principal, pentru care încolo, n-am mai auzit au fost pline de dezordine
fãcusem toate eforturile. nimic despre ele. Despre
eoarece eram curio$ si haos. Existau multe
Dupã råstignire, parcã eram Crupul-Nucleu 9i mi§cårile
sä afläm ce se zvonuri, însã, cu adevãrat,
întâmplase cu
secåtuiti de vlagã. Multi lui, doar câtiva dintre noi se cunostea foarte putin
Daniel dupä ziua dintre conducãtorii nostri au fost în temå. Pentiu a le despre Grupul-Nucleu. Noi
rästignirii, am fäcut fuseserã împrãstiagi prin acoperi urma, nol am 9tiam cd membrii lui aveau
unele cercetäri. alte pãrfi, iar unii dintre noi împråstiat în jur, deliberat, altceva de fãcut si cå
eram sfârsiti si bolnavi. multå confuzie si zvonuri
Joanna: Dupd råstígníre, ai trebuia avutã în vedere
Joanna: Ce s-a contradictorii.
continuat sd tråíestí în întâmplat atunci cu siguranta lor.
comunitatea ta? Gmpul-Nucleu? Joanna: Mai stií ce s-a
Daniel: Da, pentru întâmplat cu Iosif, príetenul Intr-un Tel, însã§i prezenta
Daniel: Crupul s-a
câtva timp. tåu? lui lisus ne protejase.
împrãstiat 9i membrii lui au
Fariseii si saducheii nu-l
Joanna: Comunitåtilor apucat care-ncotro. Uneori Daniel: Da, el a plecat
cunoscuserã puterile si cred
le-a fostgreu, dupå mal auzeam câte ceva spre Britania. Vestea
cd ei se temeau de el. Cât
råstígníre? despre prietenii nostri despre plecarea lui
timp el s-a aflat printre noi,
Daniel: Da, foarte neasteptatå a ajuns la
ne-a protejat, dar
greu. Unii dintre noi erau care se aflau departe, dar urechile mele aproape
råstignirea lui a schimbat
hãrtuifi, iar alfii puy• pe nu foarte des. imediat, dar mult mai
totul. S-au întetit
fugå. Culturile si clãdirile târziu am aflat cd a
persecutiile, iar viata a
ajuns cu bine.
devenit foarte periculoasã,
mai ales pentru Crupul-
Nuc1eu.

Joanna: Inseamnå cd si
Iosifavea necazurí, nu-i
asa?
Daniel: Da. Fariseii
discutau aprins între ei
puneau întrebãri despre
Iosif. Ei au început sã
spunã cã Iosif fusese mult
mai mult implicat în viata
comunitåtilor eseniene si în
grupul apropiatilor lui lisus,
decât crezuserã ei vreodatå.
Din cauza bogãfiei si
puterii sale, el nu fusese
cercetat înainte. Acum,
fariseii saducheii fl
uzmäreau atent si îi stiau
toate cãlãtoriile. Se ajun175

Stuart Wilson / Joanna Prentis
sese ca p9ně Fi Sinedriu i-a pus fntrebňri, dar losifnu a dat nici
un rňspuns Fi a pěrňsit repede tara, cu una dintre corěbiile
sale.
Joanna: 77-ebuíe sč ftrost vremurí Farte tulburi si
agitate penfru eseníení, nu-í asa?
Daniel: Da, asa era. Circulau multe zvonurł, unele contra-
dictorii, care, parte, ni se datorau
chiar nouň, cňci pentru a ne acoperi urmele,
am rňsp9ndit noi insine multe zvonurł!
Joanna: Dupč ce losífa scůpatfugínd, ati suferít de pe
urma
faptuluí cč el fusese príeten?
Daniel: 011, da. (R9se.) La acea vreme, nu era bine sň-i
fii prieten! Fariseii nu intelegeau nimic si spuneau cň losiffsi
folosise bogňtia ca sň scape de toate greutň!ile pe care noi
le $nfrun-
tam — dar, de rapt, el nu putea sň mai rňmánň in tarň.
Fariseii aveau multe frltreběri pentru el, intruc9t voiau sň
afle unde erau localizate comunitňtile noastre si cine ne erau
adevňratii conducňtori. Pňrěsind tara, losiffi proteja pe
membrii Frňtiei Eseniene, mai ales Crupul-Nucleu si pe
bňtr9nii fntelepti. Mň fntrista sň fi aud pe unii cum fl vorbeau
de rňu, pentru cň el ajutase multi oameni. De exemplu,
multor tineri cňrturari le-a permis sň cňlětoreascň cu
corňbiile sale, pentru a-sł continua studiile fil Brita-
Esenienii - Copiii Luminii
nia, fěrň sě plňteascň mciun bam
Joanna: Príntre ef, exísta cineva cu numele de Nathan - un frate
de-al Marieí Magdalena?
Daniel: Da, I-am fntálnit pe Nathan de cáteva ori.
Joanna: Spune-mí całe ceva despre el.
Daniel: Nathan nu se putea hotňrf dacň sň se facň
cňrturar sau negustor si fi era foarte greu sě aleagň. losif,
care devenise protectorul lui, i-a dat posibilitatea sň-si
continue studiile fil
Britania. Prietenul meu, losif, era un bun cunoscňtor al
oameni176
lor Fi a putut vedea adevěrata cale ce i se potrivea — si I-a
ajutat sň 91-0 gňseascň.
Sigur cň pe noi ne interesa 'i pňrerea lui losif despre aceste
evenimente. intr-o separatň, I-am intrebat. Joanna: Decí, tu aí
plecat in Britanía, dupč rdstigníre?
losif: Da, a trebuit sá-mi párásesc tara foarte repede. N-am mai
avut timp si o iau si pe Maria cu mine, pentru ch slujbasii Marelui Preot se
aflau deja pe urmele mele. M-am grábit spre tárm si m-am Tmbarcat pe
una dintre corábiile mele, párásind tara Tn mare pripá. Joanna:
Třebuie sö flfost pentm tíne o perioadč grea.
losif: Da, am tráit vremuri grele, care m-au afectat, dar a trebuit sá
rezistám. (losif oftá din rásputeri.) tn doar cateva zile, am trecut printr-o
multime de evenimente. . . erau atat de multe de fácut. . . a exista un fel
de amortealá. . . Tnsá (aici, vocea lui se Tnecá Tn lacrimi). . . cum poti fi
atat de indiferent (płange). . . cand tráiesti, tn acelasi timp, tn douá
planuri ale flintei tale. . . Era acea parte omeneascá din mine... El era
mandria si bucuria mea... N-am mai vorbit despre lucrurile astea...
(płange si vocea Ti devine foarte rágusitá) erau atatea lucruri de fácut. A
trebuit sá-mi tin cumpátul... A trebuit sá ráman tn Luminá.
Joanna: Trebuía sč flí puterníc si pentru Mańa, sci o
ajutí sů rezíste, pentru cd trebuíe sč-í fi fostfoarte greu.
losif: Da. . . simteam un amalgam de emotii, deoarece stiam cá
puteam fi separat de ei (aici, losif se referá la lisus si la Maria) si de
multi altii pe care fi iubeam. Dar ce tnfáptuiserám noi fusese, tntr-un fel,
ceva ce-ti dádea un sentiment de veneratie si multumire, iar inima mea se
bucurase atunci, dar la despártire, era multá tristete. Ei erau parte din
familia mea (vorbea despre lisus si Maria). . . si sunt Sigur cá nu m-au
uitat! (Vocea i s-a schimbase, de parcá płangea.)
Pentru Rowena, care retrňia viata lui losif, aceasta a fost una
dintre cele mai grele sedinte. cand a ie$t din regresie, inch mai
trňia
177
Stuart Wilson / Joanna Prentis
au putut Sä se contopeascä Sä devinä una singurä, eliberând un flux d
energie purificator vindecätor. Îmi voi reaminti mereu vocea ei, fremätând d
emotie, care spunea: „Noi nu te-am uitat!"
Comentariul lui Stuart: Efectul dramatic al rästignirii lui lisus, asupra
lui losif si a Mariei, îi poate frapa pe unii cititori, ca fiind ceva ciudat, dacä
luäm în consideratie faptul cä Frätia Esenianä fusese pre gätitä din vreme
pentru acel eveniment. Totu$, teoria practica sunt douä lucruri complet
diferite nici Chiar ace$i esenieni de frunte nu
au putut fi pregätiçi pe deplin, din punct de vedere emotional,
pentru impactul pe care evenimentele îl puteau avea asupra lor.
178

în acel spaçiu emoçional. Era clar cä energia degajatä în timpul A XI-A

§edintei încä mai lucra în con$iinça ei. Iatä ce a spus ea atunci:
Rowena: Era ca si cum lisus si Maria ar fi venit la mine si mi-ar fi
IOSIF DIN ARIMATEEA
spus: „Noi nu te-am uitat. Cum am fi putut Sä uitäm tot ce-ai fäcut tu
pentru noi? Si acum, noi suntem aici ca Sä te ajutäm la rândul nostru, asa „losif din Arimateea... unul dintre cei mai bogati oameni
cum si tu ai fäcut-o." (Plânge.) Totusi, sunt tristä cä nu pot fi împreunä cu ai lumii din acele timpuri, nu numai din Ierusalim. El era un
ei. A trebuit sä-i las si Sä mä reîntorc pe Pämânt, pentru a face aceastä mare magnat al metalelor, care controla comertul mondial cu
plumb cositor, iar acest lucru se datora vastelor sale proprie täti,
treabä. Nu-mi reamintisem cât de greu este Sä te afli în acest plan. . . Am
care includeau unele vechi mine de cositor, de pe meleagurile
uitat atât de multe si acest lucru mä tuiburä la culme. (Plânge.)
britanice."
Rowena simtea o legäturä foarte vie cu energia Mariei si a lui - Dolores Cannon
Când a înteles cä ei nu o uitaserä, vocea i-a devenit gâtuitä de emotie. A fost lisus fi esenienii
unul dintre cele mai emotionante momente pe care îmi aduc aminte sä-l fi
träit în timpul unei regresii într-o viatä anterioarä a cuiva. Legätura cu Maria
lisus energia trecutului erau atât de puternice, încât simteam cum ele trec
dincolo de timp, atingând-o binecuvântând-o pe Rowena. Pentru
un timp, con$iinta Rowenei (în con$ienta de zi cu zi) cea a lui losif

Capitolul 30
losif, în adevãrata sa luminã
n momentul în care am început §edintele de regresie, noi
§tiam foarte putine lucruri despre losif din Arimateea, în afarä de
faptul cä el le ceruse romanilor trupul lui lisus. Pe când fäceam
cercetäri pentru scrierea acestei cärti, chiar la finålul sesiunilor de
regresie, am aflat cä în Biblie existä doar câteva referiri privitoare
la el. fri Evanghelia dupä Matei (28:27-60) se spune cä: „ un om
bogatdin Arimateea, cu numelelosif, care fi el era un ucenic al lui
lisus, ... a cerut trupul lui lisus.... luând trupul, 1-a înfã§urat în
giulgiu curat de in si 1-apus în mormântul nou al sãu, pe care-l
sãpase în stâncã si, prõvãlind opiatrã mare la usa mormântului, s-a
dus.
În Evanghelia dupä Marcu (16:43-46) se spune cä era:
„sfetnic ales, care astepta si el împãrãtia lui Dumnezeu "
În Evanghelia dupä Luca (23:50-53) se adaugä: „§i iatã
un bãrbat cu numele losif, sfetnicfiind, bãrbat bun drept,
acesta nu se învoise cu sfatul fi cufapta Jor. El era din
Arimateea, cetate a iudei-
lor, astePtând împãrãtia lui Dumnezeu", iar Evanghelia dupä
loan (19:38) completeazä: „Dupã acestea losifdin Arimateea,
fiind uce nic al lui lisus, dar într-ascuns, defrica iudeilor,
1-a rugatPe Pilat ca sa ridice trupul lui lisus. $i Pilat i-a
dat voie. Deci a venit§i a ridicat trupul Lui "
Unele surse non-biblice susun cä losif a fost fratele Mariei, altele cä vestul Angliei, în zona Cornwall. La acea vreme, acolo exista
el a fost unchiul ei. Dacä luäm în considerare vârsta lui, ceea de a doua singura
variantä nu se prea potrive$e, pentru cä asta însemna cä, atunci când a
Esenienii - Copiii Luminii
päräsit tara, dupä rästignire, trebuie sä fi avut peste 70 de ani. Dat fiind
cä, în cele mai multe povestiri traditionale, el este
180
prezentat ca un om foarte activ în acea vreme, în Britania, este
mult mai posibil sä fi fost fratele Mariei, iar în perioada rästignirii,
probabil cä avea în jur de cincizeci de ani.
Pe parcursul scrierii acestei cälti, am strâns multe informatii
despre losif, care ne-au conturat o imagine mult mai clarä în ce-l
prive$e. Cele mai multe informatii ne-au venit de la Daniel, pentru
cä losif rämäsese acela$ om precaut secretos, atent la räspunsuri,
färä depä§eascä vreodatä zona întrebäririlor, cum o fäcuse Daniel.
Niciodatä losif nu se läudase cu bogätia sa, pentru cä a se
läuda nu-i stätea în caracter. Pentru noi, fusese o mare surprizä sä
afläm din cercetärile fäcute, cä el fusese unul din cei mai avuti
influenci oameni ai vremii sale.
Sursa averii si puterii sale venea din poziçia sa de lider pe piala
de cositor. Pe atunci, acest metal era de mare importan!ä în
domeniul militar si pentru uzul casnic. Cositorul era o
componentä de bazä în fabricarea bronzului - care, la rândul lui, era
esential în sistemul militar roman. Armata romanä nu ar fi putut
functiona, dacä i-ar fi lipsit
acest metal esential.
losifî§i construise poziçia cu adevärat dominantä, în parte
datoritä tatälui säu, care se ocupase cu acela$ lucru, dar mai ales
propriilor sale eforturi. El detinea controlul celor mai multe mine
de cositor din
sursä cunoscutä de cositor. losif aproape detinea monopolul
mondial în materie de cositor, echivalentul modern al lui Rockfeller
sau Carnagie din prezent. Geniul säu nu se limitase numai la
domeniul mineritului, ci era un remarcabil comerciant un furnizor
de încredere. El î$ obtinuse acest statut, prin construirea celei mai
mari flote comerciale din lumea acelor timpuri. Coräbiile lui fäceau
mereu drumu ri spre Cornwall livrau cositor sub formä de lingouri,
tuturor porturilor ce apartineau Imperiului Roman. Sub aspectul
muncii sale, Iosif poate fi comparat cu marele armator
multimiliardar al epocii moderne, Aristotel Onasis.
181
Stuag•t Wilson / Joanna Prentis
Pozitia lui, ca putere dominantä în furnizarea si
transportarea cositorului, i-a permis sä aibä o mare influentä
dincolo de sfera co_
mercialä. Iosif devenise un membru marcant al Sinedriului
(consiliul juridic ebraic) un membru al puterii legislative în
Senatul Roman pentru provincii, dar era un Decurio, titlul celui
care controla meta_ Iele în cadrul sistemului Roman. Aceastä
functie era foarte apreciatä îi oferea o mare influentä la nivel
local, dar îi permitea sä aibä legä_ turi foarte importante în
interiorul structurilor puterii romane.
A§adar, el s-a bucurat de putere a avut o mare influentä
atât în rândul romanilor, cât al evreilor, lucru total neobisnuit la
acea vreme.
În Ciuda însemnatei sale bogä!ii influente, în clipa în care
el a deranjat Sinedriul (asa cum am väzut în capitolul precedent),
puterea lui a încetat sä mai existe în Israel a trebuit sä-§i
päräseascä grabnic
Cara, nu de frica romanilor, ci din cauza militiilor armate conduse
de
Marele Preot, care erau pe urmele sale. De$ era un comerciant de
talie internationalä, foarte bogat puternic, el nu-§i mai putea
desfä§ura activitatea pe teritoriul Israelului. Puterea lui rämäsese
totll§i considerabilä în alte täri, ca Cipru, de exemplu. A§adar,
desi pierderea Israelului ca teritoriu de actiune a fost o Ioviturä, nu
i-a §ubrezit cu adevärat puterea economicä.
În cartea lui George F. Jowett „Drama disciPolilorPierduti",
existä o relatare despre Iosif, Maria Maria Magdalena despre alti
ucenici ai lui lisus, care spune cä ei au fost aruncati de romani în
voia valurilor, pe o corabie färä marinari färä vâsle. Marea
Mediteranä era recunoscutä pentru curentii säi variabili pentru
furtunile apärute din senin, iar în conditii normale acest fapt ar fi
condus la o moarte certä. Totu$, în acest caz aparte, se spune cä ei
au fost purtati de un curent direct pe lärmul Frantei au ajuns acolo
vii si nevätämati. Relatarea amintitä are o sursä demnä de luat în
seamä: Cardinalul Ba ronius, unul dintre istoricii importanti ai
bisericii romano-catolice.
Era foarte limpede cä Sinedriul dorea sä scape de Iosif (care
era privit acum ca un trädätor al „adeväratei" cauze a evreilor) la
fel voia sä facä cu cei care Ie creaserä probleme, adicä cu adeptii
lui lisus.
182
Esenienii - Copiii Luminii
Acest scenariu de „alungare" pärea sä rezolve situatia, dar el un
punct nevralgic major - si anume, cositorul.
Acest metal, ce se afla sub controlul lui Iosif, era o
resursä stra-

tegicä romanii din nu Sinedriu. ar fi periclitat Dacä romanii
furnizarea ar fi lui, fost doar räspunzätori sä Ie facä pede
placul moartea evreilor lui Iosif, atunci colaboratorii säi, multi la
numär devotati lui (motivati de räzbunare) ar fi putut devia
cositorul, spre altä regiune. În domeniul militar, romanii nu erau
deloc nesäbuiçi si au preväzut acest pericol.
Care era atunci alternativa?
Am avut ocazia sä-l întrebäm pe Iosif, ce s-a întâmplat cu
Maria dupä plecarea lui subitä. Iatä ce ne-a spus el:
losif: Multi îmi rämäseserä credinciosi. Eu le-am läsat instructiuni
unor oameni, în care aveam cea mai mare încredere, sä o ducä în cea mai
mare tainä pe Maria, pe una din coräbiile mele. Plänuisem totul foarte
bine si cu mult timp înainte. Crezi tu cä eu nu stiam ce urma sä se
întâmple? (Spuse el cu o usoarä urmä de indignare în glas.) Totul
trebuia fäcut în mare secret si cu cât plecam mai grabnic, cu atât ceilalti
adepti ai lui lisus erau mai în sigurantä. Mai întâi am ajuns în Cipru, de
acolo m-am îmbarcat apoi pe alt vas. Stiam deja cä Maria va fi în
sigurantä.
Joanna: La Roma ajunsese o stíre cate spunea cd Maria,
Maria Magdalena si alti adepti ai lui [sus au fost låsati în voía
valurílor, pe un vas fårå marinarí si fårå uîsle. Tu ai auzit
despe asa ceva?
losif: (chicoti) 0, da; Chiar eu pusesem la cale zvonul, împreunä cu un
prieten roman, un înalt demnitar, pe care î! cunosteam de ani de zile. Era
un mod de a o proteja pe Maria — dar si pe ceilalti apropiati ai lui lisus.
Esenienii - Copiii Luminii
De îndatä ce oficialii romani au dat de veste cä ei sunt „naufragiati si
posibil morti", nu se mai lua nicio altä mäsurä, indiferent ce-ar fi spus
Sinedriul. Tot acest plan fusese pus la cale înainte, pentru cä eu stiusem cä
urmau vremuri foarte grele pentru toti cei care fäcuserä parte din grupul
lui lisus.
183
Stuart Wilson / Joanna Prenfis
Joanna: Romaníi au fost de acord så împråstie vestea?
losif: Da, au acceptat, deoarece le spusesem cä, în acest fel,
aprovizionarea cu cositor era garantatä. Pentru ei, asta era tot ce i
interesa.
Iatä, deci, cä avem aici un scenariu total diferit; un
aranjament bun, cu un raport fals trimis la Roma - informatie
descoperitä ulterior, de cei de la Vatican.
Toti cei mentionati în acest raport ar fi putut sä-§i vadä de
propriul drum, în lini$e, dincolo de granitele tärii
lor, färä interven- tia romanilor. Ei ar fi trebuit
sä evite militiile Marelui Preot, dar acest raport le fäcea viata mai
simplä mai sigurä.
Joanna: Toate aceste aranjamente fuseserå fåcute în
man secret, nu-í asa?
losif: Da, în ce mai mare tainä. Noi trebuia sä salväm Grupul-
Nucleu si pe apropiatii Il-li lisus, care urmau sä cälätoreascä prin lume si
sä räspândeascä învätätura despre Noua Cale. Mä întristeazä mult sä
cred cä unii s-au simtit abandonati, dar eu nu le puteam asigura
protectie tuturor, iar cei care fuseserä activi în räspândirea învätäturilor
promovate de Calea Esenianä au avut prioritate.
Prin urmare, e posibil ca Maria, Maria Magdalena alti adepti
ai lui lisus sä fi ajuns pe tärmul sudic al Frantei, în conditii mult
mai bune, pe una dintre coräbiile lui losif.
Spre finalul acestei §edinte, mä gândeam la dialogurile
noastre cu losif încercam sä îl väd într-o altä luminä. Prin urmare,
 am încheiat §edinta cu o întrebare generalä, care sä îl încurajeze în
a-si privi retrospectiv via!a. Räspunsul lui a fost scurt la obiect, ca
întotdeauna de altfel. El niciodatä nu vorbise mult, indiferent de
subiectul luat în discutie, asa cum fäcuse deseori Daniel. Putem
spune cä acest räspuns a fost o adeväratä revelatie pentru noi.
Joanna: Si cum tí-aí rezuma tu viata?
184
185

losif: Eu am creat un val într-un lac mare, dar nu am putut ghici ce

urmäri va avea, de-a lungul timpului.
PAPTtA A XII-A
Când §edinta s-a încheiat, am putut trece în revistä contactul
nostru cu el în tot acest timp am väzut o imagine a sa mult mai LEGÄTURA CELTICÄ
profrndä decât cea conturatä în Biblie. În urma regresiei, losif din
Arimateea apare ca un om preväzätor, dar si curajos, inteligent,
„Mesajul lui lisus, al iubirii, adevärului si iertärii, fusese în
capabil, abil extrem de loial. Däruirea si integritatea lui le-a
întregime compatibil cu gândirea practica
inspirat încredere atât romanilor, cat si evreilor. El a mers cu grijä
druizilor."
pe un drum nesigur, între romani, evrei esenieni - a putut tine în
echilibru, cu mare talent, aceste trei lumi. - Michael Poynder
losif a fost deosebit de bogat si ar fi putut fi pervertit de marea sa Magiapierdutã a crestinãtãtii
avere - dar nu s-a întâmplat ceva. El a rämas credincios Ordinului

Esenienilor si lui lisus, nepotul pe care I-a iubit la slujit atât de

bine.
 Esenienii - Copiii Luminii

Cunoscându-i caracterul prudent si discret, ne-am hotärât sä-l întrebäm

Capitolul 31 mai întâi pe Daniel.
Druizii Joanna: Cred cå dupå ce a fost în Britanía, losifti-a povestit
despre dmízi. Ce ,tí-a spus despe ei?
e noi ne interesa legätura dintre losif druizi si speram
afläm unele informatii concrete, care vor corecta pärerile gre$te privitoare 188
Ia druizi, care se apäruserä în timp. Istoria, care îi prezintä ca pe ni$e Daniel: Da, mi-a vorbit mult despre ei. Se pare cã druizii
sälbatici barbari, are Ia bazä o sursä suspectä, ce provine de Ia cuceritorii erau ca SI 1101, esemenll, o ramurå a aceluiasi copac, însã
obiceiurile ritualurile lor erau diferite fatã de cele ale noastre.
romani. Este firesc ca orice istorie scrisä de un popor care a subjugat alt
Si ei aveau o viziune cosžmcã asupra lucrurilor, fiind
popor sä fie una pärtinitoare.
interesati de studiul astrelor.
Druizii îsi aveau însã propriile lor învãtãturi, dar pentru ei era o
În secolul al XIX-lea, când interesul pentru druizi a renäscut, ei traditie mai mult oralã. Noi vedeam ce putemicã era, fiind
flexibililã si se putea schimba în timp. Stiam însã cã exista pericolul
au fost väzuti ca niste rapsozi mistici, iscusi!i în profetie în arta ca aceastå învãtåturã sã se modifice prea mult si sã fie corup tão In
poe- cunoasterea oralã, învãtãtorul era cartea Vle, larîn cazul nos-
tica, visätori lipsiti de realism. De-a lungul veacurilor, au apärut åu, învåtãtorul era important, dar si cartea îsi avea propria
mai multe speculatii si informatii despre ei, unele putin cam viatã.
nepläcute. Cu sigurantä cä unul dintre motive a fost cultura lor Joanna: Dmizíí îsí stocau stíínta în cristale?
oralä, cäci ei nu ne-au läsat nicio märturie scrisä, pe care noi sä o
putem analiza. Daniel: Da, ei aveau mare încredere în cristale, ca fiind locul
În aceastä situatie, traditia localä ne poate furniza câteva indicii. unde înregistrau documentele. Pentru acela§i scop, noi
Districtul Westcountry, Anglia, este plin de locuri despre care se spune cä foloseam înscrisurile eram de pãrere cã numai informatiile
au avut în trecut legäturä cu druizii. Unele persoane semi tive au cele mai importante si mai secrete trebuiau înmagazinate în
sim!it cä zona noasträ, situatä pe valea Burnului, are legä- turä cu
cristale. Noi vedeam si avantajele si dezavantajele acestui
druizii. Toate aceste informatii au condus Ia sporirea interesu lui nostru în
proces. Dacå se pierdea abilitatea de a citi cristalul, atunci
ceea ce-i prive$e eram curi0§i sä afläm relatiile lui losif cu druizii.
se pierdea si informatia stocatã în el — cel putin pentru o
vreme.
Joanna: Decí si eseníeníi si druízií au fost ínstmití de membrií
neamuluí Kaloo, nu-í asa?
Daniel: Da, dar cele douã cunoa§teri s-au dezvoltat în mod

diferit.

Joanna: Existau destule asemånårí între voí? Puteatí discuta

împreunå, despre lucråríle Spílituluí?
Daniel: Da, bineînteles. Ei vorbeau mai ales cu losi£
Joanna: Si dnzizíí erau atrasi så învete despre lísus.

Daniel: Da. Si ei aveau o traditie legatã de Marii

Invãtåtori. Credeau într-un Invãtãtor care va veni pentru a
reface ini189
 Esenienii - Copiii Luminii
mile oamenilor si erau de pňrere cň el va face parte dintr-o altě Faptul cň losif vorbea despre „corňbiile mele”, ne ajutň
ramurě fntemeiatň de neamul Kaloo. evidentiem importanta lui in organizarea socialň a vremii. El fusese
un comerciant cu o mare putere ii influentň, care dispunea de
Joanna: Ei aflaserč despe venírea luf, studiínd astrele?
multe corňbii, dar care era 'i membru al Sinedriului, ocupand un
Daniel: Da, ei stiau cň vremea sosirii lui era aproape 'i de loc important in structura politicň evreiascň. Totodatň, el era si
aceea erau mult mai deschisi. Desi din spusele lui losiffntelese- sem Decurion, post important in sistemul roman, fiind insňrcinat sň
cě sistemul lor fncepuse deja sě intre in declin, dar cine sunt eu sě controleze, in regiune, comeml cu cositor ii cu alte metale. Era cu
spun cě sistemul nostru era fěrň defecte?! (Ráde) Nu cumva fariseii totul neobhnuit pentru un cetitean care nu era roman sží detinň o
si saducheii erau semnalul unui sistem aflat in decňdere? Parcň astfel de functie, atat de mult ravnitň intrucat oferea o mare
simteam cě noi am pňstrat stiinta neamului Ka loo mult mai exact ilfluentň si un inalt prestigiu pe plan local.
dec9t oricare altň ramurň — dar poate cň ne amňgeam singuri... Toate acestea ne ajutň si ne facem o idee despre caracterul
Este posibil ca noi sě nu fi Tost chiar atát de deschiFi pe cát am fi lui des, despre integritatea $i capacitatea lui de a impresiona elita
putut fi, fatě de dezvoltarea mod creativ a traditiei noastre. guvernatorilor romani, prin eficienta ii calit4ile sale administrative.
Era interesant, pentru cň acest lucru dovedea cň Daniel incepuse Romanii nu ar fi acordat o astfel de func!ie importantň cuiva, decat
dacží ar fi avut motive intemeiate sň creadřa cň persoana
sň cerceteze limitele sistemului esenian. Se poate ca interesul sžíu pen tru respectivň ar fi indeplini-o in mod eficient.
o perspectivň cosmicň a lucrurilor sň-i fi permis sň aibň un orizont mai
larg decat ceilalti esenieni, care pur si simplu se cufundaserň in Tora,
Legea ebraicň. Este cert cň noi incepeam ii percepem pe esenieni ca pe un
grup nu foarte consecvent 'i omogen, cu aceea$ perceptie 'i un singur teł,
si mai mult ca pe un grup eterogen, in care oamenii aveau multe in
comun, dar cu diferente majore in moduł de perceptie.
Intuitia noastr',i s-a dovedit adevňratň. losif nu se arňtase prea
incantat sň ne vorbeascň despre druizi. Poate cň el 'tia mai multe, dar
cand I-am intrebat, ne-a rňspuns in cateva cuvinte.
losif: Comertul meu cu cositor m-a purtat, tn mai multe randuri, tn
Britania. Corábiile mele vizitau regulat minele de cositor din partea de vest a tárii.
Tncá din primele drumuri, am intrat Tn legáturá cu druizii si am mers la Avalon, si
le cunosc conducátorii. Am constatat cá aveau un avansat sis tem de Tnvátámánt,
cu sute de cursanti, in diverse locuri. Am reusit sá mi inteleg bine cu ei, iar Tn
eventualitatea párásirii patriei mele, mi-as fi gásit acolo un refugiu. Pentru mine
era esential sá fac un plan Tn aceastá privintá, pentru cá situatia Tncepuse si
deviná din ce in ce mai grea pentru esenieni.
190
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
191 läsaserä ceva acolo, pentru a fi
descoperit în Poate fi un cristal, nu $im,
Capitolul 32 doar tima spus „golfuleçul nordic", cred
Datoritä cä el se reDrumul de acolo, la Avalon
losifîn Britania abilitätilor apårem ca (Glastonbury de
oameni problemå,
sadar, ce se întâmplase cu losif, dupä ce s-a stabilit întrucât o Cu primise pämânt în Avalon doream sä aflu
înteleptii druizi, amce cä s-ar putea sä nu înçeleagä cuvântul
Britania? Într-o altä §edintä, am aflat amänunte.
läsat ceva anume când„biseformulat cu grijä, urmätoarea
Joanna: Dupå råstígníre, tu ai plecat în Brítånía. Cum a ne vom întoarce întrebare.
víata ta acolo? Faptul cä esenienii
o bisericå sau un templu în Avalon?
losif: Bätrânele mele oase nu îndrägeau frigul si umezeala, dar viitor, ne-a stârnit
bine sä rnä simt în sigurantä si linistit. curiozitatea. pul ne va
spune. Când Luca unul foarte categoric mä pusese în
Joanna: Ti-a fost usor så te stabílestí acolo?
încurcäcontradictie cu tradiçia localä,
losif: Ne-au ajutat druizii. Ei ne-au dat pämânt si am avut tatea care spunea bisericä din chirpici, pe
sä construim si sä ne instaläm acolo. Joanna: Pdmântul se afla în ferea la canalul
Bristol. astäzi) era locul unde, secole
Avalon?
upr de fäcut. Abatia Glastonbury. M-am hotärât sä îl
losif: Da. Aflasem cä losifînel acolo.
Confirmarea acestui fapt ne-a oferit-o Luca. fäcuse cu el. Mä
gândeam ricä" - de construít în Avalon?
Luca: Dupå råstignire, eu am plecat împreunå cu aceea am cu rol de sanctuar si loc pentru
losif Avalon. Am acostat în golfuletul nordic, întrucât
vindecare, întruniri.
coasta sudicä întotdeauna supravegheatå, deci nu eram în
sigurantå, dacä seam acolo. Druizii ne-au ajutat. Intr-o fost de acord cu o astfel de clådire?
Joanna: Ai
vizitå anterioarå, noi stabilit cã va trebui sã ståm împreunã în astfel de constructii.
cu ei. Britania era o tarå constmít losif:
era o biserícå sau templu?
depårtatå si ea se potrivea bine pentru a ne pierde urma. In
fost Nu! fi construit un templu? lisus nu ne ceruse sä
paratie cu tinuturile noastre, aici totul pärea foarte verde,
multi copaci si apã multå. Ceea ce nu ne plåcea aici era Acest „Nu"!
frigul umezeala, iar oasele noastre protestau la asa ceva. era fusese turä, pentru cä
193
el intra în cä losif Acest subiect era foarte delicat
192
construise o micä maiIstoria ne unul dintre primii
noastre exceptionale, ne era greu sã obisnuiti; cât despre
limbä, ea nu constituia o învãtaseräm în timpul vizitelor târziu, a fostdeschizätori de drumuri ai pus bazele
posibili- construitä treb cecelei dintâi biserici, în secolul I
precedente. puteam comunica si mental. In Britania, noi pentru a
fi redescoperit mai târziu, atunci acolo, într-o viatä viitoare. anume construised.Hr., cu
Joanna: sí ce-aí losif:
0 simplä clädire, ce
 Esenienii - Copiii Luminii
(ca de exemplu, Sfântul Columba). Eu am crezut cii sale fusese
înältarea bisericilor. Oare este sigur fi avut nevoie de o bisericä?
Am decis sä cercetez
Joanna: Când se adunau uníí adeptí ai luí voíe de o

biserícå sau de un templu în care sci se

losif: Nu. Dacä afarä era vreme frumoasä, ne

Existau zone aparte, cu copaci înalti, mult mai impunätori plu. Când era
frig si timp ploios — cäci, în Britania, îndurat multe astfel de zile — ne
întâlneam în centrul
Joanna: Dupå ce ai construit centrul de
dit mai apoi så ridící si bisericí sau temple?
losif: Bineînteles cä nu! (Aici, päruse chiar struim un templu? La
ce-ar fi folosit el?
Joanna: Bine, arFpututF un loc unde oamenii
cd pentru ritualuri.
losif: Noi aveam cele mai simple ceremonii si sau oriunde ne
aflam. De ce sä fi construit un templu lisus ne învätase cä important
este ce se petrece în birea pe care o avem acolo, face corpul sä fie un
acestea, noi nu aveam nevoie de temple, pentru cä are templul în inimä
si iubirea este flacära de pe altar.
Aceastä ultimä propoziçie suna ca un citat, dar a fost luat.
Ar fi putut fi vorbele lui lisus? Dacä imagina mania preotilor din
lerusalim, atunci când ajuns la urechile lor. Accentul pus pe
templul din tia de la templele din piaträ cärämidä.
194
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
îtí bebuia o clådíre pentru rugåcíune si cere-spune cä losif
fusese cre$inismului,
cel care a mult înaintea
fäceau parte din viata noasträ cotidianä. De într-un
alt spatiu? altora chiar cä o parte a
aici par sä nu se potriveascä cu imaginea samuncä al adeptii lui lisus
Bisericii fondator al bisericilor - chiar ar aceastä problemä.
Ar fi fost oare posibil ca el si alti adepti ai lui
lisus, nu aveau
înäl!at sanctuare si centre de vindecare? Si dacä
neîntâlneascå?
lisus, cum de apäruserä imensele biserici s-au
extins atât de mult, din Evul Mediu pânä la acestîntâlneam în aer liber.
subiect, într-o altä sedintä cu Daniel, era
gândirea lui cu cea a lui losif. decât orice
tembätrânele mele
se ruineazå, ierarhiile se spulberã doc Veylicã
oase au de vindecare.
rãmâne doar iubirea din inima ornu este
natura lui Dumnezeu — si tot ce este vindecart,
o nu te-aigân-
vesnicie.
inseräm aici ce spune Rowena, despre Abatia indignat.) De ce sä con-
reträit viata mea anterioarä, ca losif, într-o spre
Glastonbury. Am intrat în Capela Doam tristete. så se întâlneas-
Ce se întâmplase cu modestul sancfäcuse biserica
cu învätätura simplä plinä de iubirii ele se tineau acasä,
necondiçionate? Totul era foarte vietii noastre de pentru asa ceva?
altä datä."
templul inimii si cä
iuloc sfânt. ¶iind
toate fiecare dintre
noi îsi
nu §tiam de
unde era, ne
puteam aceste
vorbe au
195
inimä disträgea aten-
Esenienii - Copiii Luminii
Joanna: Deci, tie nu
Capitolul 33
monií? Mama Mariei si a lui Iosif
losif: Aceste lucruri
ce-ar fi trebuit sä le facem and manuscrisul acestei cälli
Cele spuse de losif era pe punctul de a lua finalä, am
traditionalä, de primmers în orasul Totnes, pentru a ne
pärinte dacä erau doar dinîntâlni cu via Moss Maggi Fielder. În
chirpici. lisus, din secolulurma acestei întrevederi, am intrat în
I, sä fi aceasta fuseseesia unor informatii foarte importante - si
dorinta lui colosaleleanume, cä existau surse consacrate, care o
catedrale, care în zilelerecuno$eau pe mama Mariei ca fiind
noastre? Referitor el necelticä. În cartea sa „Sfântul Iosifdin
aratä cat de apropiatäArimateea la Glastonbury", Lionel
Daniel: Clådirile trinele seSmithett Lewis evocä o traditie bretonä,
schimbå. Iui, pentru cåcare sustine cä
iubirea al lui Dumnezeu,Mariei era de vitä împäräteascä cä
dãimue provenea din tinutul Cornwall. Dupä
întâlnirea de la Totnes, ne-am reîntors la
Pare potrivit sä
regresiile noastre, tru a afla care era si
Glastonbury. „Dupä ce
punctul de vedere al lui Daniel, referitor
am zi de toamnä, am aceastä descoperire.
plecat nei am fost
cople$tä de tuar al Joanna: Ce Stii tu despre mama
vindecärii? Ce Maríeí si despe prietenul Iosif?
compasiune, cu doctrina
departe de simplitatea Daniel: Ea era o persoanå cu
totul deosebitã — o pringeså celticã de
prin pãrtile Britaniei, înteleaptã
plãcutã, dar toritarå în acelasi timp.
Noi ff recunosteam calitãtile cu
adevãrat speciale pe care Ie avea. Intr-
un cuvânt, era o mare initiatã.
Este important de înteles cã, de-
a lungul generatiilor, cepfiile se
schimbã. Pentru cei de vârsta tatãlui
 Esenienii - Copiii Luminii
lui Iosif, era sibil ca evreii bogati, care î9i permiteau Sã obiceiurile, noastrå si cred cå a
cålåtoreascã în largã, Sã se cãsåtoreascã cu femei din procedat foarte înteleapt. si cu pårul
cu reflexe roscate, niciodatã n-ar cã
familii nobile, ce träiau alte meleaguri. Când a venit
adevåratã!
vremea ca Iosifsã se însoare, cepfia se schimbase deja, la tia romanå ne
apåsa ca Joanna: Cum a fost afectat losíf,
acest lucru contribuind iar domina196 de faptul mamå?
cetåtemse ura
o grea povarå. Pe påmântul nostru se înstråini, iar fatå de ceva Daniel'. Acest lucru I-a fåcut
neîncrederea în ei devenise ce în ce mai important Sã fii un obisnuit. Era din Sã fie seama cd once indiciu cd erai
evreu tåi Sã fi fost cu totii evrei.
neao§ — adicå strãin, putea primejdios, asa cd avea
numea mama lui losíf, prietenul tåu? stråbunii multã grijã Sã arate ca îli vorbã,
în familie, numele i se pronunta diferit, ca „Ayna " Joanna: port si obiceiuri. Imi povestea între
Stuart: Ayna putea fi la fel de bine o versiDe exemplu, varianta Cum se ori, se simtea ca un strãin îli propria
galicä irlandezä pen- lui patrie. cea Sã fie si mai
Daniel:
nelini§tit, deoarece trebuia perfect,
Ana, dar asa cå
venítAna în tara ta?
când el stia bine cd nu era. Era ca si
suna mai degrabã
tat un rol dublu — de esenian, dar si
Iosifîncepuse comertul cu cositor pleCând a ajuns acolo, Comentariul lui
de evreu nu §tia absolut nimic
era deja un neimpresionat pe toti cu averea sa. Celtii påreau une celticä a
despre esenieni. Faptul simultan
cu oameni de pe alte meleaguri, asa convenea. numelui Ana. tru
aceste douã roluri era împovãrãtor.
Stuart: Eu cred cä existä ceva mult mai imporafirmatie fäcutä Ana este Aine. Privind în urmã, cred cd
de Daniel. Existä dovezi cä Iosif ceea ce însemna cä tatäl lui Joanna: Cumsângele
a celtic nele lui losifîi dãduse
era de vitä nocäsätorie se înrudeau, de fapt, douä case regale. darul subtilitãtii, care latiile cu
Daniel: Tatãl
losíffusese tot esenían?
lui case spre vestulsemenii. El putea så simtå oamenii,
el nu a avut un rol atât de important în Britaniei. gustor fiintei lor si acest lucru I-a ajutat
El se ocupase mai ales cu comertul si druizii din bogat i-a interesatimult, atunci ta cu situatii
Britania. numele lui? Sã se înrudeascã cã periculoase. Simtea când cineva
doieli îli privinta lui si stia exact ce
o cãsãtorie cu el Ie
sã-i spunã, Acest simt foarte valoros
ca si esenieníí si druízí så F cercetat hårtíle lui tant,provenea din partea
uneí cåsåtoríí, pentru a-sí da seama dacå
forma Syl dincolo de simpla
Joanna: Ana a tråit mai mult
posunele printesä se trägea din Casa
decât sotul
lui David, bilä, deci
197 Daniel: Da. Dupã ce Maria s-a
mama prin aceastä cãsãtorit, pe meleagurile Britaniei,
Daniel.' Da, iar în acest caz, ei au înteles pre o
cåsãtorie binecuvântatå de sus, din cer tinului. Când Anapenla Joanna: fiindcã a dorit Sã zile în mijlocul
a venit îli tinutul nostru, ef01t sä-§i însuseascã datinile si Tatål lui
Daniel: Da, însã
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
neamului ei. Eu am §tiut o fiintã foarte cå era vorba nu am fost deloc 199
evoluatå asa cã, atunci când m-am dess — o potrivire surprins s-a stins din
a desea a fãcut un viatã, ea
198
mare ca Sã devinå Comentariul lui
Sã aflu, îli zona dintre vieti, cd dupå ce s-ade-a Cu ochii ei
acest lucru, întrucât ele
înãltat la cer. albastri Sylvia Moss mi-a atras
Stuart Traditiile bretone par Sä confirme spun cä,
dralei din Chartres,
dupä moarte, corpul Anei a dispärut. atentia cäfi arãtat ca o evrei-
unde, pentru Initiatii
Ana este pictatä pe peretele Catela intrarea din
din Noul pictatä ca
partea de sud-est existä o cå avea o astfel de Maica Supremä turi de
Legämânt. Pe stâlpul usii centrale, Ana este Melchisedec.
poate fi väzutä în fereastra din mijloc, alä-
prudent. El îsi dãduse Sä revenim însä la
devem ceva foarte Joanna: Pentru
Fdinça noasträ cu Daniel.
un evreu adevãrat, lísus,
bunícii au fost importantí?
contactul lui cu Britania fusese imporacolopatru ochi cå, Daniel.' Da, dar
— fie împreunã cu losif, fie singur — el Intr-uneAcest lucru îl
un fel, cred eu, contactul cu dnzizii a sifãSã parã un evreu
universalizarea întelepciunii sale. tant. Din vizitele sale
când arfi învãfase multe lucruri.
despre legäturile celtice pun într-o nouä losifinterpretraditionalist,
cu cositor. Faptul cä el a ales Britania ca logicä,care cã trebuia joace contribuit la
desãvârsirea
dacä el a avut multe legäturi cu unele rude de-ale
Toate aceste
sale. ce curgea prin informatii luminä comertul
veîl ajuta mult în fäcut de ultimä casä, are
repânå îli mai multä druizii dacä
stråfundul când se acolo träiau
confrunîncepea Sã
aibå înpentru a-l
linisti. celticå a
firii sale. ei?
Ana s-a reîntors
petreacã ultimele
dintotdeauna cã a fost
interesat de ea,
 Esenienii - Copiii Luminii

Capitolul 34 nu aveatí multi copací de studiato..

Legãturile dintre esenieni si druizi nostru era sterp uscat, iarpe el

mult prea limitati, vidios nu Druizll aveau o mare varietate de
eoarece voiam sä §tim mai multe despre contactele pe libertatea de serã o copaci, niciodatã. Când 1-am auzit
întreagå cunoastere nu pe vizita-
esenieni si druizi, am început prin a-l întreba pe Daniel pre exista 1a noi. despre ei, chiar m-am emotionat. El
vizitatorii druizi la Qumran mi-a cum în jurul lor se dezvolta
Joanna: Dar voi gradat o înavea o importantã
Joanna: Când mergeaí în vizítå la Qumran, te-ai nící
întâlnít datå acolo cu vreun druíd? simbolicå foarte sistem de gândire.
Daniel: Nu,
Cunoasterea druizilor era felului în
Daniel: Da, în timp, m-am întâlnit acolo cu pãmântul cresteau copaci care ea avea legãturã cu omul. nu
câtiva A fost unul care rnã impresionase în mod mari. iar despre unii, aducea
nu acaså, cåteodatà, vreo ghíndå
deosebit, un teresat de istorie, cu care am putut discuta auzisem torul druid
copacíí de acolo?
despre cele rente ale aceleiasi învåtåturi, esenian si povestind vorbit despreaducea uneori seminte din copacii
druidic. celtii erau foarte subtili. Eu nu-mi dådusem
copaci, treagã învãtãturå. celticultiv — dar, în conditiile
seama de cru, frainte så fl cunosc pe acest druid. dintre
Copacul noastre climamultã vreme.
Iosifîmi povestise Britania existau sute de oameni care des- mare, în întregul lor
studiau în zeci de educatie, unde stãteau cinci, zece sau cea a lumii naturii si Stuart: Chiar numele „druid" este
chiar douåzeci pentru a cãpãta cea mal avansatã a asociat vine de la cuvântul „dru", care
cunoastere. înseamnä dintre cei mai sacri copaci
Joanna: Oare Iosif sau ai lor, iar pädurile al ritualurilor
Cursantii veneau din toate zonele si cãpãtau o
gamã de cunostinte si abilitåti, care, în totalitatea lor, preo altå såmântå dín serbärilor druide.
puteau fi dobândite altundeva. Sistemul lor de Daniel: Da, el dmíd, cu care te-aí întâlnít la
învåtãmânt era de nivel înalt. In comunitãtile noastre, îmi ci si eu încercam Qumran, cunoasterea despre druízí?
si noi putem preda astfel de lucruri, dar niciodatã în så le tice, nu remstau foarte mult. El mi-a spus cât de
mod deschis. In materie educatie, druizii aveau druizi. prea subtilã îmi imaginasem cå el aveau
sprijinul propriului lor popor, ne-am fi dorit så Tim erudit
la Comentariul lui cuatât de multe Nimic din ce îmi
fel de sprijinifi de oamenii de 1-am fi putut învåta pe
indouã arborii. Se spune cä elspusese Iosif nu rnå preså aflu de la
semenii nostri lucrurl mmunate, dar erau încå pregãtigi
cuIntr- „stejar". Stejarul era unulcolegul meu druid. Când se era mai
sã primeascå astfel de informatii, fiindcã adevãr, de stejar erau loculmereu foarte ocupat, cãlãtorind nu
200 acest lucå principal Joanna: Acestavea niciodatã timp så Stea în marile
în centre de
suspiciosi si ostili. Intr-un fel, parcã eram incare aveau emdít te-a aiutat sd 201
îtí
parte druizii. Ei îsi dezvoltape baza studiului de ani, lårgçtí
copacilor — ceva ce Daniel: Da,
largå
chiar era constiinta
cu greu
lor. Nu capacitãti
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
lor a§ezãminte de învãtåmânt si nici så le pe viu, geometriei maestri din cu care fãceau schimb
(inclusiv
simtå, ciunea. Acest cärturar druid mi-a îngelep_ de multe de spus) y' al gia). de experientå. Astfel, ei de aria de
povestit cât era cunoasterea loro cuprinzãtoare în Ei mai studiau toare 91' cunoastere — care la început a fost
Capacitåtile lor semånau, cu ale noastre. capacitåtile rea absolutå. domeniul matematicii (inclusiv
multe pnvinte, cd si
Am fost chiar sužprins så aflu proiectia Druizii celor mai multe aplicarea sacrã
ei stiau despre una cunostinte viata lor de zi
constiintei, pe care noi o consideram mai 202
malte abilitãti ale noastre. dintre cele contactul cu zi, astfel
geometria sacrã, despre care Pitagora a
lor cu Finte-
Joanna: Druizíí vorbeau vreodatå despre avut astronomiei (inclusiv cosmologia
le stelare? rele lor puteri si era o
astroloalte domenii, cum ar fi natura
Daniel: Sigur cd da. Cei carefãceau lucru se asemãnau Joanna: Se pare cd
înconjuråspirituale mai subtile —
aipoporuluí lor- pe
acest cu Observatorii nostri, care profetia clarvedeîncercau så descopere
cu neamul cândvoí,
comunicau înPrinciPal 100, dar separe cd Kastrâns aspectele sacre ale pe care le aveau si
Daniel: Da, este zitieaduceau sacrul în încât, sacrul constituia
druizii aveau un contact mai stelare decat cufiintele un
total diferitã de ceauna dintre maparte esentialå a vietii lor.
noi, poate 'i din cauzã cd ele ocupau în loc imPortant
cunoa§terea lor. lepciunea lor era
druizii erau )åzutí ca Find ordenti
acceptatã por ca întreg,
Joanna: Ce altceva ti-a mai povestit înuitåtori eseníeníi, nu atifåcut
dar si de fost
druídul? sursele învãtãtufl
nícíodatå asa ceval adevãrat. In tara
dintotdeauna o ce ne
Daniel: El mi-a mai spus cd multe cunosteau pe noastrå, noi aveam o pope care druizii
întrista.
dintre rilor lor erau acelea§i cu ale noastre. o aveau în tara lor. Intepe scarã mult
Multi scriitori au druizilor
mai largå — atât de pocel care îi
Si druizii Pitagora, pentru cã ei au avutcu discipolii lui din
fusese centrat gii", iar guvernau.
în La noi în tarã, am minoritate
multe contacte Grecia si de peste tot, care
învãtãtura druidicå era
epoca modernä, Chadwick,
considerau cã înruditã cu cea pitagoreicã.
acceptat învãtãtura lui si, uneori, chiar una suspectå, fapt
în cartea sa ni, druizii au
Faptul cã ei au lor de gândire. de fost cel mai
Pitagora, mi-a arãtat cât de deschis Pitagora...
era Devine de asemenea considerat cä sistemul extins de
sistemul Pitagora si de învå- educatie al pe structurile numite de Iulius
Joanna: Vorbesti de parcå ai îndrågostít intens de idei între Cezar, „coletind sä fie numite
Daniel: Da, eu am fost foarte ata§at filozofgrec. Pitagora druizi „universitäti". Nora „Druizii", afirmä cä,
de tãtura sa. Dupå mine, el a fost cel mai în afarä de greci romaevoluat grup
mare punea un mare accent pe efortul înainte. Gordon Strachan, intelectual din vechea Europä. evident cä
a se ridica la Lu-
individului de mmå — lar eu consider cã influenta pe care au avut-oa existat un schimb mult mai si restul
asa este. izilor, în special pe culturii europene, decât s-a admis
dmízilor?
Joanna: Cum ai låzut evolutía întelepciunii
adoptarea în„lisus, Maestrul Ziditor", pune accent
o lungã Strachan îl citeazä
Daniel: Deoarece învãtãturile lorcontinuialte pe grecii asupra sistemului de educatie al
pårti „Sfântul Pavel în Britania",
aveau tate, ei puteau atrage în Britania,ale lumii, drupe scarä largä a conceptelor
9i-au druidice, cu circa saizeci de
putut extinrestrânsã pitagoreice. pe R. W. Morgan, care
Morgan, un discipol din
 Esenienii - Copiii Luminii
spune în cartea sa cä au existat patruzeci de universitäti de Britania, ducå mesajul lui lisus, el a
mii de cursanti. Conform celor afirmate obi§nuit petrecea reformulat revigorat, într-un
acolo cam douäzeci de ani multe domenii, printre care fizica,
204
astronomia, poezia si medicina.
calea druizilor. Nu aînlocuit-o, ci a adus învãtãtura lor la o
203 ximå înflorire. Iosif maarãtata druizilor cå profetiile lor
le-a depliniserå se încd Salvatorul asteptat de ei
Capitolai 35 întocmai 9i si el era venise deja — a încheiat ciclul
lisus. Deci, Iosif a pentru druizi, asa cum esenieni.
Ce a însemnat lucrarea lui Iosifîn fäcut-o si lisus pentrusfârsit ce începuserã druizii; ei îsi
Iosif a dus la bun serå
Britania bine treaba si se pul
fåcuputeau retrage în cinste. Acesta
fusese scosale în Britania. Druizii nu au
ascuns al vizitelor fost nici înei îsi termmaserã ciclul
e mäsurä ce ne apropiam de sfâr$tul acestei sectiuni frânti si nici
a doream sä facem o trecere în revistä a lucrärii pe care o cunoasterii SI promovate de lisus,
împuginati; au fåcut recunoscând-o ca o conîi va duce mai
desfäsurase în Britania. De aceea, am intrat direct în subiect. loc noii cãi tinuare departe.
a
Joanna: Asadar, era evident cd locul în care losífputea cãii lor, care putea fi încheiat astfel decât de cineva
dupå momentul råstígníríí, nu era altul decât patria mameí Ciclul dmidic nu cu era Iosif — care unea cele douã
acela
rådåcini celtice — cål si si
celtic, cu cel ebraic. El era ca un
Daniel: Intr-adevår, era o tarå în care el avea cärtii contopea spiritul
multe dar prieteni druizi. Iosif punct de ape — 9i asa trebuia sã se
confluentå a douå mari bu
întâmple, penmisiunea.
Joanna: Pentru el, transmiterea îmåtåturile lui lísus, ca el sã îsi îndeplineascå sta de vorbã cu e], în zona dintre
merge sale?
reprezentat sarcína sa? Inainte de a putea euvieti,nu activitatea lui din Britania si de-
Daniel: Da. Intyucât credeau într-un Creator, într- rude, stiam mmic despre atunci abia cap la cap. lisus a desãvârsit
un tor si într-un Salvator ce va veni, numit Yesu, multi am pus informatiile
energia deschis o nouã cale tuturor
druizi deschisi la învåtãturile lui lisus. l'ara lor poatedmízílora
cå esentialã esemanå, a mers
celor care au Iosif a fåcut acelasi lucru
era mai titã pentru aceste adevåruri, decât a noastrã. M-a pe urmele lui. energia
în Britania, cu deschis acolo o nouã
supãrat faptul cd poporul nostru nu a fost atât de deschis druidicã — si a voltarea
Apãråerau directie pentru deztårii. Curentul
la cunoastere dar, dupå råstignire, lumea era extrem de spiritualã a lisus, iar cel
pregåmult esenian a continuat dupã dupã Iosif,
tulburatã. Toti eram tårâti sã ne ridicåm la luptã ssi sã-i druidic sisteme se
dar acum, energia celor douå spre o
izgonim pe cotropitorii de pe meleaguile noastre, dacã îndreapta
nouã directie.
era cât de cât posibil. Ani nu am avut odihnã. Este greu Comentariul lui Noua
— Cale promovatä de Stuart:
pe Aici, Daniel aratä, în mod clar, cä
sã stabilesti o nouå cale — o cale birii, pãcii si iertãrii,horomani lisus nu infirmä nici sistemul esenian nici
cel druidic - ci, pur mai
atunci când întreaga tarå fierbe în jurul de zile a directä, pentru ambele.simplu, oferä o alternativä radicalä mult
Iosif a avut de rãspândit un mesaj în Britania 9i, laiu-
lui, i-a instruit 9i pe altii så o facã. Când a plecat în Daniel: Dupå ce
tåu. vieti, am înteles cã,
rândul så învåtåturile lui
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
am stat de vorbå cu Iosif, în zona dintre atunci când a fost în
Britania, el a prezentat nu ca pe ceva nou si necunoscut, ci ca
pe
205
 Stuart Wilson / Joanna Prentis

o culme a cunoasterii lor, împlinirea tuturor strãdaniilor lor din trecut.

Faptul cd druizii credeau într-un salvator numit Yesu, ajutat enorm pe losif.
lisus ne învåtase iubirea si iertarea, iar aceste notiuni erau våzute de druizi
ca o simplificare, ca un re- zumat al întregii lor cunoasteri antenoare.

A XIII-A
Invãtãturile lui lisus se potriveau foarte
bine cu cele ale druizilor. Ele au fost primite
de cei mai multi, ca pe o culme a
cunoasterii pe care ei o construiserã încet, de-a lungul anilor. Io- O ÎNTELEGERE
MAI PROFUNDÄ

sifmi-a spus cd nu toti druizii au fost deschisi

spre aceastã nouã orientare. Unii rãmãseserå
agãtafi de vechile lucruri complicate,

înså multi au primit învåtãturile lui lisus, ca pe o nouã cale ce ff „În limbajul
acelor vremuri, autorii Manuscriselor de la Mapurta înainte. rea Moartä ne-au propus o
imagine a lumii, care are în vedere o legäturä holisticä între Pämânt si corpurile noastre...
Afirmatiile lui Daniel nu fäceau decât sä sublinieze însemnä- Principiul afirmä cä, färä
nicio exceptie, noi suntem o parte tatea lucrärii lui losifîn Britania explicä de ce atât de
multi druizi au intim legatä de tot ce vedem ca fiind lumea noasträ... Fie primit mai curând
cu bucurie prima apariçie a cre$inismului în care piaträ, arbore, munte, rau ocean este o
parte din noi.

Britania, decât cu împotrivire. Poate cä cel mai important lucru este acela cä ni se
reamin te$e cä eu sunt o parte din tine si tu esti o parte din mine."

- Gregg Braden, Efectul Isaia*

 Stuart Wilson / Joanna Prentis
206
Capitolul 36
Proiectarea constiintei
ä simt acum pregätitä sä îl rog pe Daniel sä-§i
con$iinCa în viitor. Am înteles cä pregätirea lui în domeniu
era pentru noi un mare dar, care ne-ar putea deschide
domenii, la care altfel nu am putea ajunge. M-am hotärât sä
inima în dinçi si sä fac, ca punct de plecare, un mare si
adevärat înainte, în timp.
Joanna: Stíu cd ai fost instnzit så-tí proíectezí constiinta
te, în timp. As vrea så faci o scanare a víítorului, pånå la cicluluí
planetar Poti face acest lucru pentm noi?
Daniel: Da. Voi încerca. (Un oftat profund si o pauzã
delungatã.) Da, la început este întuneric si acest continuã
Esenienii - Copiii Luminii
*publicatä de Editura FOR YOU
multe secole... apoi apare o schimbare în
energie. Incepe lumineze — si Lumina
sporeste treptat... Da, spre finalul gului
ciclu, existã si mai multã luminã. Toatã
aceastã cunoastere ascunsã poate fi
dezvãluitã exact înaintea încheierii
ciclului netar. Atunci nu va mal exista
nicio fricå universalå — ci mare
exprnnare a Lumimi.
Joanna: Dar cine ne va aiuta sd aducem
Lumina, atuncí?
Daniel: lisus este în centrul a tot
ce existå, iar înjurul vorfi multi dintre
cei care au avut legãturã cu e], pe
timpul Vor mai fi foarte multi, pe care
 Esenienii - Copiii Luminii

eu nu-i cunosc, îngeri 9i din alte lumi. Parcã se 209

deschid cerurile 9i Lumina curge pe anumit sens, cunoasterea nu este
mânt. Toti Chiar atât mina dinãuntrul inimii este
208 suntem de noi, tot ce conteazå, care merge mai
eliberati de toate fricile care au fost agägate vreme. atât de multå departe si ea va continua Sã mãtor.
cum lucreazå acest plan al Luminii? Joanna: Poti vedea Chiar dacå s-ar §terge fiecare bucåticã
ca o a doua 9anså pennu multi care s-au pot låsa în urmä Daniel: Da. doar Lumina ar merge mai departe,
toatå frica, violenta 9i tot si ne-a tinut în întuneric. Toate Este depårtat de este destul. însã, cd dacã ar fi fost
acestea împreunå, noi putem så urcåm în Luminä. Luminä. Ei ce a distruså toatã cunoasterea, nu ar mai
încheiat fraza, banda pe care înregistram una nouä el a deformat strãluci vreodatã în mimile oamenilor,
început brusc sä vorbeascä, luat-o într-o altä directie. Încä o omenirea ciclului arfi un dezastru urias. In
datä am avut într-adevär, este plin de surprize. aceste conditii, de oameni luminati ar
eu mi-am proiectat constiinta mult înasã må reîntorc så pot fi fi atins înãltarea, osânditã Sã trãiascã
vãd constiinta de grup voi, spre deosebire de noi, nu abandonate si, încã un ciclu, într-o altã neta Påmânt
aveti teamã înså câteva pete de întuneric în jurul lumii, Dupä cear fi privitã ca un esec.
în care am tråit eu acolo, unde vã aflati lucru ce må Daniel §i-a Fdinta
Joanna: Ce vreí så spuí pin „esec"?
bucurã mult. s-a sfâr$t. Am pus
Daniel.' Adicã, Pãmântul
întunericul va acoperi totul si cã întreadistrusã, cå vor
färä sä-l întreb - si-ar fi ratat lui såu primordial.
urma mii de ani de deznådejfi eliberatã. Pe cât puteam, Joanna: si care era acela?
dar a ocazia sä
încercam sä evenimente, råspândind cunoasterea si luNe descopär cä, Daniel: Sã fie o platformã pentru
înfricosau secolele de întuneric si de prostilor de a evolutia
distruge cunoasterea. Dacã nu distrug, pentra cã le vine
mult mai usor sã gândul cã s-arputea asterne un Daniel:
întunecei din neamul Kaloo — aflat în curs de vietii Intrucât inte în
mele — nu 1-ar fi putut împiedica. Si cd va urma o mare viitor, pot acum
erã a întunericului, întelepciune, fãrã armonie, fãrå pace
fårå din timpul tåu.
Våd cã de
constienta în Vlitor, am vãzut cd Lumina cd multe persecutii. Existå
fuseserå pierdute, dar, într-un dar, comparativ cu
vremea voi existã
multã Luminå, Noi
ne temeam cd
cunoastere va fi de
si nicio minte nu va
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
de importantã. mentinem, cât putem,
Lupentru cå ea este transmite întreaga sa ajutat Sä ne formäm o imagine despre
cea existe si îli anotimpurile ce vor
felor. Nu este vorba numai despre fiintele lucrarea perspectivä superioarä. Nu se
ciclul urde veni. re, planta este
fratii nostri mai mici din lumea animalã,cunoastere si Noi contureazä un doctrinari, ci mai degrabä
nici mânta. La fel
importantå
dar alte lumi. Se intentionase ca aceastãne temeam atunci al unui popor conspiritualä. Esenienii
se întâmplã doar pânã în
planetã rienta de a trãi la un nivel foarte
Lumina iar la momentul foloseau cunoasterea penaveau o viziune
dens si astfel aceastã experientã, ca maisfârsitul cosmicä si de lungä duratä retrograzi
Acest pasaj ne-a
apoi Sã ne reumm Divinitate. Fåcând acest primitivi trebuie Sä li se fi pärut - cât de
esenienienilor, dintr-o portret
lucru, noi nu ridicåm propriilor noastre numai o imposibil trebuie Sä fi fost ca peste
de savanti seci sacrat ideii de
vibratii, ci si frecventa întregii tul mânã
se restul aceastä präpastie în con$iintä!
evolutie tru a ajuta evolutia,
contopeste cu materia si Pãmântul va trece
omenirii fiind lume. dar ei asupra lucrurilor. Cât de adâncul sufletului si a rämas täcut.
re de fiintare. Astfel, pla- Mä hotäîntrebare Sä îl las Sä continue,
vecinii lor, evreii traditionali$i
ei Sä construiascä un pod dacä dorea Am înçeles cä tocmai se afla
Joanna: Stíind toate aceste lucmri,
înseamnå rii este doar de a un míjloc care duce Daniel a oftat din râsem Sä înnu- procesul care pentru el însemna
cåtre un i mai pun altä s-o facä, în viitorul. De aceea, timpul de care avea
Daniel: Da, cunoasterea este un mod ritmul lui natural. de scanarenevoie, pentru a reti§i Sä o îndelungatä,
treji, sporindu-le armonia pacea lãuntricã, îndeplinirea scopu- a unei perioade, a trebuit Säa început
îi Sä vorbeascä, destul de si-
acord tot facä. Dupa o pauzä
nalul ciclului, ei Sã poatã trece într-o viatä
gur pe sine. sperat cã lisus a obtinut o mare
o comparatie cu o Crådinå Infinitã.
Oamenii Daniel.' Noi am victorie imediat dupã aceea, urma o
Lumina låuntricã, semintele. Prin stropirea pentru omemre SI cå, perioadã a macã nu s-a întâmplat
cu spiritualã a rii Lumini. Acum întocmai cum crezu a fost gresit
fiinumane, ci si vãd sem noi. Cred cå înteles. Vãd cã mesajul lui a
210 lisus fost uitat si cd îi veneratã doar imaginea. lisus nu si-
despre si alte
plantele vii. La un moment dat, fãpturi din Sã ne este rit asa ceva. De arfi dooamenii I-au divinizat în acest
planta îsi fortã semintei si îi asigurãofere expeSã ce fel? el a pututface lucnzri pe care
supravietuirea îli Apoi ea se ofileste trecem
si prin cu Joanna: Pentru cd oameníí nu le de care ei s-au agåtat
moare. Prin urmanumai pânå în clipa propna noastrã puteau face. A fost ceva -- o scânteíe de Lumínå
în care apare Sãcu cunoasterea — ea doar frecventa în întuneric.
este importantå în care, îli inimã, se planete. Spiriîntr-o
aprinde Lumina. Daniel.' Da, dar
nouã sta-
truit împrejuml ei o
låsat Lumina Sã
cd rolul cunoaste
Fnal?
de a tine oamenii
astfel încât, la
 Esenienii - Copiii Luminii

oamenii au denaturat Lumina si au conscuscå de

întuneric. Ce trist! De ce nu au stråluceascã?
211
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
Joanna: ArFfost ceva multpza simplu. dar oamenii au Joanna: Da, 212
Daniel: Numai Lumina din inimã si au mårginit-o.. înteleg. tata de vreun Comunítatea voastrå a fost vreodatå vizí-
conta, ridicat împrejurul ei ziduri, au lucruri Obsevator?
întemnitat-o (Oftã.) Atât de multå suferingã îngroziSi eu le puteam simfi prezenta, cum
si atât de multe toare s-au fãcut în numele totuêi, la Daniel: Nu, dey' ne obcontrolau sä vadã dacã nol ne
lui. . . (Oftã din nou.) lul ciclului existå atât finasã cred cä servau constiinta si ne continuam Eu cred cã ei se aflau în
de multã Luminå... Incep multã decât e mai drumul pe Calea legãturå mai
meritãm. Luminii. ales cu neamul
Joanna: Sí ce se va întåmpla la sfârsítul cícluluí? Kaloo. stiam cã originile noastre se gåseau
Daniel: Toate fiintele vor fi evaluate conform vibratiei Ca esenieni, noi alte începutul începuturilor, noi
pe
planete si cã, la popor fuseseråm un noastrã era una stelarã,
dupå gradul de strålucire a Luminii în inima Ior, lor. Cei care
apti sã meargå mai departe, pe un nivel vorfi superior, o galactic. Intelepciunea pentru
noi cå cosmos. Eram de pe alte
vedeam departe în stelare,planete, fiinte umane de pe Pãmânt.
spiritual Tace. Cei care nu si-au învãtat vor nu si-au
Trãiam ca fiinte umaaspirând însã la
dar si fiinte ne, ñi realitatea
lectiile care frecventa vibratiilor, vorfi låsati ridicat continue
terestrå, probleme de-ale stele. Solutia multor se afla în acest
deoparte, sã-si acelasi nivel, însã într-un altviata la
noastre echilibru.
10c.
lui Stuart sä iasä din acest spatiu al
Joanna: l/æi så spuí, pe o altå planetå? regresiei, o Fdintä foarte intensä. Am fost
1-a trebuit ceva
Daniel: Da, pe o altã planetå fizicå. Eivor continua sá timp întrucât pentru elbucuroasä cä într-o notä pozitivä, cäci
mânå acolo, pânã când îsi vor fi învãtat toaterãlectiile acelui nivel
fusese am terminatDaniel fusese foarte luase cre$inismul.
SI vor învåta så trãiascã cu iubirea în mnnã.
întâlnirea afectat deAfirmatiile sale despre cuconduce spre un
Joanna: sí ce vezi tu, la sfârsítul cícluluí calea pe care o noa$ere,sfâr$t, m-au fäcut sä înteleg esenienii. Ei
planetar?
Daniel: Vãd o vreme când oamenii
îngerii vor lucra din ca un mijloc ce cumnu intentionau sä creeze o literaturä
nou împreunã, când vor înfelege mult mai multe lucruri si Ob- gândeau, de fapt,iluminati. Pentru esenieni, manuscrisele
servatorii vor fi mult mai aproape de noi. iluminatä, ci oamenierau valoadevärat era omul si cum putea
Joanna: Observatorií suntFinte dín
care suprave- roase, dar ceea ce contafi el ajutat sä cunoa$erea continutä în ele.
altegalaxíí, gheazå viata oamenílor? cu evolueze spiritual, proiectare a con$iintei explica, într-un fel,
prin aveau în materie de profetii - un lucru
Daniel: Da, ei au venit din alte sistemestelare si au urmå-
rit progresul oamenilor sau, de fapt, lipsa lui. Întregul proces deconfirscrise, rämase din acele timpuri.
Istoricul iertase pe esenieni de jurämântul
era mult mai profundã decât a celor din Infelepciunea
neamul ei au îngeles mult mai profundlor Kaloo, pentru darul pe care esenienii de îl credintä, Esenianul îi prevestise o
mat pe deplin domnie
de îndelungatä.
Planul Divin univers si au väzut micilecã ce vizeazå
märturiüe losifus afirmä de proiecçie are, în mod evident,
noastre drame de pe într-un context multîntregul planeta
mai larg. Påmânt, cä Irod îi pentru cälimitele puteau folosi pentru a afla exact
Menahem cand se va aya cum vom vedea într-un
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
capitol urmätor. precizia datelor sunt douä lucruri
complet acest lucru.
213
Capitolul 37
Echilibrul Preoli-mireni
C pre finalul §edinçelor cu Daniel, când se
afla în zona dintre 'vieti, el a fäcut o afirmatie
referitoare la echilibrul ce exista între numärul
preotilor esenieni cel al mirenilor. Aceste relatäri ne-
au permis Sä întelegem mai bine cum frnctionase, de
fapt, Ordinul Esenian.
Daniel'. Acum, privind din altã perspectivå, pot
întelege,
cât de mult au contribuit preofii esenieni la
procesul schimbãrii. Cât timp am Tost îli viatã,
deseori rigiditatea lor mã irita, întrucât
fatã de profesorii mireni, påreau cu totul
depãsiti. Acum vãd înså
cu totul altfel lucrurile. Acum înteleg cå preogii
au Tost pentru noi, ca un soare central — au fost
temelia fixã sigurã a lumii
noastre, în jurul cãrela esenienii nnreni s-au
putut misca liberi, precum planetele pe orbitã.
Dacã preotii nu ar fi Tost atât de aspri, nu ne-am
fi putut misca într-un mod atât de creativ.
Comentariul lui Stuart Aceastä afirmatie despre
rolul jucat de preoti mi-a dat räspunsul la întrebarea care
îmi persista în minte. În primii ani ai miscärii eseniene,
preotimea iudaicä fusese foarte ne- înduplecatä, dar
cum au putut esenienii Sä le accepte acest
comporta- ment, mai târziu, dupä ce acceptaserä pe
scarä largä ideile lui Zoroastru Pitagora? Cu
sigurantä cä, în aceste noi circumstante, ei ar fi con
siderat cä asemenea preoti, concentrati asupra unei
singure idei, erau mult prea restrictivi.
Din aceastä parte a räspunsului säu, reiese cä
preotii esenieni continuau Sä îndeplineascä o
sarcinä frndamentalä. Ei reprezentau un cen- tru fix,
în jurul cäruia se rotea furtuna transformärii. Färä o
astfel de pre 214
otime stabilä, cu reguli stricte ritualuri
detaliate, întreaga organizatie esenianä ar fi
putut fragmentatä împrä$iatä, cu mult mainte
de venirea lui lisus. Preotii s-au dovedit a fi
precum un ax fix, în jurul cäruia, membrii
mireni ai Frätiei Eseniene se puteau misca
dezvolta liberi.
În Viala esenienilor, acest echilibru dintre
elementele statice dinamice este un indiciu
ce ne permite Sä întelegem cum functiona
Ordinul Esenian în ansamblu. Dacä nu am
întelege acest lucru, am crede cä rolul preotilor
a fost poate exagerat si poate pärea
incompatibil cu schimbarea cu contributia
esenienilor la na$erea cre$inismului. Dacä ne
luäm numai dupä ce spun manuscrisele,
preoçii par ni$e dusmani ai schimbärii putem
întelege de ce multi cärturari s-au concen-
trat pe asprimea rigiditatea preotilor. Dar väzut
în contextul mai amplu, al echilibrului de
force, sistemul esenian, ca un tot, a putut da
dovadä de o elasticitate mult mai mare a
 Esenienii - Copiii Luminii
gândirii, decât grupul rabinic (fariseii) din acea
perioadä. C
Dacä nu reu§im Sä întelegem echilibrul preoçi- e
mireni, îi per cepem pe esenieni într-un mod deformat, i
bazat pe confundarea pällii cu întregul. Este usor de
sesizat de ce apäruse aceastä situatie: märturiile scrise c
prezintä, oarecum în detaliu, pozitia preotilor esenieni, a
dar contin putine referiri despre interesele si r
preocupärile laicilor. Întrucât Daniel alti confrati e
mireni studiau texte periculoase subversive, cum erau
ele considerate de grupul rabinic, ei au transmis a
cunoasterea mai departe, prin Viu grai, tuturor u
oamenilor lor de încredere, färä Sä recurgä decât foarte
putin la vreo formä scrisä. i
Toate acestea subliniazä importanta informatiilor
n
obtinute prin regresie, care ne-au permis Sä conturäm
s
o imagine mult întregitä a mi§cärii eseniene, într-un
i
mod imposibil de realizat numai prin studierea
märturiilor scrise. Capacitatea de a-i vedea pe
s
esenieni într-un cadru mai amplu, va împiedica t
generatia viitoare de învätati Sä con- a
t
funde partea (preoçimea) cu întregul (Frätia Esenianä)
si va da na§- c
tere respectului, într-un sens nou, fatä de o organizatie a
întemeiatä pe anticipare echilibru.
Oare acest sistem subtil de echilibru a apärut p
întâmplätor, sau a fost planificatä Eram curi0§i sä-i r
afläm originea de aceea, I-am întrebat pe Daniel. e
o
215 t
D i
a m
n e
i a
e
l s
: å
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
100. In vremea vietii mele, eu simteam e
cd îngelege ducea rigiditatea ce mare r
contributie la extreme a nu avut tocmai a
ea, la necesare, PA2TtA A XIV-A m

p
niene. Fãrä astfel de stele fixe, r
care ne zeazå, noi puteam råtãci e
drumul, în vastele VENIREA c
LUMINII u
U m
n
i a
v c
e v
r i
s l
a e
l l
e e
.
r
N u
o l
i
, a
z
m u
i r
r i
e u
n ,
i
i p
, e
 Esenienii - Copiii Luminii
Aerul de libertate al laicilor era
continuu „Omul se aflä în noastrå -
procesul de a se schimba fårã de care trebuie nemiêcatä, în
structura noastrå în forme care nu sunt jumembrii neamului p
din astä lume. prezenfa preofilor, putereaKapreotimea parcä îsi r
dar acum pot e
ni s-arfi spulberat. Referitorla aceastã
dezvoltarea Cåii o
În timp, el evolueazä atinge starea färä
Esecålåuzesc si ne
formä, acum îngeleg întreagastabiliîntinderi !
ale
înfelepciune a neamului un plan dinCândirii ce zburau pe i
ciclul superior. i
cece îsi trãgeau seva

am fost poate prea prins în procesul tinut în frâu l

schimbårii, Sä §titi cä trebuie sä deveniti färä de a
formä, rolul preofilor, dar acum pot vedea i
foarte mainte de a fi una cu Lumina." care ei s-ar fi sfårâmat c
ni-l fãcuserã cât de genial fusese întemeiat si chestiune, de i
Ordinul nostru într-o asemenea - Tablele de abia i
smarald ale atlantului Thot
Kaloo. Cât am -
C tråit, ca sã
apreciez a
e
l u
limpede marele dar
e
pe neamul Kaloo,
d
când au manierã. l
o contribuit a
u împreunä dar în moduri
ä comîn timp ce mirenii s
de Adevärul Etern, pot c
vedea rädäcinile
j h
preoçime a jucat
u neclintitä axä centralä, i
m schimbärilor. m
ä procesul b
t schimbärii, ceilalti a
ä erau motorul r
t preotimea esenianä, e
i ar fi putut fi mult a
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
a
i t
n e
d a
i
f m
e i
r r
e e
n n
t i
l
d o
e r

s s
u e
r
s c
a r
e
l $
o i
r n
. i
s
Î m
n u
l
a u
c i
t ,
i
v m
i a
t i
 Esenienii - Copiii Luminii
Deci, preotii laicii §i- se iubesc numai pe ei
au adus aportul la primii înslsi, atunci, pen-
fiind în principal elementul
pasiv, pe când activ al
tru ei, înãltarea
schimbärii. Färä centrul fix Atunci, fiecare este imposibilã.
constituit de tot acest rapid fiintã umanå va
proces de si transformare
Deci, cheia înåltãrii
trebui sã-si încheie este iubirea si cred
prea haotic, ca sä ducä la o
procesul de învã! cã din acest motiv
schimbare de duratä. fortele
are pe Pãmânt si lisus ne-a învãtat
statice cele dinamice a creat
un mediu rea cristalizarea
sã meargå mai despre ea.
ideilor cre$inismului. departe. Noi
Joanna: Poate
facem acest lucru cineva sã se malte,
2 printr-un proces
1 dar, în acelasí tímp,
de înãltare, pentru så îsi påstreze si
6
Joanna: cã el ne permite corpul Fzic?
Ca Cândprivestí acum,
înapoí, Ia lucrarea sí
accesul Ia noi
218
nivele de
Daniel:
pit îrnåtåtura lui lisus, unde
vezí cå ducele? Ce ctzzí
dezvoltare
Inåltarea are mai
cd a încercatel, cu spiritualå, dar si Ia
multe nivele. La
olul adoårat, såfacå? straturile
primul nivel, care
Daniel: Mai superioare ale
este înåltarea
38 presus de toate, lisus constiintei
fiintei. Flu-
si
spiritualã, mai poti
ne-a învåtat iubirea. rãmâne pentru o
Pã§ind în De ce oare a fãcut-o? XIII energiilor iubirii, ce
vreme în corp fizic,
trece prin inima
Luminã Exprimarea iubirii ne
noastrå, este cel care
dar atunci când
poate face mai buni misiunea ta pe
— dar cred cã existå face posibil acest
oi eram Pãmânt s-a
ceva mai mult decât proces de transformare
constienti cä existau încheiat, poti
atât. Dupå mine, lisus spiritualå si de înåltare.
mai multe cäi de a privi merge mai
putea vedea încotro Dacã Imma oamenilor
viata si lucrarea lui lisus departe, în
de aceea voiam sã se îndrepta omenirea este închiså si nu sunt
înãltarea fizicã. In
obtinem de Ia Daniel un si §tia cã va vem în stare sã-L iu
acel punct, corpul
fel de imagine de momentul încheierii beascã pe Dumnezeu SI
tãu fizic se dizolvå
ansamblu. ciclului planetar. în Luminã si, dupã
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
aceea, trãiesti în pãtrunzi în Viata studiat mai multe
interio- Vesnicã — pe când texte egiptene.
rul Corpului tãu de înãltarea o face. In Inãltarea fãcea
Luminã, ca fiintã cazul lui lisus, învierea parte din traditia
înãltatå. Dacå esti o dintr-o stare similarã ezotericã
fiintã nemurltoare, cu moartea trebuia sã egipteanã si ea
care trãieste Viata fie urmatã de fusese foarte bine
Vesnicã, în armome înåltare, desi eu nu înteleasã în scolile
cu Dumnezeu, atunci stiu când s-a secrete din acele
Ia ce ti-ar mai trebui întâmplat acest lucru. pãrti. Membrii
un corp fizicã Intreaga Se spune cã, Ia finalul Frãtiei noastre din
idee de înåltare este vietii sale pãmântesti, Alexandria
sã te misti în si Maria s-a înãltat. cunosteau foarte
interiorul fiintei Noi am presupus cã multe despre
nemuritoare infi- acolo unde ne conduc acest subiect — iar
aceste douå fiinte eu am învåtat
nite, dincolo de deosebite, vor merge multe de Ia ei.
constrângerile unei multe altele, dar Textele egiptene
forme fizice. poate nu a fost chiar vorbesc despre
asa. Merkabah, Corpul
Joanna: Decí, de Luminã, prin
învierea si Joanna: Ceea ce intermediul cåruia
înåltarea sunt îmí spui este deosebit devenim cålã-
notiuni díferíte? de ínteresant. De unde
Daniel: Da, chiar tori în planurile
aí obtinut aceastå
foarte diferite, desi de superioare ale
ínfonnatie despre fiintei si cetãteni ai
cele mai multe ori ele
înåltare? universului.
se confundã. Invierea
îfi permite sã tråiesti Egiptenii stiau cã
mai departe în- Daniel: Când am universul era
vizitat comunitatea construit pe baza
tr-un corp fizic, dar ea noastrã din unei geometrii
nu fti dã vole sã Alexandria, am 219
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
sacre si au vrut sä uneascã structura Luminii dinãuntrul fiintei 220
umane, cu aceastã geometrie sacrã, pentru ca noi sã ne PUtem noi fl vom îmbrãca atunci, este nemuritor si nici nu
duce la bun sfârsit cälãtoria ca fiinte stelare. Da, în Egipt eu am îmbåtrâneste, mcl nu moare.
învåtat multe, iar întâlnirile mele cu cei din neamul Kaloo In-au Despre acest subiect, au existat înså puncte de vedere
ajutat sã îmi extind cunostintele. diferite, Chiar în rândul ucenicilor. Unii credeau cä o astfel de
Joanna: Ce ff-au spus ei despre înåltare? cale nu era deloc realistå si sustineau cä oamenii nu pot
progresa prea mult odatã. Algii, pugini la numãr, ca Ioan,
Daniel: Ei mi-au spus cä înãltarea era, de fapt, marea
Iacob, Toma, Maria si Maria Magdalena, erau de aceea§i
desåvârsire despre care vorbiserã strãvechii îngelepti. Spiritul 9i
pårere cu lisus. Ei spuneau cä dacå oamenll nu au ca deziderat
materia se contopesc si devin unul, iar corpul este înaltat într-o
starea de DesåvârSire, atuncl el nu vor putea aspira sã o
lume superioarå. Ei spuneau cå o fiintå umanå poate atinge
atingã si îsi pot irosi Vieti întregi, în straturi inferioare. Dacå
oricând înåltarea, dar Planul Divin al acestei planete a prevãzut ca
Focul Sacru din inimã nu este aprins, atunci multi vor träi
marea maså a omenirii sã o atingã la sfârsitul ciclului planetar.
dormind în continuare, acaså, la piafå sau în templu.
Joanna: Totí eseníeníí credeau în procesul înåltåríí?
Joanna: Estegreu de atíns înåltaæa?
Daniel: Nu, era o alegere individualã. Cei mai reali§ti
erau foarte sceptici, pe când eu vedeam înåltarea ca pe Daniel: Da, cu sigurangå cä nu e usor. In trecut, cei care
culmea cunoasterii noastre. A te înãlta înseamnã a deveni au atins aceastã stare au fäcut-o cu multã dificultate si dupå
una cu Lumina strädanii de mai multe vieti. lisus a venit înså sä schimbe
acest lucru si sã facå drumul mai neted si mai drept. EI ne
si, cum noi suntem Copiii Lumimi, consider cd acest proces spunea cä înåltarea este o transformare a inimii. O minte
este cel mai potrivit ssi mai logic. sclipitoare nu te va ajuta s-o dobând#ti, pe când o inimå plinã
lisus ne spusese cå, atunci când vom påtrunde în de iubire o va face.
tårâmul celor înãltati, vom fi transformati pentru totdeauna si
corpurile noastre vor fi fãcute din Luminå. Toate micimile Joanna: Tu o fad sd parå ceva Chiar u00r de fåcutl
noastre vor dispårea si vom fi una cu Dumnezeu. Eu socotesc
cä acest lucru este o tintã si un destin pentru toti Copiii Daniel: Pe mäsurã ce ciclul evolueazã, Chiar va fi mai upr.
Luminii. Când ajungi la finalul lui, va fi ca când ai pã§i în Lumind.
Joanna: lísus v-a îmåtat cu adoårat despre înåltare? Este important însã, sã întelegem întotdeauna înãltarea ca
Daniel: Sigur cä da. EI a vorbit despre înãltare, dar numai cu Desåvâryrea existentei noastre terestre. lisus ne spunea cå
ucemcn, sau când ne vizita comunitãtile. Când le vorbea oamenilor trebuie sã aspiråm la Desãvârsire, dar cä zi de zi, ceas de ceas
obisnuiti, el folosea alte cuvinte. EI numea starea de înãltare ca sä ne concentrãm asupra muncll noastre, asupra sarcimi pe
„Impãrãtia cerurilor", întrucât este o lume distinctå si are propriile care noi însine ne-am luat-o, pentru a o duce la îndeplinire. EI
sale legi moduri de fiintare. lisus mai folosea expresia „ Viatå mai spunea cå atunci când misiunea noastrå pe Pämânt se va
Veylicã", întrucât Corpul de Luminã, pe care fi încheiat, trebuie sä firn gata sä ne înãltãm în Impãråtia
Luminii.
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
lisus ne-a mai povestit cä pe parcursul oferi lumea
evolutiei fiecúui om, Vine un momenteste în va multumi
care sufletul lui este näpådit de un mare sufle_ venit si sã se
conea. Aceastã stare
221
o numim înãltare.
dor de Luminã si, în acel moment, tot cepoate îi deschide usa.
poate fãrã sens si fårå valoare. Singurul intermediul inimii,
lucru care îi tul este sã se reîntoarcã este în o cale mult
Lumina de unde a topeascã cu aceastã practicase pânã
Luminã, devenind una cu a Identificårii atunsi-au
cu putut
Lumina este cea pe care noi însusi sã atingã
Pentru a atinge înãltarea, numal inima
înãltarea. trebuie sã
lubirea neconditionatã, care lucreazå prin renuntãm în inimile
este cea care face posibilã înãltarea. noaspreoti care
Aceasta mai simplå 9i mai dreaptå decât susti-
tot
ce se Cl si ea le va permite multor oamem,
care nu complicatele procedee din textele era o virtute
egiptene, Dar, pentru a merge înainte pe
— fi de acord cu pe
aceastå cale, la cea mai micå urrnã decare urã fl avea vorbeste
ce se adåposteste tre. In acest sens, eumereu
rnã SI numai acest
detasasem de multi neau cã a-i urîsinpurificã
pe sufletul, în
ticãlosi 9i pe fiii întunericului distruge. Cei care
ba chiar o datorie pentru esenieni.nastere Nu — cel de
puteam acest lucru, deoarece vedeam
Dumnezeu, de
efectul distructiv ura în viata oamenilor.
înåltarea
Când arn auzit cã lisus despre iubire
niciodatã despre urã, chiar gur fapt mi-a fiintei
confirmat cã iubirea înaltå si
nelimitate.
timp ce orice formã de urã fl pângãreste si
mormânt si, mai
fl urãsc îsi neagã propriul lor drept obtinut
stãrii fårã de fornu-
prin a se bucura, în calitate de Copii ai lui
i vor putea primi
într-o Viatã Vesnicã si Nemårginitã. exterioarã si vor
Miezul învãtãturii lui lisus este
Viata V#nicå. Cum
bucuria El ne-a dovedit-o mai întâi prin fiinte înãltate? Prin
ridicarea din apoi, prin înãltarea din forma — 9i fãrã aceastå
sa fizicã, în slava mã. lisus stia, încã de la
Esenienii - Copiii Luminii
cheie, s-ar pårea cåînceput, el cd multi învãtåturile, pentru
greu a fost, chiar cdsiei se vor agãta de coaja respinge
pentru lãuntricå, deoarecesåmânta lãuntricã ce le va oferi
funde si de subtile. poate Ni fi ve§nicå o viatã, dacã noi nu
noscut, dar multora le tråim ca cipiul înãltãrii dã sens
Multi oameni încå tuturor vorbelor lui lisus a vorbit în
fortabil, un loc cãldutcimilituri.
si Incä vedem cât de
soane dragi. Dar acesta esemeni, sã accepte aceastã sãmântã
întoarce înapoi, în altä învãtãturile lui lisus fuseserã atât de
viatã-moarte si, din prose cerea sã facem un mare salt în
acest mai prin
necueste mult prea fricã sã fl facã.
intermediul ciclu simai preferã så creadã într-un rai
numai astfel sfârsit, conplãcut,
ca ca acasã, plin de prieteni 9i
fiinte înãltate Joanna: pereste un spagiu dintre vieti, care
Deci, tu ai mereu ne viatå pe Pämânt. Este o parte
a ciclului motiv, nu poate fi o stare
víitor si ca pe o eternå. Nuprocesului de înãltare putem
pregåtíre iey• din acest putem cunoa§te
libertatea unei vieti fãrã de — si sã
trãim în Fericirea Eternã. înteles
Daniel: Desigur. lucrarea luí lisus, ca Find centratå pe
dinainte. lisus a fost pentru
cu ce unna sa vínå, nu?
telepfi. El ne-a dezvåluit
Inteleptul stie ce va veni si se
tare ne-a întors mimile pregãtesste adevårat întelept si a avut
drumul spre în sus si învãtãtori
a
înfericirea fãrã margini a
drum larg spre Luminã.
stãrii de înãlsi mintile cåtre Cerurl,
ciclul continuu al
ne-a deschis transformat o cale
vietilor spiritualã 9i a
strâmtã grea, într-un Fãcând acest
asternut Vesnice —
lucru, lisus ne-a scãpat de fizice
pentru cã
limitate, ne-a salvat de sãrãcia în fata
Daniel ne-a surprins rit onoastrå, întreaga bogãtie a Vietii asta
nouä perspectivä doialä,
înseamnå, cu adevårat, înåltarea.
contextul în care ducätor
al transformärii Iatä una din nou. Întreaga sa märturisire ne-a
dintre care dädea un sens
Ofeasupra vietii si lucrärii lui lisus. Acum,
concret „Fericire vesnicä
în viata
 /
Stuart Wilson Joanna Prentis
cä acest pasaj din Va fi înältarea o alegere
Esenienii - Copiii Luminii
färä înîl vedem pe lisus se schimbä, el fiind un ne mai amplä despre un univers
Maînältare, I-am numai pentru cei sfinti
conspirituale al înältärii. multidimensionalä înseamnä doar a pä§i în
înteles sau poetice, unii oameni, ca ei Sä
expunerile cele mai neobisnuite ale lui Daniel, realitatea dimensionalä avea acces la un alt
au stäri naturale de NU Stadiu Final al
cuvintelor înscrise în Regula Comunitätii: stadiu de dezvoltare spiritualä?
a fi. omenirii?
färä de sfâr$t, cununä de slavä veynânt al Biserica cre$inä sa, curând, un pas firesc în evolutie nu un
un domeniu
fasciebraicä, Enoh Maria. Întrucât biserica eveniment
223
Eli vorbeste despre Dumnezeu, acest lucru Dacä este a§a, e oare posibilä
märetiei în Lumina Eternä". Când ne-am dat
clar cä ideea face un muritor de rand nu înältarea în traditiile multor popoare? Dacä
seama nuscrisele de la Marea Moartä se referea
înälcând în Pämântul se
la starea de mai upr. Cuvintele, care puteau Procesul de regresie,
cre$inism, sa. Tranzitie, înältarea în masä va avea loc,
pärea extra-vagante devenit, pe nea$eptate, o mure$e cä esenienii vedeau
descriere fapticä a unei Intrucât aces- lisus ca pe fiintä umanä înoare,
Daniel se concentrase pe terna înältärii - simplu, mai înaintat pe niel
24
nant, dar, în acela$ timp, controversat. În deasupra noasträ, ne aratä clar cä înältarea
liber consimçitä pentru toti oamenii, sau
traditia s-au înältat la cer, dar în textele non- spre care el i-a încurajat
ei. Noi întelegem cä foarte înçelepti? Existä o §ansä unicä
canonice se înältarea lui Abraham, Moise, Isaia Dacä aceastä perceptie
nu putem da räspun- pentru moarä Sä treacä la Viata Ve§nicä, în
si Ezra. Ne este tärii este confirmatä ferm în practica cre$inismului,
acest
cultura ebraicä, pe traditia limiteazä înältarea la ce noi numim acum fost construit.
lisus la Maria, mama te importante Fiinte sunt lisus, solitara fäpturä
asociazä înältarea numai cu lisus si cu
percepute ca fiind infinit generatiile urmätoare säi Sä îl urmeze umanä evoluatä, care mama ne îl considerä pe lisus ca Unicul Fiu al
sunt descura jate în încercarea lor de a urma pe cumva noi am prim plan lui din notiunea de înältare, ceva la care
drumul trasat de afirmatiile lui Daniel au ampleînteacum douä mii de nicipoate spera Sä ajungä vreodatä.
implicatii si, de$ suri, putem contura câteva ani, aceastä care formeazä esenta acestei cälti, ne
întrebäri: învätäturä, sundin läcu totul altfel lucrurile. Ei I-au înteles pe
Noul Testasunt cu
I-a învätat lisus pe discipoli, în secret, evoluatä, ca un Frate Mai Mare, care era,
adevärat Evanghelii,
ceea Tipurile Înältärii? A dorit el, cu adevärat, pur calea spiritualä. În special relatärile lui
ca adepçii calea înältärii nu Sä îl venereze„sämânta
în Daera baza învätäturii lui lisus si telul final,
genunchi? Nu les gre$t adeväratul tel al pe toti adeväratii credincio$ Sä se îndrepte.
crestinismului? Dacä cei mai multi oameni nu despre mai multe
dimainte de a ava o devine larg acceptatä, ea va revolutiona
erau pregätiti pentru tem noi acum gata Sä o teoria prin restaurarea temelia pierdutä, pe
viziuOare înältarea
primim? Care, toate referirile ment, despre care a
urmätoare, pentru a Este
Viala Ve§nicä Împäräçia Cerurilor, legateînältarea,
de mai rar ciudatä
înältare? A fost acest mesaj secret din läuntricä"
masä, asa cum sustin Divinä, revine în istorie, iar lisus, fiintä
ce ne aduce Viala Vqnicä? îndreaptä în curând spre conduce spre înältare, începe Sä revinä în
În vremurile noastre, fizicienii vorbesc
urmätorul deceniu?
mensiuni. Cum am fi putut întelege înältarea,
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii

225
A XV-A
Esenienii - Copiii Luminii
Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii

MOSTENIREA
MELCHISEDEK
esti preot în veac, dupä rânduiala lui Melchisedec.
- Psalmul 109:4

omentariul lui Stuart: În iulie 2001, la invitaçia

lui Anne MacEwen, pre§edinta Retelei Eseniene
Internationale, am tinut o prelegere în cadrul Adunärii
de varä din Kent. La acea vreme, se pärea cä cea mai
mare parte a cercetärii noastre, necesarä cärtii de fatä,
fusese încheiatä, de$ mai existau unele chestiuni despre
care
Capitolul 39
Ordinul Melchisedec Daniel nu ne spusese nimic.
 Esenienii - Copiii Luminii

Privitor la esenieni - nu numai la ei - noi obtinuseräm un guverneazä viata pe Pämânt? Capitolul urmätor din
bogat material, dar despre intersectarea lor cu Ordinul Evrei (7:3), care îl descrie pe „Melchisedec, regele
Melchisedec nu aflaseräm absolut nimic. Se pärea cä acest Salemului" ne introduce într-o zonä necunoscutä. Se
subiect era un secret uri'd§, tinut sub juräminte de täcere, fäcute spune:
la cele mai malte nivele. «Färã tatã,fãrã mamã,fãrã spitã de neam,
Cältile studiate ne oferiserä foarte putine date despre neavând nici în ceput al zilelor, nici sfâr§it al viefii,
aceastä organizatie foarte puternicä secretä, de cel mai înalt ci, asemãnatfiind Fiului lui Dumnezeu, el
nivel. Dupä spusele unora, membrii ei erau räspânditi în rãmânepreotPururea.»
întreaga lumea strä veche. Biblia face doar câteva scurte referiri Totul devine evident. Aici avem de-a face cu o
la Melchisedec, la începu- puternicä eternä Fiinçä Înäl!atä - deci, implicit, Ordinul
tul Psalmului 109:1-4: säu aparçine Împärätiei lui Dumnezeu Regatelor
Zis-a Domnul Domnului Meu: „$ezi de-a dreaPta Luminii astfel el depä§Çte continuumul spatiu-timp care
Mea, pânã guverneazä planeta Pämânt. În acest context, „în veac"
ce voipunepe vrãjma§ii Tãi asternutpicioarelor Tale.
Toiagulputerii Tale ti-l va trimite Domnul din Sion,
zicând: „Stãpâne§te în mijlocul vrãjma§ilor Tãi. Cu Tine pare sä sune ceva mai logic.
estepoPorul Täu în ziuaPuterii Tale, întru strãlucirile Rämâne însä întrebarea esentialä: „Existä oare
sfintilor Tãi. Dinpântece mai înainte de lu ceafãr Te-am legäturi între Ordinul Melchisedec esenieni?" Noi
nãscut. "Juratu-S-a Domnul si nu-I vapãrea rau: „Tu auziseräm diverse zvonuri, care, färä o bazä realä
estipreot în veac, dupã rânduiala lui Melchisedec. rämâneau tot zvonuri si eram nemultumiti, deoarece
existenta unei legäturi între ordin întemeietorul Frätiei
De aici nu apare Clar cine este „Domnul Domnului Eseniene ne-ar fi oferit o zonä foarte interesantä de
Meu", însä ne lämurim în Evrei 6:20: "Unde lisus a cercetat. Despre întemeietorii fizici ai Cäii Eseniene,
intratpentru noi ca înainte mergãtor, fiindfãcutArhiereu în veac, neamul Kaloo, cuno$eam multe lucruri, pe când despre
dupã rânduiala lui Melchisedec. initiatorii ei secreti, nu §tiam absolut nimic. Când venea
vorba despre acest subiect, se a$ernea o mare continuä
228 täcere. Am fost prea descurajati sä mai continuäm
Cele douä relatäri biblice au în comun ceva ciudat - investigatiile, încât la vremea întrunirii din iulie 2001,
cuvintele „în veac". Cum poate sä existe un Ordin care eu mä resemnasem deja în aceastä privintä mä
sä träiascä „în veac", dacä este limitat de constrângerile multumeam oarecum, cu ce aflasem pânä atunci.
fire$i, impuse de coordonatele spatiu-timp, care ne
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Totu$, acea perioadä petrecutä în Kent m-a
convins cä meritä sä mai fac un ultim efort, pentru a
trece dincolo de zidul secretelor. Revenind la Devon, m-
am pregätit pentru o nouä rundä de regresii. Joanna i-a
cerut lui Daniel sä roage „Frätia Esenianä, în totalitatea
ei", sä-i permitä sä ridice acest Väl al tainelor, pentru ca
informatiile despre Ordinul Melchisedec despre
întemeietorii secreti ai Fräçiei Eseniene sä fie aduse în
timpul perceput de el ca „viitor". Am accentuat faptul
cä, pentru el, noi ne aflam în viitor dezväluirea acestor
secrete nu mai reprezenta niciun pericol pentru
contemporanii säi - iar pentru cä omenirea evoluase
spiritual, consideram cä venise momentul sä
29
afläm adevär. De aici înainte, ne-a fost mult mai Il§or. Daniel numele lui înseamnã „înflo rirea Divinå creatoare (a
a reu$t sä obtinä consimtämântul Frätiei, a fost absolvit de pomului) lui Melchisedec". Asadar, acest mare Invãtãtor
jurämântul de a tine secretul, iar noi am putut avea acces la planteazå Pomul Vietii si revine la apogeul întregului
informatii.
Joanna: Ne poti spune, te rog cine a fost întemeietoml
secret al Fråtiei Eseniene?
Daniel: Da. Vålul secretor s-a dat la o parte
si acum pot vorbi despre acest subiect. Cel care a
pus bazele Frãtiei Eseniene a fost Melchisedec;
acesta era numele sub care el era cunoscut în
traditia ebraicã. Oricare Melchisedec avea
întotdeauna douã nume; acel din traditia ebraicã se
numea, de fapt, Aleph-Etz-Me/chisedec. Cuvântul
„Aleph 6' se aflå în legãturã cu „alfa " semnificã
„începutul"; „Etz" înseamnã „pom deci întregul
Esenienii - Copiii Luminii
nume se traduce ca „începutul pomului lui
Melchisedec".
Deci, Pomul Vietii fusese sãdit la acea vreme, de
acest mare In vãtåtor din interiorul Ordinului
Melchisedec.
Joanna: Acesta nu este numele dat în cele mai
multe relatåri traditionale.
Daniel: stiu. Existå nume cunoscute si nume
secrete. Acesta este numele secret.
Multi ani mai târziu, acelasi Invãtãtor a revenit ca
lisus — iar lisus este Elohenu Melchisedec. „Elohenu
tradus literal înseamnã „gloria lui Dumnezeu", dar se mai
poate traduce si „în florirea Divinã creatoare". De aici,
proces, atunci când Pomul este în plinã înflorire. In acest
sens, lisus poate fi våzut ca spiritul care ne lumineazã
total si ne conduce si el este în fruntea Ordinului nostru,
cãlãuzind si îndrumând întreaga rmscarea esenianã.
Joanna: Melchísedecíí se af7å în mai multe locuri pe
aceastå planetå?
Daniel: Sigur cd da. Ei constituie un Ordin
universal, aflat în serviciul celorlalti, care
acgioneazã în multe pårti ale galaxiei
230

mastre. Dupå cele afirmate de neamul Kaloo, ei au
avut o con tributie covârsitoare la dezvoltarea
constiintei pe planeta noastrå. Joanna: Ne poti
enumera câteva dintre calitåtíle Melchisedecilor?
Daniel: Ordinul Melchisedec este imens si
cuprinde o garnã largå de fiinte, cu diverse ranguri
capacitãti; eu îfi pot vorbi doar despre unele
calitãgi principale.
Mai întâi de toate, ei dau dovadå de mare
compasiune si
din acest motiv se aflã aici, cu noi, pentru a ne
ajuta. Acest lucru ff face sã meargã mai departe si
sã rezolve atât de multe probleme dificile, pe atât
de multe planete. Când, pe vreuna dintre planete,
constiinta nu poate evolua, atunci este trimis acolo
un Melchisedec, ca sã vadã ce este de fãcut. Ei sunt
precum soffi transformã-
rii si ai educatiei spirituale, ce cutreierã lumile,
primind Lumina si învåtându-i pe altii despre ea.
Lumina este cea care îi cãlãuzeste cu adevãrat pe
oameni, pe calea aleasã de ei — mult mai mult
decât o fac organizatiile, tehnicile si ideile.
Melchisedecii dau întotdeauna dovadã de
flexibilitate si creativitate, pentru cd
Esenienii - Copiii Luminii
ei lucreazã mereu cu probleme noi si complicate 9i,
de cele mai multe ori, nu existã vreun precedent sau
vreo regulã.
O altã calitate a lor este detasarea. Multi
dintre ei vin din zona îngerilor si munca lor este
aproape angelicå, prin aceea cd, pentru a ajunge la
adevår, ei înlãturã chestiunile minore, anate pe
nivele inferioare si îi conecteazå pe oameni 1a
Luminã. Astfel, ei intrã în miezul lucrurilor si le
vãd asa cum sunt cu adevãrat — si nu cum par ele,
în acest tårâm al iluziei.
Ei sunt si foarte rãbdãtori si toleranti, fiindcã
deseori ei sunt foarte departe de propria lor planetå
sau galaxie. Trebuie sã ai multå råbdare când esti
atât departe, în univers si lucrezi cu o gamã de
fåpturi atât de diverse. Trebuie så mai mentionez si
simtul umorului foarte dezvoltat. Pentru a cerceta
toate cãile de evolutie ale oamenilor, ei trebuie sã
fie veseli si sã aibã o imaginagie bogatå.
231
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Mai existã însã ceva foarte important de adäugat. Ordinul 232
Melchisedec este caracterizat prin egalitatea totalä strictå între Daniel: Da, asa este.
membrii sãi. Dacã analizãm bine pozitia lor, ne dåm seama cä nu se Joanna: Sí o mare parte a acestei transmisíi a trecut sub
poate altfel. Atunci când e§ti un membru al unui Ordin pus în formå de energíe?
serviciul celorlalti, care actioneazå în toatã galaxia, orice Daniel: Da. Multå a trecut în moduri subtile, dincolo de
judecare dupå raså sau sex, nu poate pårea decât ca ceva ab- surd. cuvinte si a curs de la inimã la inimã, pe linie femininå.
Am vãzut cum lucreazä principiul egalitäfii în grupul femeilor- Inceputul acestei transmisii låuntrice le-a dat femeilor-
discipol din jurul lui lisus, condus de Maria Magdalena si Maria, discipol din ju-
mama lui. Acest grup, care o includea pe Clara, sora lui, era o echipå
completå Fi devotatå. Multi bärbati nu au înteles natura profundå a
foarte profundå si o responsabilitate uriasã. Ele au pãstrat
energiilor inimii, cu care lucrau femeilediscipol. lisus §tia perfect de
activ spiritul învåtåturii lui Melchisedec si l-au transmis mai
bine acest lucru si nutrea pentru ele un respect aparte — mai ales
departe, de la inimã la inimä, pe linia feminmå, ca pe o
pentru mama sa, Maria, pentru Maria Magdalena. Dacã este sã
flacårå vie a întelepciunii.
analizãm toti ucenicii lui lisus, Maria Magdalena era adevårata Stea
de pe acel firmament, cu toate cå multi bärbati nu doreau sã fie Joanna: Daniel, îtí multumesc mult pentru cd ne-ai împårtåsit
eclipsati de o femeie. toate aceste lucrurí, care, cred eu, sunt Importante pentru multi
díntre noí. Ce ne potí spune despre conducåtoml Ordínuluí
Joanna: Care a fost legåtura dintre María, mama lui lisus, si
Melchisedec?
celelalte femeí-díscípol?
Daniel: Conducåtorul Ordinului Melchisedec este
Melchisedec Melchisedec — adicã Melchisedecul Ordinului
Daniel: Maria era figura centralå a gupului. Ca o initiatã Melchisedec. EI a trimis emisari ai Luminii în multe pãrti ale
evoluatã, cu mare experientå în lucrul cu energiile cosrmce, ea umversului. Lucrarea sa se bazeazå pe geometria sacrã si el
putea ajuta grupul sã înteleagå amploarea si responsabilitåtile este råspun-
mult mai mari din întregul Sistem Melchisedechian. In timp, zãtor de extinderea Luminii în întregul univers si de modul în
aceste rãspunderi s-au dezvåluit în paralel, dar separat de cele care Lumina, actionând în cadrul procesului de evolutie
spiritualã, ne transformã constiinta si ne reuneste cu Sursa Ei.
ale organizatiei care apãruse pentru a promova învãtãturile lui In acest sens, Ordinul Melchisedec poate fi considerat
lisus. Mi-am proiectat constiinta în viitor SI am cercetat competenga supremå în atribuirea darurilor fäcute de Spirit.
aceastã chestiune. Imi este foarte Clar cã energiile Unimii, Joanna: Pentru a pune bazele Fråtíeí Eseniene, neamul Kaloo
concentrate de lisus, au putut fi primite de oricine si multe a lucrat sub conducerea Melchisedecílor?
dintre frecventele lor ridicate au fost transmise de-a lungul
Daniel: Da, exact asa s-a întâmplat. Aceastã înthumare a
veacurilor, de la o femeie la alta. In special frecventa acestei
venit pentru prima datã din partea lui Aleph-Etz-
energii care se concentreazã pe pace pe fãcãtorii de pace a fost
Melchisedec si, de atunci încolo, a existat o succesiune de
transmisã aproape integral pe aceastã cale.
Melchisedeci, care au mentinut centrarea, unul dupå altul,
Joanna: Cu alte cuvínte, aceastå frecventå s-a transmis, de-a
pânã la venirea lui lisus.
lungulgeneratíílor, pe linie femínínå?
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
Intotdeauna a existat o figurã centralã, un Melchisedecii au înteles acest lucru. existã o
conducãtor care a pãstrat totul la un loc SI multitudine de fiinte si de nivele, în tialã, universul nu este
care avea în subordinea sa mai multi divizat. In aceastã vãrul profund al lucrurilor, universul este
Melchisedeci. Ei au cålãuzit nearnul Kaloo Aceasta se aflã în stråfundul inimii Frãtiei noastre Esenianå
este denumit ast-
în înfiintarea comunitãtilor. Melchisedecii se trage din acest adevãr cosmic al lei mai profunde
ne-au învãtat întelepciunea Spiritului, cunoasteri a Unimii este traditia lucrarea nearnului Kaloo,
nu233 aceastä etapä, în cadrul acestei
noi semnificatia
mitã de egipteni „Ka '6. De aceea neamul nucare se
Kaloo fel. Numele lui înseamnã „Poporul traduce Luminä 234
Spiritului" care, atunci
Comentariul lui Stuart: Chiar în învätam Sufletului). Capitolul 40
lucruri noi despre Kaloo. Aflasem acum meluipe care 1-aí primit
lor. Silaba „Ka" apare în cuvântul Mer-Ka-Bah,de
Calea Unimii
ca „Luminä- Spirit-Suflet" (de exemplu, Corpul
de când prime$e putere de la Spirit, devine repaos, care este
vehiculul pentru a avea o viatå
Joanna: Caz este cel mai important sau prea pufinã
lucru la îmåtåtura lui Melchisedec? distruge sãnåtatea
Daniel: Invãtãtura despre miscare si
cheia echilibrului oricãrei fiinte întrupate, repaus" apare
sãnåtoasã si armonioasã. Dacå existã prea de la Nag
multã lmscare sau repaus, atuncl armonia Ham-
se ornului se compromite.
Ordínuluí?
Comentariul lui Stuart: Sintagma
„mi§care în Evanghelia dupä Toma, text ce
Ordinului Melchi-
apartine Bibliotecii madi.
Joanna: Cum ai putea rezuma lucrarea creatief, împrås-
Daniel: Eu cred cå întreaga lucrare
a sedec are ca scop readucerea tuturor tot
motiv,
pãrtilor tiate peste tot, înapoi în Unime. DinMelchisedecii ci
acest sunt trimisi în zonele unde existã ceaseparare SI
mal mare flicte majore, deoarece acolo econnevoie de
cel mai mult lor de vindecare si unificare. talentele de
In Ciuda iluziei
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
nformatia despre Ordinul lui Melchisedec fuses absolut
extraordinarä, însä eu mai doream sä continui.
Joanna: Tu ai spus cd orígínea profundeí cunoasteri a Unimíi este
tradítia lui Melchisedec. Poti comenta?
Daniel: Da. Intotdeauna am crezut cå învåtåtura despre
Unime era foarte profundã, dar am vãzut-o si foarte
incitantã. Invãtãturile Melchisedec ne cd originea Creatie
este în Unime, în Luminå si cd, desi noi cãlãtorim prin beznå
si haos, ne vom reîntoarce din nou în Luminã. Prin urmare,
cålåtoria omenmi este våzutã ca ceva circular. Plecãm din
Lumina Unimii, trecem prin întunericul acestei lumi 91'
revenim în Lumina Unimii, atuncând ne conectãm din nou
cu Spiritul nostru lãuntric.
Ca esenieni, noi credem cã Cerul si Påmântul sunt
legate împreunå în Unime, prin echilibru. Intreaga noastrå
viatã depinmult de echilibru, care este de mai mufte feluri:
Spirit-corp fizic, interior-exterior, miscare-repaus. Fiecare
aspect este dependent de celãlalt si ele se hrånesc si se ajutã
reciproc. Un bun exemplu este echilibžul dintre îndrumarea
interioarã si întovãråsirea exterioarã. Cu cât cãlãuzirea
låuntricå devine mal usor de înteles si mai puternicå, cu atât
mai fireascã este împãrtãsirea ei
fratii si surorile. Cu cât facem mai mult acest lucru, cu atât
suntem mai încurajati Sã ne încredem în ghidul nostru
interior si ne trãim viata în armome cu el. Cele douã Tete ale
oricãrui echilibru sunt precum fetele unei monede —
diametral opuse, dar
235
intim legate între ele. Unimea este sustinutã
directii opuse, înså energiile lor se contopesc sinteze între
actiunea comunã 9i puterea
Joanna: Au înteles, oare, toti eseníeníí, dec referítoare la Unirne?
Daniel: Nici vorbã. Chiar si eu le simteam sitoare, mai
ales pentru mintea preotilor.
erau dominate de elementul iudaic. De§i acest fusese
aprobat de neamùl Kaloo, mie tot mi se Principalul pericol
se afla în ideile lor care conduceau la intolerantã si la
tendinta de pinge oamenii. De exemplu, preofii esemeni
puritate. Bineînteles cã puritatea este ceva luat în senos
aceastå chestiune, dar eu am ga oameni din cauza lipsei lor
de puritate, damnaera un proces foarte periculos si greu ce a
fost pus în miscare. Se ajungea usor la cå principala noastrã
nemultumire, legatã de nea lor, adesea extremistã. Prin
adoptarea unei se pierdea din vedere tocmai echilibrul care
turii Melchisedec.
lisus a înteles foarte profund învåtåtura nu s-a situat
niciodatã pe pozitii extreme, nu a a condamnat vreodatã pe
cineva. El putea dar niciodatã pe cel care fl înfãptuise. Cred
dintre motivele pentru care ucenicii se simteau turi de el,
deoarece stiau cã oricât de mult arfi i-ar fi judecat sau
condamnat vreodatå. Da, el în condamnarea påcatului, dar nu
si a pãcãtosilor.
In aceastå privintã, eu cred cã lisus a Melchisedec,
mult mai bine decât preotii 1109tri, telesese mult mai bine.
In multe scrieri, dragi existau critici severe la adresa fiilor
întunericului
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
236 de forte care cåt09ilor lumii. Insã eueste remarca lui Daniel, referitoare la În
nu 1-am auzit niciodatå pe lisus så fi po- si dau nastere
tragîn menit de fiii
occident, noi avem tendinça sä separäm
El se concentra mult mai mult unei pe unificatä. întunericului. minå 9i pe
Luîntr-acolo. Mintea si inima lui erau în înuitåturile lui calea ce duce totalitate si
orientate spre pozitiv — si în asta reflecta Melchise- profund foarte bine
Melchisedec, care erau pozitive 9i pe învåtãturile plin
deTriumful Luminii. câteodatå încrezåtoare în
cu vederi extremiste erau deseorl oboInstruirea 9i Toti acei preofi de teama
urmäriti Ordinului al poporului atentia lor lucru era pentru viitorul gândurile lor
nostru, iar negre apocaliptice. necesar
Eu, erau adesea am Lumina o
însã, prefer- perspectivã pozitivå a
mult mai blândå, mai amplå mai pårea învåtåturilor adânc înfipte în
Melchisedec, care îsi aveau rådåcinile primejdios. mult întindea în cele mai ele,
întelepciunea stelelor 9i a cåror cunoastere prea
se înguste, a universul era un loc plinã
ostraciza reserau evolutie, ce dreaptã spre o
îndepãrtate tårâmuri ale cosmosului. Pentru
obsedati de singurã
cunoscut prietenos, plin de fiinte în
important si noi am
progreseazã în moduri diferite si care considerat
se cd a
înLuminå. Faptul cå Melchisedecii au lude crat si au predat în atât
aluna-i repudia si
multe locuri din univers, mi-a mis încrederea în
conde controlat,
transcapacitatea lor de a ne îndruma de a ne dupå extreme si eu maestri spirituali.
fi cred preofi, era Comentariul lui
atitudiastfel de
pozigii, era centrul
Stuart: Aceastä afirmatie este deosebitä, dede oarece situeazä
la Marea Moartä (cu ideile lor înguste învãtã-
la Manuscrisele criticile severe
puritate) si învätätura lui lisus (care rebine referitoare flectä o tolerantä
largä Daniel explicä
primitä) într-o perspectivä mai amplä. aceastä lui Melchisedec
si judecat si nici nu lepciunii eseniene stau
perspectivä prin faptul cä la baza
condamna rãul reiese clar cä lisus, fatä de la
înteînvätäturile Melchisedec. Din povestirea Marea Moartä, a el fac parte
fåcut,
lui, de preotii-scribi care scriseserä din spectrul mult mai bine a
Manuscrisele prezentat mai exact aceste reflectat sedec, a putut
cd acesta este
învätäturi. Si preotii esenian, dar lisus, prin extrage din rat o cale spre
unul în
faptul cä a înteles mult mai fidel spiritul Luminä,
sigurantã
învätäturilor Melchiele o întelepciune mai Plinä de însemnätate
alåpåcãtuit, lisus
profundä a instaumult mai durabilä. echilibrul Spirit-corp fizic.
nu era deseori
aspru
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
sufletul (considerat spiritual) mintea (väzutä ca având potential spiritual), îndreaptå într-acolo?
de corpul fizic (socotit fie neutru, fie posibil animalic). Aceastä perceptie
ne deformeazä träirea ne scoate din echilibru. Ea stä la baza însträinärii
de naturä a tendin!ei de poluare distrugere a Pämântului.
Esenienii, spre deosebire de multe traditii moderne - care
pun accent pe partea spiritualä, dar ignorä corpul fizic - promovau
în mod con$ient un echilibrul între cele douä. Pe mäsurä ce
încercäm sä împäcäm cerintele lumii moderne, cu nevoile vietii
noastre interioare, observäm cä echilibrul capätä pentru noi o mare
rezonantä. Restabilirea echilibrului dintre aspectele cere$i cele
pämânte$i ale fiintei noastre se poate dovedi ca o parte esentialä
pentru drumul nostru înspre Unirne.
Sä revenim însä la §edinta cu Daniel.
Joanna: Prin unnare, tu vedeai calea omeníríí ca pe o înåltare
în constiintå, înspre Luminå?
Daniel: Da. Maestri nostri ne-au spus cå dupå ce ne
înãltam în fericirea constiintei extinse, vom privi îndãråt si
vom vedea nivelul prezent al constiintei noastre ca fiind ceva
mic si mãrginit, întocmai ca mintea unui copi]. Dacå vrem sã
ne îndeplinim întregul potential ca fiinte umane, trebuie så ne
abandonãm constiintei mai extinse, a Spiritului, înså nu
putem face acest lucru ,dacã ne agãtåm de toate fricile si
limitårile sinelui-copil.
Dacå vrem sã ne ridicãm în constiingã si så intrãm în Viata
Vesnicå, trebuie sã ne eliberãm de acest sine inferior.
Comentariul lui Stuart: Acest pasaj mi-a adus aminte de
cuvintele Annei Hughes, un maestru spiritual care a avut o mare
influentä asupra grupului nostru: „Prin abandonarea micului
meu eu, se nafte Eul Meu Ve§nic.
Luminii
Joanna: Ne-ai vorbit despre Unime si cum ne conduce ea spre
Viata Vesnicå. lísus ne-a îmåtat iertarea, ca pe o cale ce ne
238
Esenienii - Copiii
Daniel: Da. Pentru a ne îngloba în Unirne, iertarea este
vitalã. Acesta este unul dintre motivele pentru care lisus ne-a
în-
vãtat sã iertåm. Când ierti total pe cineva, atunci tot ce a fãcut
acea persoanã — tie sau celor dragi — înceteazã sã mai existe
în constiinta ta. Nu înseamnã cd nu te mai gândesti la acel
eveniment, ci cd el nu mal existã pentru tine — si, dacã nu
mai existå, nu te mai separå de creatorul acelei fapte si nu mai
reprezintã un
obstacol cåtre unime. E greu sã ajungi la acest nivel de
iertare, dar lisus ne-a spus cã reprezintå cheia pentru a intra în
Unime SI cã aceasta trebuie sã fie tinta tuturor celor care
urmeazã Calea.
Comentariul lui Stuart: Acum noi träim într-o lume divizatä,
în care ne este mult mai usor sä credem în pedeapsä räzbunare, mai
degrabä decât în iertare Unirne, care sunt lectii dure pentru noi, dar
sunt solutii pentru a elibera trecutul. Numai atunci cand trecutul
este eliberat, putem începe o nouä viatä în pace, cu noi în$ne si cu
semenii nostri. În timpul vietii, multi oameni träiesc tragedii traume
si folosirea iertärii pentru a le face fatä este acum ceva recunoscut
pe o scarä mult mai largä. Iertarea ne permite sä ne reface libertatea
de actiune, astfel încât un singur eveniment sä nu ne defineascä
viata. Noile terapii practicate în prezent se bazeazä în principal pe
iertare; la fel o fac $ unele cärti care se concentreazä pe iertare.
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Sä revenim la §edinta cu Daniel, pentru cä mai existä câteva la nivelul Spiritului întâlnesc profundul Mister, care îmbrãtiseazã în
aspecte de lämurit. Unime, tot ce existã. La acest nivel, nu mal existã niclun sme
separat, ci numai bucuna SI miracolul Fiintei nemãrginite.
Joanna: lertarea fåcea parte dín îmåtåturíle Melchísedec? Joanna: Maestríí vostrí v-au înužtat despre Uníme, ca Fínd o
Daniel: Da, chiar foarte multe Prin iertare,
Melchisedecii îsi curåtau în mod constant constiinta, astfel parte a Místerelor?
încât ei erau mereu flexibili, echilibrati si apti så meargå Daniel: Desigur. Unimea este Misterul Misterelor, în
înainte. In acest stadiu, nu mai existau obstacole spre Unime. care diversitatea se tope§te în Unitate si multe fiinte se
Joanna: Eu pot întelege avantajele concentrårii asupra dizolvå într-o singurå Fiinta atotcuprinzãtoare. Astfel, se
Unimíí, dar cum o putem face, af7åndu-ne în míjlocul întregíi pierde notiunea de mic sine separat si independent si se
harababurí de m' cu zí? câstigã o viatã în care feri- cnea este unasã SI nu are granite
sau sfârsit.
239
Comentariul lui Stuart: Aceste cuvinte reflectä textul di
Manuscrisele de la Marea Moartä, în care se vorbe$e despre: „o fericire
vesnicä, într-o viatä färä de sfârsit". Ele par a fi o descriere a Gnozei, o
Daniel: Ascultându-ne Inima, deoarece Calea Unimii este si stare în care Unimea trece de la o simplä idee, la realitatea vietii träite.
Calea Inimii. Chiar dacã mintea poate fi înselatã si rãvã§itä de 240
drama lumii, Inima este cea care poate vedea dincolo de aceastã
tragedie. Dijn acest motiv, Inima care este sensibilå la mani- Capltolul 41
festãrile Spiritului ne poate conduce înapoi spre Sursa Unicã din care
am venit. Printr-o Profundã Cunoastere a Inimii, semintele Diversitatea învãtãturilor Melchidesec
Spiritului, împrã§tiate în univers, sunt puse laolaltã si formeazå
nou Intregul si atunci, universul, care fusese cândva Unul va fi iarãsi recusem deja în revistä informatiile furnizate pânä acum de
Unul si toate rãnile vor fi vindecatee
Daniel, dar simteam cä mai e ceva nou de aflat Deoarece
Joanna: De ce este atât de incitantå aceastå îmåtàturå pregätisem o listä de întrebäri, am trecut la treabä, punct cu punct.
despre Uníme?
Joanna: Spune-mí, te rog îrnåfåturile Melchisedec erau mereu ace-
Daniel: Pentru a o pune ñi practicã, pentru a intra în Unime, leasí, oriunde le propnåduíau el?
no; trebuie så ne eliberåm de tot si de toate: de trecut, de sperantele
despre viitor, chiar si de pretiosul mic sine, de care ne tinem atât de Daniel: Nu. Melchisedecii erau Toarte minufiosi în a-si
bine strânsi. Dacã vrem sã pãtrundem în Unime, trebuie sã le lãsãm adapta învåtãturile la necesitãtile speciale ale civilizatiei cu
sã plece, întrucât reprezintã un bagaj fãrã nicio valoare, în care lucrau. Ei sesizau toate punctele forte, ca pe cele slabe ale
comparatie cu marea comoarã a Vietii Ves nice. Toti cei care trãiesc civilizatiilor de care se ocupau, dar si ceva mai mult decât atât:
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Luminii
orientarea proprie a constiintei, care îi oferea civilizatiei pãrti de zidurile fricii prejudecätii, fãrã sã poatã vedea Lumina de ca
respective capacitåti aparte. Acesta era obiectivul lor — de a se bucurau multele sisteme planetare ce beneficiaserã de învåtåtur
dezvolta forta fiecärei civilizatii, pentru a înflori si a-si atinge Melchisedec. Am vãzut cum era aplicatã aceastã mare îngelepciune
pe deplin potentialul. Astfel, civilizatia în cauzå putea sã îsi caml farisei- lor si saducheilor, dar trebuie sã mãrturisesc cd nu e
ofere darul ei fårå seamån, Constiintei Superioare. întotdeauna asa de usor. Când ei ni se opuneau cu îndârjire, persecut
Joanna: Spune-mí, Melchísedecíí erau críticí la adresa du-ne Fratii ori de câte ori puteau, ne era greu sã îi pnvirn cu
milã si compasiune. Puteam întelege si de ce preofii nostri îi urau a
defectelor civilízatíeí? de mult, numindu-i fii ai întunericului, deoarece ei chiar pãre
Daniel: Niciodatå ei nu au condamnat vreo civilizagie dusmanii Luminii. Eu stiam cã aceastã vimune nu se potrivea C
pentru defectele ei, ci au preferat så se concentreze asupra Melchisedec si de aceea må strãduiam sã îi pri vesc cu compasiune. N
dezvol- era de loc USOr si deseori rnã poticneam,
tårii calitåtilor care o fåceau puternicå — darul ei aparte, oferit
marelui Intreg. fãrå sã reusesc så-mi pãstrez compasiunea, mai ales atuncl când e
vorba de vreun prieten pe care ei fl fãcuserã sã sufere.
241
242
Esenienii - Copiii
Joanna: Prin punerea în practícå a îrnåtåturilor Melchísedec, se realiza un
Joanna: Asadar, Melchísedecíi îsi adaptaserå înužtåturile, dar
sístem de mare echílíbru? existau întotdeauna elemente comune, nu-í asa?
Daniel: Da, un echilibru foarte profund, ce mergea mult Daniel: Sigur cd da. Intotdeauna se punea accent pe o
departe decât puteau întelege evreii traditionali§ti, care aveau un sistemviatå fizicå sånåtoaså, pe studiu, meditatie rugãciune. Am
greoi, fårã o împãmântare adecvatã. El nu cobora suficient în Påmânt si observat cã evreii traditionalisti din orase mormãlau o
nici nu se înãlta destul la Cer. Noi fl vedeam ca pe un copac cu rãdãcini rugåciune, doar ca pe o formulã, fãrã sã le pese de întelesul ei
pugili adânci si care nu fl puteau sustine sã se înalte. Ni se pãrea cå cel
efectiv, dar noi stiam cd ea este mult mai mult. Melchisedecii
care urmau calea lor semå- nau cu copacii opriti din crestere, ne spuseserã cd rugåciunea era una dintre cele mai importante
întemnitati de propria lor limitare si hotãrâti sã le-o impunã si altora. forte puse în slujba schimbårii, dar, câteodatã, acea schimbare
Joanna: Cum îí vedeau Melchisedecíí pe acesti evreí nu se manifesta în afarå, ci în marile modificãri dinãuntrul
traditionalísti? propriei noastre constiinte si fiinte. Cu toate acestea, si
schimbãrile exterioare produse prin intermediul rugãciunii
Daniel: Aveau pentru el compasiune si ne spuneau cd erau
blocati într-un sistem rigid, ce nu le permitea sã-si dezvolte întregul puteau fi extraordinare. Melchisedecii ne mai spuseserå cã,
potential de Copiii ai Luminii. Melchisedecii ne spuneau cd trebuie sã dacå grupuri mari de oamem ar fi aflat vreodatã så foloseascã
avem compasiune pentru ei, ca pentru niste frati ai nostri care se adevãrata putere a rugãciunii, ar fi putut produce vindecåri la
cufundau în întuneric si mergeau pe o cale îngustå, mårginitå în ambele
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
distantã, ar fi putut opri chiar råzboaiele împiedica producerea
multor calamitãti naturale. Ni se povestise cå, în procesul
Creatiei, Dumnezeu lucreazã prin multi îngeri — însã, pe
Pãmânt, el i-a transferat omemril o mare putere creatoare, care
nu este alta decât cea a rugåciunii. E pãcat cã Fråtia noastrã
este atât de pufin înteleasã în afarå, deoarece ea este o mare
fortã a binelui în lume.
Numai dupä ce am citit cartea lui Gregg Braden, „EfectulIsaia
" am început sä înteleg pulin din ceea ce spune aici Daniel. Se pare
cä
noi am subestimat în mod serios puterea rugäciunii individuale, dar
a celei colective. Poate cä rugäciunea, practicatä ca o tehnicä
specialä, cum se aratä în aceastä carte, este o cale de transformare
a con§tiintei de creare a unei noi realitäti.

243

Capitolul 42
Triumful Luminii
e$ Daniel ne spusese cä Melchisedecii adaptau învätäturile în
functie de civilizatiile cu care lucrau, nu-mi era deloc clar dacä acest
lucru se întâmplase pe Pämânt sau pe alte planete. L-am întrebat pe
Daniel.
Joanna: Când Melchisedecíí au vízítat Påmântul, ei sí-au
limitat contactul numai Ia eseníení sí druízí?
Daniel: Nici vorbã. Ei au avut legãturi cu multe
civilizatii, dar unele au fost mai deschise decât altele, dar au
existat si contacte în afara nivelului uman.
Joanna: Nu înteleg. Te rog explícå-ne maí dar.
Daniel: Melchisedecii au recunoscut balenele si delfinii ca fiind
fiinte evoluate si care aveau o altfel de constiintã decât oamenii. In
timp ce oamenll comunicã prin cuvinte sau simboluri, balenele si
delfinii comunicå, în principal, prin sunete. Un singur sunet poate
transmite foarte multe informatii subtile, fiintelor care sunt acordate
1a aceeasi frecvenfã, pentru a recepfiona întregul sãu continut
calitativ. Existã tonuri primare si secundare, iar prezenta sau lipsa lor
poate fi foarte revelatoare. Un sin- gur ton poate reda fåpturilor care
lucreazå în aceste moduri sub tile, totalitatea fiintei tale. In general, legãturã între ele.
oamenii nu au o astfel de dexteritate, cu toate cã ei §i-o pot dezvolta
într-o oarecare mãsurã, prin antrenament.
244
Esenienii - Copiii
Joanna: Multora díntre noi lí se pare greu de crezut cd delfinií
pot detíne o constiintå atât de evoluatå precum este constiinta
noastrå. Noí suntem atât de díferítí„.
Luminii
Daniel: Numai Ia nivelul pe care fl avem în momentul de
fatã. Atunci când fiintele umane realizeazã înãltarea
constiintei, ele se unesc cu constiinta delfinilor.
Melchisedecii ne-au învãtat cã, în procesul de înåltare
spre Luminã, existå trei etape:
- Cunoa$erea Profundi, în care granifele dintre noi fi
celelalteforme de viatã încep sã se dizolve.
- în care învãtãm sã trãim zilnic Ia nivelul
Cunoa§terii Profunde si devenim con§tienti de adevãrata
noastrã natura.
-Înãltarea, în care noi trecem dincolo de realitateapãmânteascã fi ne
contopim cu Lumina.
Comentariul lui Stuart: În terminologia modernä, aceste etape
pot fi considerate ca fiind urmätoarele:
1. Gnoza
2. A deveni o fiintä auto-realizatä (sau realizatä întru
Dumnezeu)
3. Înältarea
Joanna: Sí pe delFní îí íntereseazå înåltarea omeníríí?
Daniel: Da, ei sunt interesati Ia fel de mult de înãltarea
Påmântului, ca si de înãltarea omenirii, deoarece ambele au
Joanna: Cu alte cuvinte, ei suntfratíí nosfri?
Daniel: Da, fratii no§tri pierduti, cu care, demult, am
avut constiinta în comun. Totusi, pe mãsurã ce ne înãltãm, ne
apropiem mai mult unii de altii, pentru cã sunt necesare toate
for mele de constiingã, pentru a crea Armonia Intregului.
245
Stuart Wilson / Joanna Prentis
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Maestrii nostri ne-au spus cã, atuncl când atingem înãlta_
rea, vom afla cd am supraevaluat unele aspecte ale con§tiintei,
iarpe altele le-am subevaluat. Atât oamenii, cât si delfinii au ne_
voie unii de altii pentru a pãtrunde în Completitudinea si Unimea
Marii Constiinte. Numai împreunå, aceste douã rase pot merge
înainte în totalitatea Luminil, care este Bucuria Ve§nicã. Bucuria
este o formã specialã a întelepciunii, ce permite accesul rapid usor
la Cunoasterea Profundå. Fãrã Bucurie este greu de a intra acolo
— greu de råmas. Delfinii sunt maestri în întelegerea si trãirea
Bucurœl.
Balenele si delfinii sunt fãpturi importante pentru cå ele ne
amintesc de adânca noastrã conexiune cu Pãmântul. In timpul
procesului în care am fost creati, constiinta umanã a fost uni tã cu
cea a Påmântului. Noi suntem rezultatul unel sacre contoPiri dintre
Spiritul Cerurilor cu Substanta Maicii Pãmânt. Spiritul dã viatã
Påmântul dã înfãtisarea fizicã. Invãtãturile Melchisedec aratå cã
energia ssi constiinta nu sunt douã lucruri separate, ci ele
alcåtuiesc un flux unic al fiintãrii. Când vorbesc despre „constiinta
Påmântului", mã refer la ace] sistem complet al constiintei si
energiei, care formeazã întregul vietii si fiintãrii terestre. Intrucât,
prin crearea noastrå, suntem conectati cu Pãmântul, constiinta
omenirli, ca întreg, afecteazã în mod deosebit Pãmântul. Când
oamenii si-au dezvoltat izolarea lor egoistã, fatã de semeni
fatã de alte fãpturi, aceastã deviere de la Luminã a produs un mare
rãu constiintei noastre. Intrucât suntem atât de strâns legati de
Pãmânt, constiinta si sistemul de energie al Pãmântului s-au
îmbolnãvit si ele.
Cântecul balenelor calmeazã pufin boala Pãmântului, îi
alinã starea, fãcând-o mai suportabilã. Dacå rãul devine de
nesuportat si copleseste Påmântul, atunci axa Illi se înclinã si
devine instabilã. Dacã se întâmplå ceva, atunci planeta noastrå nu
246
Esenienii - Copiii
mai poate råmâne pe orbitã, ci se va misca mai repede în
directia soarelui, orl se va arunca departe în spatiu si viata va
înceta.
Când fiintele umane tråiesc experienta Unimii
Spiritului si se înaltã în constientå, atuncl acest lucru ne va
vindeca constiinta si va însãnåtosi Påmântul. Apoi, Påmântul
va da nastere unui nou sunet, nu în tonul discordant al
durerii, ci în cel al bucuriei unei planete vindecate si
renãscute. Când planeta noastrå va lansa acest sunet, ea se va
reuni cu planetele-surori, astfel încât întreaga Creatie va
porni în sus, spre Luminã si spre Marea Armonie. Omemrea
va creste în constiintå si noi vom putea trãi în Fericirea
Vesnicã despre care vorbesc scripturile. Acesta este asa-
numitul Triumf al Luminii, procesul complet pe care
Melchisedecii I-au condus sprijinit aici, pe Pãmânt — dar
orlunde altundeva în galaxie, de-a lungul veacurilor fãrã
numãr.
Comentariul lui Stuart: Aceastä parte constituie o märturie cu
totul deosebitä, deoarece situeazä întregul zbucium spiritual al
omenirii, într-o nouä perspectivä În acest context, cuvintele
Manuscriselor de la Marea Moartä nu ne mai par nici enigmatice
nici excentrice. Astfel, când citim despre „Fericirea Veylicä într-o
viata färä de sfâr$t", avem în fatä, pur simplu, o descriere a unei
etape de evolutie a Creatiei, în care natura umanä s-a ridicat mult
deasupra limitärilor din prezent.
Aceastä întelegere a fost una dintre pärtile cheie ale märturiei
Illi Daniel. În definitiv, dupä tot dialogul purtat cu el, numai în
acest moment am început sä întelegem ce voia el sä spunä prin
expresia folositä putin mai mainte - anume „Triumful Luminll .
Aceastä afirmatie subliniazä cat de vastä a fost lucrarea
Melchisedecilor cat de mult a durat munca lor. De aici ne däm
seama de amploarea înälçarea Creatiei la nivel cosmic de faptul cä
 Luminii
ei împreunä cu elevii lor, esenienii - au jucat un rol definitoriu în
acest mare proces al evolutiei spirituale.
247

Acum, cä detineam atât de multe informatii despre Ordinul Mel- 248

chisedec despre învätäturile sale, ne mai rämäsese doar o singurä
întrebare de pus:
Joanna: Tu ai fost în mod special interesat de îrnåtåturíle Mel
A WI-A
chisedec?
AJUNGEM LA ÎNCHEIERE
Daniel: Da, însã acest interes a venit de-a lungul timpu lui,
dar învãtåturile lor erau doar o micå parte din pregåtirea mea Curgerea istoriei este constituitä din imbolduri care se
bazå. Despre ele, ca subiect separat, nu ni se vorbise niciodatã, nici exprimä prin sufletele oamenilor si prin grupuri. Cel mai
la Qumran nici în vreo altå comunitate cu care in trasem în contact.
mare mai cuprinzätor dintre ele este Impulsul Christic,
Cu toate acestea, începusem sã le vãd ca un studiu foarte important
care elibereazä în viata oamenilor, §uvoaie de Energie
pentru a înfelege marea extindere a evolutiei spirituale pe planeta
Divinä a lubirii Unimii. Se pare ca miscarea esenianä a
noastrã. Mai descoperisem si cd aces te învãtãturi ne deschideau o
îngelegere mai profundã a spuselor Invãtåtorului Dreptãgii si a ceea protejat a päzit Impulsul Christic cä lisus însu$ a fost un
ce încerca el sã facã. initiat un conducätor. Oare nu e posibil ca, în perioada
Celei de doua Veniri, acest grup sä reaparä,
Dacå nu stiai nimic despre traditia din care lisus îsi exträ-
pentru a continua lucrareaä
gea esenfa profundei sale cunoasteri, nu prea înfelegeai mare lu cru.
lisus era atât de bine înrãdãcinat în îngelepciunea Melchi sedec, - prefatä scrisä de Sir George Trevelyan,
încât a putut depãsi limitãrile acestei planete, conectân- du-se la pentru cartea Noii esenieni, de Sophie Edwards
imensa cunoastere si profunda unnne care se aflã în inima
universului. Tot ceea ce el ne-a învãtat despre iubire Sl ier- tare,
capãtã un sens profund, atunci când sti deja aceastã Unime, care
este cea mai profundã realitate a lucrurilor. Dacå nu stiai prea mult
despre ceva, vorbele sale te-ar fi uluit. Ar fi fost ca cum al examina
un copac, fãrå så sti ceva despre rådå- cinile care fl sustin si îl
hrãnesc.
 / Joanna Prentis
Stuart Wilson
Capitolul 43
Ultima adunare
oanna: Dupå råstígnire, s-au mai tinut mari adunåri?
Daniel: A mai avut loc o singurå întrunire de final, a bå-
trânilor întelepti, în grota dinspre nord. Maria, sora lui Iosif,
fusese singura reprezentantå a Crupului-Nuc1eu. Iosif plecase
deja din tarã, iar ceilalti membri ai Grupului-Nucleu fuseserå
împrãstiati. Cât de greu trebuie sã-i fi Tost Mariei, atunci! 1-am
putut vedea ridurile care ff brãzdau chipul, dar dãruirea ei era la
fel, iar când a luat cuvântul, pentru a Ie ura bun-venit
participantilor, vocea îi era la fel de linistitã si de clarã ca
întotdeauna. Ne-a multumit pentru prezentä si a recunoscut cã
veniserã vremuri grele pentru multi confrati. Ea ne-a fãcut
cunostintã cu do; membri din neamul Kaloo, lucru cu totul
neobisnuit. De câte ori ne-au vizitat comunitãtile, ei nu au luat
niciodatã parte la vreo adunare de-a noastrå. De îndatå ce
Maria a început Sã ne vor- beascã despre ei, mi-am dat seama cä
participam la o adunare cu totul specialã si mi-a trecut prin
minte cå s-ar putea Sã fie ultima de acest fel.
Intre cei doi membrii Kaloo stãtea o persoanå cu totul
impresionantå si de mare rang, pe care Maria 1-a prezentat ca un
membru superior al Ordinului Melchisedec de pe planeta noas-
trã. L-a rugat Sã se adreseze adunãrii. In timp ce vorbea, el rãs
pândea o senzatie de autoritate calmã si tainicã SI am
recunos250
Esenienii - Copiii
cut în el un mare Initiat. Vocea lui era rãsunãtoare fiecare
cuvânt ff era parcã mãsurat, cumpånit si chibzuit.
El ne-a multumit tuturor pentru toate eforturile pe care le-am
fåcut, rugându-i pe bãtrâni så Ie multumeascã în numele lui si
membrilor comunitãtilor noastre. A spus cã aceastå adunare
marca finalul rolului fizic evident pe care 1-a avut Ordinul
Esenienilor în lume si cd vemse vremea bilantului activitåtii
noastree Realizãrile, a spus el, au Tost însemnate.
Cornunitåtile fuseserã clãdite cum trebuie si bine conduse,
astfel cd multe generatii de esenieni s-au bucurat de
Intelepciunea Galacticã. Multe suflete au fost ajutate Sã se
îndrepte spre Luminå si s-a acumulat si råspândit multã
cunoastere.
Invãtãtorul Dreptåtii fusese sustinut de o organizatie
excelentå, Tapt ce i-a usurat sarcina. Misiunea sa se sfârsise
cu bine, desi existase o rezistentã mult, mult mai mare decât
cea preco-
nizatå. Energiile cosmice se reumserå, dând nastere unei
sinteze, încheind unul dintre cele mai importante ciclun• de
evolutie umanã, iar noua energie a iubirii a Tost instituitå în
mod Tenn pe Pãmânt. Orice s-ar fi întâmplat în viitor, acest
succes nu mai putea fi råsturnat în vreun fel. Fructificarea sa
ar fi putut fi doar întârziatã un timp, dar nu opritã. Triumful
Luminii era acum asigurat, în foarte mare måsurã datoritã
Invãtåtorului Dreptã{ii si a celor care 1-au sustinut.
Dupã ce membrul Ordinului Melchisedec §i-a încheiat
discursul, s-a asternut o lungã tãcere, noi tot; fiind pãtrunsi
de cuvintele sale. In tot acest timp, eu am simtit asupra
noastrå binecuvântarea multor fiinte angelice.
Apoi, Maria a luat din nou cuvântul; ne-a multumit tuturor
din partea Crupului-Nucleu si ne-a spus cd Ordinul nostru
urma Sã treacã acum într-o nouã etapå. 1-a rugat pe bãtrânii
nostn• så înceteze Sã mal caute manuscnse si Sã facå planuri

pentru a trimite bibliotecilor din Alexandria si Damasc texte
care nu erau iu251
daice si scrieri ezoterice. Maria 1-a mai rugat pe un
venerabil în_ telept din Qumran Sã se ocupe de expedierea
uria§ului cristal, la Alexandria. A mai precizat cã cei doi
membri ai neamului Kaloo fuseserã de fatã pentru a
supraveghea demontarea machete; sistemului solar si
trimiterea ei într-un loc sigur.
Ea ne-a mai spus cd Ordinul trebuia Sã se pregãteascã pen-
tru vremuri grele, când cei potrivmcl nouã ne vor cerceta si
se vor întoarce împotriva comunitãtilor noastre. Familiile
care aveau copii trebuiau încurajate Sã pårãseascå
comunitãtile si Sã se addposteascå în locurl mai sigure, unde
Sã aibã sprijinul rudelor sau Sã se afle în bune relatii cu
Fratii nostri din orasele din preajmã. Invãtãtorii care detineau
o cunoastere mai aparte trebuiau si ei Sã påråseascã
comunitåtile, så se îndrepte spre Alexandria sau Damasc,
astfel încât, învåtåturile lor puteau råmâne accesibile
generatiilor urmãtoare.
Era ca si când comunitåtile urmau Sã fie stârpite de pe
fata Påmântului, spunea ea, poate nu Chiar imediat, ci dupã
un anumit timp. Noi trebuia så ne diminuãm activitatea si Sã
punem Ia cale evacuarea imediatã a putinilor nostri Frati
care mal existå.
Joanna: Febuíe så F fost o mare Ioviturå pentru voi. Cum au
primit vestea, bdfrâníí întelepti?
Daniel: Adu-ti aminte cd noi încå mai eram ametiti de
socul rãstignirii si cd tara noastrã era în fierbere. Si plecarea
lui Iosiffusese pentru noi o Ioviturå, întrucât averea si
influenta lui ne protejaserã pe toti. El påruse atât de Sigur si
Luminii
de invulnerabil! Acum ne simteam ca niste orfani si puteam
presimti cã asupra noastrå se abåtea o mare furtunã, care
putea înghiti întreaga Fråfie Esenianã. Unii båtrâni erau
tulburati, dar altii ascultaserã totul cu o calmã resemnare.
Pentru mine era clar cd zilele de glo-
rie ale Ordinului nostru au apus, într-adevãr, si în curând
numårul nostru se va Imcsora.
252
Esenienii - Copiii Luminii
Mai mult, stiam cd întotdeauna când un Invãtãtor al
Dreptãtii pleacå, corturile se strâng caravana porneste la drum.
Noi participasem la o mare dramå— dar acum ea luase sfâr§it
si trebuia Sã ne pregåtim pentru un alt mod de viatã. Din acest
punct de vedere, md bucuram cd eram bãtrân SI cd vãzusem
punctul culminant al Ordinului nostru, atunci când eram în
floarea vârstei plin de energie. Cât de greu trebuie Sã Ie fi fost
tinerilor esenieni, Plini de speranfe pentru viitor, Sã vadã cå
tot ce-au ILIbit era împråstiat si distrus în asemenea hal!
Viata mea se apropia de sfârsit. Fatã de marile realizãri
la care fusesem martor, ceea ce urma Sã se întâmple, nu md
mal Interesa prea mult.
Joanna: Intrucât si tu eraf un îmåtåtor „cu o cunoastere
aparte", te-aígândít så-tí påråsestí comunítatea si sa merg la
Alexandria sau la Damasc?
Daniel: Nu. La acea vreme eram mult prea båtrân si
subred stiam cã în curând îmi va suna ceasul. Eram mult prea
båtrân pentru un nou început întrun alt loc si de aceea am
hotãrât råmân în comunitatea mea dragã, cât mai puteam så o
fac. Mai mult decât atât, eu Ie dädusem deja cunoasterea mea,
celor care erau mai tineri si puteau så-ml continue lucrarea .
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Comentariul lui Stuart: Procesul de împrä§tiere a înscrisurilor
pare sä fi fost fäcut cu meticulozitatea tipicä esenienilor. Acesta este
motivul pentru care Manuscrisele de la Marea Moartä nu contin
texte egiptene, pitagoreice sau zoroastriene. La fel, în grotele din
apropierea tärmului Märii Moarte, nu s-a gäsit niciun document al
§colii Misterelor sau al Kabbalei. Esenienii, condu$ de Melchisedec
si de neamul Kaloo, au preväzut cu mult înainte ce se va întâmpla
de aceea, au luat toate mäsurile necesare, cu mult înainte de
invadarea Qumranului.
Din toate acestea reiese ceva important - anume cä
Manuscrisele de la Marea Moartä nu reprezintä totalitatea
cunoa$erii ese 253
 łase, texte
mai putin cň si
Stuart Wilson / Joanna Prentis 254
niene, ci doar fragmente pe care ei au dorit aceste
sň
importante $i care nu erau periculoase.fragtotalitate,
Cu Capltolul 44
siguranĘň mente sunt interesante, dar ceea nu ce stiau
reprezintží, in esenienii. Ele scot mult mai elementul iudaic, in le- Desčvörýrea Procesului
au studiat desidacň ar fi
pregnant la ivealň detrimentul textelor non- n timpul sedin!elor cu Daniel $i losif, noi ne formaserňm
cňzut in lerusalim.
iudaice, pe care esenienii gur, dar care ar fi fost despre esenieni o imagine de ansamblu, in cadrul cňreia povestirile
Toate
pentru ei foarte riscante, mana militiilor armate celor doi se potriveau ii adesea se completau. Pe mňsurň ce
matecomunitňtilor,
ale Marelui preot de la rialele non-iudaice nu se procesul se derula, acest lucru se intampla in mod regulat. Simteam
pentru fost desfiintate.
pňstrau in cadrul erau mult prea periculoase, cum Fr4ia Esenianň, ca un intreg, stimula trňirea individualň $i
deci pentru ei fusese
dacň asezňrile ar fi ne-o fňcuse Daniel, cu actiona in cadrul experientei lor proprii. Toate acestea le-au oferit
Esenienii excelaserň in toate privintele, bine plňnuiserň ëi a sedintelor noastre de regresie, o calitate cu totul specialň.
previzibil si planificat totul. Relatarea pe careoamenilor. rňspuns. In cazul altor regresii, dupň ce subiectii retrňiau o viatň intr-
privire la aceastň ultim',i adunare, ne aratň eseníenílor,
cat la care tu ai un anumit loc, ei acceptau acea experientň, apoi se detasau de ea ii
de ultima fam a actiunilor si impr4tierea astfel se incheia o etapň. Cei sapte subiecti care au trecut prin acest
propriet4ilor proces de regresie, ne-au mňrturisit cň au simtit cň lucrarea
parte de primň
Mai rňmňsese doar o intrebare la care doream esenianč nu era incč incheiatč. Si noi am trňit, cu intensitňti
imFi o copie la
Joanna: Si ce s-a intamplat cu ístoría
Dapentru a fi diferite, senzatia cň aveam de interpretat un rol in desňvar;irea
lucrat atat de mult timp? expediatň, pňstrau in acestui proces.
Cu totii am avut impresia cň lucrurile se vor limpezi, dacň
Daniel: Pe mňsurň ce finalizam całesigurantň.
o vorn colabora cu ceilalti, pe mňsurň ce reu$eam si punem la un loc,
cat de piesele puzzle-ului esenian. Pentru noi nu era insň atat de clar,
portantň, trimiteam originalul la Alexandria
fntelepte era fin incotro ne putea duce colaborarea. De exemplu, ar fi fost oare
masc; o altň copie era trimisň la Qumran
zbucium si tihnitň si posibil - sau chiar de dorit - reinviem vechile comunitňti eseniene?
prin neamul Kaloo, fntr-un loc fin care eiin o sigurantermłnase Din fericire, intr-o iedinV,í in care Daniel ne-a vorbit despre
Cu c9t se scurgea timpul, mi-am pututSIdaniciodatň terminat ciclurile temporale, ne-am putut forma o imagine.
seama fuseserň toate aceste precautii, pentru
istoria la incheiat un Joanna: Tu credeaí in marile ere de timp?
cň tara multi se ridicaserň finpotriva fntreg cifnflorise si
noastrň. Viata pe care o cunoscusemacum
In Daniel: Noi Ftiam cň fin cerurł existau unele cicluri
tłnerete, se acele timpuri nu s-au mai intors. marł si altele mai mici, de ceva mai mult de douň mii de ani,
C9nd am care lucrasem, am avut dar nu 'tiam cand ciclul planetar se va fncheia de toto
sentimentul cň s-a cłu de evolutie. Sňmánta 255
fusese sňditň, planta semintele ei erau
frnprňstiate.
Comentariul lui Stuart: Era clar faptul cä §tiinçä despre
calendarul mayas - un sistem ce de ani, ce se încheie în 2012,
care este momentul Dacä este adevärat, cä trecerea Pämântului
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
esenienii nu
într-o Tranzitia în Luminä se întâmplä foarte aveau identificä cei
curând, îndreptäm spre acel punct, ne asteaptä douäzeci cheie al
importante ce. Pot exista schimbäri climatice schimbärii. altä
neobi§nuite si intensä. Fluctuatiile câmpului dimensiune sau
geomagnetic schimbäri interioare în fäptura atunci, pe mäsurä ce
noasträ, pânä la nivel Gregg Braden, „Trezirea ne modificäri geofizi-
lapunctul zero"* chiul secret alflorii vietii",
carte scrisä de cerceteazä principiile acesteio activitate seismicä
schimbäri planetare.
terestru pot declansa
Daniel: Când ciclul se apropie de sfârsit,
celular. Cartea lui
care au constituit poporul nostru se vor strânge
capitolul 18 din
puse în miscare vor ajunge în echilibru, recolta
„StrãveDrunvalo
vem vremea unui nou ciclu, a unei noi viefi pe
Melchisedek,
Joanna: Decí, la Fnalul cicluluí, oameníí
und cu lisus vorfl selectati la nivel vibratíonal,
noi stiam cã toti cei
Daniel: Da, vor simti cã între ei existã
laolaltå. Energiile
o ternicã. In clipa în care ciclul se încheie,
pentru vine prezent. va fi strânsä si va
aceastã planetå.
Ne întrebam de ce esenienii deveniserä ei
fiind atât de prezenti în cärti, articole, lacare au lucrat
televizor timp, noi am atins acela$ punct împrepentru a se
energiile au reîntâlni? legåturã
foarte
Daniel: Ei vor reînvia experienta trãitã puei,
pentru a lua putere din puterea lui, vor trecutul de-
merge mind, alåturi de el. Din punct de
vedere al energiei, nã toti merg spre
dintr-odatä o noutate,
Luminã, împreunå. Noi în spirit; existã
pe internet. În revenit
multe astfel de familii si, la acestea se vor
din nou.
reuni Sl îS1 vor reînnoi legãturile împreunã cu lisus,
înainte, spre Lugrupul
* publicatä de Editura For You se aduînaintåm ca o
familie momentul
256 potrivit, toate
Esenienii - Copiii Luminii energetice.
Familia în spirit
comunitåtile sau reluândse regrupeazå în esençå nu reclådind
Toate acestea au avut obiceiurile modul nostru de viatã.
curând vor dispårea originea într-un anumit timp loc, dar în
dãinui, pentru cå noi pentru totdeauna. Spiritul Cäii Eseniene
va toti suntem conectati în interiorul
intei Esenieneø Acea
Constilegäturã, odatå realizatå, nu
niciodatä si toti cei care
så o intercepteze poate în fi ruptå au format poporul nostru
vor fi în stare aceastã Constiintå. Ea va
murile dominate de
fi o luminå, în vreconfuzie. Dacå ei îsi
putea simti prezenta tine
vor extinde inimile, vor tåcutå a
în Luminä. Lumina lui
Fratilor nostri si acest lucru îi va este
nostru si ca o singurå
foarte puternicå în inimile
Invåtåtorul Dreptåtii, în
neamufamilie, unitå în spirit, noi ne
Joanna: Cu alte vinå pevom unna regatele Luminii Esentiale.
Påmânt, la Fnalul
cuvínte, toti eseníeníí au fåcutjuråmånt sci
recicluluí?
Daniel: Unii au
multi se vor plecat så lucreze la nivele mai înalte,
reîntoarce. deauna dar Vechii prieteni se vor recunoaste
unii pe altii. întotMulte lacrimi de bucurie vor siroi
purfle noastre, atunci lui pe chicând ne vom revedea.
vor råmâne în urmã Suferintele trecutuSl 1101 ne vom
Daniel ne uimise reîntâlni cu bucune.
organizarea unor noi din nou. Crezusem cä Illi i-ar fi pläcut sä
mult mai subtil în vadä comunitäti pe o bazä esenianä, dar el
modul de cicluri fusese de abordare. Faptul cä el cuno$ea
temporale, I-a sä notiunea fäcut sä vadä viitorul „familiei în
reînnoiascä trecutul. spirit" nu
 Luminii
257 otecã, pe rafturile aproape goale, mai
rãmãseserã doar
Capitolul 45 258
Adio, Qumran! pergamente. Am Esenienii - Copiii
våzut erau altã datã
de copiat. vreme cã fuseserã luate pânã si noile
cum, Daniel devenise pentru noi ca scrierl, ce Astfel, mi-am dat seama cã
biblioteca nu mai
un vechi eram con$ientä de marele dar pe care de multå era activå. Cele câteva
ni-l aceastä legäturä extinsä detaliatä. Acest rãsite erau precum
furtunå. Am simfitmanuscrise pãråmãsitele lãsate pe fãrm
capitol se referä Ia de exilare a bätrânului
Daniel, imediat dupä rästignire. pânå tre era acum de
de valuri, dupå o în oase cã marele
domeniul care lunãcurent al Frãtiei noastrecutului si cã noi
Daniel: In comunitatea mea, cei care deveneam, cu fiemai firavi, si Ia fel
care trecea, departe,
doriserã sã gã modul de viatã, fac razii. Eu
scap; acum stim cã toti urmat calea noastrã asa SI 1101, nu cum valul se retrågea ne vom mal
reîntoarce niciodatå.
separatã. Nu putem merge Ia Arad Ein Ceidi, Comentariul
întrucât stim cã SI aceste asezårl sunt Acum lui logii au Stuart: Toate acestea explicä de ce
arheoQumran doar câteva manuscrise.
sunt bãtrân; mã duc Ia vårul meu, în descoperit Ia
Când scribii comunitatea, au luat totul cu
Samaria, iesc acolo putinele zile care mi-au cärturarii au päräsit
ei. Dar, sä revenim
mai rãmas. (Aici, suna foarte bãtrânã
obositã.) Ia istorisirea lui
Samaria era numele capitalei israelite de Daniel. cã uriasul cristal din bibliotecå
nord a zonei care se afla cam Ia 60 km Ia nord de prieten; eu fäcuse Daniel: pleIa fel se întâmplase si cu minunata
Ierusalim. Într-o anumitä prin Bineînteles casemaKaloo. Locul era trist si avea un
dä din timpul stäpânirii romane, Samaria era demult de acolo si aer aproape foarte putine chipuri.
consideratä o ratä din punct de vedere procesul pentru ultima datã prin grãdinile în
administrativ, Ia fel ca vecinii, sud Galileea în sinãrie rãmaså de care Ia cele câteva flori singuratice, am
nord. ne pustiu; am recunoscut §tiut Ordinului nostru luase sfârsit.
Joanna: Plecândspre Samaria, te-ai maí distruavern Plimbându-mã acum
Desi mai zãboFrati, visul nu va mai fi
de sau Ia buruienile întreceau niciodatå Ia fel de nu vor mai rãsuna
oprít så vizitezí ranul?
amenintate. minunatul vis a veau niciodatã de înfocaprieteni si de râsul
Daniel: Drumul meu spre nord trecea sã-mi pe-acolo câtiva plãcut fericit al copiilor.
foarte Qumran si de aceea m-am hotãrât sã trãvocea lui si aceste grådini tele oamenii si le-am vorbit pe scurt
intru SI sã revãd care îmi petrecusem atâtea discutii ale vechilor deshotãrât sã nu pãstrez aceastå
clipe fericite. Nu mai fusesem de foarte din jur, Când mi-am tristete si amintirea Qumranului
multã vreme am gãsit totul foarte schimbat. perioazonä adunat pre cãlãtoria proaspåt revãzut. lui, asa cum
sepaludeea mea, m-am mi-am fusese demult, plin de viatã oameni
în golit mintea de Am
 Stuart Wilson / Joanna
fel. CâtPrentis
timp un
care lucrau urnãr lângã umãr, înChiar si Qumranului va aproape de sfârsitul vietii. Locuiesc cu vårul meu si cu familia
activitatea cotidianã párea mai lui si privesc în jos, de pe dealuri... da, mã întreb dacã vechii
împãrtãseam cu confratii nostri, care mei prieteni sunt bine. Acum am timp reflectez. Multe mi s-
cuEsenianå. Am decis cã mintea mea eu am putut
simti cât de mult se au întâmplat în viatã... o viatå atât de bogatã în evenimente.
trenumai cu amintirile plãcutelorschimel sä rämânä
conversi cu bucuna acelor zile, asadar,acolo, Am avut însä Noi am rãspândit Lumina cât de mult am putut... da (oftä)...
eu tre259 cum a fost poves- SI acum viata mea se încheie.
buia sã-mi amintesc Qumranul numai în Joanna: Dar într-
acest suflet påstreazã aceastå dragã un fel, tu ai
amintire, spiritul fi vesmc viu si nu va fi realízat multe,
niciodatå uitat. nu-í asa?
Pentru Stuart, aceastä §edintä a fost
dificilä; Daniel: Da. A fost o viatå bunå, dar
emotia lui Daniel, atunci cand povestea despre nelinistitå (Vocea lui suna foarte slabä
base acel loc drag lui, dar si de ce nu mai dorea ostenitä.)
pentru cä toate îi aduceau mult prea multä Joanna: Ce îti reamíntestí cel mai bíne?
mâhnire. bucuria cä el gäsise un gând bun care
sä-l aline, tirea drumului säu spre Samaria. Daniel: Cum
cålåtoream împreunã
Capitolul 46 cu lisus. In calitate de
båtrân al comunitãtii
Ultimele zile din viata lui mele, aveam îndatoriri
care md tineau din
Daniel când în când acasã —
dar am cålãtorit cât de
e-am reîntâlnit cu Daniel, cand se apropia de mult am putut. Imi
sfâr$tul vietii. Acum era un bätrân care träia în aduc aminte cum
Samaria, împreunä cu rude- mergeam din asezare
Ie sale. În acest moment, vocea în asezare, cum î]
lui suna foarte bätrânä obositä; ascultam vorbind si
fäcea multe pauze mainte de a cum îl priveam în timp
merge mai departe, ofta din ce vindeca.
räsputeri. Intotdeauna îml vol
Daniel: Acum am doar reaminti acest lucru.
imaginea dealurilor; mã aflu 260261
 Esenienii - Copiii Luminii
Stuaxt Wilson / Joanna Prentis
din grotã
Imi reamintesc atâtea lucrurl... Când ne-am întâlnit data urmätoare cu :ona dintre vieti,
conîntâlnirile cu
adunarea 3entrarea energiilor în trecându-si în revistä viata nai amplä mai deta§atä asupra lucrurilor.
priealte comunitãti...
comunitatea noastrå...
Daniel: Dupå rãstignire, eu doar am
'enul meu Iosif, cu altii... da, prieteni din
)ucuros sã mor; multi dintre prietenii mel aproape. Pentru noi era foart
Irumul lung, soarele arzãtor, adierea un pic de vin si
trãit. usese invadatã si eu a trebuit sã plec de acolo. ul meu, dar nu a fo
vântului, liscutiile din noapte. Da, îmi aduc
toate aceste lucruri. lucru. Crandioasele lilor se sfârsiserã; chiar SI Qumranul trecea )entr
aminte
Daniel, 1-am gäsit în nostru erau vremuri triste.
având o viziune mult
Joanna: La sfârsitul vietii, ai fågåduít ceva
Daniel: Am promis sã continui sã militez
supravietuit. 1 sã aduc celor care mã vor asculta, ceea ce
Eram munserã si
Joanna: Privindu-ti viata retrospectív, gu
altii erau
Comunitatea ne M- Daniel: Poate mi-a pãrut rãu cã îmbåtrânisem. fi putut, as fi e
am dus la vãzile ale regrete adevãrate esem doar necåjit cd nu-mi mai puteam revedea Jnii p
esenieprin man cd acest lucru are un motiv »ot fi doarputin tristi cd nu mai pot vedea
încercåri. (ofteazä)
Joanna: Care a fost cea mai importantå
anume?
pentru Luminã. Da, 1 aceastå viatå?
stiam cã le trebuie.

exístat regrete? Daniel: Puternica energie a iubirii din ântarea pe care o simteau
atinsi de ea. ra sã vedem cum aceastã iubire se råspândea
(râse) Dacã
262
nu am avute apoi så acopere Pãmântul si så o facã sã arate ca o planetã
Fuvechii învelitå în flori.
prieteni. Joanna: Privínd înapoí, cum vezi cd ti se potrivíse viata în
întemeiat - altii,
unui vechi pri- cadrul esenían?
Daniel: Acum, pot vedea cd m-am nãscut într-un
lectie îmåtatå de tine, moment în care cadrul esenian începuse sã se schimbe si så se
dezvolte într-un ritm mult mai rapid decât oricare altul,
cunoscut fri istoria noastrã. Viteza acestui progres crescuse -
inimå si
mai ales în perioada în care lisus era în culmea fortei
binecuSperanta
sale. Acele vremuri au fost tulburãtoare pentru noi — dar în
noastrã în afarå,
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
acelasi timp mobilizatoare pentru cã lisus ne m
aducea idei noi SI o nouã cale de a privi relatia ä
noastrå cu Dumnezeu. Ni se pãruse cå, dupå o "
lungã perioadã de agitatie, se statornicise linistea .
— dar, deodatã, aceastå liniste dispãru din nou.
Iti trebuia mare curaj så mergi înainte, având D
încredere în necunoscut. Când lisus a schimbat a
concentrarea, de la Dumnezeu din ceruri, la n
Dumnezeul din Inimå, doar câtiva membri ai i
Ordinului nostru au primit total aceastã e
schimbare. Multi altii o considerau prea l
provocatoare si au råmas agåtafi de Calea
Esenianã conservatoare. E
Acest proces al schimbålii si transformãlii a s
trecut prin comunitãtile noastre, ca o undã de e
flux, fragmentând si, în cele din urmå, risipind n
Frãtia - dar lucrurile trebuiau så fie asa, pentžu a i
se instaura Noua Cale. Privind în urmã, acum îmi a
este foarte limpede cã toate acestea au fost parte n
dintr-o structurå necesarå. In Crãdina Infinitã, u
vechiul trebuie sã cedeze întotdeauna si sã moarå l
putin, astfel încât noua evolutie sã poatã merge
mai departe SI så înfloreascã. d
Ajungând în aceastä etapä a povestirii lui e
Daniel, putem vedea cum procesul transformärii sale v
atinsese apogeul, pe mäsurä ce ajungea la o nouä e
întelegere. El se eliberase de complexitatea trecutului n
se apropia destul de mult de conceptul „Dumnezeului i
din s
e
2
6
t
3
r
I
e
n
p
i
t
 Esenienii - Copiii Luminii
a e
t a
m
D i
a n
n t
i e
e s
l t
, í

m
l
a
u
i
i
b
l
i
i
n
s e
u
s d
. e
J s
o p
a e
n
n D
a a
. n
i
C e
e l
:
î
t
C
í
u
m
r
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Adeptul Gnostic iubea îi accepta REZUMAT cum erau ei,
f al fårå så îi judece.
å În acest moment, Daniel fäcu o lungä pauzä;
c lisus? „Doamne, vorbeascä,
e vocea lui pärea cä vine dintr-un loc fä-mä pe mine o
a unealtä a päcii tale, al cunoa$erii täcute:
de simplu.
ca sä mä eliberez;
Invåtåadevårului
e Daniel: Aceastã viatã a fost foarte
läuntric. dizolva în
l intensã, fä-mä o unealtä de
simplipe toti
specialå...supusä liberä
oamenii asa
c Joanna: Ce vezí tu cândprivçtí înjos, la ca sä
a trezesc tråiesc pe Påmânt?Cristul viu, dinäuntrul
când a reînceput
sä îndepärtat al meu."
t memoriei
o Daniel: Pot vedea cã misiunea noastrå Extras dintr-un
t cant al Annei Hughes, finalizatã. Sarcina esentialå fusese sã
u o perioadä
ne unim (inspirat de cuvintele lui Francis de Assisi) tru a-I
l spriJini pe lisus opera sa - iar acest Vom continua sã ne
atât esenieníí care pãstrãm cunoasterea, dar misiune este încheiatã. (Fäcu o
s pauzä si suspinä In multe lucrurl existã cicluri, iar ciclul se
å încå mai îndreaptã cãtre sfârsit. Arborele esenian semintele lui
continuå så trãiascã în mimile 1-au împãrtåsit frumusetea
f si bucuria. El poate la sfârsitul ciclului — o scurtå si
principalã este
i ultimã înflorire. timp pentru desãvârsirea tuturor
acum toate fortele,
e lucrurilor.
penlucru fusese
a realizat.
t prmcipala
â noastrå prelung.)
t miscåni noastre
începe så moarå,
dar tuturor celor 2
turile Illi erau: iubirea, iertarea si cåutarea care
A au sã 6
WII-A înfloreascå iar, Si 4
Când vorbea, toatå atunci va fi
complexitatea trecutului se Capitol
tatea Cåii Inimii. El doar îi
 Esenienii - Copiii Luminii
deja cunoscute, cultura; erau cu desävârsire al interesului Grupului
ai esenienii pot fi väzuti vegetarieni. (Acest grup este Social, care accepta
într-un cadru mai larg, înfäti§at de Evanghelia împreunä cu Legea ebraicä si
47 în care existä trei esenianä a päcii, tradusä de textele grece$i, persane si
grupuri principale: Edmond Bordeaux Szekely. egiptene, era perceput ca un
Esenienii 1. Grupu Primul volum din aceastä atac de cätre celelalte douä
l religios: O preotime serie a apärut în 1928, cu grupuri. Pânä faptul cä
într-o nouã asceticä severä, care aproape 20 de ani înaintea Grupul Religios cel politic
luminã träia într-o asprä Manuscriselor de la Marea mâncau carne era un motiv
izolare monahalä. Moartä.) de supärare pentru
Obiectivul säu era o vegetarienii Grupului Social.
senienii au 266
mare puritate dreptate, Unii învätati i-au
fost o enigmä,
pe care o puteau perceput multä vreme pe
descifratä cu adevärat
obtine urmând Legea esenieni ca potrivindu-se
dupä foarte mult timp. 3. Grupul
ebraicä construind un mai mult Grupului
Acest mister se Politic: Militanti politici,
Templu nou perfect. Religios; ei au presupus cä
datora, în mare care träiau în pustiu, în
(Acest grup este asezarea Qumran fusese o
mäsurä, obsesiei lor tabere care se vedeau fäcând
descris înRegula a§ezare de celibatari,
pentru taine. În parte din Oastea Domnului.
Comunitãtii, în condusä ca o mänästire
momentul în care s-a Obiectivul lor era
Documentul de la medievalä. Au existat
considerat cä influenta înfrângerea cruntei stäpâniri
Damasc si în câteva texte eseniene care
lor asupra culturii romane. Ei aveau o viziune
Manuscrisul se pare cä sustineau aceastä
apusene era foarte radicalä apocalipticä a Legii
Templului texte idee. Totu$, aceastä viziune
micä, esenienii au ebraice, fiind foarte apropiati
continute de s-a dovedit neîntemeiatä,
început sä fie în convingeri, de zeloti.
Manuscrisele de la din douä puncte de vedere:
marginalizati. Pentru (Acest grup este descris de
Marea Moartã.) Documentul de la Damasc
multi, ei erau, pur Manuscrisul Räzboiului, un
2. Grupu prezintä unele îndrumäri
simplu, o sectä text ce face parte
l Social: O frätie de pentru soti sotii, în cimitirul
iudaicä putin dinManuscrisele de la Marea
naturä ezotericä, care din Qumran s-au descoperit
cunoscutä, färä prea Moartã, dar de scrierile lui
împäqea aceeasi schelete de femei si copii.
multä importantä, care Robert Eisenman.) Între
proprietate si träia în În fata acestor dovezi
putea fi uitatä. aceste grupuri existä
cooperare. Obiectivele contradictorii, multi oameni
Totu$, dupä incompatibilitäti
sale erau pacea, de §tiintä încep acum sä se
descoperirea semnificative. Desi Grupul
armonia personalä întrebe dacä i-au înçeles, cu
Manuscriselor de la Religios Grupul Politic erau
socialä - obtinute adevärat, pe esenieni.
Marea Moartä, ei au interesate de textele ebraice,
urmând Legea Având de-a face cu un
revenit iar în centrul orientarea primului era
Universalä. Ei Ordin obsedat de secrete,
atentiei. Aläturând pa§nicä - pe când a celuilalt,
respectau natura si cum era cel esenian, este
aceste înscrisuri, celor violentä. Caracterul universal
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
limpede cä comunitatea de la care descrie cercetärile esenienii, în totalitatea lor,cum
erau mult
un sistem iudaic
märturiile scrise ne Qumran, în care detafamilii, prea diversi clu$ în oricare dintre inflexibil,
aceste treicentrat pe trecut si
pot deruta. Istoria träiau cäsätoritiînvätätori neîn grupuri. Aceste un tablou complex pe scripturi,
al a putut
esenienilor a cäpätat preoti. Prezenta Qumran viata nu comunitätilor lor, al familiilor determina,
prezentând printr-un mare
un plus de confuzie copiilor ne aratä cä totodatä si activitatea lor secretä, pas înainte
nivele, în viitor, na$erea
(mai ales partea era ca într-oacestei cälti, concentratä în jurul Învätätorului crestinismului.
Dreptä!ii, Mirenii se
tratatä mänästire austerä. taserä multi esenieni - printre care losif
eliberaserä
din ai atât de mult de
confirmä De$ Daniel
înManuscrisele de la Propria Grupului-Nucleu - care avuseserä caapäsarea unic scoptrecutului, încât au
träia în puncte în
Marea Moartã), ea noasträ muncä,comun cu cea care protejeze pe lisus. Ace$ia desfäsuraserä putut realiza un curent al
fiind adaptatä si ce constituieexistä mai multe comunitätilor, dar ei erau legati de schimbärii,
Învätätorul în care ideile
reinterpretatä de baza aceame$e§ugari, munitäti sau de miscarea esenianä, înpromovate
ansamblul de lisus,
înväçati în functie de vedere deînvätätori familie. Cercetând rädäcinile valorilor Învätätorul
eseniene Dreptätii, au
propria lor orientare ansamblu a - initiate de putut Acum
peririle noastre au mers mult mai departe. prinde rädäcini apoi
- fie pro-rabinicä, fie comunitätilor noastre - ne aratä cä
pro-cre$inä. În putin pentru mireni, nu exista nicio înflori.
credintä
eseniene. pentru a putea fi cadru care încuraja cercetarea individualä Totu$, înscrisurile
Ciuda puternicei lor comunitatea ininformatii schiteazä
atitudini adevärului. Fiecare esenian era liber sä aleagä descoperite încä mai fac
Hebron, viatace träiau la ora§, a-L întelege pe dificilä întelegerea
independente, au
de acolo aveaorganizatä pe diverse Dumnezeu. Aceastä
existat multe
multe de laDesigur cä exis- libertate se contrast cu faptelor ce au stat la baza
încercäri de a-i
Qumran ne-o restrictiile aspre, acestor schimbäri. Între
îngloba pe esenieni
în iudaism sau înfäti§eazä Arimateea
ca alti membri
promovate de preoti, Manuscrisele de la Marea
pe un tablou însä-l sprijine sä-l
cre$inism. puternic atintitä asupra Moartã, dominate de
În interiorul grupuri. activitatea în interiorul
El lui lehova. constrângeri limitate, si
acestui amalgam de pomeneste de Dreptätii si nu de În curentul Biblioteca de la Nag
confuzii contradictii, preoçi severi, coei.
filozofia lor, Esenienii - Copiii Luminii
prin intermediul dar de laici sau descone este clar esenian, factorul cheie Hammadi, care are un vädit
regresiei într-o viatä alti bärbati ori cä, cel era mea neînduplecatä caracter tolerant, existä o
anterioarä, ia na$ere femei ce aveau elementul laic, deschis diferen!ä ca de la Cer la
o nouä viziune o viatä de rii. Acest echilibru Pämânt, fiind greu de stabilit
despre esenieni. bazatä pe dogmä, ci
Märturiile dintre static si dinamic care sistem se aflä la
Prima breø a venit un cunoa$erea
obtinute prin a creat originea celuilalt. Activitatea
odatä cu publicarea, directä a propriul säu
regresie esenienilor laici, asa cum a
în anul 1992, a cärtii mod de afla într-un 268
temporalä fost Daniel, oferä veriga
lui Dolores Cannon, puternic care aveau pentru nasterea
Dolores Cannon lipsä dintre cele douä
lisus esenienii, liat mintea cre$inismului - si, dacä el
continuate de sisteme de gândire, punând
este înteles, atunci afläm
 Esenienii - Copiii Luminii
în luminä atât modul foarte diferite ele Ierusalim nu
de evolutie al Cäii mentioneazä punctele care Fratii mireni aveau cu acceptaserä decât
Eseniene, cat cele mai în totul alte päreri. sursei iudaice, toate
timpurii origini ale Aceastä diversitate se celelalte trei surse
crestinismului. În reflectä în patru zone-cheie, fiind Întrucât Fratii
lumina acestei care formea- mireni studiau
cunoa$eri, este posibil zä miezul si temelia cuminti în
sä vedem na$erea sistemului esenian: biblioteca trebuie
cre$inismului mai de cä §tiau cä citesc
grabä ca pe o evolutie
fireascä, decât ca pe egipteanä Egipt Soarele, înältarea Osiris
un salt brusc si iudaicä Israel Lumina, lehova Mesia
zoroastrianä Persia Dualitatea Cei trei fii-
inexplicabil, în
salvatori
necunoscut. Luminä-întuneric ai lui Zaratustra
pitagoreicä Grecia Iluminarea, Initiatul
Dovezile auto-perfectiunea individual
obtinute prin regresie
269
clarificä faptul cä
Sursa Localizarea materiale interzise.
esenienii formau un
Conceptele-cheie Faptul cä
grup complex si
Eroul-salvator arheologii nu au
divers, în care existau
Stuart descoperit încä terice
unii extremisti ce
Wilson / Joanna Prentis controversate (prin
aveau multe în comun
Procesul de trecere urmare, mult mai
cu zelotii. Acest lucru
prin aceste patru sisteme o credem cä ele fuseserä
este confirmat de
extindere continuä, care a bine päzite, sau ascunse
descoperirea unor
pästrat ca simbol deplasat cu valoroase texte au
texte eseniene, în
gradat de la eroul-salvator- fost scoase din
fortäreata zelo!ilor din
asemenea-lui-Dumnezeu, bibliotecä, înainte
Masada. Experientele
centrare asupra individului, nului, la finele revoltei
unor esenieni ca
care este väzut cu neric evreilor împotriva
Suddi Benzahmare
necunoa$ere, la puritate, romanilor, 74 d.Hr.
(care urmase o cale
iluminare Faptul cä aceste texte
mai conventionalî)
Putem vedea, lipsesc, nu înseamnä In
Daniel Benezra (unul
astfel, nevoia orice caz, dacä
dintre cei care aveau
imperioasä Marele învätätura esenianä si-
puncte de vedere
Preot de la ar mai în sursele
gnostice) au fost
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
iudaice, de ce pentru
fariseii saducheii Legea
de profunzimea Universalä culos, dintr-un vid spiritual
ei? Dacä aceste discreditaser de gândire a ssi, de unul singur,
surse ar fi fost ä evreii fost central Lumina, instaureazä Adevärul pe
pur te grupuri ar traditionali§t dar s-a la o con- Pämânt. Realitatea ce se
fi avut acces la i se na$e în urma märturiilor
ele s-ar fi ivit agätaserä cu cälätore$e de la ob!inute prin regresie este
putine mai logic atâta întuînältare. cu totul alta.
sä presupunem stäruintä. de secret. Fariseii Esenienii avuseserä
cä existase un rioasä literatura asociatä o îndelungatä traditie ca
element sursele notiunea de considerate eretice. Învätätori ai Dreptätii si
în modul de a unicitate - de la Qumran, ei lisus fäcea parte din
gândi al unicitatea aceasta. Unele concepte de
esenienilor, care lui lisus mai multe texte bazä fuseserä deja
probleme. esenieni sä ezopericuloase) ne stabilite, la vremea când el
face sä mare grijä. sosise pentru asi îndeplini
Pentru multi aparä
Cele mai de invazia lucrarea, inclusiv botezul,
evrei din acea sfidätori în
Qumradin perioada bäutul vinului dintr-un
perioadä, ratura fata unor
66cä ele nu au existat. singur potir masa ritualä.
îi face sä parä cre$ini. În
fi avut originea
sträini, pägâni tatea lui Ceea ce afost cu
nuerau atât de
eretici, erau lisus se baza adevärat unic în ceea ce îl
stânjeniti iudaice,
versivi pe aparitia prive$e pe lisus, a fost
atunci aces-
pericu10§i sa ca Mare modul în care a mutat
pentru societatea antecedente centrul atentiei de la
surprize. Este
ebraicä. importante. mult care nu era „Dumnezeul din Ceruri, la
Curen În aceastä iudaic în era miezul Dumnezeul din Inimä".
tul esenian îi privintä, întregii esenienii, pe Aceastä schimbare
prezentase lisus care litepriviti ca radicalä trebuie sä fi fost
pe evreii destul de dificilä pentru
270 fiind sub-
provocare esenieni, dar pentru evreii
directä. traditionali$i ca pe o traditionali$i, care aveau
Cuprinzätoa esenienilor si perceptia Tatälui, a fost
rea înfläunicitatea de care ceva mult mai greu dur,
întelepciune Este destul de cu- care cäci a trece de la un
a cärarea lor îi fäcuse pe viziunea Dumnezeu exterior la unul
lor, uniciÎnvä!ätor
 Esenienii - Copiii Luminii
läuntric, trebuie sä däruitä trup suflet o diversele documente despre 2
li se fi pärut Chiar coordonare care am mai vorbit. 7
imposibil. Ei s-ar fi înteleaptä. Terenul 2
2
simtit ca ni§te fusese bine pregätit
trädätori ai legäturii
instaurate de
pentru a-l primi pe
lisus el avea
7
1 PA2TtA
strämosii lor si suportul unei echipe
veneratä
lungul timpului.
de-a care
sarcina
asumase
îi era
Aceastä complexitate include
mai multe aspecte decât au apä- rut
A XVIII-A
Prin regresie, dedicat. în relatärile anterioare, inclusiv o
ni s-au dezväluit, Un membru- filozofie cu multe laturi o structurä
O privire de
din punctul de cheie al acestei elaboratä de apärare. ansamblu
vedere al echipe fusese Iosif Deseori, esenienii erau
esenienilor, multe din Arimateea; descri§i ca fiind toleranti, ideali$i
aspecte ale vietii si figura care i se consacraçi telului lor, iar aceste „Îndräzneste sä gândesti
lucrärii lui lisus, contureazä prin elemente ale vietii eseniene sunt negânditul.
clarificându-ni-se regresie este cea a prezente în relatärile din timpul Îndr
faptul cä în jurul lui unei personalitäti regresiilor. Aici ei se dovedesc a fi äzn
existase o amplä foarte importante si oameni practici, cu simt al e$e
structurä de sprijin. din cadrul Frätiei umorului si cu o mare sensibilitate - sä
Aceasta nu este Eseniene. Fiind oameni adevärati, cu sentimente cont
povestea unui foarte bogat si emotii. e$i
Invätätor solitar, ci ocupând o pozitie Acest aspect, mai mult nec
a unei familii înaltä în decat oricare altul, îi scoate onte
spirituale, unite comunitatea în evidentä în cadrul istoriei stat
concentrate asupra ebraicä, Iosif fusese si, prin regresie, ni-i aduce la ul.
lui lisus. bine plasat pentru a- viatä. Îndr
Întreaga i proteja interesele äzn
mi§care esenianä esenienilor, în e$e
gravita în jurul vremuri de crizä. sä
Învätätorului Esenienii care priv
Dreptätii, iar apar aici sunt e$i
desfä§urarea persoane mult mai altfe
pove$ii ne prezintä complexe decât cele l,
un tablou proiectat prezentate de con
cu atentie, o echipä cept
ele
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
d
e

v
i
a
t
ä

s
i

m
o
a
r
t
e
.
"
- Dolores
Cannon lisus 'i
esenienii

Capitolul 48
Istoria merge mai departe
oi am început regresiile în vieti anterioare, în anul 1994
nici nu ne trecuse prin cap cä acest proces va atinge asemenea
proportii. Pe mäsurä ce investigatiile noastre luau amploare,
devenea clar cä informatiile pe care le primeam mergeau în paralel
cu cele obtinute de Dolores Cannon prezentate în cartea sa, lisus 'i
esenienii, de§i Suddi (eroul principal al cärtii) Daniel, subiectul
nostru principal, s-au dovedit a fi douä personalitäti cu totul
deosebite. Pe când Suddi se oprise mai mult la descrierea
obiceiurilor si a vietii ese-
niene în detaliu, Daniel se concentrase mai mult pe idei si pe
filozofia de bazä. Amândoi vorbeau despre aceea$ experientä, dar
aveau puncte de vedere diferite.
Privind în urmä, putem vedea acum de ce Daniel ne uimea
mereu. El s-a dovedit a avea un caracter complex subtil, era un spirit
neobosit si avea o con$iintä mereu cercetätoare. Fusese pregätit sä
meargä pânä la cele mai îndepärtate limite pe care le cunostea, iar
una dintre marile sale forte stätea în intuitia sa subtilä în percepCia
profundä cu care cerceta totul.
Ne-a luat însä ceva timp sä întelegem diferenta dintre Suddi si
Daniel. Suddi studiase predase partea mai traditionalä a cunoasterii
eseniene, Legea ebraicä - poate cä din acest motiv el rämäsese bine
înrädäcinat în Calea Esenianä consacratä. Desi, în realitate, îi fusese
învätätor lui lisus, la Qumran, pe când acesta era doar un bäietel, el
nu a mai avut vreodatä ocazia sä i se afle în preajmä, cum se în274
tâmplase cu Daniel. De aici reiese faptul cä Daniel a avut o mare
§ansä de a se preocupa mai temeinic de noile idei cre$ine, decat
Suddi.
Esenienii - Copiii Luminii
Daniel se aflä într-un moment unic al istoriei, atunci cand
ideile eseniene începeau sä se îmbine cu na$erea cre$inismului. În
timp ce Suddi rämäsese, cu hotärâre, de partea traditiei eseniene,
Daniel fäcuse o punte între curentul esenian crestinismul gnostic.
Aceastä posturä de tranzitie a lui Daniel a fost pentru noi cel mai
mare dar, deoarece ea ne-a permis sä vedem aspectele cele mai
timpurii ale mi§cärii cre$ine, cum începeau ele sä se nascä în
creuzetul säu original curentul esenian.
Cei care fuseserä cei mai apropiati de lisus care au avut cu el
cele mai temeinice legäturi - ca de exemplu Ioan, Iacob, Maria
Maria Magdalena - päreau sä înteleagä mai bine ideile gnostice,
decât cei mai multi dintre discipolii conventionali$i. Pe mäsurä ce
procesul de regresie avansa, ne dädeam din ce în ce mai mult seama
cä Daniel sim patiza foarte mult cu cei din grupul gnostic.
Abia la sfâr$t am constatat cä, în multe privinte, Daniel îl com-
pleta perfect pe Suddi, din cartea lisus 'i esenienii. În timp ce Suddi
era un strälucit transmitätor al structurilor de viatä eseniene
fundamentale, Daniel era mult mai fermecat de idei principii. Suddi
po- vestea despre aspectul fizic exterior al Qumranului, de modul în
care era condusä comunitatea de viata de zi cu zi - lucruri care nu
pre-
zentau vreun mare interes pentru Daniel. El era concentrat mai ales
pe felul în care fuseserä întemeiate comunitätile, era interesat sä afle
în ce credeau esenienii încotro ducea toatä aceastä evolutie. Suddi
era un maestru în lucrurile practice, pe când Daniel era maestru al
unei viziuni mai ample. Împreunä, ei ne-au schivat un tablou mult
mai cuprinzätor al vietii eseniene, decât am fi putut noi spera
vreodatä.
Atât Suddi, cât Daniel ne-au läsat o puternicä impresie cä, în
tot ce ne-au spus, au avut acordul Frä!iei Eseniene astfel ne-au
dezväluit adevärul. Acest lucru ne-a fost confirmat de afirmatia lui
Daniel, fäcutä destul de târziu.
275
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Daniel.' Multe dintre informatiile pe care vi le-am dat
merg mult mai depafte decât cele pe care reusisem Sã le
strâng. Fråtia, ca un tot, a evaluat aceste dialoguri ale noastre
si a considerat important ca relatarea mea Sã fie cât se poate
de completã, permitându-mi astfel Sã acumulez întreaga
cunoastere a ei. Acest lucru este ceva neobisnuit si, la început,
Chiar m-a surprins faptul cd Frãtia dorea Sã facå accesibilã
toatã aceastã cunoastere a sa.
Joanna: Ai spus „la început". Pårerea ta despre acest subiect s-
a schímbat între tímp?
Daniel: Da. Când am început Sã må obisnuiesc cu
dialogurile noastre si cu ideea cã grupul tãu se aflå în viitor,
mi-am dat seama cã acest proces nu mai prezenta pentru noi
niciun pericol cd s-ar fi putut ca el Sã fie profitabil pentru
întregul Ordim Treptat, treptat, am început Sã vãd aceste
dialoguri ca pe o
punte între noi si viitor, ca pe un prilej favorabil de a spune
adevãrul despre Ordinul nostl u.
Dacå comunitåtile noastre ar fi continuat Sã prospere în
viitor, confratii nostri ar fi putut Sã vorbeascã în numele lor si
Sã îndrepte orice idee falsã despre Ordinul nostru, care s-ar fi
putut råspândi de-a lungul anilor — dar eu, proiectându-mi
constiinta în viitor, am vãzut cã toate comunitãtile noastre vor
dispãrea în curând.
Când de pe Pãmânt va dispãrea ultima noastrã
comunitate, odatã cu ea se va §terge ultima noastrã legäturã cu
generatiile viitoare. Acesta este motivul pentru care noi
apreciem dialogurile de fatä 91' dãm toate aceste informatii.
Este important de înteles cd pentru noi situatia s-a schimbat
în mod dramatic, în doar câtiva ani. Pe când Invãtãtorul Dreptãfii se
afla îli mijlocul nostru, nu eram preocupati de faptul cd cei din afara
Ordinului ne întelegeau sau nu. Dacã, referitor la activitatea noasträ,
'Esenienii - Copiii Luminii
toti oamenii erau în completã nestiintå, acest lucru ne folosea
chiarfoarte bine. Dar acum, întreaga operã a Invãtåtožului s-a
276
încheiat Fratii nostri se risipesc ca semintele spulberate de
vânt. In acest moment, Fråtia începe priveascã în viitor.
Noi putem vedea ziua îli care secretul, care ne-a slujit
atât de bine, nu ne mai este necesar adevårata poveste despre
Invåtåtorul Dreptãfii si despre susginåtorii lui poate fi spusã.
Deoarece voi Vä aflati fatã de noi, îli viitor, Frãtia considerã
cd dialogurile de fatå sunt parte a acestui proces care poate
continua foažte bine cu alte contacte, pentru cd noi avem de
spus o poveste complexã importantå. Multi au fost cei care si-
au adus aportul în cadml Ordinului nostru, prin urmare, în
aceastã poveste existä multe puncte de vedere.
Comentariul lui Stuart. Pe mäsurä ce lucram la acest proiect,
deveneam tot mai con$ienti de aceste „multe puncte de vedere",
prezente în interiorul Ordinului Esenian. În aceastä carte noi nu am
putut spune decât o micä parte din poveste mai rämân multe de
dezväluit. Amândoi, Daniel Suddi, erau mireni necäsätoriti. Cum
era, oare, Sä träie$i într-o comunitate esenianä, ca sot sau sotie?
Cum ar fi väzut un pärinte esenian, educa!ia copiilor säi? Si cum
träia un preot, un me$qugar, un Frate de la ora§ sau un esenian
care cälätorea în permanentä, în cäutarea manuscriselor strävechi?
Desi märturisirile lui Daniel ne-au lärgit mult sfera de cunoa$ere ne-
au deschis noi orizonturi cu privire la viata esenienilor, încä mai
existä multe aspecte ce a$eaptä Sä fie cercetate.

277
Capitolul 49
Concluzie
ocmai atunci când crezusem cä, în sfârsit, întregul
manuscris era gata, s-a întâmplat ceva cu totul extraordinar ceva ce
ne-a oferit un dar de final, nea$eptat. Cätre sfâr$tul unei dinte
curente cu Stuart, deodatä s-a schimbat brusc energia el a simtit o
puternicä legäturä cu Daniel. Întrucât trecuserä câteva luni bune de
la ultima noasträ Fdintä în care ne concentrasem asupra
esenieni101', aceastä rästurnare de situatie ne-a uimit, dar se pärea
cä Daniel mai avea sä ne comunice ceva în plus.
Deoarece spusele lui par a fi o concluzie foarte potrivitä la
întregul proces de regresie, le-am inserat aici:
Daniel: Atunci când dialogurile noastre se apropiau de
final, mi-am dat seama cd eu nu întelegeam prea bine lumea în
care tråiti voi în viitor. Decalajul dintre timpul meu si timpul
vostru este urias. In orice caz, acest lucru 1-am înteles, atunci
când mi-am proiectat constiinta înainte în timp am simtit cå nu
am fãcut destul, pentru a depãsi aceastã distantã. De§i prin
intermediul procesului de proiectie, mi-am aruncat ochii în
lumea voastrã, nu am avut parte decât de câteva imagini
fugare, care mi-au trecut prin fatã. Eu doream så în{eleg mai
bine lumea si de aceea am cerut ajutor Fråtiei, ca întreg.
Am mai vorbit despre constiinta care-i uneste pe toti cei
care au fost odatã esenieni. Cei care au format neamul nostru
sunt uniti pentru totdeauna în aceastã constiintã, care este
pre278
cum un fluviu de energie. Am întrebat Frãtia dacã as
putea avea sansa sã observ cum curge, în timp, acest fluviu de
Esenienii - Copiii Luminii
energie am primit aprobarea. Mi s-a dat un ghid special care sã
mã ajute - si acum pot relata rezultatele acestei încercãri.
M-am putut situa undeva sus, sã våd fibrele constiintei
individuale cum prind rãdãcini în viata esenienilor. Atunci
când am intrat într-o totalå rezonantã cu acest proces, s-a
întâmplat ceva mult mai mult decât dacã as fi vãzut numai:
indiferent ce cunosteau acesti oameni, acelasi lucru îl stiam si
eu. Am privit cum confratii mei se reîntorceau din timp în
timp, sã actioneze înåuntrul Cåii instaurate de Invãtåtorul
Dreptãtii. Simplitatea onginarã a Cåii durase însã numai putinã
vreme. Prea multe minti se strãduiserã s-o modifice, s-o
codifice si s-o îmbogãteascå - când, de fapt, nu era nevoie de
nicio îmbunãtãtire. Neamul meu încercase så mentinã Calea
simplã, dar evenimentele ne-au coplesit. Dupå cum am våzut,
structura s-a dezvoltat, devenind una foarte strictå si
complicatã,
Am înteles cå, de-a lungul veacurilor, lisus fusese gre§it
înteles si se ajunsese chiar pânå într-acolo, încât cei mai multi
credeau cã el venise så instaureze o religie în stil grecesc,
coborând pe Pãmânt ca fiu al lui Zeus, pentru a salva singur,
întrea-
ga omenire. Ce minciunã! Ce minciunã gogonatã, care dà la o
parte toatã munca, eforturile si suferintele Frãtiei Eseniene,
care se pusese în slujba sustinerii Invåtãtorului nostru!
Si ce lucruri simple, dar pline de însemnãtate ne predase
lisus! El ne învåtase sã ne unim în Spirit sã mergem spre
Luminã — asta-i tot! Nimic altceva — nu ritualuri complicate,
nu construirea templelor, nu o înaltã ierarhie preoteascå, nu
formule de învåtat pe de rost sau doctrine de însusit.
Invãtãturile lui fuseserã atât de simple: reuniti-vå cu
Spiritul, pentru a fi deschisi Impårãtiei Cerurilor si lãsati ca
energia sã curgã în mod liberprin voi si så vå spele de toatã
greutatea, frica, îndoiala si micimea dinãuntrul vostru, pentru
 Stuart Wilson / Joanna Prentis 'Esenienii - Copiii Luminii
cã toate acestea nu sunt deloc compatibile cu Lumina. Si
atunci când
279
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
suntem plini de Spirit, ce upr ne este sä pä9im în Luminå,
care este sursa 9i adevårata noastrå fiintå! Ce upr este,
atunci, sä îti lap' de-o parte corpul care te-a slujit atât de bine
si, în lumea fårå formä, sä devii una cu Lumina! lisus ne-a mai
învätat cd natura Spiritului este Adevärul, lubirea 9i
Libertatea. atunci când toate acestea trei sunt prezente în
inima noastrå, noi putem simti, cu adevårat, Impårågia
Ceružilor aproape de noi.
El ne-a mai spus sã pästråm aceste lucruri simple Clare,
så nu le întunecåm cu formule rigide .9i cuvinte
întortocheate, pentru cd, în simplitate — spunea el — noi
vom vedea cum Adevãrul, lubirea, Adevúul Libertatea
curgprin fiinta noasträ si ne dau binecuvântarea lor; atunci,
într-adevår, Il vom simgi pe Dumnezeu cu noi, purtându-ne în
sus, pe aripile Spiritului.
Cu toate acestea, existã un mare contrast întle
simplitatea Cãii structurile enorme si dure, pe care le-am
observat strânse înjurul ei. Când am vãzut toatå
complexitatea pe care timpul a îngrãmãdit-o peste aceastã
cale simplä — toate doctrinele, formulele si litualužile —
mult s-a întristat inima mea pentru semenii mei.
Numai Lumina de la sfârsitul ciclului planetar mi-a mai
dat un pic de sperantã cd, pânã la urmå, totul va fi bine.
Poate cd atunci simplitatea va reveni din nou si Calea
Spiritului va strãluci înaintea noastrã, conducând întreaga
omenire spre Luminå.
Comentariul lui Stuart: Acest material, cu totul remarcabil,
rezumä pozitia lui Daniel fatä de învätäturile lui lisus. Capacitatea
noasträ de a fi schimbati de Calea instituitä de lisus pare (în opinia
lui Daniel) sä se ocupe mai mult de energia Spiritului, decât orice
altä ratiune intelectualä sau ceremonie ritualä.
Câtä vreme Spiritul poate fi capabil sä frnctioneze în orice
împrejuräri, deschiderea noasträ spre el pare sä se îngusteze,
atunci când ne confruntäm cu structuri complicate si când
încercäm sä lucräm cu ele, folosindu-ne mintea. Simplitatea se
opune acestei stari ea formeazä, pentru Spirit, mediul ideal pentru
a ne transforma via!a con$iinta.
Noi träim într-o lume complicatä fragmentatä, în care
complexitatea spore$e cu fiecare zi. La polul opus, revenirea la
simplita280
tea spiritualä începe sä devinä una dintre cele mai mari provocäri
ale timpului nostru. Aceastä complexitate este întäritä de starea
materialä foarte avansatä, pe care noua tehnologie ne-o pune la
dispoziçie. Acum suntem mai bogati la nivel fizic, träim mai upr
decât si-ar fi imaginat vreodatä sträbunii no$ri. Însä, aceastä
bogätie tihnä sunt însotite de un grad sporit de cre$ere a stresului,
a bolilor mentale de o acutä senzatie de pierdere spiritualä.
Ar putea, oare, ca solutia la aceste probleme sä se afle în
profunda simplitate a Cäii originare, pe care lisus le-o arätase
esenienilor? Sä revenim, totu$, la ultima noasträ §edintä cu Daniel.
Joanna: Noi îti multumim pentru cd ai încercat sci fad o
punte peste abisul ce se întínde între timpul tåu si timpul nostru,
dar mai existå un singur luau care ma fråmântå. Tu ai spus cd lisus
v-a înlåtat cum Sd ui reuniti cu Spiritul si så mergeçí spre Luminå,
dar eu sunt sígurå cd v-a îrnåtat si íubirea si íertarea.
Daniel: Desigur. Obiectivele învãtãturilor Illi lisus erau
reumrea cu Spiritul si mersul spre Luminã — iar iubirea si
iertarea sunt metodele pe care el ni le-a propus pentru a
atinge aceste teluri. Atât iubirea, cât si iertarea sunt
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
procedee ale inimii; reunirea cu Spiritul înãltarea sunt
realizãri la nivelul inimii. Atunci când noi primim energiile
Spiritului, ele transfonnä si depãsesc starea anterioarå a
fiintei noastre.
Joanna: Deci, fårå doarsi poate, este o chestíune de acceptare?
Daniel: Absolut. Unul din vechii mei învåtãtori de la
umran, declarase odinioarã:
„ Umple pocalul
sufletului Cu apele vii ale
Spiritului pã9Çte în
Lumma.
Dar înainte ca pocalul sã poatã fi umplut, el trebuie
golit de nimicnicie, furie si durere, de tot gunoiul pe care fl
purtãm înãuntrul nostru. lubirea si iertarea ne ajutå sã ne
ocupãm de acest gunoi si sã pãstråm pocalul golit de micul
nostru sine. Toate acestea sunt L.l§or de spus, lisus fusese un
maestru al
281
vorbelor simple, dar poate fi Toarte greu sã le realizezi. Multi
îsi preferã propriul sine limitat, care contine Toarte putin din
marele ocean al Spiritului infinit. Dacã ei nu doresc så renunte
la micul sine, niciodatå nu pot pãtrunde în vesnica fericire a
Spiritului. Mintea nu face altceva decât sã-i blocheze mai
adânc în complexitate si rmcnne - SI numai simplitatea inimii
este cea care poate gãsi drumul ce iese din acest labirint.
Chiar dupä ce toate sedintele noastre cu Daniel se încheiase-
rä, încä mai eram marcati de impactul pe care aceste informatii -
unele chiar neconventionale si profund incitante - îl avusese asupra
noasträ pe care le-am putut pune cap la cap, dupä ceva vreme.
Reu§isem astfel sä ne formäm o imagine de ansamblu. Acela$
lucru s-a întâmplat mai cu seamä cu materialul ce continea
învätäturile lui lisus. Când privim întregul spectru al informatiilor
Esenienii - Copiii Luminii
ce fac parte din aceastä cercetare, iatä cele câteva principii care se
desprind de aici:
- Färä temple
- Färä preo!i
- Numai ritualurile cele mai simple
- Încrederea în Spirit/Dumnezeu nu în scripturä
- lubirea iertarea în inima noasträ si pentru toate fäpturile
Calea este un drum al Spiritului, un drum al inimii nu al
mintii. Inima urmeazä, pur simplu, Spiritul merge spre Luminä. În
acest proces direct profund, noi distingem un ecou al Esenianului
lisus, care a träit si = i-a învätat semenii, cu mult înainte de a fi fost
scris Noul Testamento
Prima datä cand lisus vorbise despre Cale - poate când
fusese cel mai bine înteles - a fost în comunitätile Frätiei Eseniene.
Esenienii nu au încercat sä le dea învätäturilor lui forma unui ritual
sau structura unei doctrine. Viata träitä simplu si profund, aproape
de Mama Pämânt, i-a învätat pe esenieni puterea si frumusetea
simplitätii. Din aceastä perspectiva unicä, ei au înteles cä iertarea
si iubirea, demonstrate de Învätätorul Dreptätii, îi putea transforma
în Copiii Luminii, ridicându-i în energia Spiritului, astfel încat se
puteau înälta în Împärätia Fericirii Veylice.
282
GLOSAR
Biblioteca de la Nag Hammadi: Textele gnostice,
descoperite în 1945, lângä orasul Nag (sau Naj) Hammadi, în
Egiptul Superior. Aceste 13 codice reprezintä cea de a patra copie a
scripturilor cronicilor din secolul al 11-Iea sau al 111-lea.
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
Druizii: Ínvätätorii conducätorii celtilor. Ei aveau legäturi
atât cu neamul Kaloo, cât cu esenienii.
Esenienii: Una din cele trei mari grupäri iudaice din vremea
lui lisus (vezi Fariseii Saducheii)
Fariseii: Grupul rabinic care controla educatia din sinagogi.
Când saducheii esenienii au dispärut, fariseii au devenit curentul
principal al iudaismului modern.
Fratii mireni: Esenienii progresi§ti deschi§i, care realizau un
echilibru cu cei aspri inflexibili, din rândul preoçimii eseniene.
Fratii de la ora§: Esenienii care träiau la ora§ care aveau o
viatä mai putin severä decât a celor din comunitäti.
Gnoza: O stare de cunoa$ere profundä, în care cunoscätorul
cunoscutul se unesc, devenind unul. În aceastä starea a fiintei, nu mai
existä niciun sine.
leshua Beniosif: Numele esenian al lui lisus.
Înältarea: Traditia ebraicä consemneazä înältarea (sau
înältarea la cer, cum mai este cunoscutä în religie) a lui Enoh. În
alte texte non-canonice mai sunt amintite alte ascensiuni. Înältarea
sau înältarea la cer este un proces prin care corpul fizic este absorbit
în Luminä.
Israel: În aceastä carte s-a folosit numele de Israel în loc de
Palestina, pentru cä existä unele dubii: numele de Palestina fusese
folosit de romani (ca Palaestina) pentru o zonä mult mai întinsä
decât Gaza, înain-
tea anului 135 d.Hr. Evreilor nu le pläcea deloc aceastä denumire,
pentru
283
cä provenea dintr-un cuvânt care avea semnificatia de „filistin" (om
fätarnic, retrograd, îngâmfat märginit, refractar Ia idei noi, conform
n.tr) ludeea: Una din cele trei zone administrative din Israelul
ocupat de romani, celelalte douä fiind Samaria Galileea. În timpul
stäpânirii romane, au existat mai multe perioade în care numele de
ludeea fusese dat pentru:
ludeea propriu-zisä ludeea, Samaria (între anii 4-41 d.Hr.) ludeea,
Samaria si Galileea (dupä anul 44 d.Hr.)
î.Hr./d.Hr.: Ace$i termeni nu prea sunt agrea!i de multi
noncre$ini; ei simbolizeazä perioada dinainte de Cristos, cunoscutä
„înaintea erei noastre" (î.e.n.) cea dupä Cristos, denumitä „era
noasträ" (e.n.)
Kaloo: Fondatorii comunitätilor eseniene, care lucraserä sub
conducerea Ordinului Melchisedec
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Esenienii - Copiii Luminii
Legea ebraicä: Sistemul de legi etice religioase, care
îndruma viata obiceiurile evreilor, (numitä Tora).
Lumina: Lumina în sens spiritual (scrisä cu literä
mare) este Lumina Divinä Infinitä Eternä (Ain Soph). Ea
este foarte diferitä de lumina obisnuitä a sistemului solar
(scrisä cu literä micä). Se întâmplä ca unii traducätori sä
nu observe aceastä diferentä. In Evanghelia dupä Toma, un
text din Biblioteca de Ia Nag Hammadi, lisus precizeazä în
mod clar cä Lumina este Sursa din care ne tragem, noi
fiind, a§adar, Copiii Luminii.
Manuscrisele de Ia Marea Moartä: Circa 500 de
suluri de pergamente (sau fragmente), în principal ebraice
aramaice, descoperite începând cu anul 1947, în grotele de
Ia Qumran în alte localitäti din zona Märii Moarte
Melchisedec (Ordinul lui): Un ordin în slujba cäruia
se aflä Ma cei mai evoluati, cei care lucreazä în mai
multe sisteme planetare ale galaxiei.
Merkabah: Numele egiptean dat Corpului de
Luminä folosit dupä înältare. În textele biblice, el mai este
denumit Ve§mântul de Luminä. aspirantii Ia initiere prin
probe serioase.
Stuart Wilson / Joanna Prentis
285
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
LECTURÄ SUPLIMENTARÄ
În domeniul studiilor eseniene, existä un scriitor, Edmond
Bordeaux Szekely, care iese în evidençä cu mai mult de 30 de cärti.
Szekely ne-a arätat cä filozofia esenianä era una vie, care avea
rädäcinile mult mai departe decat iudaismul cä ideile esenienilor pot fi
aplicate, în mod practic, nevoilor zilelor noastre. Abordarea sa
îndräzneatä $creativä se concentreazä pe caracterul läuntric etern al
curentului esenian, care continuä încä sä inspire multi oameni din
întreaga lume. Sir George Trevelyan scria: „PrezentareaPe care
Szekely oface esenienilor este cu adevãrat emotionantã ea dã viati
întregii sale viziuni. "
Dacä luäm în considerare actualele studii despre esenieni, observäm cä
mereu apar noi informatii. De exemplu, primele Manuscrise de la Marea
Moartä, descoperite în grota 4, au fost publicate de-abia în anul 1993. Sistemul
arheologic din Israel se aflä încä în curs de dezvoltare märturiile obtinute prin
regresie fac, metaforic spus, sä se deschidä în lumea esenianä, o nouä fereasträ.
Aceastä lume este exploratä acum de o nouä generatie, care poate va aduce o
bunä si nouä cunoa$ere, care sä îmbogäteascä sä lärgeascä mo$enirea läsatä de
esenieni.
Allegro, John, O reevaluare a Manuscriselor de la marea
Moartã, Penguin Books, Londra, 1964. O detaliatä trecere în revistä,
cu toate cä unele concluzii ale sale sunt controversate.
Baigeant, Michael Leigh, Richard, În€elãtoria Manuscriselor de
la Marea Moartã, Cape, Londra, 1991. 0 analizä academicä interesantä
controversatä a manuscriselor; ideea cä toti esenienii erau zeloti este
ie$tä din comun, dar foarte putini savanti o iau în serios.
Bays, Brandon, Cãlãtoria, Thorsons, Londra, 1999. O carte
profundä eliberatoare, care se concentreazä pe iertare, ca o tehnicä a
obtinerii marii puteri.
Braden, Gregg, Trezirea la Punctul Zero, Ed. For You,
Bucuresti, 2006. Un ghid util în descoperirea §tiintei ce stä la baza
modificärilor planetei noastre. Braden, Gregg, F/ectulIsaia: Descifrarea
§tiinteipierdute a rugãciunii profefiei 2000. Ed. For You, Bucure$i,
2004. O îmbinare extraordinarä a $iintei, viziunii învätäturii, care aratä
cä rugäciunea este o tehnicä puternicä pentru schimbarea realitätii
noastre.
Esenienii - Copiii Luminii
Cannon, Dolores, lisus esenienii, Ozark Mountain Publishing,
Huntsville, AR, 2000. Prima mare infiltrare în viata esenienilor, prin
procedeul
286
de regresie, care Oferä o imagine detaliatä a Qumranului si prezintä mai
multe aspecte din viata esenianä.
Cannon, Dolores, Ei au mers împreunã cu lisus, Ozark Mountain
Publishing, Huntsville, AR, 2001. Un material despre viaça opera lui lisus,
obçinut prin regresie.
Cooper, Diana, Înãltarea, Findhorn Press, Forres, Scotia, 1997. Un
ghid practic, direct reconfortant pentru principiile care accelereazä evolu!
ia spiritualä; este o bunä introducere pentru întregul proces de înälçare.
Edwards, Sophie, Noii esenieni, publicatä prin force proprii în
1983. O carte bunä pentru începätorul în studiile eseniene, o abordare
simplä directä (vezi Nota3)•
Eisenman, Robert H. si Wise, Michael, Manuscrisele de la Marea Moartã
dezvãluite, Element Books, Shaftesbury, Dorset, 1992. Prima traducere a 50 de
pergamente din totalitatea manuscriselor descoperite. Autorii au fost personalitäti
de bazä care au rupt täcerea impusä asupra Manuscriselor. Aceastä carte este una
controversatä, ea îi prezintä pe esenieni ca având un caracter asemänätor cu cel al
zelotilor.
Freke, Timothy Gandy, Peter, lisus zeita: învãtãturile secrete ale primilor
cre§tini, Thorsons, Londra, 2001. O carte interesantä bine documentatä, care
dezväluie învätätura ascunsä în Evanghelii.
Fritsch, Charles, Comunitatea de la Qumran, istoria manuscrisele
sale, Macmillan, New York, 1956.0 relatare eruditä detaliatä despre
a§ezare înscrisuri.
Hilarion, The Letters ofPaul:(Scrisorile Jui Pavel, o nouã viziune
spiritualã asupra lumii, Triad Publishers, Ashland, OR, 1989. O serie de
scrisori exceptionale, obtinute prin channeling de Sylvia Moss-Schechter.
În aceastä carte, viata lucrarea lui Pavel sunt väzute dintr-o perspectivä cu
totul nouä. Este o lucrare ce aduce multe informatii, cu o viziune clarä
profundä.
Hodge, Stephen, Manuscrisele de la Marea Moartã-ghid
introductiv, un ghid modern si upr de citit, pentru descoperirea în!elegerea
Manuscriselor.

Howlett, Duncan, Esenienii cre§tinismul, Harper, New York,
1957. Un studiu interesant asupra efectelor pe care le-au avut ideile
eseniene asupra religiei cre$ine în curs de apari!ie.
Hunt, Teresa (scriitor producätor), BBC Horizon documentar,
Reînvierea Manuscriselor de la Marea Moartã, 1993. Documentarul se
axeazä pe echipa de savanti care a lucrat la aceste documente pe cauzele
întârzierii publicärii lor; disputa dintre Eisenman si Schiffman zona
arheologicä de la Qumran.
287
Hurtak, J. J., Cartea cunoa§terii: codurile lui Enoh, The Academy
For ?uture Science, Los Gatos, CA, 1977. O carte ezotericä plinä de
înçelepciune, con ca o sursä fundamentalä în domeniul universului
metafizic si al transbrmärii constiintei. Capitolul 52 din Tainicele enigme
de Joshua David Stone le pune la dispozitie o introducere excelentä pentru
textul si materialul video al ui Hurtak, Merkabah: Cãlãtoria unuigrãunte din
stele
Hurtak, J. J., Hurtak, Desiree, Pistis Sophia: Un text gnostic copt cu
:omentarii, The Academy For Future Science, Los Gatos, CA, 1999. Un material
exceptional, ce face parte din Codexul Askew, descoperit în anul 1773, în
Aceastä carte este un dialog gnostic, cu totul neobisnuit, despre con$iinçä, zuminä
spiritul în!elepciunii.
Jowett, George F., Drama ucenicilor pierduti, Covenant Publishing, zondra,
1961. Povestea neob$nuitä a lui Iosif din Arimateea a ucenicilor, în ?ranta Britania.
Larson, Martin. M0§tenirea esenianã, Philosophical Library, New
York, 1967. Oferä o imagine sumarä a evolutiei esenienilor, având la bazä
resurse storice. Contine tabele în care se comparä conceptele obiceiurile
eseniene cu :ele ale altor grupäri.
Lewis, Lionel Smithett, Sfântul Iosif din Arimateea la Glastonbury,
ames Clarke, Cambridge, 1922. Strange împreunä cele mai multe pove;ti
raditionale despre Iosif legendele ce se referä la mama lui, Sf. Ana.
Melchizedek, Drunvalo, Strãvechiulsecret alflorii vietii, 2 volume, Light
technology Publishing, Flagstaff, AZ, 1998 2000. Textul cel mai modern
care se •aporteazä geometria sacrä la procesul de transformare spiritualä si
de înältare.
Meurois-Giuvaudan, Anne Daniel, Calea esenienilor: recunoa§terea
liefii tainice a lui Cristos, Destiny Books, Rochester, VT, 1993. Aceastä
carte are a bazä înregisträrile din Cronica este captivantä plinä de viaçä.
Esenienii - Copiii Luminii
Pagels, Elaine, Evangheliile gnostice, Penguin Books, Londra, 1990.
O •elatare savantä, dar foarte Il§or de citit, despre materialul gnostic
conçinut de 3iblioteca de la Nag Hammadi.
Picknett, Lynn, Maria Magdalena-zeita ascunsã a cre§tinãtãtii),
\obinson, Londra, 2003. O carte excelentä, însä controversatä, în care se
identi-
'icä locul natal al Mariei Magdalena ca fiind Magdala din Etiopia îi atribuie
iunctia de ucenic de frunte socie a lui lisus.
Poynder, Michael, Vrajapierdutã a cre§tinãtãfii.• legãturile dintre
celfi esenieni, Green Magic, London, 2000. Prezintä înçeleapta traditie si
legäturile ',re$inismului cu celtii si esenienii.
288
Robinson, James (redactor), Biblioteca de la Nag Hammadi în
limba englezã, Harper Collins, San Francisco, 1990. Ultima carte-
referinçä pentru multe resurse gnostice, cu traducerea integralä a tuturor
manuscriselor ce fac parte din aceastä colectie.
Schiffman, Lawrence, Esenienii, în Enciclopedia religiei, editatä de Mircea
Eliade, Macmillan, New York, 1987. Un studiu istoric amänuntit ce prezin-
tä punctul de vedere rabinic asupra esenienilor ca o parte a curentului
iudaic.
Schonfield, Hugh, Odiseea esenianã Element Books, Shaftesbury,
Dorset, 1993.0 reevaluare a simbolului a importantei esenienilor.
Steiner, Rudolf, Cea de-a cincea Evanghelie, Rudolf Steiner Press,
Londra, 1995. Contine multe informatii despre esenieni, dar ele au la bazä
punctul de vedere al lui Steiner.
Stone, Joshua David si Parker, Janna Shelley, Ghidul începãtorului
pe calea ce duce la Înãlfare, Light Technology Publishing, Sedona, AZ,
1998. Una din cältile din seria înältärii, care adunä informatii din diferite
surse.
Strachan, Gordon, lisus, Maestrul Ziditor: misterele druizilor zorii
crestinismului, Floris Books, Edinburgh, 1998. Descoperä multe legäturi
existente între lumea celtica cultura mediteraneanä; pune mare accent pe
influenta cunoa$erii pitagoreice asupra gândirii druidice.
Szekely, Edmond Bordeaux, Învãtãturile eseniene, de la Enoh la
Manuscrisele de la Marea Moartã, C.W. Daniel, Saffron Walden, Essex, 1978. Un
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
text-cheie care contine comuniunile filozofia esenianä fundamentalä. Aceastä carte
este recomandatä ca fiind cea mai bunä penffu începätorii din acest domeniu.
Szekely, Edmond Bordeaux, Evanghelia esenianã a pãcii, International
Biogenic Society, Nelson, Canada. Aceasta este prima parte a textului clasic care
constituie baza studiilor moderne despre esenieni (prima carte dintr-o serie de 4
cälti).
Trevelyan, George, Chemare la marea cruciadã, Findhorn Press,
Forres, Scotia, 1986. capitolul 8, Noii Esenieni are un continut foarte
profund.
Acest scriitor are o nouä viziune despre curentul esenian, care a însufletit
multe generatii de cititori.
Vermes, Geza, Manuscrisele de la Marea Moartã, în limba englezã,
Penguin Books, Londra, 1997. Este cea mai bunä traducere a
Manuscriselor, având o introducere reu$tä, care le pune în valoare.
Yadin, Yigael Manuscrisul Templului-legea secretã a sectei de la Marea
Moartã, Weidenfeld Nicolson, Londra, 1985. Sfâr$tul cumplit al preotimii
eseniene, concentratä pe construirea Templului perfect.
289
DESPRE AUTORI
mart Wilson s-a näscut în Exmouth, în
estul Angliei. A avut parte de o educatie
traditionalä, a urmat scoala publicä
scotianä (Fettes, din Edinburgh).
Faptul cä mama sa fusese pasionatä de teozofie de scrierile
lui Alice Bailey, 1-a influentat, iar Stuart a manifestat, de-a lungul
Esenienii - Copiii Luminii
vietii, un viii interes pentru §tiintele ezoterice, pentru
întelepciunea orientalä occidentalä.
Dupä îndeplinirea serviciului militar, el a intrat în publicitate,
ocupându-se de drepturile de autor, iar mai târziu, a devenit director
de publicitate al unei companii industriale, consilier, iar mai târziu
ìi-a deschis o micä editurä, pe care apoi a vândut-o, devenind
scriitor. scris douä dictionare de nume, care au avut mare succes. În
1990, pentru a-$ ajuta prietena, pe Joanna Prentis, în cadrul
Centrului Starlight, s-a mutat în centrul Devonului.
El scrie în aceastä perioadä: „Afost o etapãPlinã de
insPirafie, fascinantã, dar si istovitoare! Veneaufoarte multi
oameni la Cenhru, mai ales din America Si Australia, dar unii
Si din Europa. Am )etrecut momente neobi§nuite cu multi
maestri sPirituali de talie înternationalã, recunoscuti pentru
valoarea lor. Îmi amintesc de narile noastre întruniri, cand
schimbam impresii despre experimtele trãite despre toate
schimbãrile survenite în viata noastrã. fra nemaipomenit, toti
eram veseli §ifericiti.
Imi vin în minte evenimente cu totul speciale, ca cel în
care 4nna Mitchell Hedges ne-a arãtat craniul de cristal, sau
când doi
290
oameni, sub îndrumarea lui Esassani, au mersprinfoc;pur si
simplu, afost ceva de vis. "
Joanna Prentis: M-am näscut la Bangalore, în sudul Indiei.
Când aveam doi ani, familia mea a venit în Scotia, unde mi-am
petrecut copiläria si adolescenta. Dupä terminarea §colii, am
cälätorit foarte mult, m-am cäsätorit, am träit doi ani în Hong Kong
apoi zece ani în vestul Australiei, într-o zonä cu pämânt necultivat
acoperitä cu tufi§uri, unde am näscut trei fete. Acolo a pornit
interesul meu pentru medicina alternativä, educatie, agricultura
organicä, metafizicä medita0e. Împreunä cu o infirmierä localä, am
 Esenienii - Copiii Luminii

practicat homeopatia radiestezia. La întoarcerea în Marea Britanie

am lucrat ca educatoare, folosind metoda Montessori mi-am crescut
cele douä fetite mai mici, stand câtiva ani acasä. Fiica mea, Tatanya,
locuie$e acum în America, iar Ka tinka Larrisa, în sudul Angliei.
Am acum douä nepotele superbe.

Am mai urmat câteva cursuri de vindecare am oblinut o

diplomä în psihologie; am absolvit cursurile Ursulei Markham,
devenind specialist în hipnoterapie terapia vietilor anterioare.
În 1988, împreunä cu fiica mea Tatanya am pus bazele
Centrului Starlight, care are ca principal obiectiv vindecarea si
lärgirea cont tiintei. Tatanya m-a învätat multe tehnici inovatoare
m-a pus în legäturä cu multe persoane importante; acum, ea
continuä sä facä acela§i lucru de la ea de acasä, în San Francisco.
Pentru scrierea acestei cälti, am lucrat intens cu Stuart, dar cu
alti subiecti implicati în procesul de regresie; pentru mine, aceastä
activitate a fost cea mai uluitoare experientä träitä vreodatä.
Informatiile obtinute au fost într-adevär incredibile, iar energia
degajatä în jur, pe parcursul §edintelor, a fost atât de puternicä
sublimä! Fericirea de a mä afla împreunä cu lisus a fost ceva ce
depä§ea cu mult lumea noasträ ne täia tuturor respiratia, însä, la
antipod, s-a aflat confuzia mâhnirea träitä dupä rästignire. Sper cä
aceastä carte Vä va transmite ceva din toate acestea; este o poveste
unicä, nemaipomenitä simt cä a venit vremea ca ea sä fie
cunoscutä.

291
 Esenienii - Copiii Luminii

Partea a U-a: lisus 117

17. lisus, ucenic si învätätor 118
18. lisus în Britania 121
CUPRINS
19. Träind lângä lisus 124
20. Învätând vindecând semenii 131
Introducere de Joanna Prentis
Prefatä de Stuart Wilson 11 Partea a VII-a: Drama se dezväluie 135
21. Adunarea din grotä 136
Partea 1: Procesul începe 15 22. Sistemul de energie 139
1. Prima întâlnire cu Daniel 16 23. Rästignirea 143
2. Rowena 20 24. Mormantul gol 147
3. losif Daniel 23
Partea a VIII-a: Noi viziuni 153
Partea a II-a: Întemeierea Frätiei Eseniene 27 25. Maria Magdalena 154
4. Neamul Kaloo 28 26. lisus $ Maria Magdalena 159
5. Cum a evoluat Calea Esenianä 32 27. Timpul si vevlicia 163
167
Partea a 111-a: Esenienii 39 Partea a IX-a: Adevärul läuntric
6. Comunitätile eseniene 40 28. Rugäciunea de bazä 168
7. Viata în comunitätile eseniene 54
8. Copiii esenieni 61 Partea a X-a: Împrä$ierea esenienilor 173
9. John Roberta 68 29. Dupä rästignire 174
10. Cälätoriile si legäturile cu sträinii 73
11. Abilitäti puteri 78 Partea a XI-a: losif din Arimateea 179
30. losif în adevärata sa luminä 180
Partea a IV-a: Cunoasterea credinta esenianä 87
12. Cercetarea cunoa$erii eseniene 88 Partea a XII-a: Legätura celticä 187
13. Bibliotecile eseniene 96 31. Druizii 188
14. Crezul unui Frate mirean 201 32. losif în Britania 192
33. Mama Mariei si a lui losif 196
Partea a V-a: Nucleul secret al vietii eseniene 107 34. Legäturile între esenieni druizi 200
15. Secretul si sigurança 108 35. Însemnätatea activitätii lui losif în Britania 204
16. Grupul-Nucleu 112
 Stuart Wilson / Joanna Prentis
292
Partea a Xlll-a: O înçelegere mai profundä 207 293
36. Proiectarea constiintei 208
37. Echilibru preoti-mireni 214 cÄRT1 PUBLICATE DE EDITURA FOR YOU
Monica Vi§an
Partea a XIV-a: Venirea Luminii 217 Metodä rapidä de înväçare
38. Pä§ind în Luminä 218 a gramaticii limbii engleze 6,50 LEI
Exercitii de gramaticä englezä vol I 5,50 LEI
Partea a XV-a: Mo$enirea Melchisedec 227 Exercitii de gramaticä englezä vol. Il 7,50 LEI
39. Ordinul Melchisedec 228 Neale Donald Walsch
40. Calea Unimii 235 Conversatii cu Dumnezeu, volumul 1, 11, 111 31.00 LEI
41. Diversitatea învätäturilor Melchisedec 241 Prietenie cu Dumnezeu 8,00 LEI
42. Triumful Luminii 244 Cornuniune cu Dumnezeu 6,00 LEI
Momente de gratie 6,00 LEI
Cei ce aduc lumina 3,00 LEI
Partea a XVI-a: Spre final 249 Dumnezeul de mâine 20,00 LEI
43. Ultima adunare 250 Acasä cu Dumnezeu 15,00 LEI
44. Desävâr$rea procesului 255 Ce vrea Dumnezeu 18,00 LEI
45. Adio, Qumran' 258 Paul Ferrini
46. Ultimele zile din viata lui Daniel 261 lubire färä conditii,
Reflectii ale Mintii Christice 3,50 LEI
Partea a XVII-a: Rezumat 265 Linistea inimii,
47. Esenienii într-o nouä luminä 266 Reflectii ale Mintii Christice, partea a Il-a 6,00 LEI
Miracolul iubirii,
Reflectii ale Mintii Christice, partea a Ill-a 5,00 LEI
Part a XVIII-a: O privire de ansamblu 273 Întoarcerea în grädinä,
48. Istoria merge mai departe 274 Reflectii ale Mintii Christice, partea a IV-a 5,00 LEI
49. Concluzie 278 Cuvinte de întelepciune pentru fiecare zi 7,00 LEI
sans conditions (lb. francezä) 10,00 LEI
Glosar 283 Legile Dragostei 8,00 LEI
Lecturä suplimentarä 286 Puterea Dragostei 8,00 LEI
Despre autori 290 lubirea este Evanghelia mea 8,00 LEI
Cum sä creäm o relatie spiritualä 10,00 LEI
Christul cel viu 15,00 LEI
Debbie Ford
Partea întunecatä a cäutätorilor de luminä 6,00 LEI
Întrebäri potrivite 5,00
LEI
Secretul umbrei 12,00 LEI
294 295
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs
t
Esenienii - Copiii Luminii
JohnJ. Falone James P. TWyma.n recventa Geniu, Emisarii luminii 9,00 LEI astructiuni de accesare a Minüi Cosmice 10,00 LEI
Emisarii lubirii 7,00 LEI
Codul lui Moise 17,00 LEI 'IT 101. Manual cosmic cu
instrucüuni Bruce Davis
)entru evolutie planetarä 3,00 LEI Pacea simplä a sufletului 5,50 LEI

Suzanne Ward (Viata spiritualä a Sf. Francis de Assisi) fatei, vorbeste-mi despre rai 6,00 LEI Mânästire färä ziduri 750 LEI

Ocile Universului 11,00 LEI Marianne Williamson tra iluminarii 16,00 LEI lubire magicä 7,50 LEI

Jasmuheen Gratia de fiecare zi 9,00 LEI rezonantä 12,00 LEI Dr. Doreen Virtue egea iubirii 18,00 LEI Copiii Indigo:
Biocâmpuri si extaz 18,00 LEI cum sä-i hränim si sä-i îngrijim 8,00 LEI qdianta Divinä 18,00 LEI Copiii de cristal 3,50 LEI indecarea
armonioasä 18,00 LEI Magia Divinä 10,00 LEI rogramul pranic 20,OOLE1 Tärâmurile îngerilor pämânteni 10, OOLEI .egina Matricei
18,00 Lei Îngerii lui Solomon 18, OO lei Ken Keyes si Penny Keyes Mi-a§ schimba viata,

etete pentru fericire 3,00LE1 dacä avea mai mult timp 23,00 lei Russ Michael Miracolele Arhanghelului Mihail 20,00 lei ufletul
pereche te cheamä 6,00 LEI Sri Vasudeva
Tom Kenyon si Virginia Bssene Voi sunteti lumina 5,50 LEI wätätura Hathor; Divinitatea launü•icä 5,50 LEI [esaje de la o
civilizatie înältatä. 6,50 LEI Sotirios Crotos
Deepak Chopra Ucenicul lui lisus Hristos 7,00 LEI indecarea sufletului Mello
Anthony de e fricä si suferintä 6,00 LEI
Constienta 5,50 LEI alea spre iubire 12,00 LEI Tobias
Itinereste si träieste mai mult 12,00 LEI Seria înaltärii 22,00 LEI iatä dupä moarte 18,00 LEI Seria Claritäçii 30,00 LEI artea secretelor
25,00 LEI Gregg Krech
Ram Dass Naikan 7,00 LEI ânduri pentru suflet 4,50 LEI Stuart Wilde
Shirley MacLaine Forta 5,00 LEI amino 850 LEI Certitudini. Imboldul LEI
Lee Carroll siJan Tober Al saselea SimC 18, OOLEI opiii Indigo 9,00 LEI Carlos Warter

296297
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs Esenienii - Copiii Luminii
leîntoarcerea la sacru 10,00 LEIJames Twyman, Gregg Braden, Doreen Virtue
Gregg Braden
Pacea läuntricä6,00 LEI
Isaia12,00 LEISteve Rother hdul lui Dumnezeu 18,00 LEIBun venit acasä. Noua planetä Pämânt18,00 LEI
Crezirea la punctul zero 22,00 LEI Erik Pearl
)asind între lumi 30,00 LEI Reconectarea 16,00 LEI Iatricea Divinä 23,00 LEIDaphne Rose Kingma lindecarea spontanä a

Brian Tracy Kenneth Wapnick

în viatä 18,00 LEI Introducere generalä la Cursul de miracole 7,00 LEI
Beata Bishop Gloria Wendroff

Iremea vindecärii 15,00 LEI Scrisori din cer 13,00

Dianne Lancaster Maureen Moss LEI
ùopiii Indigo - de la mânie la iubire 15,00 LEI BLISS 12,00
Lisette Larkins Aurelia LouiseJones LEI
)e vorbä cu extratere$rii 18,00 LEI TELOS vol. 1, 11 silll 33,00
Dr. Max Gerson Elena Cocis, Erik Berglund LEI

credinçei 27,00 LEI lube$e-te pe tine însuti7,00 LEI

) terapie naturala eficientä pentru tratareaTemplul schimbärii 28,00 LEI

ancerului si a altor boli grave (cu DVD inclus) 31,00 LEIJohn Perkins
Sorin TelimbeciSchimbarea de forme 12,00LE1 tânärului întelept15.00 LEIDawn Baumann Brunke
Drunvalo MelchizedekVocile Animalelor 28,00LE1 ;paþul sacru al inimii 8,00 LEIEvelyn Fuqua Joan
BorysenkoDe la Sirius, la Pamânt 18,00 LEI lina ne învaçä, iubirea ne vindecä 18,00 LEIAugusto Cury
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs Esenienii - Copiii Luminii
Carmen HarraPärinti inteligençi, profesori fascinanti 12,00 LEI )ecodificarea destinului10,00 LEIDaniel Meurois-Givaudan secrete si
simboluri 6,00 LEIBolile karmice 12,00LE1 ãnätate la trei niveluri 16,00 LEICând nimeni nu te vrea12,00 LEI ùele 11 Principii
Divine25,00 LEIFratii nostri necuvântätori 18,00 LEI
Kostas DanaosMichael Dawson lagul din lava16,00 LEIVindecarea cauzei 15,00 LEI
Robert Rabbinlertarea 23,00 LEI ) une suflet în ceea ce faci12,00 LEIBrian Weiss
TristanAcelasi suflet, multe trupuri 18,00 LEI lepsidra cu pa;i19,00 LEIMulte vieti, multi maestri10,00
LEI RAMTHAMesaje de la Mae$ri 18,00 LEI
Albä
24,00 LEIDacä dragoste nue e, nimic nu e 15,00 LEI

ulturul si Condorul 25,00 LEI C. J. Calleman

Wolfgang Wallner F Calendarul Mayas 30,00
LEI
lihu 15,00 LEI Gay Hendricks
Jim lbcker Cele cinci dorinte 10,00
LEI
iata mainte de viatä 15,00LE1 Bruce Lipton
Paul Elder Biologia credintei 30,00 LEI
chii unui inger 18,00 LEI Don Piper si Cecil Murphey

298 299
Eugen Herrigel Saman, vmdecätor, întelept
18,00 LEI

EN în arta de a trage cu arcul 7,00 LEI Cele patru introspectii

18,00 Lei
Ron Baker Vise curajoase 25,00 LEI lume în curs de vindecare 15,00 LEI Kenny Werner
Carrie Hart Mäiestrie färä efort 17,00 LEI uado ne vorbeste 28,00 LEI Robert Schwartz
Caroline Myss Suflete curajoase 22,00LE1 e ce nu ne vindecäm cum putem sä o facem? 24,00 LEI William Gammill
P.M.H. Atwater, LH.D. Reuniunea 15,00LE1 opiii cei noi experientele din preajma molüi 28,001Æ1 LEO ANGART
Jonette Crowley Sä ne îmbunätätim vederea, în mod natural
20,00LE1
Sandy Forester Slava de fiecare zi 18,00LE1 um sä devii fantastic de bogat,
1 cel mai scurt timp 15,00 LEI Misterul anului 2012 37,00 LEI Gay Hendricks, Debbie DeVoeRuchard
Weisman uterea unui singur gand 8,00 LEIQuirkologia - Stiinta bizarului 20,00 LEI Bruce D. SchneiderDr.
 Stuart Wilson / Joanna Prentis Luminii
Angel Escudero elaxeazä-te, esti deja perfect 18, OOLEINoesiterapia - vindecarea prin gândire 22,00LE1 Jon Whale
Gabriel Cousens si David Wagner
ezväluirea spiritului. Odiseea supranaturalä 25,OOLM Energia tahionicä 15,00 LEI Robert Monroe Victor Sanchez älätorii în afara corpului
27,00 LEI Toltecii noului mileniu 18,00 LEI Michio Kushi / Stephen Blauer Meg Blackburn Losey alea macrobioticä
23,00 LEI Copiii de Acum 20,00 LEI
James Van Praagh Mary Lynch Barbera ai Pämânt 18,00 LEIMetoda comportamentului
verbal,
Timothy Williepentru lucrul cu copiii auti§ti 20,00 LEI elfini, ET îngeri 12.00 LEIEvelyn Elsaesser Valarino
Alberto Villoldo De vorbä cu Angel 15,00 LEI reparäm trecutul, sä vindecäm viitorul,Robert M. Williams rin recuperarea sufletului
LEI PSYCH-K /
300 301
Gregg
Braden mpul
fractal
Alberto Villoldo
Iminäri
Barbara Hand
Clow chimia celei de-a
noua dimensiuni
Darren Weissman
Iterea iubirii infinite ezirea
cÄRT1 INSPIRATE DE UN CURS IN MIRACO"E codului secret al mintii
Kenneth Wapnick troducere generalä noastre
la Cursul de miracole Lynn Grabhorn
Michael Dawson indecarea cauzei si uzä-mä, te asteaptä
lertarea rate cäfiile scrise de Paul Ferrini rate viata
cältile scrise de Neale Donald Walsch )ate cärtile Joan Borisenko
scrise deJames qwyman
302
IN PREGÄTIRE
Esenienii - Copiii
Paul Ferrini
Iminare pentru fiecare Busola sufletului täu
Nu e sfâr$tul lumii
Ceryl Canfield
Vindecare profundä
 Stuart Wilson / Joanna Prenüs Esenienii - Copiii Luminii
acea ce lipse$e din viata ta! 12,00 Sylvia Browne
Edna Frankel LEI Cälätorul mistic
ercul Gratiei 30,00 Debbie Ford
Sonia Choquette LEI
ltreabä-ti ghizii 25,00LE1
Dece oamenii buni fac lucruri rele
Barbara Hand Clow
odul întelepciunii maya§e 30,00
Marco Pogacnic LEI
)iritele naturii si fiintele elementale 15,00
Frances Fox LEI
)cretele matricei 15,00 LEI
303
Stuart Wilson 9iJoanna Prentis
ìenienii, Copiii Luminii 28,00 LEI
Ervin Laszlo
CosMos - ghidul unui co-creator al întregii lumi
Bruce Lipton
Evolutia spontanä
Barbara Wren
Trezirea celularä
Byron Katie
Cine ai fi tu, färä povestea ta
Gândirea ta sub semnul îndoielii
Lee Carroll
Drumul spre casä
Copiii Indigo, dupä 10 ani
Sandra Ingerman
Leac pentru Pämânt Caroline Myss Sä
sfidäm gravitatia
Richard Heath Matricea creatiei
John Michell
Dimensiunile Paradisului
Ivo Valkenburg
Finance si Spiritualitate
Deepak Chopra
Putere, libertate gratie Divinä
 Ne întrebam de ce esenienii
EDITURA FOR YOU deveniserä dintr-odatä o noutate, ei
fiind atât de prezen!i în cär!i, articole,
la televizor pe internet. In timp, noi
BUCURE$TI, st-r. Hagi Ghiçä nr. 58, sector 1, cod am atins acela$ punct si energiile au
revenit din nou.
011504
Daniel: Ei vor reînvia experienta
Tel/fax, 021/6656223; 0311001455 trãitã împreunã cu lisus, pentru a lua
putere din puterea lui vor merge
telefon mobil 0724212695, 0724212690 înainte, spre Luminã, alãturi de el.
Din punct de vedere al energiei,
E-mail: foryou@editura-foryou.ro grupul se adunã toti merg spre
Luminã, împreunã.
editura_foryou@yahoo.com. Familia în spirit se regrupeazã în
esentã — nu reclãdind comunitãtile
monica.visan@editura-foryou.ro sau reluând obiceiurile modul nostru
de viatã. Toate acestea §i-au avut
site http://www editura-foryou.ro originea într-un anumit timp 'i loc, dar
în curând vor dispärea pentru
http://www.copiii-indigo.ro totdeauna. Spiritul Cäii Eseniene -va
dãinui, pentru cd noi toti suntem
conectati în interiorul Con§tiintei
Eseniene. Acea legãturã, odatñ
realizatã, nu poate fi ruptã niciodatã
toti cei care au format poporul nostru
vor fi în stare sã o intercepteze în
aceastã Constiintã. Ea va fi o luminã,
in vremurile dominate de confuzie.
Dacã ei vor extinde inimile, vor putea
simti prezenta tåcutã a Fratilor no§tri
si acest lucru îi va tine în Luminã.
Lumina este foarte puternicä în
inimile neamului nostru — §i, ca o
B-dul Tudor Vladimirescu, nr. 31 , sector5, Bucure$,
ROMÄNIA

singurã familie, unitä în spirit, noi ne

vom unna Învãtãtorul Dreptãtii, în
fedprint regatele Luminii Esentiale."
tipografie office@fedprint.ro Citind aceste rânduri, veti face o
Joanna: Deci, la finalul ciclului, oamenii care au lucrat împreunã incursiune în timp veti descoperi
cu lisus vor fi selectati la nivel vibrational, pentru a se reîntâlni? misterioasa cunoa$ere esenianä tainele
Daniel: Da, vor simti cd între ei existã o legãturã foarte puternicã. pe care lisus le-a împärtä§it lor.
In clipa în care ciclul se încheie, pentru ei trecutul devine prezent.
 — A murit cu adevärat lisus pe cruce? 789731
— Cine a fost Maria Magdalena si care era adevärata ei legäturä 9 789731 701240
cu lisus?
— Noi bogate informa!ii despre tainicele ale misterului esenian.

Una dintre marile tragedii ale culturii occidentale este uitarea $,

chiar mai mult, negarea rädäcinilor eseniene ale cre$inismului. In
aceastä carte, ele sunt cercetate prin prisma regresiei într-o viatä
trecutä. Suntem cu adevärat fascina!i de noile informatii apärute,
inclusiv de legäturile dintre esenieni si druizi, de existen!a unui grup
central în jurul lui lisus, dar si de contactele cu Ordinul Melchisedec.

Poate cä cel mai remarcabil fapt este acela cä Esenianul lisus ne

este redat se aduce la viatä fiin!a Sa în!eleaptä si plinä de iubire, care a
fost întunecatä de atât de multe doctrine dogme. Cuvintele sale ne
vorbesc dincolo de veacuri lasä sä se întrevadä o în!elegere mult mai
profundä a Cäii pe care el a instaurat-o al telului ei suprem.

Aceastä carte ne aratä clar cä lisus nu a fost singur. El a avut

sprijinul unei puternice grupäri eseniene, dedicatä Lui trup suflet, din
care fäcea parte Iosif din Arimateea. Datoritä tehnicii de regresie în
timp, aceastä poveste poate fi acum dezväluitä pentru prima datä,
deschizând o fereasträ fascinantä, înspre o epocä unicä si esentialä a
istoriei.

CÃTRE CITITORI
Sperãm cã aceastã carte va da na§tere unui mare interes pentru
cunoa§terea esenienilor a Esenianului lisus, în special. Citind-o, multi
dintre voi poate simtiti L'i spunefi: eu am fost acolo! Vreau sã-mi spun
eu povestea!" Sigur cd o puteti face. Scrieti-ne cum ati receptionat cele
scrise în aceastã carte ce reactie ati avut dupã ce afi citit-o. Astfel, ne
veti ajuta sã realizãm în viitor, noi cärti din aceastã serie. Adresa
noastrã este: Joanna Prentis, c/o Ozark Mountain Publishing,
Inc. P.O. Box 754, Huntsville, AR 72740, USA, e-mail: joanna@ozarkmt.com.
: copi l i
Pret: 28 lei
ISBN 978-973-1701-24-0