Sunteți pe pagina 1din 2

Analiza și interpretarea documentelor istorice

prevăzute de programa de BAC-2013

Doc.17 „ Schimbările care se produceau în regimul proprietăţii, ca şi în sistemul de


organizare statală şi administrativă au determinat creşterea preocupării pentru întocmirea
şi editarea unor coduri de legi: Pravilniceasca condică din 1780 şi Legiuirea Caragea (1818)
în Ţara Românească, Sobornicescul hrisov din 1785 al lui Alexandru C. Mavrocordat şi Codul
Calimachi (1816-1817) în Moldova au însemnat paşi importanţi pe cale modernizării
legiuirilor, a tendinţei de separare a justiţiei de administraţie”.
Academician Ştefan Ştefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-
lea.

Variante de răspuns pentru documentul 17.

1.Explicația termenilor subliniați.

 Legiuirea Caragea - este primul cod de legi al Tării Românești fiind promulgat în anul 1818 pe
vremea domneiei domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caragea (1812-1818). Prin acesta se
stabileau noi taxe feudale pentru țărani, iar femeile erau excluse din viața politică.

Codul Calimachi - a fost un cod civil al Moldovei, alcătuit la inițiativa domnitorului Scarlat


Callimachi (Calimach), care l-a promulgat în 1817. Acest cod mai este denumit și Codica Țivilă a
Moldovei. La promulgare, codul era scris în limba greacă. Aplicarea lui a devenit mai
consecventă abia după 1833, când s-a definitivat, prin traducere, redactarea în limba română a
codului.

2. Enunțuri cu termenii subliniați ce exprimă adevăr istoric și reflectă tema la care se referă
documentul.

Ioan Gheorghe Caragea, mare dragoman al Porții Otomane, domn al Țării Românești (1812-
1818)  a dus o politică fiscală excesivă și a reglementat renta feudală în defavoarea
țărănimii prin „Legiuirea Caragea” (1818).

Păstrând trăsături feudale, Codul Calimachi(1817) conținea și norme de drept burghez, ceea


ce reflecta începuturile descompunerii orânduirii feudale și ale formării în Moldova a relațiilor
bazate pe proprietatea privată și pe capital.

3. Evenimente care au tangență cu informațiile din document și la care se referă


documentul.

A. 1812-1818 - Ioan Gheorghe Caragea, mare dragoman al Porții Otomane este


domn al Țării Românești.
B. 1780 – intră în vigoarePravilniceasca condicã, întocmitã în Țara Românească la
porunca lui Alex. Ipsilanti, în anul 1775(a intrat în vigoare peste 5 ani datoritã opozitiei
turcilor).
C. 1865 – intră in vigoare codul civil român. ( Codurile de legi adoptate la sf.sec XVIII –
înc.sec. XIX, au fost aplicate în Moldova și Țara Românească și după terminarea epocii
fanariote, pînă la intrarea in vigoare a codului civil roman).
4. Evenimentele la care se referă sursa.

Secolul fanariot (1711-1821) a influențat toate sectoarele vieții sociale – administrația, justiția,
fiscalitatea, relațiile agrare, biserica și cultura, care au suportat ample restructurări, fapt ce a
condus la instaurarea unei orînduiri statale noi și la modernizarea structurilor sociale și
economice ale statului. Reformele începute în prima jumătate a sec .al XVIII-lea, mai ales în
perioada domniilor lui Constantin Mavrocordat, continuă și în a doua jumătate a secolului , și
la începutul secolului următor. Astfel, Pravilniceasca condică (1780) a lui Alexandru Ipsilanti și
Legiuirea Caragea (1818) în Țara Românească, Sobornicescul hrisov din 1785 al lui Alexandru
C. Mavrocordat și Codul Calimachi (1816-1817) în Moldova sînt doar cîteva momente juridice
ale timpului.

5. Importanța Codurilor de legi în conextul epocii în care au fost elaborate și


adoptate.

 Importanța acestor coduri juridice este extraordinară, avînd în vedere atît


aplicabilitatea lor, cît și numeroasele asemănări pe care le prezentau. La aceasta au
contribuit, în mare măsură, și obiceiul pe care îl avea Poarta de a schimba domnii din
Țara Românească în Moldova, fiind create , astfel instituții asemănătoare si reguli
asemănătoare in cele două Principate.

 Odată cu elaborarea lor,apar reguli noi, manifestate în ceea ce privește:


- proprietatea, care capătă acum un caracter contractual, degajîndu-se de caracterul
legal de pînă atunci;
- persoanele juridice, numite tovărăşii în Pravilniceasca Condică şi în Legiuirea
Caragea, sau persoane moraliceşti, în CodulCalimah;
- obligaţiile, ale căror izvoare sunt legea, tocmeala (contractul) şi vătămarea adusă
cuiva (delictul, după actualul Cod Civil).

 Fiind un rezultat al epocii în care au fost elaborate, aceste acte juridice confirmă
substituirea dreptului consuetudinar (al obiceiului pămîntului) prin dreptul scris,
reglamentează relațiile sociale, etc., acțiuni strict necesare procesului de dezvoltare ,
contribuind în mod direct la progresul, modernizarea societății românești.

                   - 

S-ar putea să vă placă și