Sunteți pe pagina 1din 44

S U M A R U L ' N U M Ă R U L U I » 12

Hag.
Ionel Pop: Patronul nostru 349—350
Principele Francesco Chigi: Moartea speciilor animale 351—363
Mihail Sadoveanu: Modoraş 364—367
Dr. Erwin Schnell: Impresii d i n mugetul de cerbi . 367
/. Al. BrătescH-Voinesti: Cara 368—369
Vânătoarea de fazani din teritoriul de vânătoare
Regal Casa-Verde şi Chişineu-Criş 370—372
Lt.-Col. Kosetti-Bălănescu: Primul vânat . . . . 373—377
Din cronica armelor sparte 378—379
Din munţi şi din câmpii 380—382
Un l u p se m ă n â n c ă singur (Dr. I. O.)
Acesta n u m a i e instinct (Oavril Rdzmon)
Rândunica întârziată (Nicolae Trifu — Turda)
Vitalitatea mare a şerpilor (Nemo)
Cum se poate r ă m â n e fără „raţă eu m ă s l i n e ' " ' '
(Dr. C. Gheorghiu — Craiova)
Cărţi — Reviste 888—886
Ştiri mărunte i. . 387—388

Clişeele executate de zincografia „TIZIAN"


C L U J , S t r a d a R e g i n a Măria N o . 6.

Piei
Noul prospect ZEISS pentru
acelaş
lunete
timp
de vizare este în
de eerb şi căprioară
mi
şi catalog şi manual pt. vânători
In prima parte se găseşte u n rezumat asupra tebnicei
&™ tăbăcire şi vopsire
(chamoix) în natur şi în toate culorile
şi a v a n t a j iilor tragerii ou a j u t o r u l lunetei, precum şi
lămuriri asupra sistemului optic. I n a doua parte a „ C E R B "
broşurii sunt descrise diferitele modele de lunete cu Gh. R a n k e si G h . Co h a n
indicaţiuni despre datele optice, dimensiuni, greutăţi, Soc. i. n . c. p e n t r u p r e l u c r a r e a p i e l e i b r u t e ş i m ă n u ş e r i e
p r e c u m şi cazurile speciale d e î n t r e b u i n ţ a r e . Cereţi noul T g . M u r e ş , S t r . C ă l ă r a ş i l o r 108. T e l e f o n 158.
c a t a l o g *), o a r e v ă s f ă t u e ş t e l a p r o c u r a r e a unei lunete
de vizare.

LUNETE DE VIZARE I. Pălării de vânătoare


Model Carpatin!
Sunt de o impermeabilitate absolută, rezistente
la influentele atmosferice, în toate culorile
Prima „Loden" (170 grame) . . . Lei 180 —
(175 , ) 200--
Catalog Ziel ş i i n f o r m a ţ i u n i gratuit de- căptuşită cu mătasă
la Cari ZeiSS, Jena ş i r e p r e z e n t a n ţ a Din păr de iepure (a la Borsalino) (145 gr.) Lei 425 —
generală pentru România, Societatea
> . . . . . , (150 gr.) „ 450*-
căptuşită cu mătasă
Anonimă de Agentură, Comision sl
import fost Otto & Alfred Herzog, II. Cizme de pâslă de lână
Bucureşti, I. B-dul Carol I . N o . 48. de culoare sură naturală, din o singjră bucată,
*) Apărut numai în limba germana. fâră cusătură, făcute la comandă după măsură Lei 400'—
I. Fernengel, Fabrica de pălării
Dumbrăveni-Ardeal — judeţul Târnava-Mică
Cea mai bună armă
pentru ocrotirea vâ­
natului este flauber-
tul. — Doriţi unul cu De vânzare câini de vânătoare:
garanţie şi de preci­ a) C o p o i , b a s e t ş i f o x t e r r i e r i : dresaţi pentru
iepuri, vulpi şi mistreţi.
zie îl găsiţi numai la Nicolae Roşea, Cluj b) C â i n i s p e c i a l i p e n t r u m i s t r e ţ i , d r e s a ţ i .
firma Strada Regina Maria 2 c) C â i n i s p e c i a l i p e n t r u v i z u i n ă , d r e s a ţ i şi g a ­
rantaţi.
d) C ă ţ e i p r e p e l i c a r i p u r s â n g e d i n r a s a : b r a c
g e r m a n , g r i f f o n ş i p o i n t e r ; d e 3—5 l u n i , f o a r t e r e c o ­
m a n d a b i l i , f i i n d c ă î n a n u l 1939 a c e ş t i c ă ţ e i d e v i n î n
Toate cărţile de vânătoare cea m a i b u n ă etate. G a r a n t ă deplină, n a s fin, a r e t
e d i t a t e d e c a s a F . C. M A Y E R d i n M t J N C H E N , s e g ă ­ p e r f e c t şi l u n g , p e r f e c t s ă n ă t o ş i .
sesc da v â n z a r e l a „ C A R T E A R O M A N E A S C A " . B U ­ e) p r e p e l i c a r i ş i s p a n i l i d r e s a ţ i .
C U R E Ş T I , B u l e v a r d u l C a r o l I N o . 3. C e r e ţ i c a t a l o g A se a d r e s a (cu r ă s p u n s p l ă t i t 7 lei î n plic):
gratuit. Cresc. No. 110 Homorod I., j u d . T â r n a v a M a r e .
n .
•I VÂNĂTOARE • PESCUIT • CHINOLOGIE
DIRECTOR, PROPRIETAR RĂSPUNZĂTOR:
Apare la 15 a fiecărei luni / Preţul unul număr 25 lei / Abonamentul pe tin an 210, D R , JONEL POP
pe jumătate an 130 lei / Redacţia ţ i administraţia: Cluj, Strada Regina Măria 1.
(Reg. special Trib. Cluj, No. 9) A N U l . VI * No. 12 * 1 5 DECEMVRIE 1938

4B

P A T R O N U L N O S T R U
La câteva zile dela despărţirea noastră, după-ce pescui- Astfel s'a petrecut întoarcerea lui Plachida întru ade­
răm într'un loc încântător ultimii noştrii lipani din anul vărata credinţă; după care s ' o curăţit de întunericul ido-
acesta, mi-a adus posta o scrisoare dela Maestru. Pe semne, lesc, botezându-se cu ai săi. După această împrejurare, în
plecând din Munţii Gurghiului, pe unde am înşelat cu cele viaţa sa cea nouă, Eustaţiu Plachida a avut a îndura
mai minuscule musculiţe nişte lipani „cât şindrila", Maestrul multe încercări, păgubind averea şi robii, umblând pribeag
abea a atins Bucureştii şi s'a grăbii în Tusculanul său dela ce, să scape de prigonirea împăratului tiran, pierzându-şi
Copou, — fiindcă scrisoarea a fost trimisă din Iaşi, la 21 soţia şi copiii în călătoria sa pe mare către Egipet^
Noemvrie: Rămas singar, sărac şi umilit, a trăit ca slujitor de rând
pe un ţărm depărtat vreme de şaisprezece ani, până ce
„IUBITE PRIETENE,
a venit la împărăţie Traían, care, pornind mare războite
„Am recitit ieri istoria sfântului Evstatie sau Eusta- împotriva Părţilor, a aflat dela oştenii cei vechi, că nu­
ţiu Plachida. Acest oştean vrednic din vremea împăratu­ mai un căpitan vestit cu numele Plachida ar putea să
lui Tit, a luat parte la războiul împotriva Jidovilor şi la ducă ostile la isbăndă împotriva acelor barbari. Trimi-
dărâmarea Ierusalimului, câştigând mari laude. Când Do- ţându-se crainici şi oameni de credinţă în toate ţinuturile
miţian a ucis pe fratele său Tit, luând cârma împărăţiei, împărăţiei, Eustaţiu Plachida a fost aflat şi Traian îm­
Eustaţiu s'a retras la una din moşiile lui, nevrând să păratul l-a pus iarăşi în dregătoria lui, cinstindu-l şi
slujească^ pe ucigaşul stăpânului său. Deşi închinător la dându-i bunuri şi bani. După-ce ostile lui Plachida au
idoli, Eustaţiu era drept, blând şi bun, ducând o viaţă biruit pe Părţi, Dumnezeu a binevoit a răsplăti deplin
curată, împreună cu soţia sa Traiana şi cu doi copii ai suferinţile lui Plachida, făcând prin întâmplări ciudate?
săi. Pe cei flămânzi ii hrănea, pe cei goi îi îmbrăca, pe să găsească pe soţia sa iubită Teofita după numele
cei căzuţi în primejdie îi ajuta, pe cei robiţi îi răscum­
creştinesc — şi pe copiii săi şi ei pierduţi şi socotiţi morţi,
păra; ca să fie desăvârşit îi mai trebuia să cunoască lu­
Agapie şi Teofit. — încununarea lui Eustaţiu şi a iubiţi­
mina adevărului Domnului nostru Iisus. — Astfel a trăit
lor săi s'a făcut în vremea tiranului Elie Adrian, când
Eustaţiu Plachida la moşia sa nouă ani, îngrijindu-şi li­
au pierit ca martiri, lăudând numele lui Iisus adevărat
vezile şi viile. Intr'o zi Dumnezeu a binevoit să-i arate
Dumnezeu. Mormântul sfântului Eustaţiu Plachida se gă­
lui Plachida calea nouă a vieţii. Pe când se afla la vână­
seşte în Tibur, unde s'a arătat vedenia cerbului dumneze­
toare cu prietenii, cânii au luat urma unei ciurde de cerbi.
iesc, iar prăznuirea sa se face în fiecare an la 20
Călăreţii au început a-i goni. Deodată în faţa lui Eustaţiu
lunei Septemvrie.
răsări un cerb cu multe raze, răsleţit de ceilalţi. Fugea *
în desimi, ridicând ponoarele; Plachida îl urmărea de-
Cum se vede, pomenirea marelui vânător Evstati.
aproape, până ce l-a ajuns. Sălbătăciunea se suise într'un
sau Eustaţiu, patron al nostru, se face tocmai în preaj­
ţanc; sta acolo nemişcată; când Eustaţiu a încordat arcul
ma epocei, când vânătorii dela noi părăsesc cetăţile şi
şi a ridicat privirile, a văzut cu uimire mare, între coarnele
se suie în singurătatea munţilor, unde începe să sune mu­
cerbului, o cruce încununată de lumină cerească şi pe aceea
getul cerbilor. O adunare a vânătorilor la această dată ar
cruce strălucea chipul răstignit al sfântului Izbăvitor. Cum
fi foarte potrivită. Cu acest prilej s'ar putea oficia şi ini-
sta încremenit, cu arcul în mână, vânătorul a auzit dintr'-
ţiarea întru cele vânătoreşti, aşa cum o înţelegem noi, a
acolo glas grăind cătră dânsul: „Plachida, de ce mă go­
tinerilor vânători neofiţi. Este de elaborat un ritual şi
neşti?" înfricoşat, Plachida s'a aruncat de pe cal, în­
o terminologie a noastră, românească. Cu ajutorul lui
genunchind şi întrebând: „Cine eşti tu, Doamne, cel ce
Dumnezeu şi a sfântului Eustaţiu se vor face şi acestea,
grăieşti cu mine?" I-a răspuns glasul: „Eu sunt Iisus,
când voiu avea plăcerea să mă m.ai adun cu prietenii mei
care pentru mântuirea ta şi a semenilor tăi oamenii, am
în ţara Ardealului.
coborît pe pământ, am pătimit şi am răbdat pe cruce.
Ci tu, deşi nu mă ştiai, cu faptele tale m'ai cinstit. Iată Cu dragostea de totdeauna, al Domnieitale,
de ce m'am arătat ţie, ca să te vânez la credinţa cea MIHAIL SADCVEANU."
adevărată şi să intri în lumea cea desăvârşită a cunoaş­ ***
terii." Plachida şi-a plecat fruntea înspăimântat: „Doamne,
Cititorul va bănui, că înaintea acestei scrisori trebue
a zis, te cunosc acum; învaţă-mă ce trebue să fac?" Ia
să fi fost o vorbă, din care a pornit ea. Si cititorul se înşală:
răspuns Iisus: „Du-te, caută un preot creştin şi botează-te. înaintea acestei scrisori au căzut multe vorbe, şi nu din
El îţi va arăta ce ai de făcut." — Vedenia a dispărut în cele spuse cu grabă, deodată. Povestea acestui vechiu sfânt,
clipă de fulger. Plachida a stătut multă vreme în loc, înfiorat Eustaţiu, sau după numele lui păgânesc (şi frumos) Placidus,
şi plin de splendoarea minunii. Apoi s'a ridicat, a încăle­ adecă Cel-blând, —. o revenit des în sfaturile noastre, pe
cat şi s'a dus la prietenii lui vânători, fără să le spună care le-am ţinut în casă de vânătoare îmbelşugată, sau în
nimic din cele văzute. colibă încecluită din secure, după câte o zi minunată petre-
cută pe malul apei, sau în răgazurile îngăduite de rânduielile cucernica lui viaţă. Scrierea unuia dintre aceştia, „Vita
aspre ale vânătoarei de cerbi şi de cocoşi. Acele sfaturi prea Sancti Huberti" ne-a rămas până în zilele noastre. Şi
puţin au fost stropite cu povestiri de întâmplări minunate, lucru curios — în aceste biografii nu e nici-un cuvânt po­
pe care le vom fi păţit şi noi, în viaţa noastră de vânători şi menire, că Hubertus ar fi fost vre-odată vânător. Azi se ştie
pescari. Ci mai cu dinadinsul luam firul vre-uneia din minu­ că faima de vânător şi legenda cunoscută i-a fost dată sfân­
nile ieşite din mâna Alcătuitorului-a-toate, sau pe cel al tului Hubertus mult mai târziu, şi din curioase motive. In
misterioaselor firi ale vietăţilor; ajungeam să ţăsem brâne, Ardennes, ascunsă între munţi, se găsea o mică mănăstire,
care ne legau pe noi, oamenii trecători, foarte strâns de ve- căreia îi zicea pe atunci Andain, Călugării acestei mănăstiri
cinicia Puterilor fără de fine, — şi în aceeaşi vreme să ridice foarte sărace, aşezată în locuri sălbatece şi pline cu vânat,
până la noi, în căldura dragostei noastre, pe acele umile vie­ aveau faima de prăsitori de neîntrecuţi căni de vânătoare şi
tăţi, cărora omul s'a obişnuit să le tăgăduiască binecuvânta­
de tămăduitori ai turbării. După un proces plin de peripeţii,
rea scânteei dumnezeeşti, care a dat viaţă şi legi de viaţă,
aceşti călugări au câştigat îngăduinţa să aducă în claustrai
tuturor. Vorbele domoale ale Maestrului Sadoveanu — căruia
lor oasele Sfântului Hubertus. Au botezat mănăstirea după
eu îi voi pune deasupra geniului alte însuşiri: bunătatea şi
numele acestui sfânt şi au dat svon despre miraculoasele
înţelepciunea —. foarte adese ştergeau perdelele dintre vremi
tămăduiri, din cea mai grozavă boală, turbarea, săvârşite a-
şi pragurile dintre ceea-ce pot pipăi simţurile noastre şi ceea-
supra oamenilor şi a dobitoacelor cu ajutorul sfintelor moaşte
ce doar bănui poate mărginită noastră fiinţă.
ale fericitului Hubertus. In câteva zeci de ani credinţa a
Astfel, vânătoarea găsea adevărata ei faţă. Nici prilej prins, aducând faimă mare şi avere multă mănăstirei. Vre-un
de pierdere de vreme, nici potolirea unei moştenite sete de călugăr cu simţ comercial desvoltat, a găsit în cărţile sfinte
sânge, nici pretext de mese prelungite în belşugul pieselor o veche legendă, dată uitării; legenda cerbului, care apare
şi în aburul dulce al vinului, — ci ceva care ne apropia
—. nălucă —. între coarne cu sfânta cruce, ca să întoarcă pe
de Natură şi de o lume misterioasă, pe care o căutăm, în care
vânător la calea cea dreaptă. Şi o făcut această legendă dar
„veacurile se topesc în clipe", în care cerboaica îşi coboară
Sfântului Hubertus. Şi aşa acel blajin episcop, care aievea
capul, ca să o poată mângâia fratele ei, lupul, lingându-i
nu încordase niciodată un arc asupra sălbătăciunilor, a ajuns
ochii somnuroşi.
să fie întors de arătarea dumnezeiască, — şi să devină apoi
Din aceste popasuri, răsleţite în întindere de mulţi ani, patron al vânătorilor din Apus. Legenda a dat aureolă nouă
s'a închiegat gândul unei frăţii a vânătorilor, împreunaţi şi sfântului şi mănăstirei, şi cei primejduiţi de grozăvia tur­
prin tot ce este frumos şi nobil în această pasiune a noastră,
bării alergau de departe să primească, de sigur nu ieften,
prin ceea-ce coboară cerul pe pământ şi înalţă glia în albăs-
câte-un firicel de lână din hainele sfântului: leac negreşit.
trimi: bunătatea şi dragostea. Să se creeze între breslaşii
Deci acel călugăr cu tragere pentru bunăstarea sfintei
adevăraţi ai acestei îndeletniciri o legătură mai presus de
lui mănăstiri, pentru scopul plăcut nu s'a sfiit să fure fru­
ceea reprezentată prin societăţile de vânătoare, cu cotizaţii,
moasa legendă, care din chiar al doilea veac al lumei creş­
statute şi preşedinţi; de altă natură decât cea cârmuită de
tine lumina figura atât de conturată istoriceşte âlui Pla-
Direcţiuni şi de Uniuni; una în care partea spirituală să
cidus — Sf. Eustaţiu.
precumpenească.
Astfel Sfântul Hubertus, fără de vina lui, a uzurpat
Iar acest spirit de camaraderie şi de frăţie, de comuni­
titlul de patron al vânătoarei, îndeletnicire cu care el nu
tate în cele bune să fie stârnit şi înmulţit prin anume sărbă­
a avut nimic a face. De veacuri, în ziua de praznic a acestui
tori ale breslei noastre. Doar sărbătorile mai presus de zile
sfânt, — 3 Noemvrie — se îndeplinesc anume ceremonii reli­
de hodină şi de rugăciune sunt prilejurile necesare ale apro-
gioase, vânători mari, mese camaradereşti mai alese şi mai
pierei într'un gând a celor ce au aceeaşi credinţă; iar sfinţii
prelungite decât cele de rând. Unii dintre principi- au înte­
bisericei prea puţină nevoe au de cinstirea pe care le-o facem,
ci mai cu seamă zilele lor dau prilejul înălţării sufleteşti a meiat ordine numite după acel sfânt, şi cinsteau cu ele pe

celor ce se adună în numele lor. marii vânători şi pe credincioşii lor.

Deci o zi de sărbătoare a vânătorilor din această Tară Sfânul Hubertus patron al nostru?
românească a noastră; o sărbătoare cu rânduiala ei, în ziua Cinstirea şi pomenirea noastră se cuvine acelui căpitan
de pomenire a Patronului vânătorilor româ?ii. de oaste âlui Titus şi âlui Traian, din viaţa căruia a purces
Patronul nostru? Să fie el oare acel sălbatec ucigător într'adevăr legenda cerbului-crainic âlui Iisus, şi căruia —
după-ce poate va fi călcat şi acest pământ al Daciei-Fericile, —
de vietăţi, ieşit din neamul lui Ham, fiul lui Noe: Nemrod?
i-s'a dat lumina martirului în Eterna cetate, şi care înainte
Prea e îndepărtată de noi această legendară figură de vână­
de Sf. Hubertus a fost socotit patron al vânătorilor.
tor. Depărtată în timp, în sânge, în verosimilitate. Odinioară
suava şi feciorelnica Artemis — căreia Romanii îi spuneau ***
Diana primea cu plăcere jertfele pe care i-le aduceau Iată tălmăcirea rostului scrisorii Maestrului Sadoveanu.
vânătorii cei din bătrâni, ca uneia ce era Doamna şi Prote­ In sfaturile lor vânătoreşti camarazii noştrii poate vor
guit oarea lor. Dar zeiţa cea cu semnul lunei în frunte, s'a continua tortul acestor gânduri. Şi poate vom ajunge să se
retras alăturea de tovarăşii ei zei în peşterile pecetluite ale înjghebeze acea tovărăşie luminoasă a vânătorilor români,
Olimpului. care va urma numai „quod nobile et bonum", şi care în
Dar e Sfântul Hubertus, cel pe care de veacuri vânătorii pragul toamnei plină de sunet de corn vânătoresc va aduna
îl recunosc şi îl cinstesc, ca pe patronul lor! pe tovarăşii din apropiere în ziua anumită, să sărbătorească
In amintitele noastre sfaturi am rememorat istoria a- în gând bun pe cel din vechime sfânt Ocrotitor al lor,
celui Hugibert, fiul principelui din Guyenne, în Aquitania, Eustaţiu-Placidus.
care ajunse la curtea înălţată âlui Pipin Merovingul, „Co- Şi astfel, tot mai mulţi fraţi ai noştrii vor privi
mes palatinus", iar în anul 709 episcop la Maastricht, apoi o clipă în aceea „Tară de dincolo de neguri", unde cruzimile
în 722 în Liège, trecând de pe acest pământ în 727. Acest vieţii iau forma unor dulci porunci şi unde cerboaica îşi
sfânt episcop şi-a avut biografii lui contimporani, sau a- coboară capul, ca să mângâie cu nasul ei fin ochii piezişi
proape contimporani, care i-au povestit cu multe amănunte ai fratelui ei, lupul. IONEL POP.
MOARTEA SPECIILOR ANIMALE*-
de: Principele FRANCESCO CHICI.

I n secolul trecut prieinui o m a r e emotiune dispariţia clusiv vinovăţiei omului.... însuşi Darwin, d e altfel, t r e b u i n d
rapidă, de p e faţa p ă m â n t u l u i , a două specii de păsări, toarle să a d m i t ă faptul stingerii. î n t â m p l a t în toate epocile, al spe­
bogate în indivizi p â n ă cu puţin t i m p înainte de stingerea ciilor de animale, care n u lăsaseră descendenţi nici evoluaţi
lor, specii c a r e se d i s t r u s e r ă la i n t e r v a l d e c â ţ i v a a n i u n a Ban t r a n s f o r m a ţ i s p r e a s e a d a p t a l a m e d i u ( c a r e î n m u l t e
d u p ă a l t a : P i n g u i n u l M a r e (Plautus impennis L.) şi P o r u m ­ c a z u r i nici n ' a v a r i a t m ă c a r ) , — s'a v ă z u t silit s ă c o n s i d e r e
b e l u l c ă l ă t o r (Ectopistes migraloriun L.). P r i m a — o specie stingerea lor ca o consecinţă p r e a n a t u r a l ă a selecţiunii, p r i n
marină, subarcticâ, improprie pentru sbor. mărginiinlu-se caro se elimină formele m a i puţin apte a se a d a p t a şi m a i
la colonii dese p e câteva insule puţin favorizate de N a t u r ă , deveni­
stâncoase; a doua — continentală, te r a r e şi s ă r a c e în indivizi. S ă r ă ­
d i n /.ona t e m p e r a t ă , z b u r ă t o a r e p e r ­ cia d e indivizi, neîngăduind diferi­
fectă şi f o a r t e r ă s p â n d i t ă î n c e a tele modificaţiuni, d i n t r e c a r i N a ­
mai m a r e p a r t e a Ajnericei d e Nord. t u r a a r fi l ă s a t s ă t r ă i a s c ă p e c e l e
A m â n d o u ă speciile a u fost s t r a ş n i c m a i apte, a r face c a specia s ă fie
persecutate de către om. I n afară mai puţin trainică. Dimpotrivă,
de această persecuţie, nu părea po­ s p e c i i l e b o g a t e i n i n d i v i z i a r fi
sibil s ă se găsească o a l t ă cauză acelea, care au m a i m a r e posibili­
determinantă a dispariţiei celor tate d e a lăsa o d e s c e n d e n ţ ă , toc­
d o u ă specii, foarte diferite între mai fiindcă sunt capabile d e a
ele în toate manifestaţiunile lor p r o d u c e v a r i a ţ i u n i farorabile. Vom
b i o l o g i c e . C e s ' a r fi î n t â m p l a t î n vedea m a i încolo, c â t de d e p a r t e a
viitor, i n u r m a răspândirii stăpâni­ fost D a r w i n , in cazul n o s t r u , d e
rii omului p e p ă m â n t , dacă acţiu­ r e a l i t a t e a l u c r u r i l o r ; v o m v e d e a a-
n e a lui d i s t r u g ă t o a r e a p u t u t să poi. c ă m o a r t e a speciilor zoologice
nimicească, în scurt timp, n u nu­ fără descendenţă este azi, p r e c u m
m a i P i n g u i n u l M a r e , ci şi P o r u m ­ şi î n t r e c u t , u n f a p t f o a r t e n o r m a l ,
belul c ă l ă t o r , c a r e n u m ă r a milioa­ n a t u r a l , f r e c v e n t şi n i c i d e c â t o
ne şi m i l i o a n e d e i n d i v i z i ? excepţiune. Kxcepţ.iune, d a c ă peste
Desigur, cele d o u ă e x e m p l e tot e x i s t ă v r e - u n a , a r fi aceea, nici­
a m i n t i t e , c a r e s u n t „clasice", a r fa­ o d a t ă c o n s t a t a t ă p â n ă azi c u d o ­
ce să prevedem p e cuprinsul pla­ vezi t a n g i b i l e , a unei specii, c a r o
n e t e i n o a s t r e , d i n zi î n zi m a i r ă s c o ­ s ă fi g e n e r a t forme noi, supra­
l i t ă d e o m şi c u m i j l o a c e d i n c e î n vieţuitoare stingerii speciei primi­
a e m a i u c i g a ş e ş i m a i p u t e r n i c e , -— tive.
• completă dopopulare faunistică, U n e x a m e n m a i a d â n c i t şi
tntr'un interval d e timp relativ f ă c u t c u m a i m u l t ă l ă r g i m e ide
i e s t u l de scurt. Şi, î n p a r t e , p r e ­ observaţiune, a s u p r a t u t u r o r cazu­
vederile pesimiste, ivite d u p ă dis­ rilor de extincţiune, în afară de
pariţia Pinguinului Mare şi Po­ cele d o u ă „clasice", n e face s ă r e ­
r u m b e l u l u i călător, p ă r e a u a se cunoaştem, că opera directă o omu­
adeveri, î n special î n A m e r i c a Sep- lui s a u p r e z e n ţ a Iui, n ' a u a v u t , a-
lentrională, unde pătrunderea omu­ desea, în opera de d i s t r u g e r e acti­
lui e m a i r e c e n t ă d e c â t î n a l t ă vă, decât p u ţ i n ă g r e u t a t e s a u nici-
p a r t e ş i m a i i n t e n s ă , s u b t o a t e ¡is- P h o r o r h a c u s , paserea răpitoare uriaşa, una, î n t i m p ce N a t u r a a lucrat p e
péetele, decât oriunde. din Patagonia, (Mlocen) propria-i socoteală. Omul, de când
Oricum, d i s p a r i ţ i a celor d o u ă locuieşte p e p ă m â n t , a v ă z u t pie­
specii fu p r i v i t ă ca u n f a p t n e ­ rind u n n u m ă r e n o r m d e specii
d e t e r m i n a t d e c a u z e n a t u r a l e , ci c a u n u l e x c e p ţ i o n a l şi î n ­ animala c u c a r e e r a î n c o n t a c t ş i n u n u m a i d i n t r e c e l e s ă r a ­
t â m p l ă t o r . Teoriile a s u p r a evoluţiunii fiinţelor t r ă i t o a r e , teo­ c e î n i n d i v i z i , ci ş i —, p o a t e î n n u m ă r şi m a i m a r e dintre
rii c a r e e r a u n o i p e t i m p u l c â n d se s t i n g e a P i n g u i n u l M a r e acele caro p ă r e a u m a i bine d o t a t e spre a î n v i n g e ori-ce
şi recente, î n p l i n ă desvoltare, când pieri P o r u m b e l u l Călă­ a d v e r s i t a t e , pentru-că se aflau în p e r i o a d a de înflorire a p a ­
tor, a d u s e r ă ş t i i n ţ a s ă c o n s i d e r e s p e c i i l e a n i m a l e n u c a rentă, dacă d r e p t indiciu al acestei înfloriri a m voi
pe n i ş t e e n t i t ă ţ i d e l i m i t a t e şi s t a b i l e î n t i m p , ci c a p e n i ş t e să admitem forţa numerică covârşitoare, î n g r ă m ă d i r e a ne­
inasse de indivizi î n c o n t i n u ă a d a p t a r e la mediul schimbător, obişnuită a indivizilor. Ispitit tocmai de cantitatea indivizi­
deci cfiunele c e s e schim­ lor, d e î n g r ă m ă d i r e a lor
bau în chip normal, ş i d e u ş u r i n ţ a d e a-i
fiind i n d e f e n i t d e t r a i ­ p r ă d a în massă, omul, în
nice în timp, datorită foarte multe cazuri, a
unor transformări potri­
• 4- '• ajutat opera distrugătoa­
vite. Ca u r m a r e a unei r e ti N a t u r i i î n m o d i n ­
astfel de concepţiuni, o conştient, grăbind moar­
s p e c i e c a r e n u a r fi a p ă ­ tea speciilor zoologice
rut ca degenerată, foarte deja sortite dispariţiei,
săracă în indivizi, inca­ cari însă, protejate, a r
pabilă de a evolua, — o
fi p u t u t poate — să
rămăşiţă d e forme depă­
ş i t e , — n u p ă r e a a fi mai dureze pe p ă m â n t
sortită stingerii totale în i n c â t i m p d e c â t e v a se­
interval scurt. Aceasta cole.
făcea ca d i s t r u g e r e a spe­ Nu putem să uităm
ciilor să fie a t r i b u i t ă ex- nici faptul, că Omul, pe
p ă m â n t , fu p r e c e d a t d e
(N. R.) P n t e m publica aceBt
prea in tei e s a n t ş l i n s t r n o l i v arti­ 3 dispariţia unui număr
col i n urma b u n ă v o i n ţ e i autoru­ infinit d e specii a n i m a ­
lui. P r i n c i p e l e F r a n c e s c o C h i g i
della R o v e r e , d i s t i n s u l director
le, c ă r o r a e l , i n c e a m a i
al S t a ţ i u n e ! O r n i t o l o g i c e d i n Gas- m a r e parte, nu le-a cu­
tel FuBano (Roma) ş l al impor­ noscut nici m ă c a r vre-un
tantei r e v i s t e „ R a s s e g n a F a u n i s ­
t i c ă ' . Ii m u l ţ u m i m călduros. — d e s c e n d e n t ; e s t e d e c i e-
Traducerea a c e s t n i articol o d a ­
tarăm D i n i Nioolae B u t a . H e s p e r o r n l s . Pasere cufundătoare, dinţată, din epoca C r e t a c e e ^ 4 t a ( , 7 y ^ v i d e n t , c ă şi d u p ă a p a -
z e n t a t e în f a u n a n o a s t r ă , se p o a t e a d m i t e că a u l ă s a t
descendenţi t r a n s f o r m a ţ i în specii noi, diferite de cele
p r i m i t i v e , şi c ă l e g ă t u r a b i o - m o r f o l o g i c ă d i n t r e c e l e s t r ă ­
v e c h i şi d e s c e n d e n t e l e l o r a c t u a l e n u s ' a r fi p ă s t r a t p â n ă
la n o i . — l u c r u f o a r t e n a t u r a l . D a r , î m p o t r i v a a c e s t e i
i p o t e z e se i>oate s u s ţ i n e , c ă t o t a t â t d e r a ţ i o n a l a s t e s ă
n o t ă m , că acele specii au pierit f ă r ă descendenţi. C e r t
e s t e , c ă nici-una dintre speciile in viată n u p o a t e fi p r i ­
v i t ă c a f i i n d d e r i v a t ă dintr'o specie fosilă c u n o s c u t ă , desi
o linie de descendenţă se poate stabili î n t r e g r u p u r i l e
Bisl atice de o r d i n superior, î n v i a ţ ă , şi între cele
stinse. C â n d s'a î n c e r c a t s ă se c o n s t r u i a s c ă a r b o r i g e ­
nealogici, p u n â n d u - s e în r e l a ţ i u n e specii în viaţă cu
altele stinse, t o t d e a u n a a fost n e c e s a r s ă se r e c u r g ă l a
a ş e z a r e a u n o r a şi a a l t o r a la e x t r e m i t ă ţ i l e r a m u r i l o r , n e -
p u t â n d u - s o p l a s a n i c i - u n a p e t r u n c h i u . în a f a r ă d e e x e m ­
p l e r a r i ş i d u b i o a s e , c u m a r fi a c e l a a l d e s c e n d e n ţ e i c a l u ­
lui, de altfel î n t r u c â t v a nesigur, e x e m p l u îndeobşte p r e ­
zentat p e n t r u d e m o n s t r a r e a filogenezei.
Cu omul primitiv, care a v a r i a t p r e a p u ţ i n î n des­
c e n d e n ţ a sa, a u t r ă i t m u l t e specii d e s p r e c a r e se g ă s e s c
a s t ă z i r e s t u r i f o s i l e ; u n e l e e x i s t ă şi a z i n e s c h i m b a t e , d e ­
s p r e a l t e l e n u m a i a v e m u r m e t r ă i t o a r e . S ă fi p r o d u s
o a r e , acestea din u r m ă , specii diferite de ele înşileî C e
fel d e f o r ţ e a u a c ţ i o n a t a s u p r a l o r p e n t r u a d e t e r m i n a
t r a n s f o r m a r e a , în t i m p ce n ' a u a c ţ i o n a t a s u p r a o m u l u i şi
a s u p r a altor specii r ă m a s e neschimbate? N i m i c n u ne î m ­
piedică să credem, că nici-o specie n'a suferit transfor­
m ă r i d e l à a c e a e p o c ă î n c o a c e , ci c ă u n e l e s ' a u c o n s e r v a t ,
i a r a l t e l e a u p i e r i t p u r şi s i m p l u .
R e s t u r i l e fosile d e specii a n i m a l e d i s p ă r u t e sunt
F r a n c o l l n u i (Francollnus-francollnus L.) Specie stinsă tn secolul XIX din c â t e o d a t ă a t â t do a b u n d e n t e , în depozite s a u r i s i p i t e î n
partea occidentală a areel sale de difuziune veche, cuprinzând Sicllla şl Calabrla lumea intreagă, încât ne fac să n u ne îndoim de faptul,
că î n a i n t e d e .stingere, acele specii a u fost e x t r e m d e bo­
g a t e în indivizi, e x t r a o r d i n a r de dese în a n u m i t e locali­
r i t i a l u i N a t u r a a c o n t i n u a t s ă a c ţ i o n e z e c a si i n t r e c u t şi t ă ţ i . A c e s t fapt, v r e d n i c de l u a t în s e a m ă , se c o n s t a t ă la s p e ­
deci dispariţia speciilor din a n u m e regiuni d e t e r m i n a t e sau ciile ce s'au stins d e c u r â n d , c a r i , î n a i n t e de pieire. a d e s e a s e
d o p e î n t r e a g a s u p r a f a ţ ă a p ă m â n t u l u i , a f o s t , e s t e şi v a s p o r e s c şi s e î n m u l ţ e s c . A c e a s t a a r d e m o n s t r a î n s ă . c ă , s p r e
fi u n f e n o m e n — s ' a r p u t e a z i c e — d e t o a t e z i l e l e , c a r e s e deosebire de ceea-ce p r e s u p u n e D a r w i n , b o g ă ţ i a de indivizi a u -
p r e z i n t ă î n c o n d i ţ i u n i şi s u b a s p e c t e de-o v a r i e t a t e i n c o n t e s ­ nei specii n u e s t e s i m p t o m u l v i t a l i t ă ţ i i acestei specii şi f a c t o ­
t a b i l ă şi d e c o n c e r t a n t ă . F ă c â n d această c o n s t a t a r e elemen­ rul perpetuării sale d e a l u n g u l variaţiunilor favorabile. D i m p o ­
tară, care, în multo cazuri restrânge, iar în multe exclude t r i v ă , v o m vedea, că speciile ce s'au stins în t i m p u r i l e istorice,
r ă s p u n d e r e a o m e n e a s c ă , e n a t u r a l s ă n e î n t r e b ă m : e e fel d e n u s ' a u p u t u t folosi c â t u ş d e p u ţ i n , p e n t r u a-şi a s i g u r a o d e s c e n ­
alto cauze a u p u t u t să d e t e r m i n e m o a r t e a speciilor a n i m a l e denţă, de î m p r e j u r a r e a favorabilă a n u m ă r u l u i m a r e d e indivizi.
ş i ce p a r t e r e v i n e s a u a r p u t e a s ă r e v i n ă O m u l u i , î n accele­ A s u p r a n u m ă r u l u i speciilor stinse în epocele trecute
r a r e a şi în î n t â r z i e r e a efectelor a c e s t o r c a u z e ! P a r e e v i d e n t , geologia n u ne poate spune decât prea puţin lucru, întrucât
d e o c a m d a t ă , că a p a r i ţ i a omului pe p ă m â n t , n u a a d u s nici-o c o n s e r v a r e a r e s t u r i l o r fosile e l e g a t ă d e u n n u m ă r d e c o n ­
s c h i m h a r o î n l e g i l e n a t u r a l e şi c ă , p r i n u r m a r e , f o r ţ e l e d e - d i ţ i u n i c a r i t r e b u i e s ă c o n t r i b u e l a c o n s e r v a r e şi c a r e n u
s t r u c t i v e , c a r i l u c r a u î n a i n t e d e i v i r e a lui, c o n t i n u ă să a c ­ so p o t v e r i f i c a d e c â t î n m o d e x c e p ţ i o n a l . S p e c i i l e d i s p ă r u t e
ţioneze şi a c u m ; este c h i a r de reţinut, o i p r i c i n a morţii în zilele n o a s t r e a u lăsat, d e s i g u r , f o a r t e p u ţ i n e resturi
fosile, s a u nici u n u l . Astfel, d e p i l d ă , P o r u m b e l u l C ă l ă t o r ,
s p e c i i l o r a n i m a l e a f o s t şi e s t e m e r e u u n a şi a c e e a ş i , f a v o r i ­
c a r o a fost u n a d i n t r e speciile cele m a i b o g a t e în i n d i v i z i
zată sau împiedecată de condiţiuni foarte diferite, cari ac­
din lumea întreagă, foarte probabil, nu va putea li cunoscut
ţ i o n e a z ă î n t i m p ş i î n s p a ţ i u c u e a s a u î m p o t r i v a ei şi de către descendenţii noştri târzii.
printre cari acţiunea omului are o mare însemnătate.

Analiza critică a faptelor cari au întovărăşit


s t i n g e r e a speciilor a t â t în epoca recentă, cât şi în
t r e c u t , no v a d a o idee d e s p r e cauzele c a r i a u de­
t e r m i n a t sfârşitul speciilor de mai sus. E necesar
însă să anticipăm unele consideraţiuni generale.
P e n t r u a e x p l i c a s t i n g e r e a speciilor în epoci
geologice a n t e r i o a r o epocei n o a s t r e , a u fost i n v o c a t e
acolo m a r i t r a n s f o r m a ţ i u n i , catastrofale sau nu, cari
. s c h i m b a r ă condiţiunile m e d i u l u i in m ă s u r ă de a
nu mai permite viaţa unor anumite forme animale.
A c e a s t ă explicaţiuno n ' a r e valoare, însă, în cazul
s p e c i i l o r s t i n s e în zilele n o a s t r e şi a r e u n a p r e a
m i c ă î n c a z u l c e l o r co s ' a u s t i n s în t i m p u r i l e i m e ­
d i a t u r m ă t o a r e apariţiei Omului, dintre care cazuri
avem. totuşi, exemplo numeroase. S i n g u r ă această
c o n s i d e r a ţ i u n e ne î n d e a m n ă să credem, că s t i n g e r e a
este independentă do fenomenele ambientale, 6au,
d a o ă t r e b u i e s ă fie î n c o n n e x i u n e c u e l e î n t r ' o m ă ­
s u r ă oarecare, — ea n u d e p i n d e d e acestea în mod
a b s o l u t . D e s p r o speeiilo fosile, c a r e se p i e r d în ne­
g u r a e p o c i l o r s t r ă v e c h i şi c a r e n u m a i s u n t r e p r e -
Ibls pleşuv (Comat.bis comata Ehrenb.) Dispărută in Europa In secolul XVII
A t â t in opocele î n d e p ă r ­
tate, cât şi î n zilele n o a s t r e ,
moartea speciilor animale nu
a survenit. întotdeauna. într'o
p e r i o a d ă de c â ţ i v a a n i şi în
acelaş timp pe toată suprafaţa
locuită. C â t e o d a t ă , c a şi în ca­
zul unui copac străvechiu,
m o a r t e a speciei a fost prece­
d a t ă de o lungă perioadă de
pieire lentă, întreruptă de
scurte reveniri d e vitalitate
şi c a r a c t e r i z a t ă p r i n stinge­
rea, a p a r e n t sporadică, a ra­
murilor, adică a grupărilor
geografice de indivizi.
F o r m a r e a a ceea-oe eu
v o i niiiini . . i n s u l e b i o l o g i c e " , e
î n r e l a ţ i u n e cu a n u m i t e depo­
zite l'osilifere şi d e p i n d e d e vi­
talitatea unor „ r a m u r i " deter­
m i n a t e ale speciei în c u r s de
stingere. Aceste insule sunt
mici întinderi do p ă m â n t sau
c h i a r de m a r e d e l i m i t a t e p r e ­
cis, adesea insule geografice,
î n l ă u n t r u l c ă r o r a se î n g r ă m ă ­
desc, f ă r ă a m a i ieşi d i n c u ­ JÌMu>
p r i n s u l lor, u l t i m i i reprezen­
t a n ţ i ai speciei m u r i b u n d e . A-
ceştia găsesc, în insulele bio­
logice, c o n d i ţ i u n i d e v i a ţ ă de­ Q u a g g a (Equus quagga Gmelln). Stins tn Jumătatea a doua a secolului XIX
s t u l do f a v o r a b i l e p e n t r u a-şi
prelungi existenţa proprie,
p e n t r u a le p e r m i t e r e p r o d u c e r e a ş i a p r e l u n g i , a s t f e l , e x i s ­ c a z u r i do m a m i f e r e s t i n s e , t r e c â n d . e u v e d e r e a toate cele
tenţa speciei, p â n ă când vre-o p r i c i n ă a d v e r s ă nu vine să lalte clase.
t u l b u r e e c h i l i b r u l biologic al i n s u l e i . A c e l a c a r e t u l b u r ă , m a i Şi v o i î n c e p e c u I t a l i a .
mult decât oricine, echilibrul, este Omul, cu a lui tristă s u i t ă P e l a m i j l o c u l v e a c u l u i al X V l I I - l e a t r ă i a s e d e n t a r şi
de a n i m a l e domestice, de p a r a z i ţ i şi d e comeseni. Aceste „in­ obişnuit p r e t u t i n d e n i , d i n centrul Indiei p â n ă In Persia, Pn-
1
s u l e b i o l o g i c e " p o t fi c o n s i d e r a t e c a „ c i m i t i r e ' s a u c a „ r a ­ lestina, Cipru, A s i a Mică, A r h i p e l a g u l grecesc, Calabria, Sici-
i u r i " ale speciilor în p r o c e s de e x t i n c ţ i u n e , fiindcă, în t i m p l i a , S p a n i a (şi — p o a t e — p â n ă î n A f r i c a S e p t e n t r i o n a l ă :
ce izolarea p e r m i t e a p ă r a r e a colectivă d e d u ş m a n i , d e t e r m i n ă
T u n i s i a şi A l g e r i a ) F r a n c o l i n u l Francolinus francolinua
a p o i p r ă b u ş i r e a s p e c i e i l a o r i c e l o v i t u r ă ce a r izbi-o.
(L.), g a l l i n a c e u f o a r t e f r u m o s , f o a r t e a p r e c i a t c a v â n a t . N u
#* * so p o a t e s p u n e c u c e r t i t u d i n e d a c ă i n S i c i l i a ş i î n I t a l i a d e
D i n l u n g a serie a c a z u r i l o r d o m o a r t e a s p e c i i l o r zoolo­ Miază-zi a fost i n t r o d u s , c u m a fost I n t r o d u s , d e s i g u r , î n
gice, voi e x a m i n a cu osebire p e ale P ă s ă r i l o r , p e n t r u c ă s u n t T o s c a n a , u n d e p r i n c i p i i îl o c r o t e a u î n t e r i t o r i i l e l o r d e v â ­
n u m e r o a s e ş i p e n t r u c ă p r e z i n t ă cel m a i m a r e i n t e r e s î n t r u c â t nătoare. Astăzi, această specie a d i s p ă r u t eu totul din în­
s u n t e m o b i ş n u i ţ i a le p r i v i c a p e f i i n ţ e l e c e l e m a i n o b i l e t r e a g a p a r t e occidentală a suprafeţei sale de răspândire pri­
mitivă, adică: din Spania, din Italia, d i n Africa de Nord, din
şi cele m a i î n z e s t r a t e de N a t u r ă s p r e a se a p ă r ă d e a d v e r s i ­
A r h i p e l a g u l g r e c e s c . U l t i m u l i n d i v i d d i n C a l a b r i a fu r ă p i i
t ă ţ i l e c a r e le a m e n i n ţ ă . Voi m a i e x a m i n a apoi n u m a i c â t e v a
î n 1857, u l t i m u l d i n S i c i l i a î n 1869 şi a p r o a p e c o n ­
temporan dispăru din teritoriile toscane, pe când,
i n S p a n i a , d i s p ă r u î n c ă d i n 1852. E d e n o t a t c o n ­
temporaneitatea dispariţiei de pe întinderea aceasta
a t â t de v a s t ă , c u p r i n z â n d şi Toscana, d i s p a r i ţ i e în­
t â m p l a t ă fără ca î m p r e j u r ă r i climatice să o p o a t ă
e x p l i c a ş i f ă r ă s ă fi i n t e r v e n i t , î n ţ ă r i a t â t d e d e o ­
sebite, c i r c u m s t a n ţ e a s e m ă n ă t o a r e , capabile d e a
influenţa dispariţia insăşî.
O altă specie d e gallinaceu — sedentară, —
care scapă uşor din curse, graţie staturii sale mici,
P r e p e l i ţ a t r i d a c t i l ă , — Turnix sylvatica (Desf.).
t r ă i a î n S p a n i a şi P o r t u g a l i a do M i a z ă z i , î n A f r i c a
S e p t e n t r i o n a l ă , în p a r t e a de Miază-z: a Siciliei, d e
undo, după o Împuţinare treptată, verificată în
c u r s u l secolului al X I X . a d i s p ă r u t c u totul la
î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l X X . D u p ă Arrigoni, ulti­
m u l e x e m p l a r a f o s t u c i s î n 1914, d a r s u n t u n i i
c a r o a f i r m ă , c ă a r m a i t r ă i şi azi c â t e - u n i n d i v i d
r a r . V â n a t u l tot m a i i n t e n s a d e t e r m i n a t , fără
d o a r şi p o a t e , p r ă b u ş i r e a a c e l e i m i c i c o l o n i i a p a -
sărei care are ca patrie Africa.
In t i m p u r i l e istorice m a i p u ţ i n a p r o p i a t e de
n o i . o a l t ă s p e c i e d e p a s ă r e i n t e r e s a n t ă a r fi p ă r ă ­
s i t v e c h i l e s a l e a ş e z ă r i enro!>ene ş i c u a c e s t e a I t a l i a .
A m s p u s „ a r f i " , p e n t r u c ă . d e ş i se a f l ă i n f a t a u n o r
ştiri ce n u Î n g ă d u i e vre-o î n d o i a l ă , u n i i o r n i t o l o g i
italieni renumiţi au negat valoarea acestor ştiri.
M a m u t (Elephas prlmlgenlus) Reconstituire din resturile E vorba de Ibisul pleşuv Comatibis comata
aduse la Petrograd In 1806 ( F h r e n b . ) , c a r e t r ă i a î n r e g i u n i l e s t â n c o a s e şl p r i n -
* 5 4 CARPAŢII • 1938. N o . 12.

muntenii a v e a u obiceiul de a p r ă d a c u i b u r i l e do ( o m a t i b i s c o m a t a , priti


v e c h e e x p e r i e n ţ ă ei l ă s a u c â t e - u n p u i ş o r i n cuib.- ş t i i n d c ă a s t f e l , î n
a n u l u r m ă t o r , c u i b u l v a fi d i n n o u o c u p a t . N u ş t i m c u p r e c i z i u n e u n d «
a n u m e , î n A f r i c a , a c e a s t ă s p e c i e c o n t i n u ă s ă p r o s p e r e ; t n 1911 c â t e - o
p e r e c h e îşi m a i t r ă i a t r a i u l p r i n A l g e r i a , f a p t c a r e n u s e m a i î n t â '
neşto astăzi. E x p l o r a r e a faunistică a Etiopiei italiene va pute:i — p o a t e -
s ă n e d e a u n r e z u l t a t u t i l şi s ă n e f a c ă c u n o s c u t d a c ă a c o l o m a i p r o s p e r ă
încă acest Ibis..
M u l t e m a m i f e r e tiu fost v ă z u t e p i e r i n d î n E u r o p a . î n ultimei»
1
v e a c u r i ; v o i a m i n t i î n a i n t e d e t o a t e Bourul . . A u e r o c h s ' — Bos primi-
lli'nius — B o j a n ( l ' U r o . ) , r ă s p â n d i t , la î n c e p u t . î n t o a t ă E u r o p a ş i î n
s e c . X I I I şi în B r a n d e n b u r g , l i ă m a s e î n r e g i u n i i z o l a t e p â n ă î n s e c o l u .
al X V . şi se p a r e . c ă u n e l e e x e m p l a r e m a i t r ă i a u încă. în g r ă d i n a zoolo­
g i c ă d i n K ö n i g s b e r g , d u p ă j u m ă t a t e a v e a c u l u i al X V I I .
Zimbrul european Ilison bonamm, despre c a r e ni-s'a p ă s t r a t încă
o r ă m ă ş i ţ ă semi-sălbatică în p ă d u r e a dela Bialowieza, e r a u n a n i m a l
r ă s p â n d i t în c e a m a i m a r e p a r t e a E u r o p e i şi p â n ă la j u m ă t a t e a v e a c u ­
l u i a l X V I I I m a i e x i s t a î n c ă în u n e l e p r o v i n c i i g e r m a n i c e . Ultimul
v l ă s t a r d i n P r u s i a O r i e n t a l ă fu r ă p u s î n 1775 ş i a r fi d i s p ă r u t şi dl •
L i t u a n i a şi P o l o n i a , d u p ă o e p i z o t i e g r o a z n i c ă , l a s f â r ş i t u l v e a c u l u i a l
X V I I I , d a c ă m a i î n t â i H e g i i P o l o n i e i , i a r a p o i Ţ a r i i B u s i e i n u l - a r fi
ocrotit în mod eficace.
C h i a r şi c a p r a d e p i a t r ă d i n A l p i . Capra ibex — m ă r g i n i t ă a z i .
în s t a r e s ă l b a t i c ă , la G r a n P a r a d i s o , locuia î n t r e g u l lanţ a l p i n ; e r a co­
m u n ă î n E l v e ţ i a s e c o l u l u i al X V , r a r ă în al X V I I I şi s t i n s ă î n a l X I X .
U l t i m e l e c a p r e d i n S a l z b u r g a u fost r ă p u s e î n s e c o l u l al X V I I I .
I n t o r c â n d u - n e la epoci m a i vechi, g ă s i m c o n v i e ţ u i n d cu omul
u n e l e s p e c i i d e u r ş i ; d i n t r e a c e s t e a U r s u l b r u n — Ursus arctos — s'a
p ă s t r a t p â n ă in zilele n o a s t r e , r e t r ă g â n d u - s e , î n s ă tot m a i m u l t în i n s u l e
biologice. în continentul european. I n I t a l i a u r s u l b r u n locuia, p â n a
a c u m c â t e v a decenii, in cea m a i m a r e p a r t e a m u n ţ i l o r , d a r a s t ă z i 6
> o d o (Dldus ineptus Lath . Desen tn culori din secolul r e d u s la c â t e v a e x e m p l a r e a u t o h t o n e în m a s i v u l B r e n t a ( A l p i ) şi la u u
XVII, care se păstrează tn biblioteca privată a împăratului n u c l e u n e î n s e m n a t in P a r c u l A b r u z i l o r ( A p p e n i n i ) , u n d e î n s ă fu pro­
Franclsc 1, publicat tn 1868 babil, importat.
C h i a r şi B e n u l — Tarandus tarandus, — p e c a r e s u n t e m ilr-
p r i n ş i a-1 c o n s i d e r a a z i c a p e - o s p e c i e s u b - a r c t i c ă , f i i n d c ă s ' a retras
tre ruinele vechilor castele din partea Germaniei, în Alpi, s p r e X'ordul e x t r e m al c o n t i n e n t e l o r , î n t r ' u n t i m p e r a r ă s p â n ­
ş i p o a t e l a p o a l e l e l o r . î n I s t r i a şi î n v a l e a D u n ă r i i . E r a d i t î n t o a t ă E u r o p a p â n ă l a P i r i n e i şi A l p i ; î n t i m p u r i l e
l IMII>»Ui d e c ă t r e iM>poarele g e r m a n i c e cu n u m e l e d e „ W a l d - i s t o r i c e so g ă s e a î n c ă p â n ă l a 43° l a t i t u d i n e î n A s i a , u n d e .
. • a p ; „ W ' a l d r a b b o " , ..Steinrapp". ..Klausrapp", de către Ita­ do altfel, în V a l e a r â u l u i A m u r , t r ă i e ş t e î n c ă şi azi p â n ă la
1
lieni cu n u m e l e de „ c o r v o s p e l a t o " . P a n ă în secolul al X V I I I , a l 4 6 l a t i t u d i n e . N u e s t e e x c l u s c a î n t i m p u r i i s t o r i c e s ă fi
t r ă i a i n E u r o p a ; s o s e a i n A p r i l i e , d e o d a t ă c u b a r z a , şi p l e c a a j u n s c h i a r şi p â n ă î n G e r m a n i a , S c o ţ i a , B u s i a m e r i d i o n a l a .
t o a r t e d e v r e m e , la î n c e p u t u l lui I u n i e . A s t ă z i , n e c u n o s c u t D a r trebuie să precizăm că Benul nu este p r e t u t i n d e n i sălba­
I n E u r o p a , s p e c i a se r e s t r â n g e la c â t e v a ţ i n u t u r i s t â n c o a s e tic. D i m p o t r i v ă : într'o foarte m a r e p a r t e a suprafeţei sale
Kav. l a z i d ă r i i v e c h i d i n A f r i c a S e p t e n t r i o n a l ă , l a E t i o p i a , de r ă s p â n d i r e t r ă e ş t e in s t a r e d o m e s t i c ă s a u s e m i - i o m e s t i c ă
l a A r a b i a şi Mesoi>otaiiiia, d a r p o a t e şi î n a c e s t e p ă r ţ i e şl o s u p u s u n e i m a r i v a r i a b i l i t ă ţ i , c a t o a t e f o r m e l e d o m e s t i c e .
p e c a l e d e a se s t i n g e . Ca a n i m a l s ă l b a t e c , B e n u l e s t e p r i v i t c a f i i n d p e c a l e d e
A c e a - s t ă p u s ă r e c i u d a t ă , c u r e p r i n o b i c e i u r i l e ei m u n t e ­ >• l i n g e m r a p i d ă şi se m ă r g i n e ş t e l a p u ţ i n e i n s u l e b i o l o g i c e .
neşti se deosebeşte de r u d e l e s a l e cele mai a p r o p i a t e , d e s c r i s ă A l ă t u r i do omul p r i m i t i v , a u t r ă i t în E u r o p a , d e a v a l -
şi închipuită de Gessner în
1555, d o c ă t r e A l d r o v a n d i in
160;). d o J o h n s t o n î n 1GS0. di-
A l b i n î n 1740, d e B e c h s t e i n in
1791, c h i a r şi d u p ă s t i n g e r e a
ei î n E u r o p a , a fost u i t a t ă c u
d e s ă v â r ş i r e , p â n ă c â n d , î n 1897
Botschild, Hartert şi Klein-
Kohiuidt n u i-au r e v e n d i c a t ca­
litatea de pasere europeană.
I n t o t c a z u l , şi p e n t r u I b i s c a l -
vo avem până acum o însem­
nată restrângere a suprafeţei
l o c u i t e şi o r e d u c e r e a i n s t i n c ­
tului călător, care întovărăşesc,
desigur, slăbirea speciei, şi
c a r e v o r fi u r m a t e , d u p ă t o a t e
probabilităţile, de dispariţie.
A r fi a n e v o i o s s ă a t r i b u i m u -
nor împrejurări speciale adân­
c a s c h i m b a r e s u r v e n i t ă în bio­
l o g i a speciei, care, d i n călătoa­
r e , s'a r e s t r â n s s ă t r ă i a s c ă nu­
m a i in ţ i n u t u r i l e de i e m a t e c
d e c a r e pre:i puţin se î n d e p ă r ­
t e a z ă . T o t a s t f e l , d i s p a r i ţ i a ei
d i n E u r o p a nu se poate atri­
bui o p e r e i a c t i v e a O m u l u i . A-
cele:tşi d e p r i n d e r i munteneşti,
l o c u i t u l şi c u i b ă r i r e a î n loca­
lităţi p u ţ i n accesibilo, consti­
t u i a u o eficace a p ă r a r e p e n t r u
s p e c i e . C h i a r şi acolo unde
Piclurâ din secolul XVII. Grup de paseri exotice, Intre cari una de tipul pase-el Dodo
mu. diferite «pecii de mamifere mari: Bleph&S,
llinocerw, OvUto», Hippopotamut, Blaphut, c a r i
m a i pe u r i n ă s e s e p a r a r ă in r e g i u n i s a u m a i n o r -
,|ice. s a u m a i d e s u d . Xu e s t e l u c r u a t â t d e u ş o r
să s t a b i l i m de c e unele specii ş i - a u a l e s r e g i u n i
m a i calde, i a r altele, în s c h i m b , r e g i u n i m a i reci
.lecât a l e n o a s t r e , cu t o a t e c ă e r a u o b i ş n u i t e a
trăi î n t r ' u n c l i m a t u n i c . O r i c u m : ele şi-au însu­
tit e x i g e n ţ e l e c l i m a t i c e p a r t i c u l a r e d u p ă c e t r ă i s e ­
r ă î m p r e u n ă iu E u r o p a . N n î n c a | > e n i c i - o î n d o i a l ă ,
că la a l u n g a r e a speciilor d e m a m i f e r e m a i mari
d i n a n u m i t e r e g i u n i o m u l a c o n t r i b u i t m u l t , fie
d i r e c t , fie i n d i r e c t .
Nu i-se poate, totuşi. reproşa sfârşitul
prea răspânditului Mamut Kh'phas primigr-
ni%U — cel m a i p ă r o s d i n t r e e l e f a n ţ i , conformat
pentru a trăi p r i n t r e g h e ţ u r i . T o a t ă E u r o p a sep­
t e n t r i o n a l i şi c e n t r a l ă , A s i a s e p t e n t r i o n a l ă . A l a s k a .
A m e r i c a d e N o r d , p â n ă in M e x i c , a u f o r m a t pa­
tria lui, u n d e se r ă s p â n d i d i n a b u n d e n ţ ă , îiicepâu.l
ilela a 2-a s a u a 3-a e p o c ă g l a c i a l ă . C ă a f o s t
f o a r t e c u n o s c u t şi c ă a t r ă i t î n c o n t a c t cu o m u l .
o dovedeşte întrebuinţarea largă, din partea omu­
lui d i l u v i a l , a i v o r i u l u i . p r e c u m şi a o a s e l o r l u i .
p e n t r u g r a v u r i şi s c u l p t u r i , f a p t c e s e c o n f i r m ă
a p o i p r i n n n m ornant! n f i g u r a ţ i u n i c e s e g ă s e s c i n
caverne.
Cel m a i m a r o n u m ă r d e r e l i c v i i d e a l e n-
eestni m a m i f e r eu t r o m b ă ne-a r ă m a s în A r h i p e ­
l a g u l N o n e i S i b e r i e i , l a 75° N o r d ; i m e n s e d e p o ­
zite de oase şi dinţi au furnizat pieţelor euro­
p e n e e n o r m e c a n t i t ă ţ i d e i v o r i u . D a r m a m u t u l ar
li fost c u n o s c u t î n z i l e l e n o a s t r e i n f o r m e l e s a l e
exterioare numai prin imaginile rudimentare alo
strămoşilor noştri primitivi, dacă un mijloc par­
t i c u l a r d e c o n s e r v a r e n u n e - a r fi t r a n s m i s s u b i e c ­
te îmbrăcate încă OU c ă r n u r i l e lor, învelite
in p ă r u l
nutreţ
lor
şi c h i a r
lung. cu
eu câte-un
stomacul
smoc
plin
de iarbă
încă de
în I
gură.
Trăind printre gheţurile Siberiei, mai mult
.lecât u n m a m u t a r ă m a s c u p r i n s d e ele şi acope­ M o a (Dinornls novae-zelandlae) (reconstituire sl fotografie a casei Rowland
r i t , p e n t r u a r e a p a r e la l u m i n a s o a r e l u i d u p ă m u l ­ Ward Ltd. London)
te mii d e a n i . F a p t u l r e a p a r i ţ i e i d e m a m u ţ i în-
t i e g i e a t â t d e f r e c v e n t i n c â t a d a t n a ş t e r e , la se, la s u p r a f a ţ ă , a t r e b u i t să p i a r ă . E x p l i c a ţ i u n e a e g e n i a l ă pen­
indigenii din Siberia, unei legende s t r a n i i : legen- tru a n e l ă m u r i a s u p r a u n o r a n i m a l e , î n a p a r e n ţ ă , m o a r t e d e p u ţ i n
ilei c ă m a m u t u l a r fi t r ă i n d p e s u b p ă m â n t ş i c ă t i m p . d a r n i c i - o d a t ă v ă z u t e t r ă i n d l a s u p r a f a ţ a p ă m â n t u l u i , B'a a p u n ,
.'1. a j u n g â n d , p e u r m a u n e i î n t â m p l ă r i nenorocoa- c ă d i n a c e a s t ă c r e d i n ţ ă s'a n ă s c u t n u m e l e d e m a m u t , d i n . mnt~n

Raţa de Labrador (Comptolaemus labradorlus Om.) Stinsă In jumătatea a doua a secolului XIX
niantr.''. . . s ă p ă t o r d o iifnnăiil", în l i m b a t u n g u s ă . A t u n c i c â n i v e a c u l u i a l X l X - l e a , a c e a s t ă z e b r ă e s t e a s t ă z i , cel p u ţ i n î n
p u t e a fi p r i v i t c a o f i i n ţ a i n o f e n s i v ă p e n t r u m a m i f e r e l e m a r i . s'are sălbatică, complect stinsă, mai r ă m â n â n d din ea câte-un
d e s i g u r , n u o m u l a fost a c e l a , c a r e a f ă c u t s ă d i s p a r ă d i n e x e m p l a r răzleţ, p r i n G r ă d i n i l e Zoologice s a u î n colecţii p a r ­
luinu m a m u t u l , specie c a r e a t i n s e s e o forţă n u m e r i c ă , c u m ticulare d e a n i m a l e vii. E vorba, deci, d e criza unei specii.
n'a a t i n s nici-un alt m a m i f e r d e volum, v r e d n i c de luat în I n c o n t r a s t cu p i e r d e r e a d e specii r e d u s ă a C o n t i n e n t u l u i
s e a m ă . N'n p o a t e fi i n v o c a t ă . î n c h i p s e r i o s , p e n t r u a e x p l i c ă A f r i c a n , se găseşte pieiroa m u l t o r a , c a r e t r ă i s e r ă in insulele M a ­
m o a r t e a s p e c i e i , n i c i s c h i m b a r e a d e c l i m ă cu variaţiunea d a g a s c a r ş i Masca rene, i n s u l e c a r e , d u p ă i p o t e z a l u i S c l a t e r .
i n e v i t a b i l ă a florei, p e n t r u c ă pe foarte v a s t a î n t i n d e r e lo­ făceau p a r t e , d i n p u n c t d e v e d e r e zoologic, f o a r t e verosimil,
c u i t ă m a m u t u l a r fi g ă s i t c u s i g u r a n ţ ă o z o n ă î n c a r e s ă d i n c o n t i n e n t u l . î n m a r e p a r t e d i s p ă r u t , n u m i t d e el L o m u r i * .
p o a t ă trăi uşor. Ne gă­ I n acele p u ţ i n e insule,
s i m deci in faţa unui sub ochii o m u l u i s a u p u ­
caz. care, foarte proba­ ţin înainte de apariţia
bil, n e i n d i c ă d e g e n e r a ­ lui, s e s t i n s e r ă f o a r t e n u ­
rea speciei, cu multipli­ m e r o a s e specii d e p ă s ă r i ,
c a r e a c o v â r ş i t o a r e a in­ aparţinând unor grupuri
divizilor. diferite. In s t â n g e r e a u-
Dacă Coivtinentul n o r a d i n ele, o m u l ş i - a
African a văzut. în ul­ avut, cu siguranţă, par­
timele decenii, scăderea tea sa de contribuţie,
forţei n u m e r i c e a faunei m u l t o r a l t o r a îni»ă el n u
s a l e . n u p a r e s ă fi s u f e ­ le-a putut face nimic
r i t p i e r d e r i d e s p e c i i a- rău.
nimale ^înseninate, nici
Marco Polo. care în
de sub-specii, în afară
1271 s ă v â r ş i c ă l ă t o r i a s a
de unele zebre. P r i n t r e
faimoasă în Asia, prin­
numeroasele specii ale
tre alte înseninări cu­
acestui g r u p de caballi-
rioase, n e - a l ă s a t şi p e
ne. p e r s e c u t a t d e v e a c u r i ,
aceea, făcută la c u r t e a
o formă, considerată as­
Marelui Mogol, despre
tăzi ca o subspecie, a v e a
existenţa unei păsări d e
numai partea anterioară
dimensiuni gigantec: Pa­
a corpului cu fondul
sărea Huc. Marele Mogol,
clar, brăzdat d e vergi
a u z i n d v o r b i n d u - s e d e a-
întunecoase, pe când pi­
ceastu pasăre gigantică,
c i o a r e l e şi p a r t e a poste-
trimise, nu mai puţin de­
r i o a r ă . cu fondul isabe-
cât în Madagascar, o
lin. e r a u nefâşiate. A -
m i s i u n e s p e c i a l ă cu sco­
oeastă formă bine carac­
pul de a i aduce despre
terizat t ca exterior, a
ea vre-o in f o r m a ţ i u n e
fost Q u a g g a Equu» precisă. Şi. î n t r ' a d e v ă r ,
Quagna, care trăia în m i s i u n e a a d u s e in f o r m a ­
p a r t e a d e a p u s a Colo­ ţ i u n i şi o p a n ă despre
niei Capului, spre mia­ oare exageratul Marco
z ă z i d e r â u r i l e O r a n g e şi P o l o n e s p u n e , c ă a r fi
Vaal. T.a întemeierea f o s t l u n g ă d e 70 d e ş c h i o a ­
c o l o n i e i , î n 1562, Q u a g g a p e şi d e - o circonl'erenţft
e r a f o a r t e n u m e r o s ş i a- de două palme. Pasărea
bunda încă, în acele ltuc, c a r e se nunii, o u
p ă r ţ i , la începutul vea­ termen ştiinţific, Aepy-
cului al N l X - l e a . D a r ul­ ornis mnximus Is. Gloffr.,
timele exemplare fură e r a u n a l e r g ă t o r f ă r ă a-
d i s t r u s e , î n Colonia Ca­ ripi, asemănător struţu­
p u l u i , î n 18.-.8. î n O r a n ­ lui de a z i . P â n ă in s e ­
g e i n 1878. L a L o n d r a , colul al X V I I - l e a indi­
î n 1800, e x i l s t a u câţiva genii din Madagascar se
Quagga, învăţaţi să tra­ serveau d e ouăle acestei
gă; un exemplar din păsări, care aveau capa­
Grădina Zoologică din c i t a t e a a 135 o u ă d e g ă i ­
Londra trăi d e l a 1851 nă, spre a transporta ro­
p â n ă l a 1872; l a A m s t e r ­ mul din insula Mauriţiu
dam, ultimul din specia (Ile d e France). P a s ă r e a
s a , t r ă i d e l a 1867 p â n ă l t u c n ' a fost î n s ă n i c i ­
l a 188;'. P e u r m ă , n ' a m a i o d a t ă văzută, nici v i e ,
fost v ă z u t nici u n u l , nici nici moartă, de vre-un
în libertate, nici în c a p ­ n a t u r a l i s t , p r e c u m n u fu
tivitate. Nu încape în­ văzută nici-una dintre
doială, că omul a avut celelalte specii î n r u d i t e .
o m a r e parte de contri­ A l e a M a r e iPlautus lmpennis L.) Specie stinşi tn 4 Iulie 1844. Astfel, noile specii d i n
b u ţ i e la s t â r p i r e a c a l u l u i Exemplar In Museul de Istorie Naturali din New-York n e a m u l Arpi/ornis, cade
Q u a g g a , d a r o r i c â t a r fi a l t f e l şi c e l e d i n n e a m u l
î n r u d i t Mullerornis, în n u m ă r d e trei, se stinseră, fără c a
contribuit omul, r ă m â n e totuşi d e r e m a r c a t rapiditatea stin­ o m u l e u r o p e a n s ă fi p u t u t p a r t i c i p a l a s t â r p i r e a l o r .
g e r i i speciei, c a r e n ' a fost î n s t a r e s ă se perpetueze nici în
l i b e r t a t e , nici î n c a p t i v i t a t e , a t â t î n A f r i c a , c â t şi în K u r o p a . N i m i c i r e a speciilor d e p ă s ă r i r e f u g i a t e în insulele M a s -
Dac;", o x e m p l u l s p e c i e i Q u a g g a a r fi r ă m a s i z o l a t , s ' a r fi c a r e n e , a fost m u l t m a i e v i d e n t ă şi m a i bine c o n t r o l a t ă d e
p u t u t crede î n t r ' o a c ţ i u n e o m e n e a s c ă a p t ă , în c h i p special, d e către naturalişti.
a cauza s t i n g e r e a speciei s a u a subspeciei. D a r , a p r o a p e con­ Cea m a i c u n o s c u t ă şi t o t o d a t ă c e a m a i s t r a n i e d i n t r e
t e m p o r a n cu Q u a g g a , se s t i n g e a şi o a l t ă f o r m ă de zebră, a c e s t e s p e c i i , e s t e o f o a r t e c u r i o a s ă şi r i d i c o l ă f o r m ă d e
p r i v i t * de unii autori c a o subspecie a acesteia, d a - brăzdată p o r u m b e l , c a r e s e n u m i D o d o — Dorfo ine»lux Lath., căruia.
po î n t r e g corpul, zebra lui Burehel E<iuus burcliclli, care — g r ă s u n şi g r e o i u . î n z e s t r a t c u o c ă p ă ţ i n ă d e c r e t i n . Na­
s u b s t i t u i a p o Q u a g g a l a m i a z ă n o a p t e d e r â u l O r a n g e şi t r ă i a t u r a ii r ă p i a r i p i l e ş i î i l ă s a , î n l o o d e c o a d ă , u n s m o c d e
c u to'.ul i n d e p e n d e n t a d e c e a l a l t ă . î n m e d i u d e o s e b i t , l o c u i t pene moi. răsl'ânte. absolut inutile. Dacă dosenurile ce ne-au
şi colonizat d i v e r s . F o a r t e a b u n d e n t ă î n c ă p e la î n c e p u t u l r ă m a s a u o a s e m ă n a r e c h i a r şi î n d e p ă r t a t ă c u p a s ă r e a r e -
p r e z e n t a t ă , s e p o a t e s p u n e p r e a b i n e , c ă e v o r b a d e - o specie pile a t â t de r e d m e , încât, a p r o a p e sigur, nu e r a în s t a r e să
in a d e v ă r d e g e n e r a t ă s a u . . . r ă u g e n e r a t ă . D e s t a t u r a u n u i •boar*, Din insula R o d r i g u e z d i s p ă r u in t i m p u r i f o a r t e r e ­
p ă u n , D o d o a t i n g e a g r e u t a t e a r e s p e c t a b i l ă d e 5(1 d e l i b r e . c e n t e , u n a l t p a p a g a l — Pataeornis exsul (A. Nerot.). Din
î m p i e d e c a t la m e r e , el n u p u t e a s ă il'acă a l t c e v a , d e c â t s ă m ă ­ aeeeas i n s u l ă d i s p ă r u o g ă i n u ş e —. Kri/Ihrumachux leguall
n â n c e , e r a l i p s i t d e o r i c e fel d e a p ă r a r e î m p o t r i v a d u ş m a n i ­ (Mitne-I d w a r d s ) , iar o a l t a d i s p ă r u din M a d a g a s c a r 7'ry-
lor s ă i ; în p e r f e c t ă a r m o n i e e u î n f ă ţ i ş a r e a - i d e idiot, e r a bonix ruberli (Andreus).
p r o s t ă n a c ş i a v e a , d u p ă s p u s e l e c e l o r c e 1-au v ă z u t v i u . o Si. m a i s l i n s o . î n I n s u l a R e u n i u n e , l a j u m ă t a t e a s e c . a l
e x p r e s i u n o d e p r o f u n d ă t r i s t e t ă . N u e x i s t a n i c â i r i . în a f a r ă XlX-lea, şi u n p ă s ă r o î u . e x e m p l u r a r , d a c ă n u c h i a r u n i c u l .
d o i n s u l e l e M a s c a r e n e , u n d e a b u n d a î n s e c o l e l e X V I şi XVII. G r a u r u l — p u p ă z ă — Frcgilupus Mritu ( B o d d . ) , c a r e î n s ă
In 16:58 u n e x e m p l a r v i u a j u n s e î n G r ă d i n a Z o o l o g i c ă d i n e r a acolo foarte răzleţ.
I / o n d r a ; a c o l o m u r i , fu î m b ă l s ă m a t ş i r ă m ă ş i ţ e l e l u i g ă s i t e M o a r t e a a t â t o r s p e c i i , r e f u g i a t e în u l t i m e l e r e s t u r i a l e
î n 1775, c u o o a z i u n e a u n e i r e v i z i i a M u z e u l u i d i n L o n d r a , unui continent scufundat, chiar dacă ţinem seama de perse­
î n t r u c â t v a d i s t r ă m a t e , fură a r u n c a t e la g u n o i u . p ă s t r â n d u - n i - c u ţ i a s u f e r i t ă d u p ă sosirea o m u l u i alb, c a r e lovi m a i a l e s
s e , î n s ă . c a p u l şi g b i a r e l e , s i n g u r e l e r o l i c v i i î n l u m e a î n t r e a ­ in p ă s ă r i l e ce nu p u t e a u zbura, ne face să ne g â n d i m l a o
g ă ale unei specii, c a r e in s c u r t ă v r e m e a dispărut cu totul. d e g e n e r a r e a t u t u r o r a c e l o r s p e c i i şi n e î n d e a m n ă s ă p r e ­
Deja la sfârşitul secolului al X V l - l e a Dodo a fost p e r s e c u t a t s u p u n e m , c ă p i e i r e a lor se d a t o r e ş t e t o c m a i f a p t u l u i , c ă e l o
în chip nemilos de c ă t r e naufragiaţii Olandezi în insula Mau- reprezentau o faună devenită fără nici-un rost în economia
r î ţ i u ; î n r a p i d ă d e s c r e ş t e r e î n c ă d i n 1607, n i - s e m a i f ă c u p o ­ N a t u r i i , d u p ă d i s t r u g e r e a c o n t i n e n t u l u i c a r e le n u t r i s e . M i ­
m e n i r e d e s p r e el c a p a s ă r e v i e , p e n t r u u l t i m a d a t ă , i n KiS'i. zere r ă m ă ş i ţ e ale unei f a u n e cine ştie cât de m u t i l a t ă : P a s ă ­
S e p a r e c ă o m u l şi t o v a r ă ş u l s ă u c i n i c ş i n e s ă ţ i o s , p o r c u l , r i l e B u c , L e g u a t i a , D o d o şi t o a t e c e l e l a l t e p ă s ă r i , a s t ă z i d i s ­
a u n i m i c i t în p u ţ i n i a n i r e s t u l a c e s t o r fiinţe s t r a n i i . Oasele p ă r u t e , c o n s t i t u i a u î n c ă d e m a i î n a i n t e , u n fel d e s c r u m d e s t i ­
f o s i l i z a t e a l e p a s ă r e i D o d o a b u n d ă şi a u f o s t d e s c o p e r i t e î n nat pieirei încă din clipa în c a r e omul începu p e r s e c u t a r e a lor.
c a n t i t a t e m a r e , m a i a l e s î n i n s u l a M a u r i ţ i u şi î n Marea Aiix O î n s e m n a t ă p a r a l e l ă cu M a d a g a s c a r u l şi M a s e a r e n e l e ,
Songet. a t â t în ce p r i v e ş t o n e a m u r i l e c ă r o r a a p a r ţ i n , c â t şi d e n s i t a t e a ,
F o a r t e a s e m ă n ă t o r cu Dodo. t r ă i a încă, î n veacul al ¡1 e o n s t i t u o s p e c i i l e d e p ă s ă r i c e s ' a u s t i n s , i n t i m p u r i i s t o r i c o
X V l l I - l e a . in i n s u l a R o d r i g u e z , P o r u m b e l u l p u s t n i c — Pezo- s a u p u ţ i n a n t e r i o a r e a c e s t o r a , î n N o u a Z e l a n d ă şi î n p a r t e a
phnps solitarius Gm. — ş i a c e s t a i n a p t p e n t r u z b o r , d a r p o a t e occidentală a Australiei.
m a i p u ţ i n s t u p i d d e c â t r u d a s a a p r o p i a t ă . A fost descris. în Când, in veacul al XlV-lea, Maorii i m i g r a r ă în insu­
1708. d e c ă t r e L e g u a t ş i v ă z u t , p e c â t s e p a r e , d e c ă t r e a b a t e l e lele p e - a t u n c i d e ş e r t e , î n N o u a Z e l a n d ă , a u d a t a c o l o p e s t e
P i n g r e , î n c ă î n 1761. A p o i d i s p ă r u . . . diferite specii de păsări a l e r g ă t o a r e gigantice, paste p ă s ă r i l e
A p a r ţ i n e a neamului columbiformilor, în insula Mauriţiu. M o a — Dinomis novae zelandiae (Owen) şi p e s t e a l t e specii
aşa numitul „Porumbel olandez'' _ Aleetraenas nitidlssimu înrudite. E r a u înalte aceste păsări p â n ă la 3 m e t r i , foarte
(Scop.), c a r e fu b o t e z a t c u n u m e l e v u l g a r , d u p ă p e n a j u l n u m e r o a s e , r o b u s t e , m â n d r e ş i a g r e s i v e ; a ş a ni !e d e s c r i e
s ă u d e c u l o r i l e d r a p e l u l u i o l a n d e z : r o ş u , a l b a s t r u şi a l b . T r ă i —. cel p u ţ i n — t r a d i ţ i a a c e l u i p o p o r . D u p ă o î n m u l ţ i r e e x t r a ­
p â n ă î n j u r u l a n u l u i 1830. i a r d u p ă a c e s t a n d i s p ă r u c u t o t u l . o r d i n a r ă Moa e r a p o a t e c h i a r la sosirea Maorilor, in decăde­
P a t r u specii din aceiaş n e a m m a i t r ă i e s c încă. î n v e c i n a t e cu re, c u m ne d o v e d e s c m a r i l e d e p o z i t e d e o a s e fosile, descope­
M a d a g a s c a r u l , î n i n s u l e l e Corn o r e ş i S e y c h e l l a N u s ' a s t i n s r i t e p e u r m ă d e c ă t r e m i s i o n a r i i e u r o p e n i , î n 1839. M a o r i i ,
_ poate, încă d e tot, o a l t ă specie de p o r u m b e l d i n i n s u l a c a r i în s c u r t ă v r e m e a t i n s e r ă n u m ă r u l înseninat de două-
Mauriţiu, refugiată p e limba e x t r e m ă sud-oceidentală a insu­ s u t o p â n ă la t r e i s u t e d e m i i . n u g ă s i r ă . în N o u a Z e l a n d ă , nici
l e i , P o r u m b e l u l l u i M a y e r — Nesoenas mayeri (Marsch.), p l a n t e a l i m e n t a r e , nici m a m i f e r e utilizabile ca h r a n ă ; s a u
soiu foarte î n c r e z ă t o r şi blând, c a r e n u ştie s ă f u g ă de f o l o s i t , d e c i do c a r n e a p ă s ă r i l o r M o a . A c e s t e a s e s t i n s e r ă î n s ă
o m şi nu-şi c a u t ă a d ă p o s t î n p ă d u r i . N a t u r a lipsindu-1 d e d o g r a b ă şi a t u n c i î n c e p u , î n t r e M a o r i , t r i s t a p e r i o a d ă do
i n s t i n c t u l do c o n s e r v a r e , a n e v o i e a r p u t e a să scape d e s t i n u l u i canibalism, care încetă abia atunci, când Europenii introdu­
s ă u fatal, c u t o a t e c ă azi e p r o t e j a t . A c e s t p o r u m b e l , în c i u d a s e r ă în i n s u l e l e a m i n t i t e a n i m a l e l e d o m e s t i c e . D a r l a s o s i r e a
u ş u r i n ţ e i c u c a r e p o a t e fi
p r i n s şi r ă p u s n ' a fost p e r ­
secutat mult de om, deoare­
ce e r a r ă s p â n d i t ă f a i m a c ă
i - a r fi v e n i n o a s ă c a r n e a .
Şi î n c ă n ' a m a j u n s la
capătul necrologului specii­
lor de p ă s ă r i d i n insulele
Mascarene.. .
Multe specii pieiră
l>oate t o c m a i î n m o m e n t u l
invadării insulelor amintite
d e c ă t r e Omul Alb. Astfel
..Pasărea Albastră" — Ap-
terornis caerulescens (Selys-
L o n g c h a n i p s ) . c a r e t r ă i a im
s e c . , a l X V I I şi „ G ă i n a r o ­
şie cu ciocul de b e c a s i n ă " —
Aphanapterux imperialis
(Krauenbof). — p a s ă r e te­
restră, cu penajul mătăsos,
care exista în insula Mau­
riţiu p o a t e p â n ă î n secolul
al X V l I - l e a şi d e s p r e c a r e
ne-au r ă m a s abia câteva
imagini.
î n a i n t e î n s ă d e sosi­
rea omului alb în insulele
acelea, d i s p ă r u r ă alte spe­
cii d i n c u p r i n s u l e i ; — Le-
guatia gigantea (Schi.), —
şi u n P a p a g a l — Lophopsit-
ttuus mauritianus (Owen).
căruia i-se c u n o s c numai
oasele, c a r e a u fost a f l a t e ,
ou cele ale p a s ă r e i Dodo,
în M a r e a A u x Songes. Şi
papagalul acesta avea ari­ Copia unul o u al p a s e r e ) M o a în Muzeul Zoologic din Roma
albilor, t r a d i ţ i a l u p t e l o r c r â n c e n e d i n t r e o a m e n i şi M o a e r a u taceu) mare, extraordinar de numeros, cunoscut de c ă t r e
încă vii în a m i n t i r e a Maorilor. Nu m a i încape îndoială, că Huşii d e p e coastele K a m c i a t k e i cu n u m e l e d e „ M o r s k a j a ko-
răspunderea pentru distrugerea pasărilor Moa revine, în r o w a " , a d i c ă V a c ă d e m a r e , c ă r e i a i-s'a d a t n u m e l e d e Itliytina
m a r e p a r t e , o m u l u i , d a r tot a t â t d e e v i d e n t este. c ă e r a v o r b a Stelleri (Cuv.). E r a un m a m i f e r u r i a ş , c a r e p u t e a să c r e a s c ă
de-o specie în s t a r e de decădere, d a t ă fiind c a n t i t a t e a de p â n ă l a l u n g i m e a d e 8—10 m e t r i ş i s ă a t i n g ă g r e u t a t e a m a i
o a s e fosile c e n e - a u r ă m a s şi c a r e d o v e d e ş t e î n g r ă m ă d i r e a mai m u l t o r tone. Păştea ierburile m a r i n e dealungul coastelor,
şi î n m u l ţ i r e a excesivă a acestei specii, fenomene c a r e pre­ în cirezi foarte numeroase. A r ă p u n e „vacile m a r i n e " e r a
m e r g fazei finale a s t i n g e r i i speciilor a n i m a l e . lucru foarte simplu. Ajungând la urechile vânătorilor de ba­
Iu p â r l e a do a p u s a A u s t r a l i e i . în N o u a Z e l a n d ă şi l e n e ş t i r e a d e s p r e d e s c o p e r i r e a a c e s t u i a n i m a l şi d e s c r i e r e a l u i
i n i n s u l e l e C h a t a m , d i f e r i t e specii d e g ă i n u ş e se s t i n s e r ă p a ­ Steller, se începu o persecuţie nemiloasă a acestui m a m i f e r
r a l e l c u c e l e c e a u p i e r i t î n M a s c a r e n e : Ocydromus insirjnis m a r i n n e n o r o c i t , c a r e , s p r e d e z a s t r u l lui şi m a i m a r e . a v e a
( H . O. F o r b e s ) . Diuphorapteryx liawkins ( H . O. F o r b e s ) , d i n c ă r n u r i , pe cât se p a r e . foarte gustoase. I n c â ţ i v a ani, specia
C b a t a m , î n r u d i t e c u Aphanapteryx broecki (Schi.), d i n M a u r i - aceasta, de-o bogăţie de indivizi e x t r a o r d i n a r ă , trecu la o
t i u , Erythromaclius leyiHiH (Milne F d w a r d s ) , din Iiodriguez, s ă r ă c i e i m p r e s i o n a n t ă . P o p o v fu u l t i m u l e u r o p e a n , c a r e u c i s e
Erylhromachus roberti (Andrews), din M a d a g a s c a r ; Notornis u n exemplar ş i a n u m e î n 1768. S e p a r e î n s ă . c ă l o c u i t o r i i d i n
parkci ( I I . O. F o r b e s ) , d i n N o u a Z e l a n d ă şi Solornis albuş i n s u l a B e h r i n g a u m a i u c i s c â t e v a e x e m p l a r e p â n ă l a 1779
( W b i t e ) . d i n i n s u l a N o r f o l k . î n r u d i t e c u Notornt» cuci ulcscens s a u 1780 ş i s e c r e d e c ă v r e - u n i n d i v i d s u p r a v i e ţ u i t o r a r fi
( S e l y s - L o n g c b a m p ) din Iio­ trăit până către jumătatea
driguez. veacului al X l X - l e a ; d u p ă
M o a r t e a a p r o a p e con­ N o r d e n s k j o l d , p â n ă l a 1854
t e m p o r a n ă a u n o r specii precis. Apoi d i s t r u g e r e a ei
a t â t d e asemănătoare, l a fu complectă. Despre „ v a ­
1
o depărtare atât de mare ca marină' nu ne-a r ă ­
si în medii atât d e diferi­ mas decât o urmă, con­
t e , n u p o a t e fi a t r i b u i t ă stând dintr'un fragment de
u n o r cauze determinante c r a n i u . D a r şi v a c a m a r i ­
c o m u n e . în a f a r ă de de­ n ă e r a o specie în declin,
cadenţa naturală a întregei lucru dovedit prin pierde­
rea instinctului de apăra­
familii. ,
re, p r i n r e s t r â n g e r e a sa la
In Noua Zelandă s a u o insulă biologică, prin n u ­
m a i s t i n s î n t i m p u r i l e i_s m ă r u l foarte m a r e de in­
de
t o r i c e şi d o u ă s p e c i i d i v i z i î n g r ă m ă d i ţ i în s c u r t
p a p a g a l i : u n a la începu­ timp. O particularitate a
tul, a l t a la j u m ă t a t e a vea­ „vacii m a r i n e " era lipsa
c u l u i al X T X - l o a . amân­ de dinţi, înlocuiţi. în func­
d o u ă î n r u d i t e şi r e s t r â n s e ţ i u n e a lor, d e nişte p l ă c i
l a i n s u l o m i c i : Nestor nor- osoase.
foleetuti» (Pelz). d i n i n s u l a
N o r f o l k ş i \cstor produc Aproape contemporan
tus (Gould), din insula cu „ v a c a de m a r e " , u n alt
P h i l i p , p ă s t r â n d n - n i - s e for­ mamifer mare, care popula
mele din insulele mai Pacificul Septentrional, se
;

m a r i . Si a i c i p r e z e n ţ a o- y * V g § ."" / rostogolea spre pieire ra­


m u l u i , s a u , m a i b i n e zis, p i d ă : o focă a s e m ă n ă t o a r e
sosirea lui neaşteptată, cu ursul Arcloccphalus
a provocat, fără îndoială, ursinus (L.). f o a r t e c u n o s ­
criza finală a acestor spe­ c u t ă d e c ă t r e englezi cu
cii de p a p a g a l i , d a r pe­ numele de „Fur-seal". Su­
r i o a d a do d e g e n e r a r e a în­ prafaţa de răspândire a
tregului neam trebuia să a c e s t e i foce e r a încă d e s t u l
fi f o s t d e j a î n c e p u t ă , j u ­ d e î n t i n s ă la j u m ă t a t e a se­
decând cel puţin după colului al XlX-lea. dar
specia încă în viaţă Nes­ după decimarea suferită de
tor notabtlii (Gould), c a r e specie, încolţită şi mai
o d i n i o a r ă s e h r ă n i a cu v e ­ înainte de către oameni,
getale şi c ar e. d u p ă in­ în cursul frigurilor excep­
troducerea animalelor do­ ţionale din anii 1834 ş i
mestice în Noua Zelandă. Cullc boreal (Numenlas borealls Lath) Specie stinsă prin 1932 1859, s ' a r e d u s c u traiul
a devenit, unicul dintre la insulele Pribylov. Sfân­
papagali, un carnivor atât t u l P e t r u ş i 8f. G h e o r g h e ,
do feroce. î n c â t a t a c ă o i l e vii şi le sfâşie c a r n e a cu o v o l u p t a t e u n d e e x i s t ă p â n ă azi s u b o s e v e r ă protecţie. Din occidentul
sângeroasă. A m o r i c e i d o N o r d , s'a î n d r e p t a t s p r e p i e i r e , î n t i m p u r i f o a r t e
F o a r t e l u n g ă e şi s e r i a s p e c i i l o r a n i m a l e ce s a u s t i n s recente, u n u l d i n t r e cei m a i m a r i r ă p i t o r i î n v i a ţ ă , v u l t u r u l
r e c e n t în A m e r i c a d e N o r d . C o l o n i z a r e a r a p i d ă a g r ă b i t , C o n d o r d i n C a l i f o r n i a — Gimnogyps Californianus (Shaw),
fără îndoială, moartea multora. c a r e , î n t r ' u n t i m p , f ă r ă a fi n u m e r o s , t r ă i a p e t o a t ă î n t i n ­
Speciile stinse d i n A m e r i c a de N o r d fac p a r t e d i n t r ' u n derea Californiei spre A p u s de Sierra Nevada, din ţinutul
b o g a t n u m ă r de g r u p u r i . T e h a m a , p â n ă î n Mexic. A c t u a l m e n t e p r e z e n ţ a lui e l i m i t a t ă
Din p u n c t d e v e d e r e g e o g r a f i c , d o u ă specii stinse, c a r e de ţ i n u t u l d i n t r e S a n Benito, p â n ă la L o s A n g e l o s şi d e
l o c u i a u î n s t r â m t o a r e a B e h r i n g . a r a p a r ţ i n e A s i e i , d a r le Sierra, San Pedro Martir, p â n ă la Nord-Vestul Californiei
amintesc cu speciile americane, fiindcă aparţin u n o r tipuri de Jos.
ale faunei americane. Acestea s u n t : O specie de c o r m o r a n î n t i m p ce în a p u s u l A m e r i c e i de N o r d p i e r e a u s a u de-
„ C o r m o r a n u l c u o c h e l a r i " şi o s p e c i e d e c e t a c e u . P â n ă l a c ă d e a u „ C o r m o r a n u l c u o c h e l a r i " , „ v a c a m a r i n ă " şi „ f o c a
j u m ă t a t e a secolului al X l X - l e a insula lîehring adăpostea u r s o a i c ă " , s p r e H ă s ă r i t se s t i n g e a P i n g u i n u l m a r e — l ' l a u t u s
cormoranul , Phalacrocorax perspicillat ns ( P a l i . ) ; S t e l l e r . hiipcmiis L. o p a s ă r e m a r i n ă v o l u m i n o a s ă , f o a r t e b u n ă î n -
n a u f r a g i a t p o i n s u l ă în 1741, îl g ă s i î n n u m ă r m a r e şi f o a r t e n o t ă t o a r e . d a r i n c a p a b i l ă d e a fugi şi z b u r a . î n z e s t r a t ă c u
s t u p i d . N a t u r a l , g ă s i n d v i c t i m e ce se j e r f e a u a t â t de uşor, aripi foarte mici, d a r do s t r u c t u r ă normală. F o a r t e î n g r ă m ă
S t e l l e r .şi e c b i p a g i n l s ă u s e f o l o s i r ă d e el. c a a l i m e n t , î n d i t ă p e m a r e şi po s t â n c i , p e c a r e le a c o p e r e a l i t e r a l m e n t e ,
l a r g ă m ă s u r ă . P â n ă l a 1852 m a i fu î n c ă v ă z u t , d a r î n 1882 e r a î n s t a r e s ă f a c ă , c u î n o t u l , î n s e m n a t e m i g r a ţ i u n i şi î n
e r a d e j a d i s p ă r u t d e p e u n i c a i n s u l ă ce-o locuia m a i î n a i n t e . a p ă n u a v e a d u ş m a n i n a t u r a l i . F u n u m i t la î n c e p u t P i n g u i n
Lipsit de instinctul de a p ă r a r e , pe c a r e nici-o a l t ă v i e t a t e şi P i n g u i n u l M a r e . d u p ă g a e l i c u l „ P e n - G a r i n " , c a r e î n s e m n a
î n r u d i t ă n u p a r e a-1 fi p i e r d u t , a c e s t c o r m o r a n . î n c ă l a c a p a l b ; E n g l e z i i îl n u m i r ă „ G a r e - f o w l " , i a r D a n e z i i „ G e y r -
8osirc:i lui Steller, e r a d e s t i n a t să d i s p a r ă . In a c e e a ş r e g i u n e fugl".
şi în aceleaşi Î m p r e j u r ă r i S t e l l e r d ă d u p e s t e u n s i r e n i d (ce- P i n g u i n u l M a r e locui. în t i m p u r i l e istorico, în L a b r a -
d o r , în T e r r a N o v a , G r o e n l a n d a , î n I s l a n d a ş i p â n ă ş i î n S. când Pinguinul mare devenise prea răzleţ pentruca s ă m a i
K i l d a , u n d e m a i e x i s t ă î n c ă în 1697. I n m i g r a ţ i u n i l e s a l e vi­ c o n v i n ă p r i n d e r e a l u i î n m a s s ă , p e r s e c u ţ i a o m e n e a s c ă se o p r i
zita coastele F r a n ţ e i , ale Germaniei, ale insulelor britanice, u n m o m e n t , fiind r e l u a t ă a m a când specia e r a a p r o a p e distru­
a l e S c a n d i n a v i c i , ale D a n e m a r c e i ( u n d e f u f o a r t e n u m e r o s î n să. I n a c e a p e r i o a d ă P i n g u i n u l a r fi p u t u t s ă se î n m u l ţ e a s c ă
t i m p u r i p r e i s t o r i c e ) . B a r o n u l A . B l a n c g ă s i u r m e d e s p r e el î n t r u c â t v a . Aceasta n u se î n t â m p l ă însă, d i n pricina, desigur,
p r i n t r e r e s t u r i l e p l i o e e n i c e î n t r ' o p e ş t e r ă d e p e c o a s t a adria- că e r a vorba de-o specie i n m o d n a t u r a l m u r i b u n d ă , lipsită
t i c ă , l u c r u c a r e n u t r e b u i e s ă ne m i r e , p e n t r u c ă , î n t i m p u r i l e acum de putinţa de a s e perpetua.
p r e i s t o r i c e , P i n g u i n u l M a r e a j u n g e a p â n ă la F l o r i d a , a d i c ă Mai spre miazăzi de suprafaţa de răspândire a ulti­
p â n ă în r e g i u n i l e t r o p i c e . L a î n c e p u t u l s e c o l u l u i al X V I I I - l e a mului Pinguin Mare, la scurt timp după stingerea acestuia,
Pinguinul Mare ocupa îneă o parte a Oceanului arctic înghe­ în A m e r i c a d e Nord se p r ă p ă d e a o a l t ă p a s ă r e d e m a r e , a
ţ a t ş i era a b u n d e n t , cum era d e a l t f e l în i n s u l a I s l a n d a , în c e a s t a d i n u r m ă z b u r ă t o a r e ş i c ă l ă t o a r e : Raţa de Labrador
T e r r a N o v a ş i în t o a t e i n s u l i ţ e l e s t â n c o a s e , c a r e î m p r e j n i u i a u Camptolaemus labradorius (&m.), c a r e , d i n golful S a n L o -
i n s u l e l e mai m a r i ş i c a r i î n m a r e p a r t e l u a r ă n u m e l e d e renzo şi d e p e coastele L a b r a d o r u l u i , r e g i u n i l e sale d e cuibă-
„Geyrfuglasker". Stâncile numite Fuglasker, foarte apropiate rire, e m i g r a , i a r n a , p â n ă p e coastele Scoţiei Noi, a l e N o u l u i
d e I s l a n d a , u n d e P i n g u i n i i c u i b ă r e a u în c a n t i t ă ţ i e n o r m e , Brunscvrick şi ale Nouei Englitere. A t â t d e n u m e r o a s ă în cât,
e r a u s u p u s e s c u f u n d ă r i i ş i r e a p a r i ţ i i p e r i o d i c e ; i n 1830 f u r ă p â n ă p e la\ 1850, s e prăsea lîn c a n t i t a t e m a r e p e p i e ţ i l e a m e r i ­
d e f i n i t i v î n g h i ţ i t e d e m a r e . P i n g u i n i i se r e f u g i a r a a t u n c i p e cane d e E s t , d i s p ă r u a p r o a p e subit, fără vre-o c a u z ă eviden­
insula Eldey, p r e a accesibilă omului de-o-parte şi r ă u accesi­ tă. Obiceiurile marine, întrebuinţarea limitată a cărnurilor
b i l ă P i n g u i n i l o r d e alta, f i i n d c ă avea p e r e ţ i î n a l ţ i c u p i s c u r i . sale, c a r e f ă c e a s ă n u fie c ă u t a t ă î n c h i p deosebit, a p ă r a u
O d a t ă d i s p ă r u t e insuliţele F u g l a s k e r , mulţi P i n g u i n i se risi­ specia m a i m u l t decât p e altele, m a i preţuite p e n t r u alimen­
p i r ă , a p ă r â n d ş i î n l o c u r i u n d e n u mai f u s e s e r ă v ă z u ţ i . D a r taţie. Ultimii indivizi î n s t a r e d e libertate d i s p ă r u r ă î n d a t ă
d i n a c e s t m o m e n t P i n g u i n u l M a r e s c ă z u r a p i d în I s l a n d a . dTipă 1870.
Foarte populate de Pinguinul Mare e r a u insuliţele d i n jurul
T e r r a n o v e i . d i n t r e o a r e una f u n u m i t ă c h i a r . . I n s u l a P i n g u i n i ­ Un alt frumos palmiped american, a cărui stingere
l o r " , mai t â r z i u I n s u l a F u n k . N u m ă r u l m a r e d e p i n g u i n i p a r e foarte apropiată, care însă m a i exista încă p e u r m a
îndesaţi p e teritorii restrânse, înlesni omului o s t â r p i r e sis­ protecţiunii d e c a r e s e b u c u r ă , este Lebeda b u e i n ă t o a r e (trom-
t e m a t i c ă a speciei. Se c o n s t r u i r á labirinturi, î m p r e j m u i t e c u b e t t i e r e ) — Cignus biKcinator Richards, — cel m a i m a r e
ziduleţe, î n care p i n g u i n i i e r a u goniţi şi-apoi măcelăriţi cu dintre cei de acest neam, care cuibărea, în secolul trecut, d i n
g r ă m a d a . Urmele acestor curse statornice a u r ă m a s mulţi ani, A l a s k a , p â n ă s p r e m a r g i n i l e r ă s ă r i t e n e al© G o l f u l u i H u d s o n
c h i a r şi d u p ă - c e n u m a i e x i s t a n i c i - u n P i n g u i n M a r e . B ă m a s e ş i d i n O c e a n u l A r c t i c , p â n ă l a l a t i t u d i n e a d e 60°, p e n t r u a
şi a m i n t i r e a măcelurilor săvârşite. Astfel J a q u e s Cartier, m e r g e s ă ierneze d i n C h e s a p e a k e B a y î n I n d i a d e m i a z ă z i şi
c a r e n a v i g a , î n 1534, d e a l u n g u l c o a s t e l o r T e r r a n o v e i ş i ale din Columbia Britanică î n sudul Californiei. Astăzi a devenit
L a b r a d o r u l u i , p o v e s t e ş t e , c ă o a m e n i i lui a u u c i s , p e c o a s t e l e foarte rară şi sporadică p e vechea sa suprafaţă de răspân­
continentului american, î n scurt timp, m a i bine de-o m i e de d i r e ; m a i e x i s t ă d i n s p e c i e v r e - o 500 e x e m p l a r e a f l ă t o a r e î n
p i n g u i n i m a r i . I n 1808 o n a v ă d e r ă z b o i u , p e n t r u a s e r e - Columbia Britanică şi câteva pereehi — î n n u m ă r d e şase în
a p r o v i z i o n a c u c a r n e p r o a s p ă t ă , f ă c u o m a r e î n c ă r c ă t u r ă de 1935 — î n Y e l l o w s t o n e P a r k . B d e n o t a t , c ă p e l â n g ă l e b e d a
p i n g u i n i ; î n 1813 v a p o r u l „ F ă r o e " f ă c u u n a l t m ă c e l . N u m ă ­ bueinătoare, r u d a sa apropiată d e dimensiuni m a i mici, Lebe­
rul pinguinilor mari scădea rapid. înmulţirea, devenită a c u m d a f l u e r ă t o a r e — Cygnus columbianus (Ord.), c e v a m a i n o r ­
s l ă b u ţ ă , n u mai e r a s u f i c i e n t ă p e n t r u a î m p l i n i g o l u r i l e ( î n - dică, d a r a v â n d aceleaşi d e p r i n d e r i , se găseşte a c t u a l m e n t e
1620 c ă p i t a n u l W h i t b u r n n e c o n f i r m a s e a b u n d e n ţ a a c e s t e i a ) . î n sporire î n s e m n a t ă . S ă fie o a r e o sporire, o a r e precedă
I n 1815 f u p r i n s u l t i m u l P i n g u i n M a r e î n G r o e n l a n d a , l a 64° erizal
N o r d , u n a l t u l f u p r i n s , l a 70° N o r d , î n 1821. I n j u r u l T e r r a ­ R a p i d a î m p u ţ i n a r e a Lebedei b u e i n ă t o a r e a fost p e
n o v e i u l t i m i i i n d i v i z ă fuTă v ă z u ţ i î n 1852, i a r u n u l d i n e i nedrept atribuită persecuţiumei d i n partea omului. Aceasta
fu g ă s i t m o r t l a T r i n i t y B a y , î n 1853. D e d a a c e s t a n î n a i n t e n ' a fost d e l o c excesivă, cel p u ţ i n î n a n i i recenţi, î n t i m p c e
n u mai f u r ă g ă s i ţ i , î n a c e l e r e g i u n i , d e c â t i n d i v i z i c u p r i n ş i specia suferi m a r i pierderi d i n p a r t e a duşmanilor ei naturali.
de pământul îngheţat, i a r alţii jumuliţi d e pene şi mumificaţi E s t e evident, c ă dacă specia n u s ' a r fi găsit în s t a r e d e d e ­
(1874 ş i 1887). I n i n s u l e l e F a e r O e r P i n g u i n u l M a r e e r a f o a r t e c a d e n ţ ă , a r fi ieşit v i c t o r i o a s ă c a şi î n trecut.
r a r î n c ă d i n 1673, î n S - t a K i l d a c u i b ă r e a ş i î ş i c r e ş t e a p u i i
î n 1697, d a r î n 1768 n u m a i e r a v ă z u t î n m o d r e g u l a t , n i c i Cu p u ţ i n î n a i n t e d e u n secol Cocorul a l b — Megalornis
chiar în perioada migraţiunii. U n exemplar apăru, l a Kiel, americana trăia în număr foarte mare din Mackensie şi d i n
î n 1790; î n m a i m u l ţ i a n i d e a r â n d u l , p â n ă î n 1812, u n b ă r b ă - Golful d e H n d s o n p â n ă î n N e b r a s k a ş i J o w a p e - o î n t i n d e r e
tuş venea regulat la P a p a Véstray î n insulele Orcade, unde d e 1500 k m . l u n g i m e ş i 300 l ă ţ i m e , c ă l ă t o r i n d t o a m n a , î n
se rătăci, î n acel a n , ş i o femelă. U n e x e m p l a r , p r i n s d e v i u , stoluri foarte m a r i , oare z b u r a u m a i ales peste Mississipi şi
s e a f l a î n c a p t i v i t a t e , l a S - t a K i l d a , î n 1821, u n d e a p ă r u ş i coastele Atlanticului, p â n ă î n Florida, Texas şi Mexicul
u n a l t u l î n 1829. U n i n d i v i d f u o m o r â t , l a W a t e r f o r d ( I r l a n ­ Central. I n puţini a n i dispăru, aproape c u totul; a z i u n foarte
d a m e r i d i o n a l ă ) î n 1834, i a r p e c o a s t e l e N o r m a n i d i e i u n e x e m ­ redus n u m ă r d e indivizi se m a i găseşte î n Saskatchewan-*U
p l a r f u g ă s i t m o r t î n 1830. de Nord şi iernează d i n Luisiana, p â n ă î n Mexicul d e Nord.
Cocorul a l b a fost foarte persecutat.
Mai ales d u p ă ştirea despre dispariţia d i n insulele I n aceleaşi regiuni locuite d e acest cocor şi, m a i pre­
Fuglasker, s e dădu alarma printre amatori, cari depuseră cis, î n a ş a n u m i t e l e „ B a r r o w g r o u n d s " a l e Maskensie-ei Sep­
stăruinţi pasionate s p r e a obţine, p e n t r u coleoţiuni, câte-un tentrionale şi, î n genere, î n regiunile boreale a l e Americei,
e x e m p l a r din s p e c i a a c e a s t a , d e s p r e a c ă r e i d i s p a r i ţ i e i m i ­ foarte a b u n d e n t e r a , p â n ă a c u m u n veac, Culicul horeai —
n e n t ă toţi e r a u convinşi. Numenius borealis (Lath.), care, călătorind d e a l u n g u l celor
S'au oferit şi a u fost p l ă t i t e preţuiri fantastice acelora trei Americi, între Pacific şi Atlantic, se ducea s ă ierneze
c a r i p u t e a u s ă p r o c u r e v r e - o p i e s ă . I n 1830 a u f o s t v â n d u t e până în Argentina şi Patagonia. Extinderea s a atingea, spre
c o l e c ţ i o n a r i l o r v r e - o t r e i z e c i d e e x e m p l a r e , î n 1831 d o u ă z e c i - Apus, insulele Pribyiov şi Galapagos, spre Răsărit Groen­
ş i - p a t r u , î n 1833 t r e i s p r e z e c e , î n 1834 u n u l , i a r î n 1849 p a t r u . landa, insulele B e r m u d e şi Falkland. A u d u b o n l e c o m p a r a
Tragedia finală se apropia c u paşi repezi. Intr'adevăr, ispitit n u m ă r u l n e s f â r ş i t , î n 1833, c u a l P o r u m b u l u i c ă l ă t o r , i a r
de câştigurile împărăteşti, Vilhjâlmer HâkannaTSson debarcă, P a e k a r d , î n 1860, î n s e m n a u n c â r d l u n g d e u n k m . ş i t o t a t â t
în d i m i n e a ţ a zilei d e 4 I u n i e 1844 i n i n s u l a E l d e y : d o i p i n ­ de lat. Observaţiunea lui Audubon e vrednică d e reţinut, pen­
g u i n i e r a u p e cuib, c e i d i n u r i n ă d e p e p ă m â n t . F u r ă ucişi.... t r u c ă dovedeşte c ă cele d o u ă specii, foarte a b u n d e n t e , s e aflau,
U n m a r i n a r l u ă cel d i n u r m ă o u , d a r f i i n d s p a r t , îl a r u n e ă . pe timpul s ă u , î n p e r i o a d a d e î n m u l ţ i r e m a x i m ă , c ă r e i a îi
Astfel sfârşi o specie, care, c u c â t e v a decenii înainte, n u m ă r a urmă stingerea cea m a i rapidă.
mii şi m i i d e indivizi. Nu e prea îndepărtat timpul, în care pescarii din
I n ultimii a n i a i existenţei sale, P i n g u i n u l M a r e îşi Labrador şi din Terranova făceau bogate provizii pentru
p i e r d u s e f a c u l t a t e a d e a ocoli p r i m e j d i a ; î ş i p i e r d u s e i n s t i n c ­ iarnă, în butoaie, din prea obişnuitul Chiurlo, care e r a foart >
tul, atât d e comun speciilor trainice, de a s e r ă s p â n d i şi p r e ţ u i t d i n e a n z a c ă r n u r i l o r sale excelente şi d i n c a u z a cali­
c o l o n i z a ; se î n g r ă m ă d i s e , î n s c h i m b , î n t r ' u n s p a ţ i u p r e a î n ­ tăţilor sale d e s â l b ă t ă c i u n e b u n ă p e n t r u p r a c t i c a r e a sportu­
gust p e n t r u necesităţile sale d e v i a ţ ă şi determină, astfel, l u i . I n t r e 1852 ş i 1880, i l C h i u r l o e s q u i m e s e , s e i v i d e ş a p t e
eonditiunile critice a l e ruinei proprii, a g r a v a t e p r i n u ş u r i n ţ a sau o p t o r i î u A n g l i a . N u m ă r u l indivizilor se î m p u ţ i n a
e u c a r e p u t e a fi p e r s e c u t a t d i n p a r t e a o m u l u i . N u p o a t e f i rapid, î n a ş a măsură, încât deveni o pasăre r a r ă şi dispăru
trecut cu vederea faptul, c ă într'o a n u m e perioadă d e timp, cu totul î n aceşti a n i d i n u r m ă . I n A r g e n t i n a u n Chiurlo
e s q u i m e s e fu u c i s p e n t r u u l t i m a d a t ă i n 1925, d a r l a H a s - ş i M a i u 1929. i n O c t o m v r i e a c e l a ş a n , î n M a r t i e 1930 şi,
t i n g s . î n N e b r a s k a , a m a i f o s t v ă z u t î n c ă u n u l . i n 1932. p e n t r u c e a d i n u r m ă o a r ă , î n z i u a d e 11 M a r t i e 1932. D i s ­
Multe specii do gallinacee d i n A m e r i c a d e Nord sufe- p ă r u , d e l a această d a t ă , ş i c u el d i s p ă r u o s u b s p e c i e c a r a c ­
-
riră, recent, decimări impresionante, care premerg — poate — teristică practic de neînlocuit. Merită s ă amintim, că „ H e a t h
unei stingeri s a u , cel p u ţ i n , dovedesc o scădere a vitalităţii Hen"-ul este, p â n ă azi, s i n g u r a formă ornitică, c h i a r d a c ă
s p e c i e i . A s t f e l C u r c a n u l s ă l b a t i c — Meleagris gallopavo L. n u e o specie adevărată, al cărei declin şi stingere a u p u t u t
— care, cu subspeciile lui, s'a restrâns la u n teritoriu egal fi u r m ă r i t e şi s t u d i a t e z i l n i c ş i a l c ă r e i u l t i m e x e m p l a r a
s a u chiar inferior unei cincimi a suprafeţei sale d e răspândire p u t u t fi f o t o g r a f i a t î n m e d i u l s ă u , î n a i n t e d e s t i n g e r e a
originară ; prepeliţa d i n Virginia, adică prea cunoscutul desăvârşita a rasei sale.
. .Bobwbit" — Colinul virginianu» L.. d i s p ă r u t ă aproape P r e c u m a m a m i n t i t m a i s u s , ş i f o r m e l e apusene a l e
d i n t o a t e r e g i u n i l e p ă r ă s i t e şi d e c u r c a n . s p e c i e i : americanii* H e i c h e n b . , attwateri Bendire. pullidicinc-
F o r m a s a u s u b s p e c i a r ă s ă r i t e a n ă a lui Tympfuuchus tus R i d g w a y , î n t r ' u n t i m p f o a r t e b o g a t e î n i n d i v i z i şi p u s ­
cupida L. — cunoscută cu numele d e „ H e a t h H e n " , c a r e t i i t o a r e a l e c â m p u r i l o r şi p o m e t e l o r , f o r m e c a r i t r ă i a u p e
în t r e c u t locuia r e g i u n i l e s p r e r ă s ă r i t d e m u n ţ i i A l l e g h a n i şi c â m p i a deschisă d i n Sudul Canadei (Manitoba) până la Ohio,
e r a r ă s p â n d i t a , recent, d i n Mâine p â n ă în Carolina de Nord, D o u i s i a n a , T e x a s ş i C o l o r a d o , c h i a r n e m a i f i i n d î n d r ă z n e ţ e şi
în câţiva ani a dispărut cu desăvârşire. Foarte preţuită pen­ s t r i c ă t o a r e , ea ' a l t ă d a t ă , c â n d i n t r a u î n c u r ţ i ş i c o t e ţ e l e d e
t r u c a r n e a ei. foarte n u m e r o a s ă . încrezătoare şi, d i n aceasta galiţe, s a u a d a p t a t la mediul n o u şi p a r a se spori în m ă ­
pricină, uşor d e prins, această specie suferi o p r i g o a n ă că­ s u r ă î n s e m n a t ă acolo u n d e sunt protejate, c a d e pildă f o r m a
reia n ' a p u t u t să-i reziste. D u p ă o distrugere p e scară în­ americanii* din North Dakota.
t i n s ă , s u f e r i t ă î n 1870. p a s ă r e a a m i n t i t ă a fost r e d u s ă l a A p r o x i m a t i v din aceleaşi regiuni î n cari omul prici-
Insula Martlia's Yineyard (Massachussets). unde, cu mari nui î n d e p ă r t a r e a s a u d i s t r u g e r e a c u r c a n u l u i sălbatec, a pre­
c h e l t u i e l i , a fost protejată e n e r g i c î n n ă d e j d e a , c ă î ş i v a peliţei d i n V i r g i n i a şi a altor c â t o r v a specii, d i s p ă r u r ă r e ­
putea recâştiga, cu timpul, terenul pierdut. A u dat greş cent două subspecii, u n a răsăriteană, alta apuseană, a P a p a ­
însă toate încercările d e a o introduce în alte localităţi, galului din Carolina Conuropsis carulinensis L „ papagal
p r e c u m a u d a t g r e ş şi acelea d e a o face s ă s e î n m u l ţ e a s c ă graţios, care, în America, atingea latitudini mari, lucru
î n c a p t i v i t a t e . N u reuşi nici î n c e r c a r e a d e a înlocui p e caro a r părea ciudat pentru u n p a p a g a l — şi t r ă i a în asprele
„ H e a t h H e n " . p e veehea-i s u p r a f a ţ ă d e r ă s p â n d i r e , p r i n for­ luni d e iarnă, p r i n t r e zăpezi. Acest p a p a g a l e r a răspândit, î n
m a a p u s e a n ă a a c e l e i a ş i s p e c i i — Tympanuchus cupido ame­ f o r m a - i r ă s ă r i t e a n ă — carolinensis L. — din Florida p â n ă
ricanii* (Heichonb.). şi e a în scădere rapidă. însă destul d e î n A l a b a n i a ş i M a r y l a n d , a j u n g â n d p â n ă î n P e n n s i l v a n i a şi
n u m e r o a s ă î n c ă î n a n u m e ţ i n u t u r i . C a m v r e - o 100 d e i n d i v i z i New-York; î n f o r m a - i apuseană — ludoricianus Om. — din
d i n . . H e a t h H e n " s e g ă s e a u . î n 1908. î n I n s u l a M a r t l i a ' s L u i s i a n i a p â n ă î n Missisipi, Ohio, V i s c o n s i n şi N e b r a s k a , c u
V i n e y a r d şi d i n a c e ş t i a r e z u l t a r ă , p â n ă î n 1916, c i r c a 2000. l i m i t a S e p t e n t r i o n a l ă p â n ă l a c i r c a 42° N o r d . î n c ă î n 1832
D a r tocmai în acest a n , în Maiu. u n incendiu distruse în A u d u b o n î n s e m n ă c ă a c e s t p a p a g a l n o r d i c s c ă d e a s u b raj>or-
c â t e v a o r e î n t r e g t e r i t o r u l d e c u i b ă r i r e , lâ-sând î n v i a ţ ă t u l n u m ă r u l u i . I n j u r u l a n u l u i 1900 n u m a i c â ţ i v a i n d i v i z i
a b i a 150 d e i n d i v i z i , î n m a j o r i t a t e c o c o ş i . S e c e r a ţ i , s u c c e s i v , mai rămâneau în Florida, u n d e se găsea, m a i înainte, d i n
d e I w l i , m u l ţ i p i e i r ă î n 1920 şi f o a r t e m u l t ' î n 1925. R e d u ş i abundenţă. Doctorul F r a n k M. C h a p m a n n , întâlni, în Aprilie
l a n u m ă r u l d e 30 î n p r i m ă v a r a a n u l u i 1927. d i n c a r e a b i a 1904, u n s t o l d e t r e i s p r e z e c e s p r e N o r d d e l a c u l O c k e k o b e e şi
2 d e s e x feminin, n u m a i r ă m â n e a u decât 7 indivizi în aceasta este u l t i m a ş t i r e a u t e n t i c ă despe specie, deşi alţii
t o a m n a u r m ă t o a r e . 3 c o c o ş i î n p r i m ă v a r a a n u l u i 1928; u n u l au spus, c ă a u văzut câte-un e x e m p l a r răzleţ. în Florida,
s i n g u r , unicul şi u l t i m u l d i n specia sa, î n 8 D e c e m v r i e al î n 1920, i n m l a ş t i n i l e C a r o l i n e i d e S u d î n 1936. D u p ă d o c t o
aceluiaş an. I n căutarea unei tovarăşe, care n u m a i exista rul Paul Bartsch, ultimul v l ă s t a r s u p r a v i e ţ u i t o r , născut d i n -
pe p ă m â n t , cocoşul reveni î n c ă vre-o c â ţ i v a a n i p e c â m p u ­ t r ' o p e r e c h e p r i n s ă î n F l o r i d a î n 1906 s a u 1907 ş i ţ i n u t ă d e
rile îndrăgostirilor de altă dată. F u zărit din nou în Aprilie 11. R i d g w a y . a r fi m u r i t i n 1914. R ă s p u n d e r e a p e n t r u s t i n g e ­
r e a acestei specii, omul n u
o poate avea decât indi­
rect, prin transformarea
r m e d i u l u i . Oi d e p r i n d e r i l e
gregare şi lipsa absolmtă
de prudenţă a u condus, de­
sigur, papagalul amintit
spre ruina cea de pe ur­
mă, papagal oare era. uni­
cul cercetător a l zăpezilor,
destinat d e N a t u r ă să dis­
pară. U n alt papagal. —
llhynchopsiltacus pacliyr-
hynchus (Swains), care cer­
cetează, î n m o d normal, re­
giunile d e Miazăzi ale Sta­
t e l o r U n i t e şi s ă v â r ş e ş t e a-
dovărate invaziuni periodi­
ce, n u pare a d a semne

I de decădere.
Un alt exemplu de
dnpopulare faunistică a păr­
ţii c e u t r a l - o r i e n t a l e a S t a ­
telor Unite n e este d a t d e
r a p i d a descreştere în n u ­
m ă r a celei m a i m a r i d i n t r e
ciocănitoare, Campophi-
Ins principali* TJ.. c a r e t r ă ­
ia, î n t r ' u n t i m p . d i n p ă r ­
ţile d e miazăzi ale statului
Illinois p â n ă în C a r o l i n a d o
Nord, în Texas-ul d e răsă­
rit, î n Florida. R e d u s ă l a
foarte puţini indivizi, a-
ecastă ciocănitoare se măr­
gineşte azi la puţine ţinu­
turi mlăştinoase şi împădu­
„Heath Hen" (Tympanuchus cupido cip'.do IV I orni.'i sllnsâ tn 1932. Fotografie facutâ In 2 Aprilie 1929,
dupa ultimul exemplar aparpnái d acestei tpeţe r i t e a l e L u i s i a n i e i şi F l o -
ridei şi, p o a t e , la a l t e c â t e v a p u n c t e ale suprafeţei sale de tori a m e r i c a n i , î n t u n e c â n d soarele cu s t o l u r i l e lor n e s f â r ş i t e :
r ă s p â n d i r e m a i v e c h e . D o c t o r u l T . G. P e a r s o n v ă z u şase era încă. pe acea vreme, u n fapt de actualitate. D a r în
i n d i v i z i î n M a i u 1932, l a M a d i s o n P a r i s h , î n L u i s i a n i a , i a r M i c h i g a n , î n c ă d e p r i n 1878, p o r u m b e l u l c ă l ă t o r e r a r e d u s
a l t e p e r s o a n e îi v ă z u r ă m a i n o u , î n a n i i 1933, 1934, 1935, a n la c â t e v a locuri. P r i g o a n a î m p o t r i v a lui c o n t i n u ă , c u t o a t o
în c a r e c â ţ i v a i n d i v i z i a u fost s e m n a l a ţ i i n t r ' o m l a ş t i n ă p ă - a s t e a , a s t f e l c ă î n 1898 n u m a i c â ţ i v a i n d i v i z i m a i r ă m ă s e s e r ă
d u r o a s ă în S a n t e e R i v e r , O a r o l i n a d e Sud, de u n d e e r a dis­ î n s t a r e s ă l b a t i c ă . U l t i m e l e 12 d u z i n i d e ]K>rumbei c ă l ă t o r i
p ă r u t ă a c e a s t ă p a s ă r e de mai bine d e u n v e a c po p i a ţ a d i n S t . L o u i s , î n A r k a n s a s , a j u n s e r ă î n 1902. d a r
N u pot să trec sub tăcere, în necrologia speciilor, stin­ c â t c - u n e x e m p l a r i z o l a t m a i fu p r i n s ş i d e a t u n c i î n c o a c e ,
gerea unei mici perle a lumii ornitice, adică a subspeciei p o ici p e c o l e a . U l t i m a r ă p u n e r e d e p o r u m b e l c ă l ă t o r a v u
ornată G o u l d , a p a s ă r e i C o l i b r i — Bellona cristata L., c a r e l o c l a B a r H a r b o r , >Maine, î n 1904. i a r u l t i m u l i n d i v i d î n
e r a c u p r i n s ă î n i n s u l a S a n V i n c e n z o , pe c â n d f o r m a t i p i c ă s t a r e d e l i b e r t a t e fu v ă z u t l a S t . V i n c e n t , Q u e b e c , î n 1907.
cristata t r ă i e ş t e î n insulele B u r b a d o s , G r e n a d a şi G r e n a d i n e s , Nici-una dintre ştirile posterioare despre exemplarele văzute
i a r s u b s p e c i a exilis G m . î n A n t i l e l e M i c i d e l a S. L u c i a ş i in l i b e r t a t e , n u m a i p o a t e fi p r i v i t ă c a v r e d n i c ă d e c r e z a r e .
Martinique p â n ă în Virginia. Un u r a g a n groaznic, care de­ D i n t r ' o p e r e c h e d e p o r u m b e i c ă l ă t o r i , p r i n s ă î n 1888
vasta Indiile Occidenta­ în W i s c o n s i n , s ' a u o b ţ i -
l e î n 1898, d i s t r u s e p â ­ anaBSBHBnBBai n u t u r m a ş i p â n ă i n 1904
n ă l a u l t i m u l i n d i v i d a- s a u p u ţ i n d u p ă acest an.
ceastă păsărică fragilă, Dintre descendenţii alor
c a r e se izolase, d e cele­ 10 p e r e e h i , prinse în
lalte forme ale aceleaşi 1878, o p e r e c h e s u p r a v i e ­
s p e c i i , în i n s u l a S. V i n ­ ţui, în G r ă d i n a Zoologi­
cenzo. că din Cinciunati, p â n ă
Dar d r a m a biologică i n 1911, a n î n c a r e s e
cea mai grandioasă, la prăpădi porumbelul. Po­
caro a asistat vre-odată r u m b i ţ a , n ă s c u t ă î n 1885,
o m u l m o d e r n , este, cu cea din u r m ă din spe­
certitudine, aceea a Po­ cia sa, m u r i , în g r ă d i n a
rumbelului Călător — zoologică a m i n t i t ă , la 1
Ectopistes migratorius L. S e p t . 1914.
Despre acesta, care, abia D u p ă c â t se ştie, sin­
cu două veacuri în ur­ gurele fotografii existen­
mă, era pasărea cea mai te d e s p r e p o r u m b e l u l că­
a b u n d e n t ă în l u m e a în­ l ă t o r in viaţă, sunt cele
treagă, nu mai rămâne executate, cu niuiu am
a z i d e c â t a m i n t i r e a şi în u r m ă , de u n a m a t o r ,
câte-o r ă m ă ş i ţ ă prin mu­ caro avea câteva subi-
rise, î ş i c l ă d e a c u i b u r i l e ecto in colecţia sa p a r ­
spre Răsărit de Munţii ticulară de păsări, in
Stâncoşi, dela pădurile Woods Hole, Massachus-
seculare din Canada pâ­ sets.
n ă în Scoţia N o u ă , K a n - Nici-o p r i g o a n ă , ori­
eas, Mississipi, P e n n s y l - cât de înverşunată, n'ar
v a n i a şi New-York, ier­ fi p u t u t d e t e r m i n a e x -
nând către Miazăzi, m a i tincţiunea porumbelului
ales d i n A r k a n s a s , p â n ă călător, dacă specia n'ar
în Carolina de Nord. Te­ fi a v u t m a i i n a i n t e , i n
xas, L u i s i a n i a şi F l o r i ­ sine insusi, cauza pro­
da. I n timpul m i g r a ţ i u - priei decăderi. Lipsi, la
nilor, milioane şi milioa­ u n m o m e n t d a t , d i n acol
ne de indivizi din aceas­ n u m ă r nesfârşit de indi­
t ă specie, c u zborul ex­ vizi, o r i c e r e s u r s ă n a t u ­
trem de r a p i d şi zgomo­ rală p e n t r u a p ă r a r e a spe­
tos, t r e c e a u , î n t u n e c â n d ciei; se m a n i f e s t ă o în­
soarele, în c â r d u r i dese mulţire atât de anorma­
şi i n t e r m i n a b i l e , c e a s u r i l ă ş i a t â t d e c o n t r a r ă le­
Întregi p â n ă când, sosiţi gilor de conservare, încât
tn r e g i u n i l e d e p o p a s se n e v i n e a c r e d e că în-
lăsau, cu zgomot a s u r ­ tr'un anumit moment,
zitor, în massă, a s u p r a N a t u r a i n s a ş i a r fi p u s
pădurii. P o r u m b c l u l m i g r a t o r — (Ectopistes migratorius L.). Specie s t i n ş i In primii ani al în m i ş c a r e forţele salo
secolului XX. Exemplar adult: unicul exemplar lotograllat, trăind ta an avlarlu parti­
cular In Woods Hole (Massachusseta) destructive, p e n t r u a eli­
Sub povara grozavă mina cât mai grabnic cu
a unei mulţimi neştiu­ p u t i n ţ ă o specie, c a r e n u m a i t r e b u i a să t r ă i a s c ă în lume.
t o a r e şi n e t e m â t o a r e d e p r i m e j d i i , c r e n g i l e a r b o r i l o r se O m u l fu i n s t r u m e n t p o t r i v i t p e n t r u a c c e l e r a r e a ş i d e s ă v â r ­
rupeau şi t â r a u în p r ă p ă d p e locuitorii cu pene. După ple­ şirea acestei distrugeri.
c a r e a p o r u m b i l o r c ă l ă t o r i , p ă d u r i l e c a r e - i a d ă p o s t i s e r ă în
t i m p u l p o p a s u l u i , p ă r e a u p u s t i i t e de u r a g a n . I n locurile de Ş i P o r u m b e l u l g u l e r a t a l n o s t r u — Columba putiiw
r e p a u s n o c t u r n , c e r c e t a t e d e c ă t r e A u d u b o n in K e n t u c k y , bus L . —. e p e r s e c u t a t d e s e c o l e ş i î n m u l t e ţ ă r i , u n d e e s t e
p o r u m b e i i c ă l ă t o r i a c o p e r e a u u n s p a ţ i u l u n g d e c i r c a 65 k m . măcelărit în m a r o m ă s u r ă , în fiecare an. Are o suprafaţă
»i l a t d e 5. P o r u m b e i i c ă l ă t o r i , d a t ă f i i n d î n g r ă m ă d i r e a l o r do r ă s p â n d i r e i n c o m p a r a b i l m a i m i c ă d e c â t a c e e a a p o r u m ­
e x t r a o r d i n a r ă şi u ş u r i n ţ a m a r e c u c a r e se p u t e a u o m o r î , belului călător, p e n t r u reproducţie dispune de p ă d u r i mult
a t â t î n locurile d e p o p a s , c â t şi î n cele d e c u i b ă r i r e , c ă z u r ă m a i p u ţ i n v a s t e decât cele de o d i n i o a r ă ale P o r u m b e l u l u i
pradă unei prigoane nebune. Unde măcelărirea porumbeilor călător; dealungul căilor de migraţiune, porumbelul nostru
era m a i n e î n d u r a t ă , e r a u c o n d u s e t u r m e d e porci, c a r e se găseşto astăzi u n foarte m a r e n u m ă r d e teritorii ce n u se
h r ă n e a u c u c a r n e a lor, n e î n t r e b u i n ţ a t ă ca a l i m e n t a ţ i e p e n t r u m a i p o t l o c u i , p e n t r u c ă s u n t c u l t i v a t e , ş i t o t u ş i el e x i s t ă
o a m e n i , i a r p i e ţ e l e a m e r i c a n e e r a u p l i n e p â n ă la refuz do încă, esto foarte n u m e r o s şi nici n u şi-a p i e r d u t instinctul
I>orumbei c ă l ă t o r i , a d u ş i d i n c e n t r e l e d e e x t e r m i n a r e . A b u n ­ do c o n s e r v a r e a speciei, î n t r u c â t , în t i m p ce acolo unde-i p r o ­
denţa acestor porumbei e r a însă atât de mare, încât nimenea, tejat, este încrezător p â n ă la exces, e de-o e x t r e m ă p r u d e n ţ ă
n i c i c h i a r A u d u b o n , n u l e p r e v e d e a s f â r ş i t u l . D i s p a r i ţ i a , a- acolo u n d e esto p r i g o n i t . A c e a s t a n u s'a î n t â m p l a t în cazul
p r o a p e n e p r e v ă z u t ă , l e - a fost, a ş a d a r , n e a ş t e p t a t ă . E o a m i n ­ Porumbelului călător. Acesta, să ne î n s e m n ă m bine, trăia
tire de a mea, din copilărie, povestirea pe care o ascultam într'o regiune, care este destul de bine delimitată, în Răsă­
cu u i m i r e şi a d m i r a ţ i u n e , despre t r e c e r e a p o r u m b e i l o r călă- r i t u l şi î n c e n t r u l A m e r i c e i d e N o r d , d i n c a r e v i a ţ a a n i m a l ă
p a r o a s e r e t r a g e r a p i d şi i n e x o r a b i l şi c a r e a fost d e f i n i t a , au a v u t , f ă r ă îndoială, î n s e m n ă t a t e considerabilă în d i s t r u ­
d e c ă t r e zoologul W i l l i u i n T. H o r n a d a y , ca u n „ t e r e n steril gerea speciilor, d a r în foarte p u ţ i n e cazuri, verificate î n a i n t e
din punct de vedere biologic, a v â n d c â t e v a oaze." d e i v i r e a o m u l u i , s a u c o n t e m p o r a n cu a c e a s t a , şi în n i c i - u n
** * caz din t i m p u r i l e istorice, n u se pot i n v o c a aceste v a r i a -
ţ i u n i c a p r i c i n ă u n i c ă şi n i c i m ă c a r p r i n c i p a l ă a d i s t r u g e r i i
L a speciile pe cale de a se stinge se pot a d ă u g a , d u p ă
s|>eciilor, fie a s t f e l c o n f o r m a t e î n c â t s ă r e z i s t e l a v a r i a ţ i u n i
p ă r e r e a mea, speciile a n i m a l e domestice, care, cu toatele
î n s e m n a t e , fie r ă s p â n d i t e p e - o a s t f e l d e s u p r a f a ţ ă î n c â t s ă
s u n t i n c a p a b i l e d e a t r ă i a s t ă z i î n s t a r e c u d e s ă v â r ş i r e lil>erâ
aibă, în parte măcar, condiţiuni climaterice prielnice
ş i p r i n a trăi c a s p e c i e e u î n ţ e l e g c ă s e r e p r o d u c ş i s e p e r - vieţii lor.
petuiază. Speciile domestice s'ar stinge în scurt timp, d a c ă
P r i n t r e c a z u r i l e d e s t i n g e r e în t i m p u r i i s t o r i c e a fost
a r fi l ă s a t e î n v o i a l o r , î n a f a r ă d e o r i c e î n g r i j i r e d i n p a r t e a
c o n s i d e r a t ă a d e s e a , c a imiMirtantă. d a c ă n u c h i a r c a o c a u z ă
o m u l u i . C a r e p o a t e fi o r i g i n e a a c e s t e i a b s o l u t e d e p e n d e n ţ e
directă, lipsa facultăţii de a s b n r a la m u l t e specii d e p ă s ă r i ,
biologice de om, n u ştim încă; p o a t e o astfel de d e p e d e n ţ a
d e v e n i t e a s t f e l p r a d ă u ş o a r ă p e n t r u d u ş m a n i şi î n s p e c i a i
d e r i v ă din sclavia îndelungată, poate sclavia însăşi derivă
p e n t r u om, d u ş m a n sosit m a i t â r z i u şi n e p r e v ă z u t de N a ­
din n e p u t i n ţ a s p w i e i de a trăi pe propria-i socoteala. F a p t u l
t u r ă . D a r pierderea facultăţii de a s b u r a (dacă peste tot
e x i s t ă î n s ă , o r i c a r e a r fi a d e v ă r u l . A v e m e x e m p l e d e s p e c i i
aceste specii o posedaseră la început!), d e n o t ă deja u n p r o ­
sălbatice, cari, in d e c a d e n ţ a lor biologică, devin dependente
ces d e g e n e r a t i v al speciei. Sborul în u n e l e c a z u r i a p u t u t
de om, ca Benul, Boul, Elefantul indian. L a u r a , Curcanul,
s ă n u m a i fie n e c e s a r p e n t r u a n u m e s p e c i i , d a r n ' a p u t u t
d a r e x e m p l e d e specii domestice, c a r e să d e a n a ş t e r e , la
nici când să devină absolut inutil, sau păgubitor pentru
specii sălbatice cu toate c a r a c t e r e l e acestora şi în deosebi
v i a ţ a l o r ; p i e r d e r e a , a ş a d a r , a r fi, d u p ă t e o r i a l u i L a m a r k ,
cu acela al stabilităţii în caracterele extreme (dimensiuni,
î n loc d e o a d a p t a r e la c o n d i ţ i u n i o p t i m e d e v i a ţ ă , m a i d e ­
c u l o r i , e t c ) , n u se cunosc, cu e x c e p ţ i u n e a c a l u l u i şi a c ă m i ­
g r a b ă o consecinţă a slăbirii biologice a speciei. Deci nu u n
lei, d a r a i c i t r e b u i e s c f ă c u t e m u l t e r e z e r v e .
f a p t o r t o g e n e t i c , ci u n u l d e g e n e r a t i v . L a m u l t e specii d e
A n i m a l e l e domestice trâesc, de fapt, in „insule biolo­ păsări terestre aripa a putut să sufere o simplă reducţiune
g i c e " , s u b s t ă p â n i r e a o m u l u i ; n u m a i în acestea ele ştiu şi d e d e s v o l t a r e . c a d o p i l d ă l a A l e a m a r e , d a r la m u l t e a l t e l e ,
p o t sâ-şi d e s v o l t e v i a ţ a . d u p ă toate probabilităţile, ea n'a a v u t niciodată vre-o func­
*** ţ i u n e , c a d e e x e m p l u l a I t a t i t e , l a D i d i d e şi l a P i n g u i n i i
Singuraticele cazuri d e m o a r t e sau de agonie a specii­ in viaţă.
lor zoologice t r e c u t e î n r e v i s t ă , deşi n u f o r m e a z ă u n m ă - Nici u n a d i n t r e speciile stinse n u a d a t semne de
n u n e b i u complet, a r a t ă c â t d e v a r i a t e s u n t c o n d i ţ i u n i l e ex­ a d a p t a r e a ei s a u a p r o p r i i l o r f a c u l t ă ţ i , l a m e d i u l s c h i m b ă ­
terioare, de m e d i u şi c i r c u m s t a n ţ e , în care se g ă s e a u spe­ t o r ; l i p s a acestei a d a p t ă r i le-a f ă c u t s ă p i a r ă . D a c ă a d a p t a ­
c i i l e î n a i n t e de, s a u î n m o m e n t u l e x t i n c ţ i u n i i . C h i a r şi î n r e a la m e d i u a a v u t loc n u m a i p r i n a t r o f i e r e şi n i c i o d a t ă
lupta directă sau indirectă, conştientă sau inconştientă, dusă c u d e s v o l t a r e a o r g a n u l u i d e v e n i t n e c e s a r , şi d a c ă a t r o f i e r e a
d o o m î m p o t r i v a a c e s t o r s p e c i i , v a r i e t a t e a d e m i j l o a c e şi a c o n t i n u a t c h i a r ş i a c o l o , u n d e , d i m p o t r i v ă , e a a r fi t r e b u i t
de intensitate e foarte mare, precum foarte mare e diferenţa, să se o p r e a s c ă , a c e a s t a d o v e d e ş t e , c ă speciile d e g e n e r e a z ă ,
î n t r e o s p e c i e şi a l t a , î n c e p r i v e ş t e n u m ă r u l c o m p o n e n ţ i l o r d a r n u se r e g e n e r e a z ă , se s t i n g , d a r n u s e c r e i a z ă .
ei, în m o m e n t u l stingerii.
D a c ă însă unele specii t e r e s t r e s'au stins, m u l t e ne
Specii m ă r g i n i t e î n s p a ţ i u r e s t r â n s şi s e d e n t a r e , specii
r ă m â n încă îu viaţă, fără a da semne de extincţiune. De
r ă s p â n d i t e ş i c ă l ă t o a r e , s p e c i i m a r i n e şi s p e c i i t e r e s t r e , s p e c i i
a l t ă p a r t e , s'au s t i n s specii c u o p t i m e facultăţi d e sbor, deci
i n a p t e p e n t r u zbor şi specii z b u r ă t o a r e m a e s t r e , specii a t r a s e
cauza morţii speciilor trebueşte c ă u t a t ă altundeva. I n legă­
î n c u r s ă d e c ă t r e o m şi s p e c i i p e c a r i o m u l nici u u le-a
t u r ă cu acest f a p t a u fost e m i s e m u l t e i p o t e z e , m a i m u l t s a u
cunoscut măcar, t o a t e a u t r e b u i t s ă se s u p u n ă p o r u n c i ­
m a i p u ţ i n i n g e n i o a s e şi, p r i n t r e i p o t e z e , m u l t e c o n f u z i u n i .
lor morţii. A m v ă z u t c ă foarte m u l t e specii, î n a i n t e de a
N i c i - o s p e c i e sănătoasă, din timpurile istorice, nu a pierit
p i e r i şi p a r ' c ă p e n t r u a a c c e l e r a o p e r a d e d i s t r u g e r e , s p r e
n u m a i d i n c a u z a u n o r c a t a c l i s m e (Bellona Ornată era deja o
a a j u n g e la o forţă nu­
formă sărăcuţă; consan­
merică extraordinară, ne­
gvinitatea, otrăvicimnea
pricinuită de vre-o ne­
anumitor plante, para­
cesitate aparentă, s'au
ziţii, bolile m o l i p s i t o a r e ,
î n g r ă m ă d i t în spaţiu în­
schimbarea, pe cale na­
gust, unde acţiunea duş­
turală sau artificială, a
m a n i l o r fu m a i u ş o a r ă
c o n d i ţ i n n i l o r 1'aunistice
şi m a i p u s t i i t o a r e , aştep­
generale dintr'o regiu­
tând quasi, inerte, ca
ne, sunt toate pricini
factorii adverşi să le
înrudite, cari pot să
prăpădească, din cuprin­
grăbească extincţiunea
sul lumii, resturile inuti­
u n e i specii, d a r c a r e . In
le. Sla repetat/, pentru
general, lovesc n u m a i în
tin foarte m a r e număr
indivizi, î n t r ' o p a r t e de­
d e specii şi s u b ochii
terminată a suprafeţei
omului, c e e a c e se în­
locuite, aşa încât specia
tâmplase în trecut cu
reocupă îndată teritorii­
a l t e s u t e şi s u t e d e s p e ­
le lovite.
cii, cu m u l t î n a i n t e d e
N n ne r ă m â n e deci,
a - ş i fi s t a b i l i t o m u l s t ă ­
ca vrednică de luat în
pânirea.
seamă, decât o ipoteză
N u se p o a t e s p u n e , a s u p r a cauzei prime, a
că în timpuri relativ re­ stingerii speciei: o slei­
c e n t e s ' a r fi s t i n s s p e c i i re intrinsecă a vitalită­
aparţinătoare mai de ţii s p e c i f i c e înmulţirea
g r a b ă unuia sau altuia covârşitoare, indeşirea,
dintre neamuri, inafarâ pierderea unora dintre
le Ballidae, cari au f a c u l t ă ţ i , p r i n t r e c a r e a-
p i e r d u t m u l t e s p e c i i şi ceea de a z b u r a la p ă ­
în afară de păsările de sări, izolarea, îngrămă­
dimensiuni mari. direa, n'ar fi altceva
Variaţiunile clima­ Mastodon A m e r l c a n u s C u v . Reconstituire Ideală. O specie pe care omul drept aceea decât indi­
tice dealungul veacuri- nu a mal Întâlnit-o In viaţă cii a l e u n e i c r i z e b i o l o -
glce, d e s t i n a t ă a fi r e z o l v i t ă , p r i n m o a r t e a s p e c i e i . C ă există In conservarea speciilor p e c a l e d e a se stinge, omul
printre diverşii indivizi ai unei specii zoologice, legături poate interveni întotdeauna şi în multe cazuri el poate să
biologice, - cari l e a g ă viata fiecărui individ de viata tuturor întârzie desnodământul fatal al crizei, chiar fără a reduce
celorlalţi, fără a apare înaintea simţurilor noastre, care se în stare de sclavie speciile pe care le ia sub protecţia sa.
dovedesc însă. p r i n efectele lor, (reproducerea şi perpetuarea Multora dintre specii le-ar ii fost suficient ca omul să-şi
speciei ou caractere exterioare fixe, concomitenta la toţi limiteze propria activitate destructiva spre a le conserva
indivizii speciei a unor instincte şi tendinţe particulare, pe pământ, o perioadă de timp care ar putea fi măsurată
printre cari instinctul migraţiunii, în direcţiuni, în timpuri poate cu secolele; în m u l t e alte cazuri omul a r fi p u t u t să
şi în moduri determinate...), e un fapt concret, înregistrat
contribue la c-onibaterea c a u z e l o r ambientale cari au favori­
p r i n o b s e r v a ţ i u n e '••directă ş i p r i n e x p e r i e n ţ ă . E s t e d e c i raţio­
zat distrugerea speciei.
n a l c o n c e p t u l p e c a r e îl r e s p i n s e D a r w i n , c a absurd, fiindcă
Protecţiunea nu poate ajuta n u m a i speciilor sedentare.
e contrar cu teoriile sale, şi anume: că speciile ca atare,
Dimpotrivă, speciile călătoare chiar şi când se află în de­
deci ca entităţi naturale, pentru cari indivizii sunt simple
cadenţă, pot fi p r o t e j a t e m u l t mai energic decât cele seden­
'elemente, ar avea o viaţă de o durată mărginită, o viaţă
tare, pentrucă puţine rămăşiţe ale speciilor sedentare în
oare avu un început şi va - avea un sfârşit, o viaţă care,
mediul lor pot produce în scurt timp repopularea mediului
rostogolindu-se în declin, d e t e r m i n ă mai întâiu inerţia biolo­
însuşi, în timp ce speciile călătoare, supuse primejdiilor, în
gică a elementelor şi-apoi distrugerea acestor elemente însăşi.
toate regiunile pe c a r i le loeuese, le t r a v e r s e a z ă şi le cerce­
Poate să moară o foarte mare parte a indivizilor,
tează, p o t fi d i s t r u s e î n s c u r t t i m p , n u m a i să găsească con-
fără să m o a r ă specia, d a r î n c e t a r e a vitalităţii speciei, deter­
diţiuni adverse într'una singură din acele regiuni.
mină moartea tuturor indivizilor.
Speciile, aşadar, se- c o m p o r t ă ca unităţi biologice de­ D a r episoadele dramei, pa care am trecut-o în revistă,
finite, înzestrate cu o vitalitate m ă r g i n i t ă în t i m p şi spaţiu, încetul cu încetul ş i e a r e se r e d u c e , î n substanţă, la înceta­
tocmai precum este l i m i t a t ă în t i m p şi s p a ţ i u , deşi în mă­ rea treptată a vieţii pe pământ, ne îndeamnă să punem
sură deosebită, durata vieţii singuraticilor indivizi în cu­ o a l t ă î n t r e b a r e : c u m şi c â n d , s u b c a r i i m p u l s u r i a l e Naturii
prinsul speciei, a singuraticelor organe în cuprinsul indivi­ se d e t e r m i n ă în cuprinsul speciilor, aoeea criză c a r e le d u c e
dului, a singuraticelor ţesuturi ale organului şi a singura­ la moartei Cum şi când o specie este p r i n s ă în chip fatal
ticelor celule ale ţesutului. Singura deosebire e că aceste în cleştele pieirii care o va târî spre distrugere?
legături sunt spaţiale şi evidente, pe când cele d i n t r e specii Este un subiect, pe care îmi propun a-1 desvolta
şi i n d i v i z i , s u n t n u m a i vitale şi invizibile. altădată.
M O D O R A Ş
de: M1IIAIL SADOVEANU
Iţi mai aduici a m i n t e de a c e a zicală secuiască pe a s e m e n e . i n u lipsesc urşii şi mistreţii. D (aceste din
e

c a r e o rosteai c u ritmul ei cîntat, pe c î n d t r e c e a m urmă fiare ştie mai m u l t e decît m i n e părintele Isidor.
prin peisagiul Gurghiului? Părintele Isidor era al d o i l e a tovarăş al nostru
E r a o zicală privitoare la t i c ă l o a s a noastră localnic. Intr'adevâr, Sfinţia-Sa p ă r e a ia şti mai multe,
breaslă de vînători îşi pescari. P e c î n d m i - o explicai, întrucât avea d e a face c u mistreţi şi urşi n u n u m a i în
adăogai şi consideraţii pline d e simpatie pentru sălbătăcia lor, ci şi acasă l a Sfinţia-Sa. Părintele Isi­
populaţia a c e e a v e c h e , care a trăit şi a suferit la fel d o r a v e a n u m e b u n de î m b l î n z i t o r de sălbătăciuni.
c u băştinaşii valahi, d e ctind a fost a d u s ă î n aceste Chiar î n ajun, la p r i m a n o a s t r ă întâlnire c u pă­
ţinuturi la slujba graniţei, pază î m p o t r i v a a m e n i n ţ ă ­ rintele Isidor, ne f ă c u s e m î n c r e d i n ţ a r e ( e u şi prie­
rii tătăreşti. tenul Aurel C o m ş i a ) . că f a i m a acestui simpatic cleric
P r i v i n d cerul, m u n ­ a v e a b u n temeiu.
ţii şi apele, a m simţit c ă Când n e - a m coborât
acea zicală trebuie să s u ­ d i n tren'in gară la Miercu­
n e bine şi r o m î n e ş t e şi rea, n e a întîmpinat un
n e - a m amuzat, î m p r e u n ă bărbat mărunţel, cu ochi
c u colonelul, ca s ă i des­ blînzi şi c u surîs a m i c a l .
c o p e r i m echivalentul. Barba blondă, redusă
Vinător, păsărar, pescar,
s i m ţ i t o r din foarfece, era
Scotoceşte 'n buzunar. mai m u l t a breslei n o a s ­
Nu găseşte-un crăitar. tre decît a breslei sale.
Scotoceşte încă-odată, Cînd a m ieşit cu Sfinţia-
Scoate-o snoavă gogonată!
S a î n d o s u l gării, am a-
Ultimele d o u ă ver­ vut c e a mai plăcută sur­
suri, care n u figurează în priză. P ă r i n t e l e Isidor
zicătoarea secuiască, se ne-a prezamtat pe Griţa şi
a d ă o g a u ca o necesitate a toată tovărăşia.
limbii romîneşti, legată Griţa e r a o f r u m o a ­
d e psihologia unui p o p o r să şi b i n e crescută f e m e ­
c u i n i m a mai deschisă. lă d e mistreţ, care, c u m
E p i g r a m a originală cu­ Pârtntele Isidor, mistreaţa şi oile
a v ă z u t p e stăpînul ei. a
p r i n d e un adevăr; locali­ înaintat şi a d a t glas.
zarea ei în l i m b a n o a s t r ă — două adevăruri. Secuiul P î n ă atunci stătuse a c o l o c u m i n t e şi aşteptase. T o v ă ­
z i m b e ş t e c u oarecare tristeţă; r o m î n u l adaoge o rază răşia Griţei era alcătuită din d o i dulăi de c e a m a i
d e veselie. b u n ă rasă ciobănească, şi trei oi, c a r e s e lăsau c ă l ă u ­
Păsărar se c h i a m ă secuieşte ..modoraş". Acest zite d e Griţa şi d e dulăi.
„imodoraş" era rimă în acea zicală. Tot acest „ m o ­ A m umblat pe stradă v o r b i n d de unele şi d e
doraş'' L a m găsit c a n u m e de pîrău în munţii Har­ altele; c o m p a n i a ne u r m a c u m i n t e . D i n c î n d în c î n d
ghitei, c â n d a m făcut, c u alt b u n prietin, o expedi­ scroafa de mistreţ v e n e a p î n ă l a mânia s t ă p î n u l u i
ţie la Miercurea Ciucului şi în î m p r e j u r i m i l e ei. Deci, său şi g r o h ă i a c u delicatelţă. A ş a a m a j u n s acasă la
s u i n d pe Modoraş la păstrăvi, m u r m u r a m stihurile părintele- A c o l o mai erau nişte bufniţi b l i n d e . c a r e
d e mai sus: zboară prin tîrg şi se întorc î n a p o i ; nişte cuicoşi care
Vinător, păsărar, pescar ... cîntă la c o m a n d ă şi nişte găini t r e c u t e d i n starea
A m aflat pe M o d o ­ d e p e r s e c u ţ i e şi sclavie la
raş treizeci-şi-trei de joa- o situaţie mai v e s e l ă şi
g ă r e ale secuilor. Meca­ mai nobilă d e tovarăşe
n i s m u l u n o r a din a c e s t e ale o m u l u i .
j o a g ă r e era reproducerea Cînd a fost să ple­
exactă în l e m n a m a ş i n ă ­ c ă m la m u n t e , dulăii şi
riilor d e fier dela fierăs- mistreaţa a u fost cei d i n -
traiele m o d e r n e . A m ad­ tâki la poartă, gata să n e
mirat răbdarea şi d i b ă ­ întovărăşească în orice
c i a localnicilor şi a m parte a lumii. P ă r i n t e l e
continuat a urca spre pă­ Isidor le-a explicat, că noi
durile negre. o a m e n i i n e d u c e m în pă­
E r a u locuri f r u m o a ­ d u r e şi sălbătăciunilo tre­
se şi tari. Intr'un ponor, b u i e să r ă m î i e î n o r a ş .
a m văzut căprioarele. S c r o a f a şi d u l ă i i au în­
N u sînt numai căprioa­ ţeles, şi oile, fiind m a j o ­
r e î n aceşti munţi, ne d ă rate, s'au s u p u s şi ele.
lămuriri dl. Alexandru A c e a s t a Griţa e un
V., tovarăşul nostru; se a n i m a l amabil şi d e v o t a i ,
găsesc aici şi c e r b i ; de- Musu şl prietenul eâu d u p ă cît a m aflat noi. In-
zează, în parcurile de protecţie ale animalelor sălba­
tice, mai cu s e a m ă in America*, această m i n u n e nouă.
Se v e d e că răutatea n u . i f u n d a m e n t a l ă î n sălbătă
c i u n e ; ea e un rezultat al persecuţiei o m u l u i . L a iu­
bire, a n i m a l u l sălbatic r ă s p u n d e c u încredere. Aşa
încît, p e <această cale cotită, a împrietinirii c u c e l e
m a i c r î n c e n e fiare, o m u l p o a t e va ajunge să se î m
prietinească c u s e m e n u l său o m u l .
Asta a vrut să s p u i e şi Musu.
Musu a fost ursul cel b l î n d şi cuminte, d e c a r e
a m p o m e n i t mai sus- Aşa d e blînd, î n c î t u m b l a sin­
gur prin vecinătăţi, şi a ş a de c u m i n t e încît, lntr'o zi
de sfîntă D u m i n i c ă , pe c î n d părintele Isidor îşi ţ i n e a
predica în a m v o n d u p ă l i t u r g h i e Musu a intrat î n
biserică a privit, s'a orientat, şi-a făcut d r u m printre
o a m e n i i destul de înfricoşaţi şi s'a suit şi el î n l o c u l
i m d e se afla d o m n u l şi prietenul său.
Musu si alt prieten Puţină v r e m e d u p ă asta, vlădica f ă c â n d o blin­
da şi amicală mustrare părintelui pentru fapta lui
t o v ă r ă ş e ş t e pe stăpînul său i n pădure. Cîteodată p ă ­ Musu, pentru tulburarea şi înfiorarea ce stîrnise în
rintele Isidor o l a s ă d o r m i n d şi se depărtează. Atunci drept-credineioşi şi pentru n e c u v e n i t a intrare a unui
mistreaţa îl caută, harnică şi ageră c a un c o p o i u , animal într'un loc sacru, tovarăşul nostru v î n ă t o r
pînă c e 4 găseşte, exprirnind în chipul cel m a i evi­ părintele a dat următorul răspuns:
dent bucuria revederii. Clericul n o s t r u vînător n u e — Mă rog, să fiu iertat, prea sfinţite, pentru
la p r i m u l său misitreţ i m b l î n z i t ; a m a i avut şi alţii. fapta ursului. D u p ă ce l-am s c o s din sfîntul locaş,
A a v u t şi lupi domesticiţi; p e unii din ei i-a între­
buinţat la vînătoare.
P r i n t r e a c e s t e simpatice fiare, care s i m ţ e s c prie­
tenia o m u l u i şi r ă s p u n d c u s e n t i m e n t şi inteligenţă,
părintele a avut, la e p o c i diferite, şi doi urşi. Unul,
crescut de mic, a d e v e n i t îndată familiar şi mucalit.
Trăia î n casă, p r i m e a hrana din m î n a stăpinilor ori
a bucătăresei, u r m a pe preot pe d r u m şi în tîrg.
P ă r i n t e l e Isidor face parte din acei o a m e n i i n
care sălbătăciunea găseşte, la p r i m a v e d e r e , altcevia
declt d u ş m a n u l vechiu. prigonitorul crincen din
veacuri. I n o c h i , în atitudine, în e m a n a ţ i a întregei
fiinţi bietul a n i m a l Iduşmănit cunoaşte pactul de p a c e
şi iubire şi îl acceptă. Astfel de cîtva timp se reali-

Orlţa mulţumeşte Oritel 11 place să fie alintata


l'am intrebat c e pofteşte şi d e c e s'a suit in a m v o n .
Mi-a răspuns, că poftea să ţie o predică. Ce fel d e
predică? Voia să ţie o predică, să audă n u m a i o a m e ­
nii, care 'erau atunci de faţă. O a m e n i buni! — d o r e a
să cu vin teze Musu, — dulci şi f r u m o a s e cuvinte spun
cărţile voastre sfinte despre iubire. Zadarnic le spun.
căci văd, c ă o a m e n i i se d u ş m ă n e s c şi n o r o a d e l e bat
războaie. P e c i n d noi s î n t e m , în ograda părintelui
Isidor, atîtea vietăţi felurite: urs, lup. vulpe, mistreţ,
cîni, oi. găini, vulturi şi b u f n i ţ i şi văd că putem
vieţui în b u n ă învoire, căici D u m n e z e u a vrut fă cu­
n o a ş t e m c h e m a r e a bWndeţei. Faceţi şi voi oamenii,
c u m f a c e m noi ucenicii părintelui Isidor.
Istoriile acestea erau prea adevărate, c a să tie
vesele pînă la sfîrşit. După ce am pescuit o v r e m e
p e Modoraş în sus, am făcut p o p a s la casa paznicu­
lui secui îşi a m rugat p e tovarăşul nostru vînător pă­
rintele ca să u r m e z e c u interesantele lui informaţii
despre sălbătăciuni.
— Cu răbdare şi iubire se pot face toate, — ne
încredinţa Sfinţia-Sc. — A m avut bucuria să izbu
tesc a-mi apropia ceea-ce p ă r e a pentru totdeauna
depărtat de o m . Dela paradisul primitiv, zidirile lui
Dumnezeu s'au desfăcut răspîndindu-se într'o d i s s p o -
ra a duşmăniei. Nu-i Insă o d u ş m ă n i e definitivă.
T r e b u i e să ne intoancem la raiul înţelegerii, printr'o

Mata sălbateca s'a pocăit

lucrare pe c a r e noi o a m e n i i s e c u v i n e s'o s ă v î r ş i m


fără v i o l e n ţ ă şi fără asuprire. E c u totul altceva d e -
cît c e e a - c e fac îmblînzitorii d i n menajerii, care o p e ­
rează c u fierul r o ş u . furca şi biciul.
D e c i a v e a m o lupoaică blinda, c a r e trecea într'o
g r ă d i n ă din apropiere şi se juca c u copiii idloctoresei.
Ii aştepta să m ă n î n c e p î n e a cu lictar; c u m r ă m î n e a u
mânjiţi pe obraz, l u p o a i c a îi s p ă l a c u l i m b a , pînă c e
d e v e n e a u iar frumoşi. Era pentru d o c t o r e a s a n o a s t r ă
un serviciu. U n serviciu pe c a r e d o m n i a - s a l'a apre­
ciat aşa de puţin, încât, drept recunoştinţă, într'o zi
a prezintat lupoaicei o î m b u c ă t u r ă dulce, în c a r e e r a
ascuns un h a p d e stricnina. — Lupii turbă, ca şi
cînii, argumenta a c e a s t ă f e m e i e d e ştiinţă, şi s'ar fi
putut lintîmpla c a lupoaica să turbe şi să puie î n
p r i m e j d i e pe c e l e idlouă odrasle ale d u m i s a l e .
Musu, cel care se suise în a m v o n să p r e d i c e , a
găsit într'o dimineaţă portiţa d e s c h i s ă la celalalt v e ­
c i n ial m e u . căpitanul. A intrat, să facă o vizită. A
vîrît capul p e uşa unei c a m e r e . C u c o a n a încă nu s e
sculase şi s'a spăimîntat, d î n d un ţipăt cumplit. M u s u
s'a retras cu sfială. Insă, p e n t r u î n d r ă z n e a l a lui, d o m ­
nul căpitan, c h e m a t î n pripă, i-a dat pedeapsa ul­
Cea mal nevinovata t i m ă şi definitivă, doborîndu-1 c'un glonte.
C A R P A Ţ I I * 1938. N o , 12.
36?

Sfîrşit a s e m ă n ă t o r au a v u t şi altele din fiinţele A ş a fel a răcnit acea ursoaică p r i n glasul lui
m e l e blînde, o a r e s'au încrezut î n o m . Micloş, aşa fel şi-a înălţat labele cu ghiarele atîrnînd,
P l o u a î n p ă d u r e a de b r a d şi v r e m e a era destul aşa fel şi-a ridicat c o ş u l pieptului spre bagdadie,
d e reoe. Aşa c ă nenam urmiat sfatul î n odăiţa caldă. u n d e s e î n v ă l u i a l u m i n a lămpii, încâit a m avut u n
D u p ă ce s'a întunecat, a venit s'asculte şi p a z n i c u l fior. F e m e i a omului, cqpiii a u crăpat uşa, s ă vadă
istorisirile noastre. Inţelegându-le î n parte, s a u înţele- şi ei c u m p l i r e a şi primejdia din odăiţă.
gîmdu-le î n felul s ă u , ia crezut că trebuie să contri­
Astfel a m aflat în valea M o d o r a ş u l u i î n t î m p l a -
buie şi el la î m b o g ă ţ i r e a c u n o ş t i n ţ e l o r n o a s t r e vînă-
rea c u o ursoaică. Părintele Isidor asculta c u o tris-
toreşti c'o întîmpliare p e c a r e a a v u t - o şi d î n s u l c'o
teţă ironică î n t â m p l a r e a paznicului.
ursoaică.
— M i c l o ş s,e jură ,,pe o n o a r e a lui", m i - a co­
C u m el v o r b e a secuieşte şi e u n u pricep l i m b a
m u n i c a t Sfinţia-Sa^ — că a zăcut ,-după aceea" trei
asta, a m î n c e p u t să m ă g î n d e s e la raitele. î n d a t ă însă
săptămîni
a m fost atent şi m ' a m întors cătră povestitor. B a d e a
Micloş avea o faţă expresivă p e c a r e citeam cu uşu­ Ploiaia s u n a m o n o t o n p e acoperişul de şindrilă.
rinţă senzaţii variate. A m văzut, că î-i frică de c e v a . B a d e a Micloş î n c h i n ă p a h a r u l de v i n şi-1 dădu d e
A m înţeles, d u p ă s e m n e l e mînilor, c ă ursoaica era duşcă.
m a i 'naltă deoit el. D u p ă alte s e m n e , c ă puii erau Totuşi — m ă g î n d e a m eu cu e m o ţ i u n e — n u
încă mici. P u ş c a îi era î n spinare; l o c u l era strimt. n u m a i a n i m a l e l e părintelui Isidor s e pot înţelege;
D e o d a t ă u r s o a i c a d ă idouă răcnete î n f r i c o ş a t e . . . ci şi o a m e n i i oare v o r b e s c limbi deosebite.

IMPRESII DIN MUGETUL DE CERBI


de: Dr. ERWM SCHNELL (Titu—Dâmbovita).

î n d e m n a t de cele spuse în articolul a p ă r u t în n u m ă r u l era în plin curs. Cerbii m u g e a u întins toată ziua. Din cinci
11 a l „ C a r p a ţ i l o r " : „ M u g e t u l d e c e r b i 1938", î m i i a u l i b e r t a ­ cerbi, c a r e m u g e a u în cinci locuri, nici u n u l n u e r a b u n d e
tea să c o m u n i c şi e u ce a m e x p e r i a t î n epoca boneăluitului î m p u ş c a t , toţi cerbi tineri, de viitor. D o a r u n u l , totuşi, p u t e a
din anul acesta. fi m a i b u n i c e l ( n u l ' a m c o n s t a t a t p r e c i s ) .
D u p ă c u m a u d d i n t o a t e p ă r ţ i l e , d u p ă c u m s c r i e şi î n
I n r e z u m a t pot stabili, că în terenele joase mugetul
a m i n t i t u l articol, m u g e t u l d i n t o a m n a a c e a s t a a fost î n
p r i n c i p a l a fost, b u n , d a r a u lipsit cerbii tari cu desăvâr­
g e n e r a l neregulat, iar recolta d e trofee subt cele m a i pesi­
ş i r e . Şi e u m i - a m p u s î n t r e b a r e a , ce p o a t e s ă fie c a u z a t M a i
miste aşteptări. Cauza acestui fenomen e căutată pe rând
î n t o a t e m o t i v e l e c a r e p o t să p r o d u c ă a s e m e n e a m u g e t şi a l e e , c ă î n t e r e n u l d i n H a r g h i t a , p e c a r e î l v â n e z d e 16
coarne slabe. î n c e p â n d cu i a r n a l u n g ă şi grea, c u m â n c a r e a ani, e r a u înainte cerbi puţini, d a r foarte tari. A m a j u n s l a
insuficientă, p â n ă l a condiţiunile atmosferice defavorabile (ba u r m ă t o a r e a convingere: I a r n a grea, mâncare puţină, lupii,
e h i a r şi la cele stratosferice), n u a u fost u i t a ţ i nici lupii, n u m ă r u l m a r e al femelelor, toate a u o influinţă r e a a s u p r a
ca pricinuitori ai acestor desiluzii vânătoreşti. efectivului de c ă p r i o a r e şi d e cerbi. Totuşi, mi-se p a r e , c ă
E u a m v â n a t n e î n t r e r u p t t i m p d e p a t r u s p r e z e c e zile, p r c i n a e s t e m a i a l e s î n î m p r e j u r a r e a , c ă d o 21 d e a n i s e
t n terene de v â n ă t o a r e î n d e p ă r t a t e î n t r e ele, şi a n u m e : din împuşcă n u m a i cerbii tari, c ă tocmai dispoziţiile ministerului
25 l a 30 S e p t . î n p i c i o a r e l e d e m u n t e j o a s e , o s t i c e a l e m u n ţ i ­ î m p i n g s p r e aceasta, şi m a i m u l t î n c ă m a n i a e m u l ă r i i î n
lor Baraoltului. D u p ă spusele v â n ă t o r i l o r localnici şi ale puncte. E o m a r e greşală aceasta, şi azi a v e m m u l t e terene
muncitorilor d e pădure, cerbii a u început să mugească între o d i n i o a r ă v e s t i t e , c a r e n u m a i a u c e r b i şi ţ a p i h u n i . T o ţ i
15 ş i 20 S e p t . L a 23 S e p t . p e a l o e u r e a m u g e t u l e r a î n p l i n , cei ce s'au o c u p a t c â t d e p u ţ i n c u c h e s t i u n i de e r e d i t a t e ştiu,
pe când în terenele din vecini cerbii a b e a dădeau câte-un ce i m p o r t a n t este, p e n t r u p r o g e n i t u r ă , c a p ă r i n ţ i i s ă fie ele­
g l a s , s a u t ă c e a u Cu t o t u l . P r e t u t i n d e n e a s e p u t e a u v e d e a mente tari, de p r i m ă calitate. Nici în n a t u r a liberă nu poate
e e r b i , ş i m u l t e c i u t e . L a 27 S e p t . s ' a p o t o l i t d e o d a t ă m u g e t u l .
fi a l t f e l , m a i a l e e , c ă a i c i s u n t a s e Î n v i n g e g r e u t ă ţ i ş i
D u p ă - o e e u a i c i nu. m i - a m p u t u t a l e g e d i n t r e c e i 8 p r i m e j d i i m u l t i p l e . C r e d , c ă toi v o r d a d r e p t a t e v â n ă t o r i i
e e r b i a p r o p i a ţ i n i c i u n u l , c a r e s ă fie v r e d n i c d e g l o n ţ , a m
experiaţi, că pentru creşterea unei progenituri viguroase
trecut în Munţii Ciucului, într'un teren d e p ă r t a t de primul
sunt d e m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă masculii deplin desvoltaţi, de­
î n l i n i e a e r i a n ă l a v r e - o 20 k m . , ş i a c e s t a t e r e n n u p r e a
cât tineretul. L i p s a a c e s t o r t a u r i p u t e r n i c i a d u c e cu. s i n e ,
î n a l t . A m v â n a t aici d i n 1 l a 4 Oct. Ş i a i c i , m W a s p u s , c ă
a î n c e p u t m u g e t u l p r i n 20 S e p t . I n t e r e n a m g ă s i t c i u r d e că aproape pretutindenea s'au împuţinat elementele- tari, i a r
m a r i d e v i t e . T o t u ş i , s e a r a , n o a p t e a î n t r e a g ă p â n ă î n ¡sari î n u r m a n u m ă r u l u i e x a g e r a t de c i u t e şi c a p r e e p o c a î m p e ­
a u m u g i t c e r b i i . Şi aici a m a p r o p i a t a p r o a p e toţi cerbii, ce recherii decurge liniştit, în tăcere, f ă r ă m u g e t la cerbi.
se g ă s e a u în teren. D i n t r e cei 6 apropiaţi, a b e a doi d a c ă M i - a f o s t d a t s ă v ă d î n a n u l a c e s t a ura c e f h u l e a n m i e ,
m e r i t a u glonţ, — n u e r a u însă cerbi tari. Unul, oprit cu gonind o eiutuliţă liliputană: ambii abea mai mari decât
scoica, mi-s'a oprit. D u r e r e , m ' a m a p r o p i a t p r e a n e r ă b d ă t o r , căprioarele.
nu a m b ă g a t de s e a m ă l a v â n t u l , c a r e î n t o r c e a şi astfel cer­ D i n motivele schiţate m a i sus, îmi i a u voe să fac u r ­
b u l ş i - a m â n t u i t t r o f e u l a r ă t o s d e 10 s a u 12. C e l a l a l t c e r b m ă t o a r e l e p r o p u n e r i : 1. S ă n u s e s t a b i l e a s c ă n u m ă r u l m i n i ­
b u n era mut, n u scotea glas. — M u g e t u l e r a cu totul lâncezit.
m a l al r a z e l o r pieselor (cerbi, ţapi) p e r m i s e l a î m p u ş c a r e .
Apropiind acest cerb, a m greşit — ca înaintea mea atâţia
2. E x e m p l a r e l e d e g e n e r a t e î m p u ş c a t e , s ă - n u s e i m p u t e i n
alţii, confundându-1 c u altul din apropiere, şi astfel în
n u m ă r u l p i e s e l o r a p r o b a t e . 3. F i e c a r e v â n ă t o r e î n d a t o r a t
a u n s p r e z e c e a zi de v â n ă t o a r e , a m d a t p r i m u l g l o n ţ u n u i
aibă u n câne, i a r în fiecare revir de m u n t e u n c â n e —.limier.
c e r b s l a b d e 12.
P r i n această din u r m ă n o r m ă se vor elimina m a r i l e daune,
D i n 9—12 O c t . a m v â n a t I n p a n t a n o r d i c ă a M u n ţ i l o r
c a r e s e c a u z e a z ă p r i n c e r b i i ş i c ă p r i o r i i r ă n i ţ i ş i l ă s a ţ i n«-
H a r g h i t a , de o a l t i t u d i n e mijlocie, şi In p a r t e m a i m a r e ,
găsiţi.
t e r e n d e p ă r t a t d e c e l d i n t â i l a 45 k m . A i c i m u g e t u l a l d o i l e a
C A R A
de: 1. AL. B1ÎĂTESCU-VOINEŞTI
A m avut d i n v r e m e a adolescenţei m e l e pana Mă î n ţ e l e g e a m c u ea mult m a i b i n e d e c â t m ă
a c u m vre-o 17 ani, c â n d m ' a m lăsat de vânăoare, î n ţ e l e g e m eu o a m e n i i . Mi-<a>r trebui 30 de pagini c a
mulţi câini atât d e b i n e dresaţi, încât aşi fi putut în- să d e s c r i u toate calităţile ei şi toate d o v e z i l e de inte­
d r ă s n i să iau c u ei parte la c o n c u r s u l de dresaj; dar ligenţă, p e care mi le da î n fiecare zi- A m s ă v ă p o ­
dintre toţi cel m a i minunat a fost Cară, d e c a r e nici vestesc n u m a i câteva.
a c u m . d u p ă o scurgere de p e s t e 30 ani de c â n d a m E r a abia de u n a n c â n d odată, d u p ă ce v â n a ­
pierdut-o, n u pot v o r b i fără emoţie. s e m toată dimineaţa, m ' a m întors la c o n a c u l moşiei,
Trăia p e v r e m u r i în T â r g o v i ş t e un mare vânător, a m spânzurat p u ş c a şi geanta la c u e r şi obosit, m ' a m
n e a m ţ d e origină. Jean Ranner, c a r e avea o căţea culcat î n aşteptarea sosirei a r e n d a ş u l u i de 1« aria

Orăbhelm: Dupa potarnichl

pointer, albă, cu câteva pete g a l b e n e pe cap, cel mai unde era d u s , c a s ă ne a ş e z ă m la m a s ă . Cara. o b o s i t ă
b u n , m a i ascultător şi m a i înţelept câine din câţi a m şi ea, s'ia culcat pe un c o v o r a ş de sub un b i r o u . T r e -
v ă z u t î n viaţa m e a . U n u l din copii ei, Lord. eşit d i n z i n d u - m ă şi v ă z â n d că arendaşul întârzie, a m eşit
î m p r e u n a r e a ei c u u n Setter Laverack, a fost dăruit să-i m e r g în î n t â m p i n a r e . Oara n u m'a simţit, i a r
d e R a n n e r lui n e n e a N a e Simulescu, alt v â n ă t o r v e s ­ c â n d peste câtva t i m p s'a trezit şi a văzut că n u s u n t
tit din Târgovişte, care, aşi p u t e a s ă zice că a fost p r o în a d ă e , a sărit pe fereastră care e r a d e s c h i s ă şi a
fesorul m e u de v â n ă t o a r e ; iar purtarea şi isprăvile î n c e p u t să m ă caute. Aria era destul de departe şi
lui L o r d m'au învăţat c e p o t pretinde şi c e p o t spera în altă direcţie decât locurile p e care v â n a s e m . C â n d
să o b ţ i n de la u n c â i n e d e vânătoare. P e v r e m e a a- a m venit la dejun, Cara nicăeri. F l u e r - O , strig-o. n -
c e e a e u a v e a m o căţea Setter G o r d o n destul de bună. m i c . P â n ă u n d e credeţi că s'a dus să m ă aaute? P â n ă
D i n î m p e r e c h e r e a ei cu L o r d s'a născut Cara mea, la Târgovişte, distanţă de 10 km., de u n d e negăsin-
o căţea cu p ă r lung. neagră, corb, c u o singură pală d u - m ă , n e m â n c a t ă şi ruptă de o b o s e a l ă , s'a întors p e
a i b ă p e piept, care m o ş t e n i s e toate însuşirile m i n u ­ la 4 d u p ă amiază. D e atunci, ori î n c e c a s ă s t r e i n ă
n a t e ale bunicei sale. Cara lui Ranner. Bunătatea, aşi fi poposit, ea n u se m a i culca î n altă parte, decât î n
c u m i n ţ e n i a şi î n ţ e l e p c i u n e a ei m'au făcut să înţeleg pragul uşii, ca nu c u m v a să ies fără să m ă simtă-
v o r b e l e istoricului Michelel: -De ce c u n o s c mai b i n e D e t e a m ă să n u m i - o fure c u m mi s e î n t â m p l a s e
o a m e n i i , d'aia îmi sunt mai dragi animalele*'. cu alţi câini, o ţineam legată. C u m î n s ă lanţul subţire
,, A p p o r t ! "

ş i lung se putea m i ş c a pe o s â r m ă groasă de HO de intram în hăfiş şi c â n d arreta Cara, m ă a ş e z a m aşa


metri, care ducea delà c u ş c a ei p â n ă la poartă, se î n c â t să fac să s b o a r e sitarul spre c o l n i c şi îl v e s ­
b u c u r a de destulă libertate, aşa încât c â n d ne în­ team: „Aţin-te n e n e Manole!"
t o r c e a m d e la vânătoare, se ducea drept l a cuşcă, D a r cea mai în a d e v ă r m i r a c u l o a s ă isprava a
u n d e fără nici-o protestare, aştepta să fie legată. A- Cărei era aceea pe care o făcea la vânătoarea de
v e a m pentru ea d o u ă sgărzi: una simplă, fixată la potârnichi, p e miriştile întinse de c â t e v a zeci de
lanţ. — alta m i \ frumoasă, pe care i-o p u n e a m c â n d hectare. Deodată se oprea c u capul ridicat, c u frun­
m e r g e a m la vânătoare şi pe care o ţineam în casă- tea încreţită. Figura ei avea desluşit e x p r e s i a unei
spânzurată într'un cuier deasupra unei lăzi. In foarte încordate preocupări. D u p ă ce a d u l m e c a timp de
scurtă v r e m e v ă z â n d că îi s c h i m b sgandia c â n d ple un minut-două- pleca pitulată, aproape pe brânci şi
c ă m la vânat. îndată c e îi dam drumul din lanţ, fără se ducea aşa, grăbit, distanţă de 2—300 de metri. —
să-i s p u n nimic, se ducea singură în casă, s e u r c a pe făcea a c o l o un arc şi cădea în arret. c u faţa spre
ladă, lua în gură sgarda din cuer şi mi-o a d u c e a să m i n e ; apoi pe brânci înainta binişor în arret c o n ­
i-o leg la gât. tinuu: iar c â n d ajungea la 50 de paşi- dintre ea şi
A v e a m pe atunci un minunat şi foarte drag to m i n e s b u r a stolul de potârnichi. Manole. care atunci
varăş de vânătoare, un general mult mai în vârstă o l u a în braţe, o săruta şi îmi striga: ..Bravo, mă-
decât m i n e , nenea Manóle Lăzărescu, pe care m'am să-ţi trăiască".
încercat să-1 zugrăvesc într'o schiţă întitulată Nenea Riata Gara! U n s p r e z e c e ani m'a slujit p r o c u r â n -
Gaţă. Lui îi plăcea mai mult vânatul cu c o p o i ori c u du-mi prin nepreţuitul ei c o n c u r s clipe de mulţu­
bătăiaşi, — prepelioari buni însă nu mai avea. n e - mire, pe care n u le voi p u t e a uita niciodată
mai având din pricina vârstei răbdarea de a i dresa. Şi s'a întâmplat că într'o n o a p t e de Noembrie-
La prepeliţe, potârnichi şi sitari nu m e r g e a decât c u p e o v r e m e cumplită, c u p l o a i e şi vânt rece şi tă­
m i n e — ,.Nu-mi place, m ă , să m e r g cu alţii, care ră­ ios, i-s'a încurcat lanţul într'o răgălie dintr'un b o s ­
g u ş e s c strigându-şi cânii, de se duce dracului vâna­ chet. S'o fi sbătut sărmana să se deseaţe, o fi scân
tul p e picioare". E drept c ă eu nu-o c h e m a m nici­ cit. dar n'a auzit-o nimeni. A stat aşa toată noaptea
odată p e Cara. Rare ori c â n d se depărta căutând, ori iar d i m i n e a ţ a a m găsit-o acolo, cu picioarele dina­
c ă u t a în altă direcţie decât aşi fi vrut, eu o flueram. poi c o m p l e c t paralizate. A m frecat-o. iam c h e m a t v e ­
u n fluerat scurt şi ascuţit: fit! Imediat întorcea capul terinarul, dar toate îngrijirile a u fost zadarnice. Zău
spre m i n e şi îi făceam s e m n c u m â n a î n c o t r o să câteodată se î n t â m p l ă nenorociri deastea de o ne­
caute, sau să s e întoarcă, ceea ce executa imediat. dreptate absurdă şi revoltătoare, care îţi sdruncină
A! s p l e n d i d a ei chetă care m e r g e a ca o s u v e i c ă din- credinţa într'o c â r m u i r e înţeleaptă n lumii. A zăcut
tr'o parte într'alta şi splendidele ei arreturi, în care aşa a p r o a p e un an. Când mă vedea p l e c â n d la vânat
părea o statue de a b a n o s ! C â t e o d a t ă î n p ă d u r e la c u un alt câine d e care f ă c u s e m rost. scâncea cu
sitari, fiind neaigaă, m i se î n t â m p l a să o p i e r d din ochii plini de lacrimi. Şi am nierdut-o... A fost în
vedere. O flueram? iar ea îmi răspundea cu un scân­ ziua aceea în casa noastră o drama" sfâşietoare. A
cit uşor. Mă uitam în direcţia de u n d e îmi v e n e a răs­ coperită cu flori d'< copii cari plângeau de n u - i m a i
p u n s u l şi o d e s c o p e r e a m la câţiva paşi de m i n e în arret. p u t e a m linişti- am îngropat-o în fundul orădinii...
L a sitari îi plăcea mai ales lui N e n e a Manóle Al Cara dragă- d a c ă e adevărat că există o altă
să meargă cu mine- El nu mai putea intra în hăţi­ Uimo şi o altă viată, grozav m'aş simţi d e fericit,
şurile de cetină din zăvoaie, — u m b l a p e colnic. E u dacă t e a ş i putea reţjăsi a c o l o .
VÂNĂTOAREA D E FAZANI DIN TERITORUL
D E V Â N Ă T O A R E REGAL CASA-VERDE ŞI CHIŞINEU-CRIŞ

In călindarul vânătorilor ro­


mâni se î m p ă m â n t e n e ş t e tot mai
mult o vânătoare, care p â n ă mai
înainte cu vre-o douăzeci de ani
lipsea: bătaia la fazani- D u p ă - c e
t o a m n a a pârguit bine p ă d u r e a şi
a vărsat pe câmpii şi pe arbori
cele mai f r u m o a s e culori ale ei,
— după-ce adierea î n c ă îndepăr­
tatei ierni ne face mai sensibili
faţă de raza căldicică a soarelui, —
v i n e vremea, când şi c o c o ş e i i din
anul acesta au î m b r ă c a t p a n t e r a
metalică, culorile f r u m o a s e i n fa­
ţa pietrelor n e s t e m a t e au întins
bine penele cozii: sunt v r e d n i c i
de puşcă. D e pe c â m p o a m e n i i au
adunat gránele toate, pe ogoarele
golite d o a r noaptea mai iasă fa
zanii după ciuguleală; ziua s'au
adunat î n p ă d u r e , cercetând tot
m a i harnic locurile, u n d e paznicii
l e întind grăunţele. Atunci î n c e p D. şt. Boer, Dlr. Vân. Regale, Salută pe M. S. Regele la sosirea Sa tn terenul de vânătoare Casa-Verde
g o a n e l e la fazani, cea mai încân­
tătoare vânătoare la aripate. Şi a d ă u g ă m : ceea, a foarte m o d i c ă : gonaşii n u v o r scotoci toate desimile,
cărei s u c c e s atârnă de m a i m u l t e imponderabile >i toate ierburile- acele colţişoare u n d e paserea s e tupi-
în primul rând de împrejurările atmosferice. Dacă lează atât de măestrit, — vânatul se va ridica şi m a i
d u p ă o pregătire îngrijită de săptămâni, în ziua vâ­ greu, şi va încerca să se lase curând la p ă m â n t , şi
nătoarei cade o ploaie persistentă, plăcerea va fi foarte rare v o r fi zborurile frumoase „în b o l i d ' .

După goană,
arma se des­
carcă şl ae
deschide...

M. S. Regele
trăgând
P A R P A Ţ O » 1P.Ï8. No. 12. 371

care reclamă î n d e m â n a r e a mare


a vânătorului şi dă satisfacţiune
mare.
Prima vânătoare de fazani din
anul acesta pe Terenele Regale
din vestul Ardealului, Casa-Verde
(Timişoara) şi Chişineu - Criş
(Arad), s'a ţinui în zilele de 4—7
N o e m v r i e . favorizată de splendi­
de zile de t o a m n ă . Soarele c u r â n d
topea ceaţa diminelii şi învăluia
cu lumină şi căldură oamenii. Ve­
selia naturei a împrumutat ritmul
său Suveranului şi oaspeţilor care
au luat parte la această aleasă vâ­
nătoare. In jurul M. S- Regelui şi
a Măriei S. Marele V o e v o d Mihai M. S. Marele Voevod Mina), trăgând un fazan tnalt
s'au găsit oaspeţii: A. S. R. Prin-
relativ reoemtă. A contribuit
mult la ridicarea acestor t e ­
renuri împrejurarea, că au
fost subordonate interesele
silvice c e l o r vânătoreşti. fără
însă a l i s e aduce acelora o
simţitoare atingere. S'a ajuns
să se î m p u ş t e în aceste tere­
ne la e u 10—12.000 fazani.
Amrnaiarea terenelor. cu
varietatea m a r e d e c o n f o r m a -
ţiune :\ pădurei. cu p e r d e l e
înalte peste care fazanii sunt
nevoiţi să se ridice la mari
înălţimi, cu postaţi d e pădu­
re mică, lăstăriş, peste care
fazanul trece în zbor e x t r e m
de rapid, au făcut ca v â n ă ­
Intre două goane. M. S. Regele Carol 11, A. S. R. Principele Paul al Iugoslaviei torii să guste din plin plăce­
rile acestei i'lese vânătoare,
ţul Paul al Jugoslaviei. A. S. R.
Prinţul Frédéric de H o h c n z o l l e r n ,
Dd- General Baliff, Antici şi Gol.
Dobricici (ministrul mareşalul
Gasei Regale Jugoslave. General
D o m b r o w s k y , Grigore Carp, La-
k e m a n - E e o n o m u , Ony Brătianu,
Col. Filitti. Maior Ilie Radu, p r e ­
c u m şi Directorul vânătorilor Re­
gale Dl. Ştefan B o e r şi Inspectorii
Vânătorilor Regale Maior Cioro-
gariu şi Ing. I. W r b i t z k y .
T e r e n e l e delà Casa-Verde şi
Chişineu-Criş sunt incontestabil
cele mai b u n e terene de fazani de­
là noi, şi pot rivaliza cu oricare
a s e m e n e a teren din străinătate, c u
toate că — în forma lor actuală —
Oela o goană la ceilalta. M. S. Regele, A. S. R. Principele Paul al iugoslaviei
fazaneriile de airi sun! d? o dată jl A. S. n. Principele Frederlc de Hohenzollern
şi să se inşiruiască în o justă ierarchio de trăgători, tinde tabloul, dună snecii. In jurul vânatului «'«n
ierarchie în care p e an ce merge Marele V o e v o d î n ş i r a t în careu, la dreapta vânătorii, la stânga b r i ­
d( băndeşte l o c tot mai înalt, fiind azi foarte aproape gadierii de vânătoare, încărcătorii, — la sT>ntel° lor
de culme- Tabloul final al c e l o r trei şi jumătate zile bătăiaşii. La o m i c ă depărtare muzica. La intrarea
de vânătoare a fost următorul: Fazani: 1574; iepuri: în careu şi la cele patru colturi ale lui ard făclii m a r i
165; p o t â r n i c h i : 68: sitari 27; vulpi: 2: şi 107 diverse de răşină- La venirea M. S. Regelui, Directorul Vână­
paseri răpitoare. Deci total: 2243 piese. torilor Regale face raportul, în v r e m e ce m u z i c a
Este d e m n de reţinut, că la vânătorile regale s'a cântă, p e rând, m e l o d i i l e - r u g ă c i u n e pentru fiecare
Introdus c e r e m o n i a l u l tabloului, adecă mica serbare s p e c i e d e vânat c ă z u t Asistenţa ascultă d e s c o p e r i t ă
d e cinstire a vânatului căzut. In fiecare seară M în­ această ultimă cinstire a vieţilor stinse.

Sfântul Eustaţiu (Placidus-Plachidas). V i t r a l i u l a u ş a Sf. E u s t a ţ i u - P l a c i d u s , d i n v e a c u l a l d o i l e a . C h i a r v e c h i i a r ­


do i n t r a r e a C a s t e l u l u i d e v â n ă t o a r e regal din Lăpuşna t i ş t i , d e e x . A l b e r t D i i r e r . a u î n f ă ţ i ş a t p e Sf. K u s t a ţ i u î n
(Gurghiu). faţa cerbului-vedenie, şi n u m a i t â r z i u a u fost aceste o p e r e
D u p ă c u m a r ă t ă m în editorialul nostru de azi, legenda de a r t ă numite, ca reprezentând p e Sfântul H u b e r t u s . D ă m
c e r b u l u i c u c r u c e î n c o a r n e , c a r e se a r a t ă ş i c o n v e r t e ş t e p e ou p l ă c e r e r e p r o d u c e r e a frumosului vitraliu dela caste­
v â n ă t o r u l c e îl u r m ă r e a , e a t r i b u i t ă g r e ş i t S f â n t u l u i H u b e r - l u l d e v â n ă t o a r e L ă p u ş n a , c a o a n t i c ă d o v a d ă , c ă Sf. E u s t a ţ i u -
tiu. Această frumoasă legendă e legată de numele martirului Plachida era lntr'adevăr cinstit ca protectorul vânătorilor.
P R I M U L VÂNAT
de: Lt-Col. C. ROSETTLBĂLĂNESCU
(Detene de N. MANTV)
Oricât de ciudat ar pare, dar nu-imi aduc b i n e n e d e m n e de a fi crestate p e răbojul „vânatului". Ase­
a m i n t e , dacă p r i m u l vânat m i - a fost leu sau tigru. m e n e a mărunţişuri, î n c ă d e m u l t înaintea „primu­
Cred mai mult că leu. E drept că p e a c e e a î n d e p ă r ­ lui vânat*', căzuseră pradă carabinei c u aer c o m p r i ­
tată v r e m e v â n a m m a i cu s e a m ă prin colecţia d i n m a t sau F l o b e r t . . .
„La Chasse Illustrée" a b u n i c u l u i m e u matern, Cos- Clasic e c a „primul vânat" să fie iepure. î m i
tache Gornescu, autorul acelui ..Manualul Vânătoru­ p a r e rău pentru c l a s i c dar la m i n e n'a fost iepure.
lui", care trebuia să fie cea: dintâiu carte r o m â n e a s c ă A fost lisiţă. E p o a t e m a i puţin m e r i t o s , d a r n ' a m
d e v â n ă t o a r e şi mai ales pretextul fericit pentru m i - c e face: a ş a a fost. Să n u s e c r e a d ă însă c u m v a , c ă

n u n a t u l „ P s e u d o k y n e g h e t i k o s " al lui A l e x a n d r u O d o - e v o r b a aci de v r e - o lişiţă oarecare, împuşcată* aşa,


b e s o u . Cred, că p r i m e l e litere ce a m învăţat să c u ­ banal, din sutele î m p â n z i n d bălţile aau p l i m b â n d u -
n o s c au fost din slovele acelor reviste c u m u l t e gra­ m ă l e n e v o s î n luntre printre nuferi şi păpurişuri.
vuri. R e v ă d par'că p r i n vis stivele înalte d e v o l u m e F e r i t - a sfântul! Lişiţa imea era o lişiţă unică. Şi aflaţi
mari, legate î n roşu. c â n d intram D u m i n e c a î n casa v ă rog, că nici n u m ă g ă s e a m la baltă.
b ă t r â n e a s c ă . •. D a r nu-i vorba despre a s t a . . . Eram, î n v a r a a c e e a de v a c a n ţ ă — n'aveam încă
C u m s p u n e a m , nu ştiu bine, d a c ă î n visurile 13 ani daoă s o c o t e s c b i n e — la m o ş i a S.. într'o mar­
m e l e de î n c e p u t a m înfruntat dintâiu leul s a u tigrul. gine de sus a Bărăganului. U n şes p r ă f o s f ă r ă cută,
Faptul n a r e de altfel, veţi c o n v e n i , m a r e î n s e m n ă ­ cât v e d e a i cu ochii. Mi-se pare, c ă n i c i n'aim m a i
tate p e n t r u istoria universală. Şi-apoi nici n u e v o r ­ Întâlnit şes m a i şes- D a r nici asta n'are m a r e î n s e m ­
b a aci de visuri, ci de realităţi. P r i n t r e aceste reali­ nătate, î n s e m n a t este însă faptul, că c o n a c u l m o ş i e i
tăţi ale începutului n u se cuprind, se înţelege, nici era foarte aproape de o staţie de d r u m de fier. Căci
ciorile, nici vrăbiile, nici alte a s e m e n i sburătoare dacă n'ax fi fost gara aceea, c u r a m p a ei, c u sacii
nu lipseau c u m p l i t e bătălii u n d e el,
Costea, a v e a î n t o t d e a u n a rol v i t e j e s c ;
a c o l o am primit şi p r i m e l e noţiuni
despre viaţa politică a ţării, Costea fi­
ind şi agent electoral; a c o l o a m aflat
despre misterele gării şi ale şefului
d e gară, a m învăţat technica vorbirei
,»ce'feriste", ştiind să d e o s e b e s c cu uşu­
rinţă u n v a g o n GR de u n GV wau un
K de u n K N . . . Şi câte ! . . . U n deo­
sebit prilej de prelegere t e c h n i c a era
p e n t r u Costea trecerea dispreţuitoare,
i n p l i n ă goană, a Expressului-Orient —
„Berlinul", c u m se spunea p e atunci —
prin m i c a noastră gară. Orice activi­
tate î n c e t a atunci automat şi Costea
dădea a m p l e explicaţii, întotdeauna
inedite, l u n g ă v r e m e î n c ă d u p ă c e
trenul nici n u s e mai auzea- D e altfel,
lucrul flăcăilor l a sacii c u g r â u n u s e
făcea niciodată c u v r e - o deosebită
grăbire. Costea era prea orator ca să
fie şi s u p r a v e g h e t o r exigent, iar faţă
do expunerile sale, încărcatul vagoa­
n e l o r a p ă r e a t u t u r o r ca c e v a o u totul,
secundar. Acest fel de a v e d e a n u s e
s c h i m b a decât c u s e m n a l a r e a la ori­
zont a vastei pălării de p a e a tatălui
m e u , p o v e s t i t o a r e d e felurite furtuni....
Costea era u n o m de stat m i j l o ­
ciu, m a i mult slab, s m e a d la faţă. şi
c u mustaţă răsucită. P u r t a surtuc
n e m ţ e s c , pălărie d e târg crestată î n
l u n g şi pantaloni nedefiniţi. Obişnuit
u m b l a c u picioarele goale. Câteodată
însă v e n e a sau p l e c a c u ghetele în
mână. E m a i „semplu", i m i explica el.
Costea întrebuinţa des cuvinte ciu­
date, cari m ă d u c e a u î n pragul ne-
_^ dumerirei. Aşa, puteai afla d e pildă,
oă v e c i n u l nostru de m o ş i e şi patro­
nul lui electoral, era „milionistru".
N'iam lămurit niciodată d a c ă Costea
înţelegea p r i n acest v o c a b l u n o ţ i u n e a
d e „milionar" sau era o c r e a ţ i e p r o ­
prie, c o m b i n â n d „milionar" c u „(mi­
ei de grâu îngrămădiţi s u b şopru, c u l u c r u l o a m e n i ­ nistru," Căci şi într'un caz şi într'altuL v e c i n u l n o s ­
lor la încărcatul v a g o a n e l o r — atunci n'ar fi fost tru era î n a d e v ă r „milionistru".
nici supravegherea lui Costea asupra acestor o a m e n i I n fine, c e să m a i spui: Costea era i-toate-ştiu-
1
şi acestor saci. Iar fără Costea n'ar fi fost nici lişiţiă. tor, a-toate-făcător .— u n fel de semi-zeu. N i m e n i
Vedeţi dar, c u m fără îndoială, era scris u n d e v a î n c ă n u era m a i dibaciu decât el, n i m e n i n u împlinise
din noaptea timpurilor, c a î n t â m p l a r e a s ă se desfă­ m a i m u l t e isprăvi. E drept, c ă la fapte nu-1 văzu­
şoare aşa c u m s'a desfăşurat, iar p r i m u l m e u vânat s e m niciodată, iar de v â n ă t o a r e nici n u p u t e a fi
să fie lişiţă şi n u a l t c e v a . . . v o r b a : ar fi fost, cred, imediat tras în ţeapă la cea
Acest Costea, d e care vorbesc, era un p e r s o n a j dintâiu î n c e r c a r e de b r a c o n a j descoperită de tatăl
complex- Mai întâiu şi ^oficial", era -,agent" î n sa­ m e u . D a r lipsa aceasta de fapte n u m ă împiedeca
tul aşezat n u departe de gară. A p o i era „supraveghe­ să fiu a d â n c indignat auzind p e tatăl m e u — v e c h i u
tor" la încărcatul grânelor m o ş i e i î n gară şi î n fine v â n ă t o r , — c â n d v e n e a voriha despre Costea, cate-
— p e n t r u m i n e —• era n e s e c a t u l i s v o r de cunoştinţe, gorisindu-1 n e t e d şi hotărât, drept „zevzec" şi „dobi­
de fapte şi de lucruri n e m a i auzite. A c o l o , aciuit toc". . . A u z i . . .
printre saci, a m aflat despre m i n u n a t e l e lui isprăvi I n l i n e , într'o zi, î n taină mare, mi-a şoptit
vânătoresşti. cari m ă e n t u z i a s m a u cu deosebire; a c o l o Costea şi vestea cea m a i d e seamă-
a m aflat lecuirile lui m i r a c u l o a s e — ce ţineau de ra­ — C o n a ş u D i n u , ,,iavem" vânat la i a z . . .
m u r a sa de activitate ,.(sanitară"; acolo- a m aflat D a r v ă d că am uitat să v ă spun, că este si un
m u l t e despre viaţa complicată a satului, d i n care iaz î n î n t â m p l a r e a aceasta. In adevăr, n u departe-
d e „curte" era o în_
tinsură de ană, destul
de mare, n u ştiu da­
că hrănită de isvoa
re sau de ploi. — dar
existentă în tot cazul
î n vara aceea. Un
şes de apă peste şe­
sul pământului. Văd
încă, î n a m u r g u l au­
rind colbul zării, boi
plăvani intrând do­
m o l în apă şi b â n d
lung cu buze închi­
se. I n s ă vânat la iaz?
Era o veste d e m n ă
de Costea, căci nici­
odată încă nu se po­
menise vre-un fel de
vânat p e luciul ace­
lei ape sterpe. Ori­
c u m : dacă spunea
Costea, n u putea fi
decât aşa şi n u alt­
fel. P l a n u l e repede
făcut. N u v o m spu­
n e la n i m e n i n i m i c :
inutil să d ă m prile­
juri de oprelişti sau
cine ştie ce neprevă­
zute piedeci. E u îmi
voiu lua c r e d i n c i o ­
sul Floberi, Costea
m ă va ajunge degra­
b ă cu p u ş c a lui făcă­
toare de m i n u n i —
şi n e î n t â l n i m la coi­
ful gardului dinspre
fundul gradinei. B u n .
Mi^am u m p l u t buzu­
narul c u cartuşe atât
c u glonţ, c â t şi c u
alice, a m â n d o u ă mer­
g â n d î n acel 9 m m .
al m e u , şi am plecat
afectând o obişnuită
plimbare d e după masă. P e Costea Tain zărit de D e c i a ta era, î n a d e v ă r .
s

departe la colţul gradinei. D i n s p i n a r e îi răsărea Iată-ne, a j u n ş i c u r â n d î n marginea iazului. A p a


lung un fel de suliţă. A m înţeles că e r a celebra se întinde l u c i e şi negricioasă. Ochii î m i cercetează
lui puşcă, cea-fără-de-greş. D e a p r o a p e , m'a î n c e r c a t l a c o m i , o c o l i n d dintr'o privire tot cuprinsul, d i n
î n s ă prima deziluzie- Obişnuit să v ă d l a „ o a m e n i i ţărmuri p â n ă ' n larg- N u v ă d n i m i c . D o a r broaştele
mari" puştile lucitoare ale tatălui m e u , a m rămas c e n e sar de sub paşi şi c e l e c e n e p r i v e s c d i n m a r ­
a p r o a p e fără glas. d â n d c u o c h i i d e rugina lui Cos­
gini c u o c h i i holbaţi. Caut întrebător s p r e Costea . •.
tea. Ceva nesfârşit de lung, c u o singură ţ e a v a şi
Dar Costea s'a oprit. Cu o m â n ă straşină Ja ochi.
c u un c o c o ş — o h ! u n c o c o ş e n o r m , u n adevărat
încordat, p u ţ i n aplecat înainte s c r u t e a z ă luciul apei.
clopot, cu formidabilă creastă, î n g h i ţ i n d o c a p s ă ce
1
Mă uit într'acolo. Hotărât, n i m i c n u v ă d ^ — n i c i s&
se p u n e a cu d e g e t e l e . . .
sboare, nici să î n o a t e ; n i c i departe, nici aproape.
— Asta e puşca? a m întrebat ou ş o v ă i r i î n glas. Pustiu şi g o l . . •
— Asta, ia r ă s p u n s Costea, grav. . Este, e x c l a m ă deodată Costea.
In spinarea semi-zeului p u ş c a stătea a n i n a t ă c u Tresar. Ce? Unde? Degetul lui Costea î m p u n g e
ajutorul unui c r â m p e i , cu noduri flocoase, d e „sfoa­ a c u m î n depărtare. î m i călăuzeşte privirea şi cer­
ră de Manilla". cetarea, t ă l m ă c e ş t e aprins • . . Intâiu n u v ă d , apoi ză­
— Şi bate „teribel", a adăogat Costea d u p ă alte resc. O h ! ceva mic, n e g r u , d e p a r t e . Asta? s u n t
explicaţii. niţel desamăgit. Atât?
— Şi ce este, Costea? n u n c h i , dar e c a m greu m e r s u l acesta î n b o b o t e ,
— Raţe, r ă s p u n d e Costea febril. cu piedeca noroiului. Destul de c u r â n d însă n e - a m
D a r pluralul acesta trebuia să r ă m â n ă p e n t r u apropiat binişor d e ţintă. V ă d a c u m foarte b i n e o
m i n e o v e ş n i c ă taină. Mişcările lui Costea sunt a- pasăre neagră, n u prea mare, care se p l i m b ă p e apă
c u m înfrigurate. î ş i s c o a t e p u ş c a d i n spinare, t o a r n ă c u mişcări sacadate d i n cap, fără să s e s i n c h i s e a s c ă
pulbere î n p a l m e şi îi dă d r u m u l p e ţeava, bate câtuşi d e p u ţ i n de v r ă j m ă ş e a s c a noastră apropiere.
d o p de jurnal, iar toarnă î n p a l m ă , d e astă-dată S p e r i o a s ă n u p a r e d e l o c , pasărea aceasta. D a r c u
nişte p o ş u r i e n o r m e , şi d i n n o u bate hârtie c u var­ cât n e apropiem, c u atât î m i creşte înfrigurarea- N u
ga. P r i v e s c c u interes- Mă m i n u n e a z ă c u deosebire m a i simt a c u m nici glod, nici apă, nici o b o s e a l ă .
această simplifidată c â n t ă r e a l ă c u palma, diesijgur U n singur s i m ţ ă m â n t : teama, să nu s b o a r e pasărea,,

rodul unei îndelungate e x p e r i e n ţ e . . . Costea a ridi­ să n u se ducă departe şi p e n t r u totdeauna, î n a i n t e


cat a c u m formidabilul c o c o ş şi cercetează petiţa p e de a fi putut m ă c a r trage. 0 D o a m n e , să n u s b o a ­
ţâţa puştii. S u n t e m gata. A d i c ă nu. Mai r ă m â n e să r e . . . M'am despărţit niţel de Costea şi înaintăm'
n e s c o a t e m pantalonii — şi î n c a z u l m e u , şi ghetele. a c u m î n linie d e trăgători. Ţin o c h i i ţintă la r a ţ ă
Muniţiile le-am mutat mai sus, î n bluză. A c u m chiar ( p e n t r u c ă d e o c a m d a t ă „raţă" era!). Şi m e r g , şi î m ­
s u n t e m gata- ping, cât m ă ajută p u t e r i l e . . • Deodată, aşa d i n se­
î n c e p e m a r e a expediţie. î n c e p fiorii apropierii, a nin, o f o r m i d a b i l ă detunătură m ă saltă aproape d i n
necunoscutului, a a v e n t u r e i . . . P r i m u l fior mi-a v e ­ g l o d ! Dintr'o singură ochire a m văzut şi stropii d e
nit însă dela picioare, s i m ţ i n d g l o d u l cald şi vâsacos apă ridicaţi de poşuri şi pe Costea înconjurat d e
î n c a r e m ă î n f u n d a m şi u n d e b ă n u i a m o o b s c u r ă fum... Trăsese. Trăsese maestrul şi d ă d u s e glas.
v i e r m u i a l a de vietăţi hâde. H m ! . . . Curând însă p u ş c a cea-fără-de-greş! D a r d e c e să tragă? Şi î n c ă
p a t i m a î n v i n g e s c â r b a • . . î n a i n t ă m voiniceşte ples­ d a aşa departe şi atât de alături de raţă? Căci stropii
c ă i n d prin apă, Costea înainte, eu î n spate, spre ridicaţi d e p ă s u r i l e lui Costea n'aveau, î n a d e v ă r ,
ţelul n o s t r u m i n u s c u l şi depărtat. I n u r m ă l ă s ă m nici î n clin, nici în m â n e c ă c u ţinta noastră. Şi a-
dâră lungă şi t u r b u r e . . . A p a nu-mi trece de g e - p o i . . . şi a p o i . . . era vorba să trag e u . . . A c e s t f o c
d e p u ş c ă a fost î n c e p u t u l prăbuşirei s e m i - z e u l u i . . . resc c ă rine „raţa" drept spre mine, c u ciudata ei
Mă uitam a c u m lung şi c u i n i m a strânsă l a . . . călcătură sbuciumată peste a p ă . •. Se dă afund . . .
fuga „raţei". 0 fugă ciudată, care era şi sbor f;i Trec câteva clipe de î n c o r d a r e . . . Şi deodată, o v ă d
fugă de picioare pe apă, cu dâră lungă lăsată în ţâşnind d e sub apă, la vre-o şase paşi de m i n e . î m i
u r m ă pe luciul i a z u l u i - . . Ah! s'a o p r i t . . . Mă întorc întorcea spatele şi se depărta cu mişcările ei tocate
întrebător spre Costea. D a r Costea, cu paji mari d i n c a p . . . A m ochit r e p e d e şi a m t r a s - . . O! minu­
g r ă b e ş t e într'o a u r e o l ă de stropi spre malul către nea m i n u n i l o r ! O! î n m ă r m u r i r e ! Capul pasărei s'a
care p o p o s i s e pasărea. Iată-1. că ajunge, şi îl v ă d îndoit moale pe spate, a tremurat uşor din aripi —
r e î n c e p â n d grăbit operaţia încărcării. D e p ă n şi eu şi n'a mai mişcat. O î m p u ş c a s e m . . .
din picioare, gâfâind într'acolo. O clipă m ă simt pă­ Să mă înţelegeţi: nu mi-a fost milă. Era d o a r
răsit şi singur, acolo i n mijlocul a p e i . . . Şi-apoi. victoria, era isbânda a s u p r a „vânatului viclean" — şi
brusc, a m devenit u n o m liber. N u mai ţin s e a m a —. mai presus de toate — aproape fabulos — era
d e C o s t e a . •. î n a i n t e z drept spre pasărea ce se gă­ biruinţa m e a asupra semi-zeului! Minunatul Costea
seşte d e - a c u m între d o u ă focuri: eu dinspre larg şi se năruise!
Costea dinspre mal — malul d c A e d i n d u - s e indispen­ I e ş e a m a c u m la m a l . cu pasărea într'o m â n ă şi
sabil lui Costea din pricina flintei lui neîncărcabilă
c u a r m a in cealaltă, ud de apă şi de năduşeală, dar
d e c â t cu patul sprijinit de uscat. Cât despre „raţă"
radios ca un soare- Costea n'a venit s p r e m i n e .
s'a dovedit şi ea î n d u r ă t o a r e şi destul de binevoitoa­
L-am găsit cu faţa închisă, trăgându-şi pantalonii.
re. Sub presiunea noastră, c â n d sburălăcea n e î n d e -
Celebra lui puşcă z ă c e a pe nisip. Eu însă uitasem de
m â n a t e c p e d a l â n d şi din picioare, c â n d se scufunda
toate şi vesel i . a m întins pasărea.
aici ca să răsară d i n c o l o ; dar să ia şi ea o hotărâre
definitivă, să s e ridice în v ă z d u h şi să ne l a s e cu — Uite, am î m p u ş c a t - o , C o s t e a . . .
buzele umflate şi caraghioşi. iacă, nu v o i a această Costea a ridicat niţel capul, s'a uitat p i e z i ş . . -
pasăre. O singură dată s'a înălţat binişor, a dat ocol — Tot dela m i n e a avut alic, a răspuns el d â n d
c u bătăi dese şi tremurate d e aripi, dar s"a lăsat din din cap.
n o u pe apa noastră. Şi iar a fost î m p i n s ă între Mi s'a închis şi m i e faţa şi soarele, par'că s'a
m i n e şi Costea. Noi, bine înţeles, nu stăteam de­ stins puţin. N u , nu era adevărat, ştiam b i n e , că n u
geaba. C â n d se c r ă c ă n a Costea şi b u b u i a v ă z d u h u l era adevărat. Şi el ştia. Minţea - . . Atunci s'a năruit
s u b împroşcarea ghiulelilor sale — cu aceiaşi lipsă d e tot, s'a prăbuşit în pulbere pentru totdeauna,
d e relaţie între stropii p o ş u r i l o r şi ţintă — c â n d Costea, semi-zeul-
pârjâiam eu câte-un glonţ din Flobert. Când De-atunei a m cunoscut mulţi Costea . . .
„bum!", c â n d „plici!"- „Raţa" insă r ă m â n e a sănătoa­ P e d r u m u l întorsului i-a revenit graiul. P o v e s ­
s ă . . . Ca să n'o mai lungesc, iată şi c u m s'a isprăvit tea a c u m înflorit şi altfel ceea-ce se petrecuse adi­
toată pricina aceasta. A j u n s e s e m într'un rând d e s t j l neauri s u b ochii mei. D a r nu mai avea farmecul de
d e aproape de răţuşcă şi m ă g â n d e a m că de a e i m pe v r e m e a sacilor de g r â u . . . D e - a c u m era zadar­
pot s ă î n c e r c CU ciupitura mea de alice. T o c m a i s c h i m ­ nic . . . .
b a m cartuşul, încă trăgându-mi sufletul de alergă­ înţeleg însă azi, că totuşi Costea era un p o e t . . .
tura prin apă, c â n d o cumplită bubuitură şi un Iar c â n d a m ajuns acasă, a m înţeles şi că raţa
vâjâit pe la urechi m ă face să privesc speriat spre era l i ş i ţ ă . . . Ceea-ce î n s ă n'am înţeles nici azi, este,
Costea. Acesta dispărea într'un n o r de fum, p r e c u m c e căuta ea acolo, singură şi încăpăţânată, pe iazul
Jupiter sau cutare v u l c a n în erupţie. Stăteam piro­ acela p u s t i u ? . . •
nit locului, încă aiurit de vântul poşurilor, c â n d ză­ Sau, poate, se împlinea un destin? . . •

Intre împrejurările să­


r a c e din t o a m n a aceasta,
n e b u c u r ă m şi mai mult
dacă ne este dat să v e d e m
v r e - u n trofeu de cerb b u n .
Intre cele m a i d e s e a m ă
este ©el al c e r b u l u i Îm­
p u ş c a t î n l / X . 1938, de Dl.
Ing. Iuliu W r b i t s k y , In­
spector al Vânătorilor Re.,
gale, în terenul de propa­
g a n d ă dela Toplija- Cer­
bul are caracteristica c e l o r
d i n Căliman: lopoţi fru­
m o a s e , bine desvoltate-
DIN CRONICA ARMELOR SPARTE
Acţiunea noastră pornită în scopul de a elimina cauzele d e colo? I n fine — ca să n u î n ş i r a l t e . . . a v a n t a g i i ale
excesiv de. multor accidente de vânătoare, a stârnit un viu acestei pulbere tradiţionale, c â n d vii acasă şi îţi curăţeşti
interes. Ne sosesc zilnic imformaţiuni noui si scrisori cu ob- a r m a , i a s ă din ea o smoală frumoasă, lucie, a b u n d e n t ă . Deci,
servaţiuni interesante. Redăm aici un mănunchiu din aceste: c a m a r a z i v â n ă t o r i , noi r o m â n i i să n e î n t o a r c e m la cele bă­
t r â n e v r e m i şi î n ale v â n ă t o a r e i . Să l ă s ă m d r ă c i i l e m o d e r n e
* î n s e a m a celor ce ş t i u să îşi a p e r e interesele, i a r noi s ă
U n cititor al r e v i s t e i n o a s t r e (E. H., c o n t a b i l ) , n i s'a t r a g e m i a r cu invenţia s t r ă b u n ă a chinezilor, şi la nevoe-
p l â n s , c ă c u m p ă r â n d d e l à u n d e b i t C. A . M . o c u t i e do s ă n e facem noi p u l b e r e a , din a z o t a t d e p o t a s i u , sulf şi
p u l b e r e f ă r ă fum, şi deschizând cutia, i s'a u m p l u t î n t r e a g ă c ă r b u n e de plop, teiu s a u salcie. E ieften şi n u n e m u t ă
c a s a d e u n m i r o s g r e u , p e o a r e îl r ă s p â n d e a p u l b e r e a . N e - a fălcile."
a d u s chiar o mostră. A m c o n s t a t a t şi noi, c ă p u l b e r e a r ă s p â n ­ I r o n i i l e a b o n a t u l u i n o s t r u s u n t l a locul lor. Şi d a c ă
d e ş t e o a d e v ă r a t ă p u t o a r e . M e n ţ i o n ă m , c ă c u t i a a fost c u m ­ m a i continuă accidentele, vom a j u n g e acolo u n d e spune, că.
p ă r a t ă delà u n debit d i n Cluj, care a p r i m i t abea d e c â t e v a a a j u n s el.
zile p e r m i s i u n e a d e a v i n d e p u l b e r e , deci c u t i a e r a p r o a s p e t ***
v e n i t ă d i n d e p o z i t e l e C. A . M . A b o n a t u l n o s t r u , D l . D r . A l . L . -— m e d i c c h i r u r g , —
A m t r i m i s o m o s t r ă d i n această p u l b e r e D-lui LI-Col. n e - a p r e z e n t a t a r m a sa, a c ă r e i t a v ă d r e a p t ă s'a u m f l a t c â t
R o l a n d S c h n e i d e r - S n y d e r , p e n t r u a - ş i d a p ă r e r e a a s u p r a ei. u n cârtaboş în toată lungimea camerei d e explozie, Duminecă
Dl. S c h n e i d e r - S n y d e r n e r ă s p u n d e u r m ă t o a r e l e : M o s t r a î n 13 N o e m v r i e , t r ă g â n d d u p ă u n i e p u r e . N i - a p r e z e n t a t ş v
de pulbere răspândeşte mirosul caracteristic al desoompune- r e s t u r i l e c a r t u ş u l u i , c a r e a p r i c i n u i t a c e a s t ă d i f o r m a r e ai
rei, miros, care mi-e foarte bine cunoscut d i n experienţele ţevii, şi complecta dislocare a basculei. A r m a e u n a belgiană,
m e l e d i n t r e c u t . M o t i v e l e d e s o o m p u n e r e i p o t s ă f i e : a) A u t o - m a r c a t ă p e n t r u pulbere f ă r ă fum, în condiţie excelentă. Tu­
d e s c o m p u n e r e a î n u r m a t e m p e r a t u r e i n e p o t r i v i t e la c a r e a b u l : F a b r i c a ţ i e R . W . S., p e n t r u p u l b e r e f ă r ă f u m ; c a p s a
fost d e p o s i t a t ă p u l b e r e a , — a d e c ă o t e m p e r a t u r ă s u b t 0 g r a d e „Gevelot" Z ù n d u n g V I . Cartuşul a fost î n c ă r c a t n o r m a l , e u
s a u p e s t e 15 g r a d e C. b) M a g a z i e u m e d ă , i g r a s i o a s ă , c) C u t i a pulbere „Perfect", măsurându-se pulberea cu cântar de pre-
n u a f o s t e r m e t i c î n c h i s ă , d) C u t i a a s t a t î n t r ' u n l o c a l c u ciziune.
t e m p e r a t u r ă rece, apoi a s t a t î n t r ' u n local c u t e m p e r a t u r ă ***
caldă, — pulberea în cutia care nu era ermetic închisă a
A v e m î n f a ţ a n o a s t r ă d o u ă c u t i i originale de pulbere-
ajuns în contact cu umezeala atmosferică.
„ P e r f e c t " W a l s r o d e , c u m p ă r a t e d e l à C. A . M. P e fiecare In­
Dl. Lt.-Col. S c h n e i d e r p r o p u n e , ca s ă se s u p u n ă p u l b e ­ scripţia cu îndrumările de încărcare.
rea unei analize chimice l a u n institut" d i n străinătate. Pe u n a scrie:
Deci: v â n ă t o r u l u i n o s t r u i s'a v â n d u t d i n p a r t e a v â n z ă t o ­
„ C a l . 12 s e î n c a r c ă c u 2,00—2,10 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! ) . . . . .
r u l u i o f i c i a l a l C. A . M.^ului o p u l b e r e a l t e r a t ă î n d e s c o m p u ­
C a l . 16 s e î n c a r c ă c u 1,60—1,70 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! )
nere. Mai d e p a r t e : d e s c o m p u n e r e a p u l b e r e i s'a p r o d u s d i n
C a l . 20 s e î n c a r c ă c u 1,30—1,40 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! ) . . . . "
defecte d e ambalaj sau de înmagazinare, defecte săvârşite de
Pe cealaltă cutie scrie:
f a b r i c ă s a u d e C. A . M. A ş a d a r , b i e t u l v â n ă t o r r o m â n a e u m -
„ C a l . 12 s e î n c a r c ă c u 2,10—2,20 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! ) . . . .
p ă r a t d e l à C. A . M. o p u l b e r e c h i m i c e ş t e a l t e r a t ă , p r o a s t ă ,
C a l . 16 s e î n c a r c ă c u 1,70—1,80 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! ) . . . .
rea, d i n defectele c ă r e i a cine-ştie ce a c c i d e n t s e p o a t e
C a l . 20 s e î n c a r c ă c u 1,40—1,50 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! ) . . . . "
n a ş t e . A m a c c e n t u a d e n o u : a l t e r a r e a n u s'a p u t u t p r o d u c e
Adecă fabrică dă două recete de încărcare, cu apre­
l a n e n o r o c i t u l d é ^ d é b i t a n t , î n t r u c â t a c e s t a n u m a i c u o zi
c i a b i l ă d i f e r e n ţ ă d e c a n t i t a t e d e p u l b e r e . Şi î n a c e e a ş i v r e m e
înainte de a v i n d e cutia cu p r i c i n a a p r i m i t primele canti­
la cantitatea cea mai mică încă serie „ m a x i m u m ! "
tăţi d e p u l b e r e , n e v â n z â n d u - « e p â n ă î n a c e e a zi p u l b e r e l a
Oare e deci „ m a x i m u m ! " ? S a u a v e m d o u ă feluri de-
debitele d i n Cluj.
pulbere!
*** E lucru serios acesta, admisibil unei vestite fabrici de
p u l b e r e ş i C. A . M . - u l u i ?
A b o n a t u l n o s t r u S. T . me s c r i e : „ A m c i t i t ş i e u c u
i n t e r e s articolele a p ă r u t e î n „Carpaţii", referitor la „epide­ ***
m i a a r m e l o r s p a r t e " ş i î m i p e r m i t Bă f a c o s u g e s t i e . A m I n N o . 11, 1938 a l r e v i s t e i , î n d e m n a ţ i v â n ă t o r i i s ă - ş i dea>
fost d e faţă la o vânătoare, când o a r m ă explodată a r ă n i t părerea a s u p r a pulberei Walsrode, pe care o avem astăzi. I n
g r a v pe u n camarad. Apoi am auzit despre multiplicarea c â t e v a cuvinte, voi a r ă t a p e n t r u ce cred că e a este p r i c i n a
acestor accidente. Şi atunci mi-am zis: D e c e s ă îmi pun accidentelor zilnice, p e c a r e le c u n o a ş t e m toţi:
eu l a b ă t a i e capul? D e c e s ă t r a g c u năzdrăvana pulbere întotdeauna mi-am făcut singur cartuşele; ştiu astfel
f ă r ă fum? D e ce, d u p ă fiecare î m p u ş c ă t u r ă , s ă î m i privesc exact c u ce t r a g , n u a m surprize. L e fac cu u n c â n t a r de-
a r m a d a c ă mai are oare tavă, şi să îmi privesc mâna, dacă precizie. întrebuinţez cartuşe d e ori-ee marcă, recapsulez pe-
m a i are cinci degete? Şi a m încetat s ă m a i t r a g c u pulbere acele care o merită. L a acele care n u a u capse speciale,
fără fum, m'am întors la bătrânul „prav-de-pnşcă" negru, p u n e a m l a f u n d 1,5 d e c . p u l b e r e n e a g r ă . D a u t o a t e a c e s t e -
cel c u oare bubuiau m o ş i i noştrii. Ştiţi D v . c e a m u z a n t l u c r u detalii ea să a r ă t că pulberea Walsrode, p e c a r e o a v e a m
e să t r a g i c u acest prav, în a f a r ă de siguranţa ce o ai că înainte, era o pulbere bună, pe care o p u t e a m â n u i ori-cine^
n u t e o m o a r ă ? Mai î n t â i n u p o c n e ş t e sec, c a p r a v u l f ă r ă A s t f e l , c u m a m a r ă t a t , acum patru ani, m i - a m f ă c u t o p r o ­
de fum. D u r d u i e ş t e , de par'că ai d a c u tunul. A i ce auzi! vizie de cartuşe. Din cauza sănătăţei pot spune, că doi ani
Şi a r e u n s u n e t p l i n , o a r e s t r ă b a t e p â n ă î n al ş a p t e l e a hotar. n u a m v â n a t ; a b e a a c u m a a m r e î n c e p u t . A m a v u t o c a z i e se-
Apoi scoate u n n o r de fum, de ţi-e mai mare d r a g u l . Când t r a g a c u m a o p a r t e din stocul m e u de a c u m p a t r u ani.
p r i v e ş t i p e c i n e v a t r ă g â n d , la o a r e c a r e d e p ă r t a r e , e u n ade­ Toate cartuşele au mers normal.
v ă r a t deliciu optic să vezi c u m iasă d i n t r ' o d a t ă nourul alb, T r e b u e î n s ă se f a c c a r t u ş e noi. C u c e să le fac? Ţ i n .
cum învălueşte complect p e v â n ă t o r , c u m apoi, la o vreme, l a p u ş c a m e a , ţ i n şi m a i m u l t l a d e g e t e l e mele, deşi a m zece.
a c e s t a s e d e s p r i n d e d i n el c a o v e d e n i e c e r e a s c ă . I a r c â n d D e aceea c a s ă u r m e z progresul, a m se m ă reîntorc la pulbe^
tragi d u p ă u n iepure s a u altă gadină, ai o interesantă sen­ r e a n e a g r ă . „Ou Tevient t o u j o u r s à ses p r e m i è r e s a m o u r s . "
zaţie: Vezi v â n a t u l , ocheşti, t r a g i , şi în clipa u r m ă t o a r e n u D a c ă m ' a r î n t r e b a c i n e v a , oe t r e b u e s e f a c ă S t a t u l , aş-
m a i vezi nimic. Câteva clipe stai într'o plăcută încordare: răspunde cu următoarea anecdotă:
o a r e ce vei vedea când se v a risipi fumul? Oare iepurele A c u m 30—35 a n i a f o s t l â n g ă t u n e l u l d e l à B â r n o v a , .
a c ă z u t , s a u îi v e i v e d e a coada, c u m t r e c e t o c m a i c u l m e a de l â n g ă Iaşi, u n accident, datorit p a n t e i p r e a m a r e a liniei-
CARPAŢII • 1938. Xo. 12.
3 7 9

C â t e v a zile d u p â accident, c ă l ă t o r e a m p e acolo. N a t u r a l , con­ t a t e a d i n p u l b e r e a c a r e o i n t r e b u i n ţ ă m t Şi la ce t e m p e r a t u r ă


versaţia a căzut despre întâmplarea recentă. t r e b u i e ţ i n u t ă fcutia, c a s ă n u s e u s u c e t D a r cartuşele
U n i n g i n e r dela calea ferată, c a r e e r a cu noi în v a g o n , î n c ă r c a t e fie d e noi, fie c h i a r de „ F a b r i c a R o m â n ă " , n u
spunea, că u n asemenea traseu este o mare greşală. La în­ r i s c ă şi ele s ă p i a r d ă u m i d i t a t e a d i n p u l b e r e , d a c ă a u ' f o s t
t r e b a r e a u n u i c ă l ă t o r , c ă ce t r e b u i a f ă c u t , a r ă s p u n s cu u r - ţ i n u t e p r e a l a c ă l d u r ă d e noi, s a u d e n e g u s t o r u l , c a r e le-a
mâtoară anecdotă: vândut! î
„ R u ş i i a u c o n s t r u i t î n B a s a r a b i a o l i n i e p e u n loc C h i a r d a c ă a m a v e a a p a r a t e p e n t r u c o n s t a t a t coefici­
mlăştinos, d a r ori-ce î n c e r c ă r i d e consolidare a u fost z a d a r ­ entul de umiditate, din pulbere, m ă întreb, ce a m putea
nice. De aceea au făcut încă trei v a r i a n t e , cu scopul ca face cu o cutie, care, d u p ă deschidere, ne c o n v i n g e m , c ă i
m ă c a r u n a s ă fie p r a c t i c a b i l ă . A u a d u s d i n F r a n ţ a u n i n g i ­ l i p s e ş t e d i n u m i d i t a t e a c u v e n i t ă t ! S'o d ă m î n a p o i , n ' o m a i
ner specialist, ca să-şi dea p ă r e r e a . Acesta, după-ce a făcut p r i m e ş t e ; sâ-i i n t r o d u c e m noi u m i d i t a t e a c a r e lipseşte, p r i n
sondago, a spus că nu este nimica de făcut. ce m i j l o c i ! Ş t i u t este, c ă t o a t e p u l b e r i l e , c h i a r şi c u fum,
. Bine, au spus ruşii, dar D-tră când aveţi asemenea s u n t m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n i n f l u e n t e la d i v e r s e t e m p e r a ­
locuri, ce faceţit turi, dar această influenţă în mod normal e aproape neglija­
Noi n u facem l i n i a p e acolo, a r ă s p u n s i n g i n e r u l . " b i l ă şi nici d e c u m p e r i c u l o a s ă . A m t r a s c a r t u ş e î n c ă r c a t a
Tot astfel cu pulberea W a l s r o d e : d a c ă devine b r i z a n t ă , c u p u l b e r e „ R o t t w e i l e r " , d u p ă 18 a n i şi e r a u t o a t e e g a l e
p e n t m - c ă şi-a pierdut ceva din umiditate, dacă am compri­ şi f o a r t e b u n e !
m a t - o c e v a m a i m u l t , ori c i n e ştie din ce detaliu, n u este P e la noi a u c r ă p a t basculele la 2 „ D r i l l i n g " - u r i bune,
pentru noi. m a r c a „ G u s t a v F i i c k e r t " , i a r a l t e a r m e b u n e ou d o u ă ţ e v i
S t a t u l . DACA ea p o a t e s e r v i la f a b r í c e l e d e c a r t u ş e , să n u a u m a i p u t u t fi d e s c h i s e .
le-o r e z e r v e a c e s t o r a , i a r n o u ă s ă n e d e a a l t a m a i p o t r i v i t ă A m a i fost p e v r e m u r i o p u l b e r e c a r e a p r o d u s acci­
p e n t r u noi. I a r dacă cartuşele încărcate de fabrici pot de­ d e n t e , „ M u l l e r i t a " , c a r e s e d e c o l o r a p r i n a l t e r a ţ i e şi d e v e n e a
veni primejdioase, prin pierderea de umiditate a pulberei, u n fel d e „ d i n a m i t ă " . M o t i v c a r e m ' a f ă c u t s ă n ' o î n t r e b u i n ­
trebue să fie distruse! ţ e z . D a r p e a t u n c i s e m a i g ă s e a u î n c o m e r ţ şi a l t e p u l b e r i
S t a t u l este d a t o r se ne p r o t e g e ! Un Motdovan fără fum, bune. Pe când a c u m a nu găsim decât „Perfect",
*** s a u ou fum.
I n concluzie, cred, că această p u l b e r e „Perfect" u n a
C u v i u i n t e r e s , a m c i t i t î n n u m ă r u l 11 a l r e v i s t e i n o a s ­
p r u d e n t d e t r a s cu ea, decât î n c ă r c a t ă de „ F a b r i c a R o m â n ă " ,
tre, articolele: „Epidemia armelor sparte", interesante re-
şi n u m a i c a r t u ş e p r o a s p ă t î n c ă r c a t e , c u m p ă r a t e d i r c t dela
flexiuni ale D-lui Lt.-Col. S c h n e i d e r - S n y d e r , r e l a t i v la a r t i ­
F a b r i c ă , î n a i n t e d e f i e c a r e v â n ă t o a r e , s p r e a fi 6inguri c ă
colul m e u a s u p r a pulberei „Perfect", d i n n u m ă r u l p r e c e d e n t
n ' a u fost ţ i n u t e d e v â n z ă t o r i la t e m p e r a t u r i n e p o t r i v i t e ; d a r
şi n o t a r e d a c ţ i e i a t â t d e j u s t ă .
a c e a s t a e u n l u c r u a p r o a p e i m p o s i b i l . De-aceea să s p e r ă m ,
Mă bucur, că în principiu suntem de acord asupra
că forul n o s t r u v â n ă t o r e s c s u p r e m , „ U n i u n e a V â n ă t o r i l o r " ,
primejdiei, care n e pândeşte, când î n c ă r c ă m cartuşele cu
v a s o l u ţ i o n a c â t m a i c u r â n d şi a c e a s t ă c h e s t i u n e , p r o c u r â n -
această pulbere. Totuşi, p e n t r u o mai b u n ă explicaţie a celor
d u - n e u n a s a u m a i m u l t e m ă r c i de p u l b e r i f ă r ă fum, a c ă r o r
susţinute de mine. voiu m a i a d ă u g a cele ce u r m e a z ă :
întrebuinţare n o r m a l ă să nu prezinte pericol.
S u n t şi e u d e p ă r e r e , c ă f a b r í c e l e e x e c u t ă m a i p e r f e c t
î n c ă r c a r e a cartuşelor, a v â n d a p a r a t e speciale. D a r aceste LVCIEN PLACE.
c a r t u ş e fiind m a i s c u m p e decât acele î n c ă r c a t e de noi, nu-i
d ă m â n a o r i - c u i s ă le î n t r e b u i n ţ e z e . D e a c e e a e u mi-am"
f ă c u t î n t o t d e a u n a c a r t u ş e l e s i n g u r şi c h i a r a m r e c a p s a t t u ­
b u r i l e b u n e . î n t r e b u i n ţ e z t u b u r i cu c a p s a „Gevelot", c a r e e
recomandată pe cutiile de „Perfect", p u n bură grasă, pe
c a r e n u o a p ă s p r e a t a r e , c â n t ă r e s c a t â t p u l b e r e a , c â t şi
alicele o'un c â n t a r special şi s e r t i s e z cât mai u n i f o r m p o s i b i l .
C h i a r şi p u l l w r e a c u f u m o d o z e z t o t c u c â n t a r u l . C u a -
ceastă metodă do încărcare a m obţinut rezultate bune î n t o t ­
d e a u n a , cu toate mărcile pulberei întrebuinţate p â n ă acuma.
D u p ă cum a m m a i s p u s în articolul m e u precedent.
prima pulbere ..Perfect", aceea cenuşie închisă, cu firile mai
m a r i , u n i f o r m colorate şi l u s t r u i t e , e r a excelentă; fiind destul
d o p u t e r n i c ă , f ă r ă a fi v i o l e n t ă ş i c a p r i c i o a s ă , c a a c e a d e
a c u m a . Cu ea p u t e a face c a r t u ş e t o a t ă l u m e a . E r a t r a s ă
a p r o a p e în t o a t e . . h l e a b u r i l e " d e p u ş t i şi r e z i s t a f a n t e z i s t e l e
încărcături a multor nepricepuţi, care nu respectau strict
regulile de încărcare a pulberilor f ă r ă fum.
O a r e n ' a m m a i p u t e a o b ţ i n e şi a c u m a p u l b e r e a . . P e r ­
fect" din această bună. s a u alte pulberi fără fum, c a r e să
p o a t ă fi î n t r e b u i n ţ a t e î n m o d n o r m a l d e t o ţ i v â n ă t o r i i f ă r ă
pericol de accidente!
1)1. S c h n e i d e r - S n y d e r s p u n e , i n a r t i c o l u l D - s a l e , c ă i n ­
s c r i p ţ i a d c p e a r m a m e a d e 32 g r . a l i c e a r fi e r o n a t ă , d a r
c u a t â t m a i m u l t . d a c ă c u 32 g r . a l i c e , c â t p u n e a m e u ş i
d i n motiv ca să obţin o î m p r ă ş t i e r e c e v a m a i m a r e . a m a v u t
c a r t u ş e a ş a d o v i o l e n t e , a t u n c i c e c a r t u ş e a ş i fi o b ţ i n u t c u
2.10 g r . p u l b e r e ş i 35 g r . a l i c e , c a r e e s t e î n c ă r c ă t u r a m a r e
prescrisă pe cutiile de „Perfect"!?
N u ş t i u c a r e e „ P e r f e c t " I şi „ P e r f e c t " I I , d a r con­
s t a t ă m f o a r t e d e s v a r i a ţ i i d e c u l o a r e şi v i v a c i t a t e l a fie­
care cutie, sau chiar fiecare cartuş!
A n u l a c o s t a a m r e d u s î n c ă r c ă t u r i l e p e n t r u c a l . 12 l a
1.8 g r . p u l b e r e şi 30 g r . a l i c e , ş i c u t o a t e a c e s t e a a m a v u t
focuri t a r i c u s m u n c i t u r i a n o r m a l e şi n e r e g u l a t e . N u m a i
ştiu, c u m să m a i î n c a r c ! Cred, că p â n ă se v a p u t e a p r o c u r a
a l t ă p u l b e r e f ă r ă fum, n o r m a l ă , n e p e r i c u l o a s ă , v o i u fi n e ­
v o i t s ă v â n e z cu p u l b e r e n e a g r ă c u f u m ; o a r e c u t o a t e c ă
a r e , i n c o n v e n i e n t e l e ei d e a f a c e f u m şi a n c r a s a a r m e l e ,
d a r cu ea, n u r i s c ă m s ă n e schilodim s a u s ă n e s t r i c ă m
puştile. Din m o m e n t ce Dl. S c h n e i d e r - S n y d e r , c a specialist, ne
explică, d e ce pullterea „Perfect", c a r e o a v e m a c u m a în
comerţ, e periculoasă încărcată de vânători, mai ales. dacă
şi-a p i e r d u t din u m i d i t a t e , c u m p u t e m c o n s t a t a noi u m i d i ­ Dupa o goană la Ibăneştl (Mureş). Dl Oh. Popescu cu ursul volnic
împuşcat In Nov. 1938
Un lup se mânâncă singur... viţa de p e u r m a otrăvirei m e l e , şi fiind u n n e a m
spornic, î n icâiteva s ă p t ă m â n i a u suplinit c e e a - c e p r ă ­
I n timpul, c â n d m ă g ă s e a m la vânătoare de pădise e p i d e m i a " . Şi atunci s'a întâmplat c e e a - c e
cerbi î n muget, anul acesta, a m văzut u n l u c r u foar­ mi-se pare că e v r e d n i c d e î n s e m n a t aici: Şobolanii.-
te curios care m'a m i r a t d i n c a l e afară şi c a r e v e n i n d îacr c u d u i u m u l î n bucătăria d e vară, n u s e
cred, c ă e vrednic să fie c o m u n i c a t î n revista noastră latingeau, —• D o a m n e fereşte! — d e nici u n fel de*
„Carpaţii": m â n c a r e , d e c â t n u m a i de c e a d i n ciubăr, destinată,
Intr'o dimineaţă, p e c â n d î n a i n t a m p e o p o t e c ă purceilor. P u t e a s ă r ă m â n ă p e m a s ă , p r i n dlulap* e t c .
dan p ă d u r e a d e brad, paznicul care m ă însoţea, mi-a orice, — r ă m â n e a neatins; pâine, slănină, carne,.,
făcut s e m n , atingându-mă c u m â n a . I n m a r g i n e a brânză: n u s e atingeau d e n i m i c . D e sigur, c u atât
potecei, la v r e - o treizeci d e p a ş i d e n o i , stătea u n mai din g r e u dijmuiau m â n c a r e a purceilor.
lup. N e m i ş c a t , n e privea ţintă. S m u c e s c a r m a d e L a s în grija cititorului s ă hotărască d e c e p r o c e ­
pe umăr, o despiedec, o rid!ic la u m ă r : l u p u l apuca­ d e a z ă a c u m a ş a şobolanii m e i ? P o t ei admite, că"
s e s ă sară peste hăţaş î n pădure. I n clipa c â n d e r a m singur u n nedefinit instinct î i î n d e a m n ă să n u m ă ­
c u a r m a l a o c h i sare î n l u m i n i ş u n al doilea lup», n â n c e d i n alte mâncări, decât e x c l u s i v d i n c e a dlin
care p e s e m n e stătuse l a spatele c e l u i dintâi. A r u n c care m ă n â n c ă şi animalele casei, î n c r e d i n t â n d u - s e
glonţul, care âl culcă. D a r î n clipa, u r m ă t o a r e lupul prin aceasta, c ă s u n t otrăvite? S a u p o t aidimite —
se răscoleşte şi î n a i n t e d e a m a i fi putut trage, dis­ e u m e u s u n t convins, — c ă m i n t e a ş o b o l a n i l o r a
pare şi el. I n l o c u l împuşcăturii sânge d i n b e l ş u g ; legat faptă d e faptă şi a ajuns la c o n c l u z i e l o g i c ă ş£
s â n g e s p u m o s , d e p l u m â n ă : t r e i m e să fie c ă z u t prin la atitudine înţeleaptă?
apropriere. P l e c ă m p e u r m a d e sânge, /destul de E u garantez, c ă lucrurile s'au petrecut a ş a d u p ă
a b u n d e n t ă c a să o p u t e m ţine fără nici o greutate. c u m l e - a m descris. Gavril Răzmăn^.
A j u n g e m l a u n părâu, c â n d o b s e r v ă m , î n coasta d e
de d i n c o l o a l u i lupul. Stătea culcat ş i . . . m â n c a . Rândunică întârziată
Da, m â n c a ! A m văzut c u olchii c u m ronţăia şi i-am
auzit dinţii b ă t â n d . Şi a m m a i văzut ceea^ce n u a ş î m i p e r m i t s ă V ă f a c o c o m u n i c a r e relativ i n ­
c r e d e de n u c u ochii m e i a ş fi văzut: l u p u l rănit teresantă şi dacă veţi crede de cuviinţă, c ă merită,
d u p ă spată, a prins u n o s — v e r o s i m i l o coastă — să fie publicată î n preţioasa n o a s t r ă revistă, puteţi să.
din rană, l'a s m u l s şi l'a rupt î n dinţi. I n toată ati­ o p'ubiicaţi.
t u d i n e a l u i era c e v a fioros, m â n i o s , par'ică a r fi rupt In ziua de 2 5 O c t o m v r i e v e n e a m s p r e seară c ă ­
d i n u n duşman. Nici n u ne-a o b s e r v a t p â n ă i-am dat tre T u r d a p e deasupra c o a s t e i Arieşului, p e n t r u a*.-
al doilea glonţ; într'adevăr glonţ d e graţie. v e d e a daică este c e v a vânat aquatic p e Arieş ş i d a c ă
Nu-imi p o t explica această atitudine a l u p u l u i aşi p u t e a s ă v â n e z c e v a . I n adevăr, î n a p r o p i e r e d e
greu rănit astfel, decât, c ă rana grea şi d u r e r e a i->a P o i a n a se v ă d d e p e ideal o m u l ţ i m e d e raţe şi m ă
luat conştiinţa» lucra î n o stare d e delir inconştient. e p r o p i u tot p e creastă î n s u s , p e n t r u a p u t e a m a i .
Sau s ă fie o altă explicaţie? Dr. I. O. bine să-mi f a c p l a n u l d e lapropiere. I n dreptul ş c o a -
lei primare d i n cătunul Piatra Hărcanei, h o t a r u l Tur-
Acesta nu mai e instinct! zii> m ă a ş e z jos. î m i scot o c h i a n u l să cercetez A r i e ş u l
şi ramificaţiile lui î n c a r e trebue s ă fie neapărat,
Ca o m sărac, c e sunt, a m şi e u trei prăpădiţi d e raţe ş i p e cari s ă l e apropiu m a i sigur. I n acest m o ­
purcei. Coteţul e î n apropierea bucătăriei d e vară, m e n t , spre surprinderea mea, văd, c ă apare de s u b
î n care o b i ş n u i m s ă ţ i n e m şi c i u b ă r u l c u lăturile, coastă şi e v o l u e a z ă î n jurul m e u o rândunică. N u
pe care le d ă m d e m â n c a r e purceilor. Intr'o z i mi-se era r â n d u n i c a n o a s t r ă obişnuită, c u pieptul r o ş u , c i
p l â n g e soţila, c ă s'au tamulţit peste m ă s u r ă şobolanii. o r â n d u n i c ă c u pieptul alb, cred că era „rândunica
Vin de prin vecini, cine-ştie d e p e u n d e , îşi m ă n â n c ă d e horn",, d u p ă icât î m i a m i n t e s c d e c â n d e r a m ,
tot c e poate c o n s u m a u n s t o m a c nealegător d e ş o b o ­ copil, c ă i^am văzut fotografia Intr'o carfte d e z o o l o ­
lan. S c o t o c e s c toată bucătăria, s e urcă p e poliţe, gie. A m r ă m a s foarte surprins, întru-cât era o v r e m e
intră î n lăzi, intră chiar şi î n miaşina d e gătit, după foarte rea, c u vânt, c u p l o a i e rece, iar î n d e p ă r t a r e
m â n c a r e . D e sigur, c ă n u a r ă m a s neatinsă nici mân­ d 2 0 — 3 0 k m . s e v e d e a u m u n ţ i i plini de zăpadă.
e

carea destinată p u r c e i l o r . Altă surprindere pentru m i n e — şi m a i puţin


P â r a asupra ş o b o l a n i l o r s'a repetat d e v r e - o interesată p e n t r u D v s . — era c ă a m dat d u p ă a c e i a
d o u ă ori, p â n ă ce m ' a m hotărât să p u n otravă. R e ­ c u o c h i a n u l d e u n cârd d e gâşte, p e c a r e c u g r e u
zultatul a fost peste aşteptare; a m găsit 2 2 d e ş o b o ­ l e - a m apropiat şi d i n care a m p u ş c a t două.
lani periţi. V e n i n d spre casă, m ' a preocupat gândul, o a să
A m'2i trecut v r e m e . Ş o b o l a n i l o r n u li-s'a stins ştiu, c e a făcut-o p e biata r â n d u n i c ă să întârzie a-
tata p la noi, sau p r i n altă parte. — N u o fi o specie la sfinţitul soarelui, capul d e şarpe, d e s p r i n s d e l a
e

d e rândunică, oare să suporte b i n e t i m p u l rece? Va trup a m v ă z u t că trăieşte u n o a r e c a r e t i m p aievea,


ajunge e a oare ţarmurii calzi âi Mediteranei şi scăpa- gândind şi c o m a n d â n d mişcări conştiente. Nemo.
va oare d e iarna nemiloasă» c e s e apropie? A u m a i
văzut şi lalţii astfel d e rânduniei oare? Cum se p o a t e r ă m â n e f ă r ă
Nicolae Trifu, .— Turda. „ r a ţ ă cu m ă s l i n e " !
(N. R. înclinăm a crede, că e vorba d e o „Rându­ Zi d e Martie însorită.
nică de m a l " (Biparia r i p a r i a L.), a v â n d î n v e d e r e locul unde
Iairna a g o n i z e a z ă p r i v i n d c u albii ei o c h i —
a fost v ă z u t ă , a d e c ă m a l u l î n a l t , a b r u p t a l A r i e ş u l u i şi d e ­
ochiurile d e zăpadă — d i n c a r e s e s c u r g l a c r i m i l e
s c r i e r e a . D e ce o fi r ă m a s aici d e t o v a r ă ş U e ei? C i n e a r p u t e a
în m i c i ş u v o a e , suib reflexul razelor d e l u m i n ă v i e ,
şti? De sigur, u n a d i n n e n u m ă r a t e l e tragedii a l e vieţii p a ­
a l i m e n t â n d „Mazurienele" n o a s t r e — s m â r c u r i l e d i n
serilor.)
jurul Craiovei.
Vitalitatea mare a şerpilor P e c e r triunghiurile i m e n s e ale gârliţelor alter­
n e a z ă c u m i c i l e triangule d e icocoare, tenorii p r i m ă ­
Ţăranii noştri susţin, c ă c o a d a şerpelui strivit verii pair'că c ă u t â n d sa fugă de vecinătatea l o r a-
n u m o a r e decât la apusul soarelui. A m observat c u muziicalâV P â l c u r i l e d e raţe m i c i , rotesc p r e c a u t d e ­
toţii, c ă după^ce a m uicis u n şarpe, coada îi m i ş c a asupra bălţilor, e l e fiind v i n o v a t e l e p e n t r u catr m ă - e

î n c ă o v r e m e surprinzător d e îndelungată. Sunt c o n - g ă s e s c astăzi p e meleagurile „opirancăi". — Şi p e


tracţiuni reflexe, inconştiente. Mi-a fost d a t î n s ă să c â n d ,-Dor", c â n e l e m e u d e vânat, c e r c e t a „Raita
v ă d două cazuri, î n care a m fost surprins d e vitali­ Popii", sunt i m p r e s i o n a t d e u n vâjăit scurt, u n ră­
t a t e a a l o r d o u ă vipere» c a r e şi-au păstrat c o n ş t i i n ţ a păit d u r d e 'aripi c e bat v e r t i g i n o s aerul.
î n împrejurări, î n c a r e d e s i g u r p u ţ i n e a n i m a l e I n aceiaşi clipă, ica trei bulgări, au c ă z u t î n stu­
ar m a i fi putut a v e a o m i ş c a r e conştientă. ful din fteţa m e a trei raţe. D e unde, p e unde, c u m ?
P e s c u i a m la păstrăvi p e luncile râului F. D u s e ­ Imediat apare deasupra stufului u n erete, care ex­
s e m c u m i n e p e paznicul R. slă î m i m a i fie de înde­ plică graba răţuştelor.
m â n ă , s ă m a i s c h i m b ă m c â t e - o vorbă. D e o d a t ă , c u Cei cari a p r e c i a z ă viteza sarselei la n u m a i 2 0 0
coada ochiului (altfel e r a m atent l a a p ă ) , îl v ă d p e k m . p e o r ă s o c o t e s c c ă greşesc, şi n u c u puţin.
R. c ă s e apleacă, ridică o creangă uscată şi l o v e ş t e Eretele î n graţioase unduiri d e airipi î ş i î n c e p e
c u ea ceva c e era p e p ă m â n t . C â n d m i - a spus. c ă m e t o d i c c e r c e t a r e a stufului p e n t r u d e s c o p e r i r e a r a ­
a lovit o viperăs g â n d u l dintâi m i - a fost. c u m d e a ţelor. U n f o c îi c u r m ă zelul, rotmdu-1 î n aer şi fă-
cutezat s ă s e p l e c e aitât de a p r o a p e p e s t e şarpe, şi cându-1 sâ-şi u d e penajul. Totuşi raţele n u s e saltă
să 11 atace c u o crenguţă isbea d e 6 0 c m . d e lungă. la pocnetul s a l v a t o r al a r m e i m e l e , de sigur d i n
Mi-a răspuns, c ă . . . e învăţat c u v i p e r i l e . . . V i p e r a c a u z a grolazei inspirate d e urmăritorul W . D u p ă
avea spinarea frântă. Cu u n baston c u c u i î n vârf, trecere însă d e puţină v r e m e .-Dor" l e saltă d i n stuf
R. i-a despărţit c o m p l e c t trupul, î n d o u ă . L â n g ă c a p şi î m p u ş c două.
a miad r ă m a s d i n trup vre-o zace centimetri. Restul P e n t r u a atrage î n bătaia pustei m e l e u n u l d i n
trupului, c u c o a d a se sbătea deoparte, iar capul, c u p â l c u r i l e d e raţe, c e s e roteau p e s u s , l e a ş e z p e
această parte m i c ă d i n trupi, scotea m â n i o s l i m b a oele î m p u ş c a t e p e luciul apei, într'o poziţie câft m a i
spintecată, î n c e r c a să se ridice, şi îndată-ce a p r o ­ naturală, l a 25 paşi de locul u n d e m ă a s c u n s e s e m .
p i a m d e e l u n gătej s a u bastonul, î l ataca c u o D u p ă 5—10 m i n u t e de aşteptare, o b s e r v c ă
m i ş c a r e d e săgeată, îl p r i n d e a î n gură. D e c i acest le-au căzut capetele î n a p ă . Intrigat de acest fapt
c a p e r a perfect conştient, lavea simţurile, l u a hotă­ şi î n dorinţa de a Ie aşeza c u m fuseseră, m ă d u c
râri, c o m a n d a m u ş c h i l o r , etc. D u p ă u n t i m p oare­ la ele şi v ă d î n jurul l o r v i e r m u i n d sute d e lipitori,
c a r e a m strivit şi acest î n d ă r ă t n i c c a p . u n e l e d e m ă r i m i i m p r e s i o n a n t e . S c o ţ â n d raţele d i n
D e altă dată iam dat peste o viperă, care a v e a iapă, constat, că u n a era a p r o a p e î n întregime d e ­
î n gură u n ş o a r e c e d e c â m p . II înghiţise d e jumătate, vorată, iar cealaltă avea par'că pieptul împănat c u
a t â r n â n d şoldurile ş i icoalda din gura şerpelui. Vipera slăninuţă c u usturoi de urâcioasele lipitori. A c e a s t ă
a dat să fugă, dar icu p o v a r a ei n u p r e a putea. A v e a m întâmplare v i n e s ă î n l ă t u r e m u l t e erezii vânătoreşti.
c u m i n e o săcurioe, ş i — î n starea î n oare s e găsea A m aripat şi rănit în a c e s t e bălţi m u l t e r a ţ e
şarpele nefiind primejdios, — a m voit s ă văd. d a c ă şi s u b imperiul p o v e ţ e l o r c e l o r m a i bătrâni, m ă î n ­
-.se repetă experienţa de m a i sus, şi i - a m tăiat oapul t o r c e a m d u p ă o jumătate d e oră, c a să l e g ă s e s c p e
c u securea, scurt, n e r ă m â n â n d atârnat d e el decât mal, ,*din c a u z a durerii" s p u n e a u ei.
v r e - o trei c m . din ceea-ce iam p u t e a n u m i gât. Acest P e unele, întriadevăr, le-am găsit, p e cele m a i
•cap de şarpe a rămas d e a s e m e n e a conştient. A m u l t e î n s ă n u şi ceea-ce era m a i curios p e n t r u m i n e
putut s ă s e debaraseze tde p r a d a c a r e î l stângenea, era faptul c ă l u c r u acesta se î n t â m p l a |pe b ă l t o a c e
cu ienituri ş i d e s c h i z â n d şi m a i larg gura a eliminat m i c i — c â t o o g r a d ă d e r u m â n — fără stuf c u s u ­
şoarecele, apoi, şi acesta s c o ţ â n d l i m b a , p r i n d e a î n prafaţa lucie c a oglinda-
,gură găitejul, p e c a r e î l î n t i n d e a m . Mi-s'a părut c ă —• „Astea, z i c e a u răţarii cei bătrâni, s e d a u d e
d e s p r i n d î n o c h i i acestui şairjpe o e x p r e s i e d e e x ­ a soufundişelea se a p u c ă c u c i o c u l d e o b u r u i a n ă
tremă u r ă şi furie. L a u r m ă a prins gătej uL î m p l â n - d i n fundul apei şi m o r î n adâmcimime"
tânduşi dinţii î n el jaşa c ă a m rfdiicat oapul î n vârful In u r m a acestei întâmplări eu a m făcuit consta­
tgătejului şi aşa l - a m izbit d e u n brad, strivindu-1. tarea, c ă c u toate c ă n u m ă r u l ,.Mazurienelor" este
Deci, n u ştiu întrucât m a i trăieşte c o a d a până dc 15, de aspect şi vegetaţie aproape u n i f o r m e , n u -
m a i î n 3 din ele se o p r e a u raţele şi anume numai ales bălţile bogate î n lipitori, întru cât ele le m ă ­
î n «icelea î n cari lipitorile abundau. n â n c ă atunci c â n d sunt valide, iar c â n d sunt răni­
Concluzii cari ss desprind d e aici sunt: t e . . . „oaia m ă n â n c ă pe lup", devin ele hrana lipi­
a) Raţele mici — A n a s q u e r q u e n d u f e — rănite torilor.
sau aripate fug la m a l . p e c â m p chiar, p e n t r u a
N u v'a-şi fi povestit întâmplarea aceasta, d a r
scăpa de urmărirea lipitorilor, cari simţind sângele
mi-a fost teamă să n u păţiţi, ca m i n e s ă rămâneţi
pleacă după m â n c a r e . Evident, c ă şi instinctul le
fără „raţă c u măslină", fiindcă e u altele î n aceea
î n d e a m n ă să p ă r ă s e a s c ă suprafaţa a p e i p e n t r u a
zi n'am mai împuşcat! P e cele d o u ă icu pricina,
căuta un ascunziş atunci c â n d balta n'are stuf.
l e - a m trimis „răţarului celui mai bătrân", care m ă
b) Cele pe cari n u le găsim, au fost devorate
în câteva m i n u t e de lipitori, atunci când se d a u învăţase să aştept la mal raţele rănite-
de-a scufundelea ţinând ciocul n u m a i afiairă, restu­ D a c ă le_a m â n c a t nu ştiu, dar c â n d l'am întâl-
rile ce rămân o parte c ă z â n d la fund, iar alta c o n ­ nis, mi-a râs în n a s !
stituind u n p u m n i n f o r m de p e n e l a suprtafaţa apei. V â n d u s e lipitorile pe preţ b u n bărbierului din
ce n u polate să n u m a i atragă atenţia. colţ- pentru luat sânge.
c ) Aceste cârăitoaire raţe m i c i — vizitează mai Dr. C. GHEORGHIU — Craiova.

CÂRTI/REVISTE
Cort Weigel-Rossler: Karpathenjagd und Bergeweltzau- cei m a i capricioşi p ă s t r ă v i , p e c a r e i - a m î n t â l n i t în î n t r e a g ă
ber ( i d . P a u l P a r e y . V o l u m l e g a t î n p â n z ă S m . 6,50, p e n t r u c a r i e r a m e a . M a x H i n s c h e s ' a a p r o p i a t şi s ' a a ş e z a t l a s p a -
iComânia reducere 25%). — A u t o r u l u i acestei c ă r ţ i despre C a r - tolo m e u , a ş a , î n c â t s ă n u î m i s t e e î n cale la a r u n c a t . D i n
p a ţ i , i-a fost d a t s ă v â n e z e a n i d e a r â n d u l î n m u n ţ i i S l o v a c i e i o v o r b ă s c ă p a t ă a ş fi î n ţ e l e s , c ă a f o s t p r i n C a n a d a . „ C â t
şl a i n o ş t r i , t e r e n e d e v â n ă t o a r e c u m n u s e g ă s e s c a l t e l e a- ai stat acolo?'' întrebai. „ N o u ă a n i " . „Când te-ai î n t o r s ? "
s e m ă n ă t o a r e . N i e ă i r i v â n ă t o r u l n u î n t â l n e ş t e v a r i e t a t e a şi ,.Do d o u ă l u n i . " — Ce a i f ă c u t l a C a n a d a ? ' ' „ A m v â n a t , a n i
f r u m u s e ţ a d e v â n a t m a r e e u r o p e a n , c a a i c i , şi d e n i c ă i r i n u p r i n s cu c a p c a n a , a m colectat p e n t r u m u z e e . . . " I n c u r â n d
se p o a t e î n t o a r c e eu trofee de v â n ă t o a r e a t â t l e i n i m m a t e a m r ă z i m a t u n d i ţ a d e u n b r a d şi a m î n c e p u t s ă descos p e
ca din aceşti m u n ţ i . . . cu două condiţii: întâi, ca vânătorul a c e s t o m o r i g i n a l , d i n a l e c ă r u i v o r b e se d e s p r i n d e a t o t
s ă a i b ă c a l i t ă ţ i l e t r e b u i t o a r e , ş i a p o i , c a D i a n a să ii î n v - - x l - m a i m u l t o v i a ţ ă d e v â n ă t o r şi t r a p p e r î n t r ' a d e v ă r t r ă i t ă
niceaseă de u n surâs. I n o mulţime de istorisiri, relativ scurte, î n d e p l i n ă t a t e a ei, î n cele m a i a r r i d e ţ i n u t u r i a l e C a n a d e i .
a u t o r u l n e d u c e a l ă t u r e a eu el l a d i b u i r i l e l u i s i n g u r a t e c e , Nu trebue să spun, că a m petrecut cu H i n s c h e m u l t e ceasuri,
p r i n n o p ţ i l e î n c r e m e n i t e s u b t l u m e a d e stele, p r i n p ă d u r i p l i n e de p o v e s t i r i d i n cele î n d e p ă r t a t e ţ i n u t u r i . M ă m i r a m ,
fără sfârşit, oare n u încetează să cânte, prin regiuni, pe cum de u n asemenea om, a d e v ă r a t ă comoară de cunoştinţe
u n d e trece m o r o c ă n o s ursul u n d e în nopţile aspre să r ă s p â n ­ şi d e a m i n t i r i , se m u l ţ u m e ş t e cu v i a ţ a m i z e r ă d i n v â r f u l
deşte î n f i o r ă t o r u r l e t u l l u p i l o r . G ă s i m d e s c r i s e v â n ă t o r i la muntelui, paznic simplu de vânătoare. Pe u r m ă a m înţeles din
cerbi, urşi, mistreţi, capre negre. râşi. e t c , întreţăsute de vorbele lui, c ă n o s t a l g i a C a n a d e i nu o p o a t e î n v i n g e , d e c â t
a d e v ă r a t e i m n u r i f r u m u s e ţ i l e a c e s t o r m u n ţ i . C a r t e a se t e r ­ prin. f r u m u s e ţ i l e C a r p a ţ i l o r n o ş t r i i . L - a m r u g a t , s ă n e s c r i e
m i n ă c u u n e p i l o g , î n c a r e a u t o r u l p r e a m ă r e ş t e p e fii. ţ ă r a n i , p e n t r u . . C a r p a ţ i i " . C i t i t o r i i n o ş t r i a u a v u t o c a z i a s ă îi c i ­
a i a c e s t o r ţ i n u t u r i . A c e s t e p i l o g e n e c e s a r : în m u l t e p ă r ţ i a l e t e a s c ă d o u ă d i n s c r i e r i hi l u i , s u r p r i n z ă t o r d e v i i ş i d e b i n e
cărţii cititorul are impresiunea, că autorul priveşte de sus scrise. E r a u primele încercări literare ale acestui om. D u p ă
p e a c e ş t i a u t o h t o n i , c a r e Ia u r m a u r m e i s u n t s t ă p â n i i ţ ă r P o r vre-o doi ani petrecuţi în munţii noştrii, H i n s c h e a p l e c a t . . .
î n c a r e a u t o r u l u i i-a fost î n g ă d u i t s ă v â n e z e . S u n t fraze, do n o u î n C a n a d a . î n a i n t e însă, în s i n g u r ă t ă ţ i l e Cazilelor,
din c a r e r ă z b a t e i n i i u i n ţ a f a l s i f i c a t o a r e a g a z d e l o r la c a r e şi-a scris a m i n t i r i l e , p e c a r e a c u m le e d i t e a z ă î n t r ' u n l u x o s
a t r a s autorul, c a r e p e senine nu a v e a u nimic comun, nici v o l u m , m a r e a c a s ă do e d i t u r ă g e r m a n ă . T i t l u l c ă r ţ i i e cel
ca s â n g e , nici c a m e n t a l i t a t e , nici c a s e n t i m e n t c u p o p o r u l m a i potrivit: Povesteşte u n om. care a trăit aievea î n Canada.
autohton. Trecând peste aceste câteva m o m e n t e supărătoare, Mulţi sunt autorii, care trec în goana trenului dealatul unui
cetitorul, c a r e c u n o a ş t e î n t r u c â t v a r e g i u n i l e şi v â n ă t o a r e l e c o n t i n e n t , e a a p o i s ă c o m p i l e z e şi s ă f a n t a s e z e , p r e t i n z â n d ,
p e c a r e le d e s c r i e C u r t W e i g e l , v a a v e a o p l ă c e r e d e o s e b i t a c ă i s t o r i s e s c ce a u v ă z u t ş i a u p ă ţ i t . H i n s c h e n u e d i n a -
cetindu-1, r e t r ă i n d c e a s u r i b u n e . Cei c a r e n u m a i v i s a p o t ceştia. E l n e p o v e s t e ş t e î n t â m p l ă r i — m u l t e , c â t e v a zeci —
d e s p r e v â n ă t o a r e l e c a r p a t i n e , v o r a v e a n o u i i s v o a r e d e vise.... din zbuciumata lui viaţă de trapper, vânător, petrecută î n
cele m a i a s p r e r e g i u n i ale c o n t i n e n t u l u i a m e r i c a n . R e g i u n e a
î n c a r e a t r ă i t , e c e a s p r e n o r d dela r â u l A t a b a s k a , şi î n
Max Hinsche: Kanada wlrklfch erlebt (Ed. J . Xeu- m u n ţ i i î n a l ţ i ai r e g i u n e ! a r r i d e Y u k o n t e r r i t o r y , E p o a t e p e n ­
manu N e u d a i m m , 392 p a g i n i , v o l u m l e g a t î n p â n z ă , R m . 12
t r u p r i m a d a t ă că auzim vorbele unuia, care a t r ă i t t o a t e
pentru R o m â n i a reducere 25%). — î n a i n t e cu câţiva ani, ne
f r u m u s e ţ i l e ş i t o a t e g r o z ă v i i l e acestei r e g i u n i . Zeci d e m i i
g ă s e a m î n t r ' u n u l d i n cele m a i î n c â n t ă t o a r e t e r e n e d e v â n ă ­
de k m . în sanie,, t r a s ă de câni, luni î n t r e g i singur, f ă r ă să
toare dela m a r e înălţime de munte, când n e vine ştirea, că
v a d ă ţipenie de om, pierdut în imensitatea, teritorului ne­
in r e v l r u l Câzile, d i n v e c i n ă t a t e a , u n d e s t ă t e a m noi — î n
locuit, trecând sute de k m . singur, în l u n t r e a f r a g i l ă d e
m u n ţ i i S e b e ş u l u i , — a v e n i t n o u l p a z n i c * p e o a r e iii a ş t e p t a m .
c o a j e , î n .josul ş i î n s u s u l m a r i l o r f l u v i i , c a r e a l e a r g ă s p r e
I - a m t r i m i s v o r b ă s ă c o b o a r e î n zi şi ceas a n u m i t l â n g ă
oceanul îngheţat, — nesfârşite pârtii cu piciorul, spre o ţintă
z ă g a z u l C i b a n u l n i . Când a m sosit l a acel loc, a m z ă r i t d i n
v a g ă , î n a p ă s ă t o a r e s i n g u r ă t a t e , — î n t â l n i r i cu m a r i l e fiare,
d e p ă r t a r e , şezând pe un t r u n c h i u căzut de l â n g ă d r u m , u n
peripeţii, primejdii, insuccese, izbânzi. Şi toate r e d a t e exact,
om, a c ă r u i f ă p t u r ă c u m ne a p r o p i a m ( e r a m cu p r i e t e n u l
aşa c u m s'au petrecut, fără leac de tendinţă de î n f r u m u s e ţ a r e
I . S.), s e l ă m u r e a a fi u n a d e e x t r e m ă u s e ă ţ i m e . O f a ţ ă
s a u de a d ă u g i r e .
blondă-roşoată, cu ochii lucind v i u în a d â n c u r i l e orbitelor,
cu feţele î n g r o p a t e , î n c a p c u o ceapsâ d a p ă l ă r i e , peste care A m citit această carte v o l u m i n o a s ă d i n t r ' u n răsuflet.
do s i g u r a u t r e c u t zeci d e a n i d e s o a r e ş i d e p l o a i e . C â n d s ' a A m g ă s i t m u l t ă p l ă c e r e î n c e t i r e a ei. U n g â n d b u n t r e c e
r i d i c a t mi-so p ă r e a că se r i d i c ă î n oase u n schelet. S'a des­ c o n t i n e n t e şi oceane şi eu t r i m i t g â n d u l m e u p r i e t e n e s c şi
coperit, şi s'a prezentat. ..Max H i n s c h e " . D u p ă câteva schim­ de felicitare o m u l u i , oare cine ştie p r i n ee r e g i u n i sălbatece,
bări de vorbe, convenţionale, mi-am desfăcut uneltele de t r ă i e ş t e a z i . c i n e ş t i e ce p r i m e j d i i î n f r u n t ă chiar în clipa
p e s c u i t , şi u r c a t p e c ă ş i ţ a î n a l t ă , a m î n c e p u t s ă a r u n c d u p ă când scriu aici. - -
Richard Blase: Die Jăgerprufung, in Frage und Ant- vizonului, deci nu poate să salveze delà pieire aceste a n i m a l e .
WOrt. (.Ed. I . N e u j n a n n — N e u d a m m . 144 p a g i n i . Hm. 2,50). — Casele m a r i de b l ă n u r i , c o m e r c i a n ţ i i , v â n ă t o r i i şi c u m p ă r ă ­
D u p ? , c u m ş t i m , ii; G e r m a n i a , cel ce v o e ş t e , p e n t r u p r i m a t o r i i , toţi sunt. r e s p o n s a b i l i î n t r ' o m ă s u r ă o a r e c a r e d e a c e a s t ă
d a t ă , s ă o b ţ i n ă u n p e r m i s d e v â n ă t o a r e , o d a t o r s ă se p r e ­ c r i z ă . O r g a n i z a ţ i i l e n a ţ i o n a l e p e n t r u c o n s e r v a r e şi a p ă r ă t o r i i
z i n t e p e n t r u a tre'.-e „ e x a m e n u l d e v â n ă t o r ' " . F ă r ă d e a c e s t animalelor sălbatice trebuie să dea a l a r m a p r e t u t i n d e n i , pen-
examen, n i m e n e a n u a r e d r e p t u l să vâneze, v â n ă t o a r e a pre­ t r u e a p r i n t r ' o a c ţ i u n e c o m u n ă s ă f i e s a l v a t ă d e l à p i e i r e a-
t i n z â n d n u n u m a i o î n d e m â n a r e , c i şi c u n o ş t i n ţ e , ş i î i a i a l e s c e a s t ă f r u m o a s ă f a u n ă n a t i v ă . — (Wild Life Review, N o . 15
c u n o ş t i n ţ e d e zoologie şi de e t i c ă v â n ă t o r e a s c ă . C h e s t i u n e a I u l i e 1938).
e x a m e n u l u i de v â n ă t o r i a fost p u s ă şi la u o i , şi a fost p r i v i t ă
c u d i f e r i ţ i ochi. Cel m a i c o n v i n s s u s ţ i n ă t o r al i d e e i a c e s t e i a , Walter Guiverscheidt : Oer lachende Lehrprinz ( E d .
la noi, este d i s t i n s u l I n s p e c t o r de v â n ă t o a r e D r . I. Bolboca. J . N e u m a n n —. N e u d a m m . V o l u m î n p â n z ă E m . 3,80). „Lehr­
U n u l d i n t r e a r g u m e n t e l e , p e c a r e le u t i l i z e a z ă cei p o t r i v n i c i p r i n z " se n u m e a î n v r e m i l e m a i v e c h i î n l i m b a c u r e n t ă v â ­
acestei inovaţiuui. este g r e u t a t e a compunere! materialului nătorească germană vânătorul bătrân, eu bogată experienţă,
e x a m e n u l u i . A d e c ă , să g ă s e ş t i m ă s u r a j u s t ă : să ,m ceri nici care introducea în tainele artei v â n a t u l u i pe tinerii, care
e x a g e r a t e c u n o ş t i n ţ e , să n u r ă m â n ă î n s ă e x a m e n u l n i c i o făceau primii paşi în bereurile vânătoreşti. Aceştia, ea foarte
s i m p l ă f o r m a l i t a t e f ă r ă folos r e a l . — R ă s f o i n d b r o ş u r a , p e m u l ţ i d a s c ă l i , îşi o m o r a u s t r ă d a n i i l e în p i s ă l o g e a l ă , în plic­
c a r e ne-o t r i m i t e m a r e a e d i t u r ă g e r m a n ă , ne b u c u r ă m , fcâsind t i c o a s e ş i f o a r t e s e v e r e „ p r e l e g e r i " . C u m a r a t ă şi t i t l u l c ă r ţ i i
s l ă b i r e a a r g u m e n t u l u i p o t r i v n i c e x a m e n u l u i de v â n ă t o r . I n t r ' - a p ă r u t ă acum, de d a t a aceasta a v e m a face cu u n dascăl
a d e v ă r , î n a c e a s t ă l u c r a r e , a p ă r u t ă î n 10.000 e x e m p l a r e , s e o a r e r â d e , şi r â z â n d î n v a ţ ă p e t i n e r i l u c r u r i s e r i o a s e . F o n d u l
c o n c e n t r e a z ă î n 649 î n t r e b ă r i ş i r ă s p u n s u r i , e s e n ţ a c u n o ş t i n ţ e ­ c ă r ţ i i e u n u l eu totul serios. P o r n e ş t e din a d e v ă r u l , că co-
l o r v â n ă t o r e ş t i , p e c a r e le p o a t e p r e t i n d e e x a m i n a t o r u l d e l à recttitatea v â n ă t o r e a s c ă n u se poate r ă z i m a p e p o r u n c i l e sorise
c a n d i d a t u l de — p e r m i s de v â n ă t o a r e . M ă r t u r i s i m , că d i n î n c o d u r i şi p e t e a m a de p e d e a p s ă , ci f i e c a r e v â n ă t o r t r e b u e
aceste întrebări s'ar putea p e n t r u noi elimina vre-o să p o a r t e î n i n i m a lui c h i a r regúlale corectităţii v â n ă t o r e ş t i ,
150, r ă m â n â n d c a m 500 do m a r e f o l o s ş i a c t u a l i t a t e . E l e c u ­ t o t a ş a , c u m t r e b u e ş t a s ă s t ă p â n e a s c ă d e p l i n cel p u ţ i n e l e ­
p r i n d î n t r e g d o m e n i u l : balistica, zoologie, technică v â n ă t o ­ m e n t a r e l e cunoştinţe v â n ă t o r e ş t i în vesele v e r s u r i , scrise cu
r e a s c ă , o c r o t i r e , legislaţie, etc. F o r m a de î n t r e b a r e - r ă s p u n s m u l t d u h şi cu i n t e r e s a n t e a p r o p o u r i . I n fiecare p a g i n ă , ală­
uşurează mult studiul materiei. t u r e a d e v e r s n e r â d e şi d e s e n u l , p e c a r e a u t o r u l a ş t i u t s ă
îl a d a p t e z e , a r t i s t i c şi s p i r i t u a l .
Dr. Adalbert Szalay: Hundert irrige Wisentbelege
(Ed. J. N e u m a n n — N e u d a m m , E m . 4 ) In numărul nostru Es Wies ein Jäger wohl in sein Horn. Z e c e c a r t o a n e
d o C r ă c i u n , 1937, a m a v u t c i n s t e a s ă p u b l i c ă m u n c u p r i n z ă ­ de Geilfus. (Ed. P a u l P a r e y , Berlin), O m a p ă d e s t i n a t ă , evi­
tor studiu a s u p r a bourului, s e m n a t de Dl. Dr. A. Szalay, dent, p e n t r u cadou de Crăciun vânătorilor. Caricaturistul
v e c h i u l şi d i s t i n s u l s p e c i a l i s t î n z o o l o g i a - i s t o r i c ă . S t u d i u l a Geilfus e bine cunoscut celor ce răsfoesc revistele de v â n ă ­
p r o d u s a d e v ă r a t ă s e n z a ţ i e î n c e r c u r i l e ş t i i n ţ i f i c e i . Şi p e d r e p t t o a r e g e r m a n e ; e cel m a i g u s t a t d e s e n a t o r u m o r i s t d i n a c e a
c u v â n t : Dl. D r . S z a l a y , acest s a v a n t c o n p a t r i o t al n o s t r u d i n ţ a r ă . O a d â n c ă cunoaştere a aspectelor hazlii ale v â n ă t o a r e i ,
S i b i u , d u p ă o m u n c ă î n c o r d a t ă d e o v i a ţ ă , s i m t e .— ş i a r e .— a g r e ş e l i l o r şi p ă c a t e l o r v â n ă t o r e ş t i d e s v a l u e t e m e , p e c a r e
p u t e r e ş t i i n ţ i f i c ă s u f i c i e n t ă , s ă se d e s b a e r e d e c ă t u ş e l e „ v e ­ a r t i s t u l le înfăţişează cu n e î n t r e c u t u l lui spirit şi m a r e a
chilor a u t o r i t ă ţ i " şi să privească problemele cu ochi inde­ lui î n d e m â n a r e t e c h n i c ă . Cele zece p l a n ş e c o l o r a t e s u n t d e
pendenţi. Astfel, p r o d u c â n d câteodată chiar impresia u n u i a c e i a ş f a c t u r ă . I n b i b l i o t e c ă ele î n s e m n e a z ă o m i c ă c o l e c ţ i e
r ă s v r ă t i t , a t a c ă , nimiceşte, şi a p o i l a p ă d ă f ă r ă m i l ă p ă r e r i l e a u n o r bune desene din m â n a cunoscutului artist; î n c a d r a t e
şi teoriile, p e oare le c o n s i d e r ă , ş i le d o v e d e ş t e d e e r o n a t e , p o t fi u n v e s e l d e c o r a l c a m e r e i d e l u c r u a u n u i v â n ă t o r .
o r i c â t d e m u l t a r fi f o s t a c e l e e i t a t e ş i a p r e c i a t e d e a l ţ i i . .—
O m a r e p a r t e a activităţii ştiinţifice a acestui adevărat sa­ Ernst Graf Silva-Tarouca : Glückliche Tage. ( E d . p a u l
v a n t este să plivească din m u l ţ i m e a datelor istorice ceea-ce P a r e y , R m . 6,80. P e n t r u R o m â n i a r e d u c e r e d e 2 5 % ) . — I n t r e
e b u r u i a n ă : f a l s i f i c a r e , e r o a r e . O p e r ă g r e a şi m a i a l e s folo­ toate cărţile de v â n ă t o a r e g e r m a n e , a p ă r u t e în ultimele trei
sitoare: sunt erori, care girate de u n n u m e i n t r a t î n t r e auto­ decenii, mai m a r e faimă a dobândit cartea contelui a u s t r i a c
rităţi, se perpetuiază veacuri dearândul, tulburând putinţa fj. S i l v a - T a r o u e a : „ Z i l e f e r i c i t e . " I n c u r â n d d u p ă a p a r i ţ i a
u n e i c e r c e t ă r i o b i e c t i v e . —. I n b r o ş u r a e d i t a t ă d e J . N e u m a n n p r i m e i e d i ţ i i (1923) i s t o r i s i r i l e d e v â n ă t o a r e a l e a c e s t u i s c r i i ­
— N e u d a m m , Dl. D r . S z a l a y a r a t ă cele „o s u t ă " d e i s v o a r e t o r s'au r ă s p â n d i t , r i d i c â n d u - l î n t r e cei m a i d e v a z ă scrii­
e r o n a t e , d i n c a r e s c o t c u n o ş t i n ţ e cei ce s e o c u p ă c u p r o b l e m a tori cinegetici moderni. Coatele Silva-Tarouca a ocupat foar­
zimbrului. Este impresionantă bogăţia de cunoştinţe a acestui te înalte locuri în ierarohia politică a vechei Austrii. D u p ă
s a v a n t p a s i o n a t : n i m i c ce s'a s c r i s a c u m şi c u v e a c u r i desmembrares, i m p e r i u l u i habsiburgic, r e t r a s la moşiile sale
înainte, în l e g ă t u r ă o u z i m b r u l n u r ă m â n e n e c u n o s c u t , d i n B o e m i a , a fost u n m o m e n t t e n t a t s ă îşi scrie m e m o r i i l e
n e d i s c u t a t , — r e c u n o s c â n d u - s e ceea-ce este just, d e m a s c â n d u - politice. A l ă p ă d a t î n s ă c u r â n d g â n d u l să se î n ş i r e şi el
se f a l s u l , r e c t i f i c â n d u - s e e r o a r e a . A m i n t i m , că Dl. Dr. A. î n t r e m u l ţ i o a m e n i p o l i t i c i f a l i ţ i , c a r e î n c e a r c ă a-şi s a l v a
Szalay a r e peste douăzeci d e studii de zoologie istorică, d e o a m i n t i r e p r i n publicarea amintirilor politice. S'a întors
cea m a i m a r e însemnătate. Aceste cărţi n u se găsesc în la amintirile vânătoreşti şi a d a t lumei u n u l d i n cele m a i
comerţ. A m a t o r i i le pot însă p r o c u r a delà a u t o r : Sibiu, interesante volume d e istorisiri d e vânătoare. Om cu a v e r e
S t r a d a T r i b u n e i 17. m a r e , ou r e l a ţ i i î n a l t e , n u i-a f o s t g r e u s ă î ş i a s i g u r e c e l e
m a i excelente terene de vânat, cele m a i ademenitoare invi-
Zglinicki-Wohl: „Gar lustig ist die Jăgerei" (Ed. J . taţiuni, a v â n d astfel ocaziune să îşi p u n ă î n p r a c t i c ă in­
N e u m a n n —. N e u d a j n m , E m . 2,40) U n u l d i n t r e cei m a i t a ­ contestabil excelentele sale calităţi vânătoreşti, şi î n aceeaşi
lentaţi caricaturist! germani, Zglinicki. î m p r e u n ă cu veselul v r e m e a d u n â n d noui valori la comoara de cunoştinţe în a r t a
poet J. H. Wohl, au p o r n i t p r i n terenele de v â n ă t o a r e , şi vânătoarei. Autorul categoriseşte istorisirile după obiectul
le-au p a r c u r s în l u n g şi î n lat. A u dibuit p r e t u t i n d e n e a d u p ă v â n ă t o a r e i : Istorisiri cu v â n a t mic, apoi c u cocoşi de
aspectele vesele ale v â n ă t o a r e i . Ceea-ce au recoltat — trofee — m u n t e , cu c ă p r i o r i , c a p r e n e g r e , c e r b i , ca î n u r m ă , î n t r ' u n
n i le d a u î n u n a l b u m a ş d e d e s e n e şi v e r s u r i . Cel c e g ă s e ş t e capitol de sfârşit să a d u n e „tot felul d e istorisiri de v â n ă ­
o p l ă c e r e p r i v i n d u n d e s e n cu spirit şi citind u n vers b u n . toare". I n t r e istorisirile de u r m ă r i r e a c e r b u l u i , g ă s i m u n e l e
glumeţ, va avea o senină b u c u r i e în această carte. alo c ă r o r t e a t r u e B u c o v i n a , C a r p a ţ i i r o m â n e ş t i . Dealun-
gul acestor istorisiri găsim î n v ă ţ ă t u r i preţioase c u p r i v i r e
Hamllton, W. J., Fr. Our fur-bearers — a vanishing la v â n ă t o a r e şi l a o c r o t i r e . ( A u t o r u l e s t e u n u l d i n t r e p r i m i i
natural resource ( A n i m a l e l e n o a s t r e p u r t ă t o a r e d e b l a n ă , o adevăraţi ocrotitori ai v â n a t u l u i , în sens modern, şi tot el
bogăţie naturală, care dispare), New-Tork Zoologica! Society a scris celebra carte „Kein H e g e r Kein J ä g e r " abeceda­
B u l . M a y — l u n e 1938. — A u t o r u l d ă o s e r i e d e c i f r e , c a r e n e rul oerotirei.) D ă m o p i l d ă din aceste î n d r u m ă r i . A u t o r u l
a r a t ă n u m ă r u l c a s e l o r de c o m e r ţ şi al p e r s o a n e l o r c a r e se n e a r a t ă la ce foloseşte c u o c a z i u n e a v â n ă t o a r e i d e c e r b i
o c u p ă c u n e g o ţ u l de b l ă n u r i , c i r c u l a ţ i a a n u a l ă de p i e i şi a r t a d e a c h e m a c e r b u l c u s c o i c a ? I a t ă r ă s p u n s u l : a) C â n d
v a l o a r e a lor. Se o c u p ă apoi de p r o b l e m a d e s c r e ş t e r i i a l a r ­ n u m u g e ş t e n i e i - u n c e r b , d a u de c â t e v a - o r i c u scoica. A d e s e
m a n t e a n u m ă r u l u i a n i m a l e l o r p u r t ă t o a r e de b l a n ă . M u l t e p o r n e s c a s t f e l s ă m u g e a s c ă c e r b i i d i n a p r o p i e r e , b) D a c ă u n
d i n t r e speciile valoroase au d i s p ă r u t complet. A r a t ă apoi cerb m u g e ş t e t r â n d a v , astfel î n c â t n u îl pot constata, şi niei
l i p s a d e e f e c t a l e g i s l a ţ i e i p r o i e c t i v e î n s t a r e a ei a c t u a l ă . n u îl p o t a p r o p i a c u ş a n s e , ; d a u d i n c o r n u l m e u , îl î n d e m n
Creşterea animalelor p e n t r u blană nu este efectivă decât în s ă m u g e a s c ă m a i b i n e . c) C u a j u t o r u l c o r n u l u i p o t s ă a ţ â ţ
cazul vulpii a r g i n t i i şi, î n t r ' o m a i m i c ă m ă s u r ă , în cazul curiositatea. gelozia, dorul u n u i cerb în a ş a m ă s u r ă , încât
îl a d u c î n f a ţ a m e a . d) S e î n t â m p l ă , c ă u n c e r b , c h i a r î n România. R e v i s t a O f i c i u l u i N a ţ i o n a l d e T u r i s m ( N o . X .
momentele când sperăm să p u t e m trage, e speriat, s a u e luat 1938). O s p l e n d i d ă c o p e r t ă n e I n t r o d u c e î n c u p r i n s u l a c e s t u i
d e c i u t e , s a u s e î n t â m p l ă c h i a r , c ă a m t r a s ş i a m g r e ş i t , .— n u m ă r , î n c h i n a t a p r o a p e î n î n t r e g i m e v â n ă t o a r e i şi p e s c u i ­
îr. a c e s t e c a z u r i , m u g i n d d i n s c o i c ă a j u n g e m a d e s e o r i l a t u l u i . C i t i m a r t i c o l e D - l o r V l a d i m i r B u n e a şi T. R . P o p e s c u
rezultatul, că oprim p e n t r u o clipă cerbul, încât uneori m a i d e s p r e v â n ă t o a r e şi d e s p r e cerbi, a r t i c o l e a l e u n o r s p e c i a l i ş t i ,
p u t e m t r a g e , e) V o e s c s ă a p r o p i u u n c e r b p r i n p ă ş u n e s e c u ­ şi cu aceiaş i n t e r e s citim articolele „ l a i c i l o r " Al. B ă d ă u ţ ă şi
l a r ă , p r i n t r e r a n e ó t e , c ă z ă t u r i , f r u n z e u s c a t e , etc., u n d e e E m . Bucuţa, de p r e ţ p e n t r u v â n ă t o r i , fiindcă ele reprezintă
peste p u t i n ţ ă să n u fac zgomot, o r i c â t a ş griji, şi o r i c â t glasul dela „altera pars". — Regretăm, că suntem nevoiţi
a ş fi d e i s t e ţ . D a u g l a s d i n s c o i c ă : d e c i f a c l a r m ă p e f a ţ ă , să i m p u t ă m revistei unele lipsuri de p r o b i t a t e . N u n e v o m
aşa cum face u n cerb, care trece p r i n asemenea locuri. De o p r i a s u p r a m u l t o r i l u s t r a ţ i u n i t r u c a t e , p r e z e n t a t e ea o r i g i ­
cele m a i m u l t e ori m ă p o t a p r o p i a f ă r ă grije, p r o t e j a t de n a l e d e p e n a t u r ă (de ex. cocoşul d e m u n t e , şi s e r i a de^
î n ş e l ă t o r i a scoicii. f o t o g r a f i i d i n d i o r a m e , e t c ) , ci v o m f a c e c o n f r a t e l u i n o s t r u
T e r m i n â n d această scurtă reeensiune a s u p r a ediţiei I I I două reproşuri grave pentru două indelicateţe săvârşite în
a cărţii d e v e n i t ă clasică, r e g r e t ă m , că n u s'au corectat unele prejudiciul nostru. î n t â i : „România" publică u n articol „Pes­
aprecieri privitor la băştinaşii locurilor pe unde a v â n a t cuitul p ă s t r ă v u l u i în L a c u l R o ş u " d e Dl. Mihail Csâki. Or
autorul. S u n t aprecieri, care n u şocau î n timpul şi î n me­ a c e s t a r t i c o l îl r e p r o d u c e d i n c u v â n t î n c u v â n t d i n n u m ă r u l
d i u l d e o d i n i o a r ă î n c a r e a t r ă i t a u t o r u l . A z i î n s ă p o t fi n o s t r u d i n 15 M a i 1938, f ă r ă s ă i n d i c e i z v o r u l . „ D i n c u v â n t
socotite unele chiar insulte. Autorul a decedat n u de mult. î n c u v â n t " n u e b i n e zis, — f i i n d c ă r e v i s t a o f i c i a l ă i n t r o ­
d u c e î n el o p r o p o z i ţ i e ş i c â t e v a c u v i n t e n o u i — i n o v a ţ i i
U r m a ş i i şi editorul lui, la viitoarea ediţiune a r face bine
n e n o r o c i t e . Şi a n u m e , d i n b u n s e n i n s p u n e , c ă : „ I n t r e p e ş t i
să retuşeze aceste u m b r e din frumoasa lucrare.
p ă s t r ă v u l e vulpea(!) peştilor de pradă"(??). Apoi u n d e d i s ­
t i n s u l a u t o r s p u n e a î n „ C a r p a ţ i i " c ă h r a n a p ă s t r ă v u l u i e^
Natura. ( B e v i s t ă p e n t r u r ă s p â n d i r e a ş t i i n ţ e i , N o . 1 1 , a l c ă t u i t ă d i n i n s e c t e şi l i p i t o r i , s p e c i a l i s t u l „ R o m â n i e i " m a i
Bucureşti). A m citit cu surprindere, şi n u cu u n a plăcută, a d ă u g e ş t e ca h r a n ă ş i . . . „plantele". I a t ă p ă s t r ă v ierbivorl
articolul s e m n a t d e s e c r e t a r u l de r e d a c ţ i e al revistei, d e s p r e E t c , e t c . — A l d o i l e a : I n f r u n t e a p a g i n e i 25 „ R o m â n i a "
u r s . I n t r ' a d e v ă r , citim în acest articol şi u r m ă t o a r e l e : „Când p u b l i c ă u n clişeu cu u n splendid tablou d e p ă s t r ă v i m a r i ,
însă u n taur a simţit ursul p r i n apropiere, devine neliniştit, î n ş i r u i ţ i s u b t d o u ă u n d i ţ e . Şi s e r i e „ R o m â n i a " : „Păstrăvi
r ă t ă c e ş t e i n n e ş t i r e încoace şi încolo(!) şi n u s t ă locului din L a c u l R o ş u " şi m a i scrie s u b t clişeu: „Foto 0 . N. T."
p â n ă n u îşi găseşte d u ş m a n u l . A t u n c i se iacă î n t r e ei o A s t a e p r e a mult! Acest clişeu e . . . î m p r u m u t a t din „ C a r ­
l u p t ă c r u n t ă , p e v i a t ă şi p e m o a r t e . U r s u l a t a c a t se a p ă r ă p a ţ i i " a n u l 1935, N o . 10, p a g i n a 241. E l r e p r e z i n t ă p ă s t r ă v i
cu desnădegde, d a r foarte r a r c u izbândă. T a u r u l înfuriat din R â u l Sebeşului. Undiţele, care se văd î n clişeu sunt cele
p e s t e m ă s u r ă , se r e p e d e ca f u l g e r u l l a el şi d a c ă n u îl c u c a r e a u p r i n s D - n i i D r . I . S. ş i D r . I . P . a c e ş t i p ă s t r ă v i
s t r ă p u n g e d e l à î n c e p u t c u c o a r n e l e , îl î m p i n g e m e r e u şi î n z i u a d e 16 A u g u s t 1935. I a r „ F o t o : O. N . T . " e o m a r e
r e p e d e c u c a p u l î n a i n t e şi-1 i s b e ş t e d e u n c o p a c s a u d e o îndrăzneală, când fotografia e făcută de fotograful a m a t o r
stâncă, ţintuindu-1 acolo p â n ă îşi d ă u l t i m a s u f l a r e . O d a t ă c a r e n u p u b l i c ă decât î n „ C a r p a ţ i i " , c u c a r e a r e cele m a i
u n păstor d i n C a r p a ţ i î m i povestea, că şi-a g ă s i t t a u r u l rătă­ strânse legături şi c a r e n u a a v u t nici-când nici-o a t i n g e r e
cit d e c â t e v a zile, ţ i n â n d î n c o a r n e s t â r v u l u n u i u r s ţ i n t u i t cu „Bomânia". Mai ales unei reviste, care are mijloacele-
într"o s t â n c ă " . D e s i g u r , e o l e g e n d ă p e n t r u c o p i i a c e s t o b i - m a t e r i a l e i m e n s e d e c a r e d i s p u n e o f i c i o s u l O. N . T., n u e s t e
c e i u a l t a u r u l u i , d e a c ă u t a „ î n n e ş t i r e " u r s u l , a-1 g ă s i p r i n î n g ă d u i t să-şi î n s u ş e a s c ă a r t i c o l e şi clişee, c a r e formează
m u n t e ş i a-1 i s p r ă v i a t â t d e r o m a n t i c . D a r m a i c i t i m : „ P e proprietatea literară a altora. Dacă confratele nostru — când
a n i m a l e l e m a r i u r s u l l e a t a c ă d i n s p a t e , d u p ă c e le^a o b o s i t
printr'o u r m ă r i r e îndelungată; când aceste pasc în munţii scrie despre v â n ă t o a r e şi pescuit are nevoe de articolele
p r ă p ă s t i o ş i , u r s u l l e s p e r i e c u u r l e t e l e (!) s a l e î n f r i c o ş ă t o a r e , ş i d e c l i ş e e l e n o a s t r e , l e p o a t e a v e a e u d o u ă c o n d i ţ i i : a) s ă
f ă c â n d u - l e să se a r u n e e î n p r ă p a s t i e , u n d e îşi f r â n g g â t u l n i l e c e a r ă d e m a i î n a i n t e ş i b) s ă s c r i e , c ă l e - a î m p r u m u t a t
şi picioarele." Deci u r s care goneşte ca haităii, u r l â n d c â t dela „Carpaţii". Clara p a c t a . . . .
îl ţine g u r a . (Oare c u m u r l ă u r s u l la a s e m e n e a ocaziuni?)
D a r m a i d e p a r t e : „ M ă n â n c ă şi p e ş t e , p e c a r e îl u r m ă r e ş t e Olmsted, Charles E. Vegetation of certain sand plains-
î n a p ă , p u t â n d î n o t a f o a r t e b i n e . " D e c i u r s u l - v i d r ă , c a r e se Of ConneCtiCut. B o t a n i c a l G a z e t t e . C h i c a g o . L a r ă s p â n d i r e a
aruncă în a p ă m a r e .— u n d e î n o a t ă —. ş i „urmăreşte" s t e j a r u l u i Quercus velutina contribuie în mare măsură ve­
peştii. A p o p u l a r i z a ş t i i n ţ a e de f o a r t e m a r e folos. N u î n s ă veriţele. Ele împrăştie ghinzile acestui s t e j a r şi l e
a p o p u l a r i z a legendele dovedite p r o f u n d e r o n a t e şi n a i v i t ă ­ î n g r o a p ă î n a s c u n z ă t o a r e l e lor din p ă m â n t (s'au g ă s i t 23
ţile, c a r e se s p u n la şezători. M a i ales n u e î n g ă d u i t să o p â n ă l a 84 g h i n a i î n c â t e o v i z u i n ă ) o f e r i n d u - l e î n f e l u l a -
facă aceasta u n om de ştiinţă, cum e autorul citatului cesta condiţiunile necesare germinării. Fotografii interesante,
articol. ne a r a t ă v l ă s t a r i şi t r u n c h i u r i de s t e j a r i ieşite d i n g h i n z i l e
îngropate în ascunzătorile veveriţelor. C.
.Jäger Kinder — ABC." de Dr. Detlev Müller-Using Klemola, V. M. Finnish game and hunting. ( V â n a t
( E d . I . N e u m a n n — N e u d a m m , E m . 2.40). O c a r t e d e s t i n a t ă s ă
şi v â n ă t o a r e î n F i n l a n d a ) , S i l v a F e n n i o a (Society of F o r e s t r y ,
fie f ă c u t ă d a r copiilor mici ai v â n ă t o r i l o r g e r m a n i . S'a aso­ H e l s i n k i ) 1937. E s t e o d a r e d e s e a m ă a s u p r a s p e c i i l o r d e v â n a t ) ;
ciat cunoscutul zoolog-vânător Müller-Using cu n u mai puţin d i n F i n l a n d a şi a s u p r a d i s t r i b u ţ i e i şi p r e d o m i n a ţ i e i lor. R a ţ a
cunoscutul desenator de a n i m a l e E. Osswald şi a u d a t lumei sălbatică formează jumătate din populaţia păsărilor de apă, i a r
celor mici d i n casele v â n ă t o r i l o r o î n ş i r u i r e de o s u t ă de cocoşul d e m u n t e p r e d o m i n ă p r i n t r e p ă s ă r i l e d e v â n a t ale r e ­
animale, încadrate în literile alfabetului şi cuprinse în o giunilor înalte. Se dă o g r u p a r e a speciilor d u p ă cum ele s u n t
serie d e i l u s t r a ţ i u n i colorate, d e m a r e frumuseţă. şi d u h . atrase sau respinse de lucrarea pământului sau alte activităţi
C a r t e a , d e s i g u r , v a face b u c u r i e m u l t ă copiilor, c ă r o r a le ale o m u l u i . Cele m a i i m p o r t a n t e p r i n t r e speciile favorizate d e
este destinată, i a r versurile hazlii, care p e t r e c imagínele, locurile c u l t i v a t e s u n t i e p u r e l e b r u n şi p o t â r n i c h e a , d i m p o ­
vor stârni râsete argintii. t r i v ă i e r u n c a şi cocoşul fac p a r t e d i n t r e cele izgonite. V â n ă ­
toarea, a t â t în trecut cât şl în prezent, constitue din nenoro­
C. E. Martiny : Tage die man nie verglast. ( E d . I . N e u ­ cire o prădare a faunei; o dare de seamă despre extirparea-
m a n n — N e u d a m m . V o l u m l e g a t î n p â n z ă K m . 5.60) Numele u n o r a n i m a l e n e d o v e d e ş t e a c e s t l u c r u . U r m e a z ă o d i s c u ţ i e a—
a u t o r u l u i ne este necunoscut. Deschizând cartea, credeam, c ă m ă n u n ţ i t ă a s u p r a zonelor de v â n a t î n corelaţie c u v e g e t a ţ i a ,
vom afla recentele î n s e m n ă r i ale u n u i recent vânător. Plă­ clima şi locuitorii. Sunt descrise metodele de vânat, a t â t oele-
c u t ă d e s i l u s i e : a u t o r u l s e p r e z i n t ă a fi u n v e o h i u v â n ă t o r , p r i m i t i v e c â t ş i cele m o d e r n e . R e c o l t a r e a v â n a t u l u i şi a b l ă ­
u n u l , c a r e a v â n a t î n C a r p a ţ i i A r d e a l u l u i şi a i V e c h i u l u i nurilor ca factor economie era de o importanţă decizivă în
R e g a t încă înainte de războiu. E o colecţie de întâmplări v r e m e a d e d e m u l t şi, î n o a r e c a r e m ă s u r ă , este şi astăzi, c p t o a -
v â n ă t o r e ş t i , d e tot felul, déla cele m a i m o d e s t e p â n ă l a tecă în general vânatul a scăzut foarte mult. Date statistice
cele m a i alese p e c a r e le p o a t e oferi a c e a s t ă p a r t e a E u r o p e i . prezentate în tablouri ne arată numărul animalelor din 6
I n aceiaş v r e m e e u n neîncetat i m n p e n t r u frumuseţile na­ s p e c i i c a r e a u f o s t v â n a t e î n c e p â n d d i n a n u l 1880. D i n a t e s t e
t u r e l ş i v r e d n i c i a c e l o r c e i n t r ă î n t e m p l u l ei c u c u c e r n i c i e . t a b l o u r i rezultă că unele specii s u n t p e cale d e dispariţie. V a ­
E u n a din bunele cărţi de povestiri vânătoreşti. Multe foarte l o a r e a î n b a n i a v â n a t u l u i e s t e e v a l u a t ă l a 30 p â n ă l a 40 m i ­
f r u m o a s e i l u s t r a ţ i u n i s e m n a t e d e m a r e l e a r t i s t g e r m a n M. l i o a n e m ă r c i f i n l a n d e z e a n u a l . I n u l t i m a v r e m e o r g a n i z a ţ i i l e ••
Kiefer — München. p a r t i c u l a r e p e n t r u p r o t e c ţ i a v â n a t u l u i a u c r e s c u t î n impor-•-
t a n ţ ă , i a r b a n i i încasaţi de stat dela m e m b r i s u n t utilizaţi mai puţin desvoltat din cauza condiţiunilor - climatice de
pentru ocrotirea vânatului. Este descrisă legea actuală a vâ­ v e s t . I I . L i p s a d e l i n i ş t e ş i c o n t u r b a r e a p e r m a n e n t ă a r fi
n ă t o a r e i , i a r p r o h i b i ţ i i l e şi s e z o a n e l e o p r i t e s u n t d a t e î n t a ­ cauza regresului calitativ în complexele masive din Carpaţi.
b e l e . U n n u m ă r d e 6 m a m i f e r e şi 7 p ă s ă r i se b u c u r ă d e o o- I I I . C ă n u m a i e l i m i n a r e a p i e s e l o r s l a b e p r i n a r m ă a r fi r e ­
crotire complectă. C. mediul p e n t r u o î m b u n ă t ă ţ i r e calitativă şi că reîmprospăta­
r e a p r i n t a u r i din alte p ă r ţ i n ' a r d a nici-un rezultat. I V . Con­
Rostron, Karel, The European moose-deer (Alces alces d i ţ i i l e d e v i a ţ ă s c h i m b a t e a r fi c a u z a d e g e n e r ă r i i c e r b u l u i
L ) of P o l a n d , E a s t P r u s i a , a n d B a l t i c L a n d s ( E l a n u l E u r o ­ în vest.
pean din Polonia, P r u s i a d e Est şi Ţările Baltice), Institut
B a z a t p e e x p e r i e n ţ e l e D - s a l e d e 50 a n i c a v â n ă t o r î n
N a t i o n a l A g r o n o m i q u e B r n o . B u l . 1938. I n p a r t e a î n t â i a a l u ­
c r ă r i i este s c h i ţ a t ă clasificarea olanilor şi istoria lor paleon­ t o a t e c o m p l e x e l e m a i r e n u m i t e a C a r p a ţ i l o r şi î n cele d i n
tologică şi recentă, cuprinzând şi restricţiunile progresive vest, contestă acestea p ă r e r i p r i n a r g u m e n t ă r i , c a r i n e inte­
pentru a p ă r a r e a speciilor europene î m p o t r i v a influenţei dis­ r e s e a z ă şi p e noi oeice v â n ă m azi în C a r p a ţ i . Dl. c o n t e s u s ­
t r u g ă t o a r e o omului. S i t u a ţ i a populalaţiel de elani este d a t ă ţine, că este o g r e ş a l ă să se c r e a d ă , că e s t e u n fel d e c e r b
cu m u l t e a m ă n u n t e şi toate studiile de distribuţie sunt în­ e u r o p e a n vestic, oare din cauza condiţiunilor climatice n u se
soţite de h ă r ţ i eu indicarea exactă a refugiilor. U r m e a z ă o p o a t e desvolta ca cerbul d i n ost şi sud-ost. D o v a d a este, că
descriere a n a t o m i c ă g e n e r a l ă şi discuţii a s u p r a v a r i a b i l i t ă ţ i i l a e x p o z i ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă d i n B e r l i n d i n 1937 c e l m a i p u ­
raselor de elani. Partea principală a lucrării — despre t e r n i c t r o f e u de c e r b a fost p r e m i a t u n u l d e o r i g i n e v e s t i c ă
biologia elanilor cuprinde consideraţii asupra naşterii d i n K r u m a u din p ă d u r i l e de Boemia, t r o f e u o b ţ i n u t în seco­
şi creşterii puilor, t r a t e a z ă d e s p r e h r a n a lor dând n u m i r i l e l u l 18. L a e x p o z i ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă d i n V i e n a , i n 1910, c e l
ştiinţifice ale plantelor de n u t r e m â n t , apoi despre coarne m a i p u t e r n i c c e r b a fost u n u l obţinut tot î n v e s t şi a n u m e
şi d e z v o l t a r e a lor. Acest din u r m ă capitol conţine nu­ în pădurile bavareze. Cauza degenerării cerbilor din vest
m e r o a s e a m ă n u n t e , fiind de i m p o r t a n ţ ă în l e g ă t u r ă cu v â n ă ­
n u se p o a t e a t r i b u i c o n d i ţ i u n i l o r c l i m a t i c e , d e o a r e c e ş t i u t
t o a r e a . U r m e a z ă o s e r i e d e o b s e r v a ţ i u n i a s u p r a sociologiei şi
este, că acestea a u r ă m a s n e s c h i m b a t e . B e f e r i t o r la s c h i m ­
calităţilor m i n t a l e ale acestor a n i m a l e şi o d i s c u ţ i e d e s p r e
b a r e a condiţiilor d e v i a ţ ă D-sa susţine, că r e d u c e r e a p ă d u r i ­
d u ş m a n i i şi p a r a z i ţ i i lor. C a p i t o l e l e d e î n c h e i e r e tratează
c h e s t i u n i de ecologie, c u p r i n z â n d r e a c ţ i u n e a f a ţ ă de o a m e n i , l o r c u f r u n z ă ş i a c e l o r m i x t e î n v e s t n u p o a t e fi m o t i v
p r e c u m ş i p r o b l e m a o c r o t i r i i şi î m b u n ă t ă ţ i r i i r a s e i . C. g e n e r a l de d e g e n e r e s c e n t ă şi r e g r e s c a l i t a t i v , d e o a r e c e se
ştie, eă în regiunile înalte, u n d e n u este decât p ă d u r e p u r ă
Kanadisches Scherzo, d e C. M e h r h a r d t - I l o v . ( E d . P a u l brad, s u n t cerbi de c a l i t a t e s u p e r i o a r ă . C h i a r şi î n r e g i u n i l e
P a r e y . V o l u m l e g a t B a n . 6,80, p e n t r u B o m â n i a c u o r e d u c e r e n i s i p o a s e şi î m p ă d u r i t e c u o e t i n o a s e p e l â n g ă m ă s u r i d e
d e 25%). Cine v o e ş t e s ă r â d ă d i n t o a t ă i n i m a şi în aceiaş protecţii raţionale în vest, s u n t cerbi de calitate foarte bună,
v r e m e a r e interes p e n t r u ţ ă r i streine, m o r a v u r i şi o a m e n i c u m este de ex. în revirul d i n Goray din Silesia polonă.
d i n locuri d e p ă r t a t e , să iee î n m â n ă c a r t e a aceasta, î n c a r e Dl. Conte este convins, că r e g u l a r e a proporţiei şi etârpirea
u n m a e s t r u al poivestirei istoriseşte p r o a s p e t şi c u s p i r i t cele p i e s e l o r s l a b e p r i n a r m ă , n u e p o s i b i l î n t o a t e p ă r ţ i l e şi î n
t r ă i t e d e el şi d e t o v a r ă ş i i l u i în C a n a d a . C i t i t o r u l v a l u a g e n e r a l n u duce la r i d i c a r e a calitativă a cerbilor. A c e a s t ă
p a r t e , vesel, l a d a r u l , p e c a r e îl a v e a a c e s t o m , s ă t r e a c ă se p o a t e face bine în g e n e r a l n u m a i p r i n î m p r o s p ă t a r e cu
p e s t e g r e u t ă ţ i l e v i e ţ i i — şi c â t e a î n t â l n i t el! — c u s e n i n t ă - t a u r i s ă n ă t o ş i şi b i n e d e s v o l t a ţ i , a d u ş i d i n a l t e p ă r ţ i , t a u r i
t a t e , f i e c ă el d e s c r i e v i a ţ a a s p r ă a f e r m i e r u l u i î n m i j l o c u l cari vor t r a n s m i t e generaţiilor viitoare calităţile lor corp
u n u i p e i s a g i u î n c ă sălbatec, fie că n e c o n d u c e p r i n s â n u l
şi c o a r n e f r u m o a s e . B e z u l t a t u l r e î m p r o s p ă t ă r i i n u s e o b s e r v ă
v â n ă t o a r e i , ţ i n u t u r i l e v i r g i n e a l e N o r d u l u i c a n a d i a n , .— n e
d e c â t d u p ă 10—12 a n i . L a e x p o z i ţ i a d i n B e r l i n a u f o s t p r e ­
i s t o r i s e ş t e c r â m p e e d i n r o m a n u l f r u m o s şi t r i s t al n e a m u l u i
I n d i e n i l o r , c a r e s'a d e s ă v â r ş i t î n l a r g u l p r e e r i l o r , în a v i d i ­ m i a t e coarne provenite din revire închise dela cerbi reîm­
t a t e a N o r d u l u i , î n ţ a r a eelor o m i e de l a c u r i . P e t r e c â n d filele prospătaţi. Două din acestea sunt din revirul Prinţului
-acestei c ă r ţ i v a î n t r e r u p e l e c t u r a des, p r i n r â s u l c a r e îl v a S o h a u m b u r g - L i p p e . I n r e v i r u l bine cunoscut al D-lui V o g t
-copleşi, i z v o r â t î n u m o r u l s ă n ă t o s al s i t u a ţ i i l o r c o m i c e şi se fac e x p e r i e n ţ e cu cerbi r e î m p r o s p ă t a ţ i , i a r rezultatele se
al oamenilor curioşi. î n t o r s d i n ţinutul dela e x t r e m a Miază- cunosc. F a p t u l că Dl. V o g t îi a l i m e n t e a z ă special, n u modi­
N o a p t e , s'a p o m e n i t a u t o r u l c ă e c o n f u n d a t c u u n v e s t i t c o n ­ fică î n t r u n i m i c v a l o a r e a teoriei t r a n s m i t e r i i calităţilor t a u ­
t r a b a n d i s t de opiu, e a r e s t a t , şi a p o i e l i b e r a t d u p ă o în­ rului.
t r e a g ă serie de i n c i d e n t e comice. Scăpat, se î n t o a r c e d e î n ­
d a t ă î n C a n a d a , s p r e no ui e x o u r s i u n i de v â n ă t o a r e şi n o u i
C r e d i n ţ a m u l t o r a u t o r i , c ă r e g r e s u l c a l i t a t i v al c e r b i l o r
a v e n t u r i . A i c i îl p e t r e c e m p â n ă s u s , d e p a r t e î n l u m e a g h e ţ i -
lor vecinice, în ţ i n u t u l „închis", u n d e face t o v ă r ă ş i e cu doi î n Carpaţi s'ar d a t o r i lipsei d e linişte şi oonturbării p e r m a ­
t r a p p e u r i ( v â n ă t o r i de b l ă n u r i ) şi o u u n i n d i a n b ă t r â n , şi n e n t e , e s t e g r e ş i t ă . D - s a a v â n a t m u l ţ i a n i î n O a T p a ţ i şi a
t r ă e ş t e cu aceştia o i a r n ă î n t r e a g ă , l u n g ă , în coliba p r i m i ­ constatat, că în regiunile, u n d e se defrişa codrul, u n d e lucrau
t i v ă pierdută în singurătatea nordică. V i a ţ a de aici o descrie s u t e de m u n c i t o r i şi u n d e p u f ă i a l o c o m o t i v a zilnic d i m i n e a ţ a
C. M e b r h a r d t c u p e a n a d e a d e v ă r a t m a e s t r u , ş i p o r t r e t e l e şi seara, în acestea p o r ţ i u n i e r a boncăit a d m i r a b i l şi a i c i
t o v a r ă ş i l o r lui sunt desenate cu m u l t ă a r t ă . F i g u r i l e acestei se obţineau m a i uşor piesele capitale. Din acestea locuri zgo­
t o v ă r ă ş i i s u n t „ A l b e r t t h e K i d " , u n c ă u t ă t o r d e a u r şi m o t o a s e , c e r b i i c a p i t a l i n u d i s p a t r , ci b o n c ă e s c s e a r a şa
m a t r o z , „ B a r m i x e r î n p e n s i u n e " , u n v a g a b o n d , ş i u n şef i n ­ dimineaţa p â n ă târziu, iar ziua se r e t r a g î n porţiunile m a i
d i a n . C u m s'a scurs, în mijloc de g r e u t ă ţ i e n o r m e , a c e a s t ă liniştite d i n v e c i n ă t a t e . I n fine, susţine, că în fiecare r e v i r
i a r n ă frumoasă, e obiectul acestei p ă r ţ i a lucrării, în oare
s u n t cerbi şi slabi şi t a r i , î n s ă n u m ă r u l celor c a p i t a l i e s t e
istorisirile v â n ă t o r e ş t i se succed n e î n t r e r u p t , g ă s i n d noi în
mai mic. Cauza principală a regresului calitativ a t â t î n
f i e c a r e p a g i n ă p o v e s t i r i şi d e s c r i e r i î n l e g ă t u r ă c u v â n ă t o a ­
v e s t , c â t şi î n o s t ş i . s u d - o s t t r e i m e c ă u t a t ă î n f a p t u l c ă î n
rea. In aceste povestiri sunt ţesute crâmpee din viaţa aven­
t u r o a s ă alui A l b e r t t h e Kid, c a r e a făcut de a t â t e a o r i ocolul v e s t p â n ă e r i , i a r î n o s t ş i s u d - o s t şd a s t ă z i s e v â n e a z ă
globului, a fost de a t â t e a o r i o m b o g a t şi a p o i i a r s ă r a c , şi în exclusiv n u m a i cerbii capitali m a i puţin numeroşi. I n vest
•special din a c e e a a b ă t r â n u l u i i n d i a n , r ă m ă ş i ţ ă o r i g i n a l ă şi cerbii c a p i t a l i a u fost s t â r p i ţ i repede, p e n t r u c ă aici p ă d u ­
m â n d r ă a unui neam în stângere. I n acest volum sunt adu­ rile s u n t m a i accesibile, ostul şi aud-ostul m a i rezistă, fiind­
n a t e t o a t e l u c r ă r i l e d i n C a n a d a a a u t o r u l u i ( a c u m m o r t ) , şi că acolo s u n t masive de p ă d u r i m a i g r e u accesibila Cunoaşte
care a p ă r u s e r ă unele în volume separate. Cartea e ilustrată cu u n r e v i r d e 90.000 j u g ă r e î n O a r p a ţ i i C e h o s l o v a c i , î n i m e d i a t a
m u l t ă a r t ă şi u m o r d e c u n o s c u t u l d e s e n a t o r K a r l W a g n e r . a p r o p i a r e a Cârpaţillor M a r a m u r e ş e n i , u n d e p e v r e m u r i se
î m p u ş c a u a n u a l 30 d e c e r b i c a p i t a l i . D u p ă c â t e v a d e c e n i i î n
acest revir, a s t ă z i cerbul c a p i t a l este o r a r i t a t e , î n s c h i m b
Wild und Hutld ( N r i i d i n 33—35, 1938). C o n t e l e I v a n
Draskovich, în articolul „A s u p r i m a greşelile şi a t r a g e con­ l a t o t p a s u l t e î n t â l n e ş t i c u c e r b i d e 8—12. L a e x p o z i ţ i i l e
cluziile" scrie, că văzând trofeele expuse la expoziţia inter­ internaţionale din u r m ă se constată u n regres vădit a tro­
n a ţ i o n a l ă d i n B e r l i n î n a n u l 1987, a r e f l e c t a t a s u p r a l o r ş i feelor din sud-estul E u r o p e i , i a r trofee c a p i t a l e din r e v i r u r i l e
asupra lucrărilor privitoare la regresul calitativ a cerbilor, r e n u m i t e pe v r e m u r i se o b ţ i n tot m a i r a r . T r o f e e l e c a p i t a l e
-lucrări c a r i se r e d u c l a u r m ă t o a r e l e p a t r u p u n c t e — d u p ă provin din reviruri mai puţin populate în cervidee, revire
a f i r m a ţ i a D - s a l e : — I . C e i m a i m u l ţ i a u t o r i s u s ţ i n , c ă a r fi din sud-estul european cruţate de prezenţa hienelor de trofee.
u n fel d e c e r b i d e v e s t c u c o r p şi c o a r n e p r o p o r ţ i o n a t e , î n s ă Dr. F. P.
Der OeatSChe Jăger ( N r i i d i n 33—35, N o v . 1938). I n s t i ­ La peche sportive ( B r u x e l l e s , N o . 11, 1938). D i r e c t o r u l
tutul german pentru studiarea, experimentarea şi verificarea revistei J . v. Cottom p u n e î n t r e b a r e a , oare s ă fie cauza, c ă
a r m e l o r şi explosibilelor v â n ă t o r e ş t i , î n l u n a .aceasta serbează peştii apelor i n t e r n e se a r a t ă t o t m a i neîncrezători faţă d e
5(1 d e a n i d e a c t i v i t a t e . A c e a s t ă i n s t i t u ţ i e s ' a î n f i i n ţ a t d i n momelile d i n undiţe, — unditul devine tot m a i anevoios şi
i n i ţ i a t i v a u n u i g r u p d e v â n ă t o r i l a 26 N o v e m b r e 1888 î n cu m a i puţin rezultat, chiar şi dacă peştii abundă. Respinge
Halensee-Berlin. L a început a f u n c ţ i o n a t s u b f o r m ă d e socie­ o p i n i u n e a , c ă p e ş t i i . . . a r fi î n v ă ţ a t m i n t e , î n u r m a î n ­
t a t e a c ă r u i m e m b r u p u t e a fi o r i c a r e v â n ă t o r g e r m a n . Scopul ţ e p ă t u r i l o r p e care le-au suferit d i n p a r t e a blestămatelor
î n f i i n ţ ă r i i acestei i n s t i t u ţ i i a fost s t u d i a r e a p o s i b i t ă ţ i i a d a p ­ cârlige ascunse în nadă. Relativ foarte p u ţ i n i s u n t peştii,,
tării armelor vânătoreşti l a folosirea prafului d e puşcă fără c a r o a u fost „ a r ş i " , şi n u p u t e m p r e s u p u n e , c ă cei c a r e a u .
fum, c o n t r o l a r e a şi verificarea a r m e l o r v â n ă t o r e ş t i î n scop făcut experienţa undiţei a u chemat în consiliu mulţimea
de perfecţionare. I n a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e p u t e a să-şi verifice f r a ţ i l o r şi l e - a u f ă c u t c o n f e r i n ţ e r e f e r i t o r l a p e r i c o l u l u n d i ­
armele şi muniţia toate firmele producătoare primind certi­ ţ e i . D e a l t f e l , se p o a t e s p u n e constată autorul, că spe­
f i c a t u l c o r e s p u n z ă t o r . I n a n u l 18S9 i n s t i t u ţ i a p r i m e ş t e s u b ­ ciile d e a n i m a l e n u î ş i î n m u l ţ e s c cunoştinţele: aceleaşi r ă m â n ,
venţie d i n p a r t e a statului. Graţie acestei subvenţii instituţia sute, m i i de ani(3). A u t o r u l a j u n g e l a concluziunea, c ă „ m u l ­
se p e r f e c ţ i o n e a z ă ş i c r e a z ă l a b o r a t o a r e speciale, p o l i g o a n e tiplicarea uzinelor, numeroasele barago, lacurile artificiale,
cu ţ i n t ă p e n t r u a r m e c u alice, c u glonţ, r e v o l v e r e şi a l t e traficul fluvial provoacă condiţiuni de viaţă cu totul diferite
arma d e m â n ă , t o a t e n e c e s a r e p e n t r u e x p e r i e n ţ e ş i c e r c e t ă r i , d e cele d i n a i n t e , p e c a r e l e c u n o s c u r ă p e ş t i i d e o d i n i o a r ă . D e :
care u r m ă r e a u găsirea unei norme precise la încărcarea car­ aici, p â n ă a se prezenta neîncrezători faţă de o m u l ţ i m e d e
tuşelor, fabricarea armelor, prafurilor d e puşcă, gloanţelor lucruri, î n special faţă de nadele noastre, n u e decât u n
şi a l i c e l o r . R e z u l t a t u l a c e s t e i o r g a n i z a ţ i i ş i a c t i v i t ă ţ i p â n ă pas". — O v i e discuţie s'a a n g a j a t a s u p r a întrebării, c a r e
l a i s b u c n i r e a r ă s b o i u l u i m o n d i a l a fost o î m b u n ă t ă ţ i r e e v i ­ strună e m a i bună: cea î n culoarea naturală, albă, cea
d e n t ă a c a l i t ă ţ i l o r a r m e l o r , p u l v e r e i şi g l o a n ţ e l o r g e r m a n e .
verzuie, tipul „Hardy", s a u cea aproape neagră, tipul „ H e -
După răsboi instituţia a luptat în greutăţi materiale enorme.
"witt". C a o c o n c l u z i u n e a d i f e r i t e l o r p ă r e r i : L a s o a r e e mai
I n 1928 î ş i m u t ă s e d i u l l a W a n e n s e e , u n d e f u n c ţ i o n e a z ă ş i
p o t r i v i t ă cea albă, — î n g e n e r a l H a r d y , i a r î n zilele noroase,
a s t ă z i . I n 1933 r e g i m u l n a ţ i o n a l - s o c l a l i s t î i r e c u n o a ş t e i m ­
sara, apoi pescuind î n adâncime şi la umbră, s t r u n a neagră..
portanţa şi din instituţie particulară regimul o transformă
Aceasta d i n u r m ă m a i a r e marele avantaj* că n u străluceşte,
în u n a publică şi la dispoziţia tuturor vânătorilor germani.
şi fiind o h d u s ă ou o m a t e r i e p r o t e c t o a r e rezistă m a i î n d e ­
I n 1936, c u o c a z i a O l i m p i a d e i , W a n e n s e e s e r v e ş t e c o n c u r s u l
lungat scămoşelii p r i n frecarea de pietre etc. Se recoman­
d e t i r p e n t r u d i f e r i t e l e a r m e şi Ia d i f e r i t e l e d i s t a n ţ e . A s t ă z i
dă pentru pescuitul crapilor cârligul triplu. E l a r e să fie
această instituţie a r e poligoane de tragere p e n t r u toate ar­
mele de mână, a r e laboratoare speciale d e studii şi experi­ mic, şi momeala cartofi, paste etc. — trebue s ă îl acopere
mentare, auto-stradâ. parc de automobile şi cazinou. Revista complect. Cu semnătura J. Souveryns revista publică u n i n ­
no d ă fazele d e perfecţionare a diferitelor a r m e p â n ă l a m o ­ teresant articol, referitor la pescuitul lipanilor. L u n a c e a
delele d e astăzi, m o d e l e p e r f e c t e c a r e se p o t a t r i b u i rezul­ mai r e a pentru pescuitul acestui salmonid e Octomvrie, când.
t a t u l u i a c t i v i t ă ţ i i a c e s t e i i n s t i t u ţ i i î n 50 d e a n i d e l a î n f i i n ­ f a ţ a a p e i d u c e f r u n z e m o a r t e . L i p a n u l s t ă sfios î n a c e a s t ă
ţ a r e a e i . A l b e r t J a e g e r d e s c r i e g o a n a l a f a z a n i . Disa s p u n e , epocă. Sare bine însă î n lunile reci: Noemvrie—Ianuarie.
că t i m p u l n e p o t r i v i t este d u ş m a n u l cel m a i m a r e , c a r e z ă d ă r ­ Muştele cele m a i bune , s p u n e a u t o r u l — s u n t : Wilovv F l y .
niceşte g o a n a b u n ă l a fazani. D a c ă t i m p u l n u este u s c a t şi —. I r o n B l u e D u n , — P a l e W a t e r y D u n , — A d j u t a n t B l u e
nu. este olar, fazanii m e r g c a şi gonaşii. G o a n a reuşeşte m a i Quill, — A n t u m i i D u n , — B l u e Quill, R e d T a g , e t c . F i i n d c ă
bine d a c ă l a m a r g i n e a stufişului sunt a r b o r i înalţi şi r a r i , mulţi pescari începători pierd lipanii smâcind prea tare de-
a i c i s e p o s t e a z ă t r ă g ă t o r i i ş i a n u m e 3—4 î n f r o n t , d i n t r e c e i undiţă, ş i astfel r u p â n d g u r a fină a peştelui acestuia, s e
mai buni trăgători, i a r în flancuri se v o r posta brânzoii buni recomandă, ca între strună şi sfoară să se intercaleze u n
pentru a speria iepurii. înainte însă d e a face goana în s c u r t (20 c m . ) e l a s t i c n e g r u , c a r e a m o r t i z e a z ă l o v i t u r i l e p r e a
«tufiş, g o n a c i i v o r c u t r e e r a t o a t e t e r e n u r i l e descoperite d i n violente.
j u r . G o a n a î n stufiş l a î n c e p u t se face f ă r ă l a r m ă , ici-colea
se loveşte stufişul. î n t â i se ridică găinile, cari se a p r o p i e de L'Eleveur ( P a r i s . N r i i 2720—2723). D l . P a u l M e g n i i i
linia trăgătorilor prin caracteristicul lor coteodăit. D u p ă ele duce înainte frumoasa luptă pe care a început-o î n „Le-
a p a r e l a m a r g i n e a s t u f i ş u l u i c â t e - u n cocoş b ă t r â n ş i şiret, Temps", oa m i n u n a t u l castel d i n Chambord. devenit astăzi
c a r e , c u m o b s e r v ă t r ă g ă t o r u l , s e r e î n t o a r c e î n g o a n ă , c a ful­ p r o p r i e t a t e a s t a t u l u i francez, să fie afectat u n u i m u z e u a l
gerul, m e r g e p â n ă î n a p r o p i e r e a gonacilor, aici s e r i d i c ă şi vânătoarei, şi ca pădurile închise d e ziduri care s t a u î n jurul
o i a s p r e f l a n c u r i s i n g u r u l l o c c u ş a n s e d e s c ă p a r e . A şi lui, s ă devie n i ş t e r e z e r v e d e v â n a t . D e s i g u r , nici u n loc
scăpat, fiindcă brânzoiul a tras î n vânt. A c u m gonacii v o r n u este m a i prielnic p e n t r u î n f ă p t u i r e a acestui proiect. C a s ­
fi t o t m a i g ă l ă g i o ş i , i a r c o c o ş i i s e r i d i c ă u n u l c â t e u n u l ş i telul clădit p e n t r u F r a n c i s e I, a fost locuit î n v e a c u l a l
t r a g d r e p t la front. Strigătele se înteţesc, armele s u n ă m a i X V I I I - l e a d e vestitul M a r é c h a l de L a x e , m a r e g e n e r a l şi
des. Cocoşii se r i d i c ă î n s t o l u r i , i a r g o n a c i i s e o p r e s c locu­ vânător pătimaş. Pădurile a u văzut nişte „chanes â coune"
lui p â n ă trec salvele trăgătorilor, a p o i i a r pornesc. U n u l t i m s t r a ş n i c p â n ă l a r ă z b o i u l d i n 1914. C a s t e l u l e r a a t u n c i p r o ­
s t r i g ă t a l g o n a c i l o r r i d i c ă o c e a t ă m a r e d e cocoşi şi a c e a s t ă prietatea prinţilor de Bourbon-Parme, moştenitori a i Conte­
g o a n ă s'a t e r m i n a t . A u t o r u l c o n s t a t ă , c ă se r e d u c e stocul d e l u i d e C h a m b o r d , cel d i n u r m ă r e p r e z e n t a n t a l B o u r b o n i l o r
f a z a n i ş i se î n t r e a b ă c u m s ' a r p u t e a a j u n g e i a r l a r e v í r e l e d i n F r a n ţ a . A r fi d e dorit, s ă s e facă acolo şi o bibliotecă
bogate în fazani, c a î n t r e c u t R e v i r u l d e fazani costă mult, a vânătoarei, unde s'ar găsi vechile t r a t a t e d e „venerie", a ş a
fiindcă acest v â n a t pretinde ocrotire costisitoare. Rezistenţa de p r e ţ i o a s e p e n t r u istoria v â n ă t o a r e i şi a l i m b e i franceze.
ţ ă r a n i l o r şi economilor, c a r i î m p i e d i c ă p e t o a t e căile posibile Câteva gobelins inspirate de teme vânătoreşti a r decora d e
înmulţirea fazanilor, este o cauză a reducerii n u m e r i c e a m i n u n e uriaşele săli a l e Castelului. — I n t e r e s a n t e a r t i c o l e
acestui vânat. D-sa propune măsuri, c a economii să cunoască gastronomice, foarte l a locul lor într'o r e v i s t ă franţuzească,
cât d e m i n i m e p a g u b e f a c fazanii ş i c â t de m a r e folos a d u c e F r a n c e z i i fiind m e ş t e r i î n a r t a d e a folosi v i c t i m e l e lor.
acest v â n a t economiei p r i n i n g e r a r e a milioanelor d e paraziţi A r t i c o l u l d e s p r e P „ o r t o l a n " (o p a s e r e m i c ă d e t o t , p e c a r e
şi i n s e c t e s t r i c ă t o a r e . P r o p u n e s ă s e r e p o p u l e z e t e r e n u r i l e n'am întâlnit-o î n ţară), este de p r i m u l ordin, şi d e o exacti­
umede din sudul Bavariei, foarte apte p e n t r u acest vânat. tate perfectă. Citindu-le, îţi lasă într'adevăT gura apă.
S u n t m a i sceptic î n oeea-ce p r i v e ş t e c a l i t ă ţ i l e g a s t r o n o m i c e
Dr. F. P. ale . . . gaiţei. D e sigur, r e ţ e t a : „le jeai p a r e i â l a l o v r a i n e "
este minunată. N u s'ar putea potrivi oare la o t â n ă r ă po-
Johannes Schrăpel: Der Instige Hundespiegel (Ed. I . târnicheî Articolele d e chinologie sunt dedicate spanielu-
Neumann N e u d a m m , R m . 1.80). I n p r e a j m a a c e s t u i C r ă c i u n lui pechinez. S t r a n i u n u m e , când t e g â n d e ş t i c ă „epagneul"'"
l i t e r a t u r a d e v â n ă t o a r e g e r m a n ă s'a î m b o g ă ţ i t c u c â t e v a lu­ a însemnat câne din Spagna. Dl. Munsch ne d ă o interesantă
c r ă r i vesele, g l u m e ţ e , o a r e e v o c â n d şi e x p l o a t â n d c u r i o z i t ă ­ monografie a acestui t i p d e câne.
ţile acestei îndeletniciri, fac să r â d ă p e cei c e le citesc. I n t r e Dl. P a u l Mégnin, d i r e c t o r u l publicaţiei, se ridică î m ­
aceste, poate, cea m a i b u n ă e cărţulia al cărei t i t l u îl d ă m p o t r i v a sistemului d e monopol al pulberei d e v â n ă t o a r e exis­
m a i sus. E o colecţie a d m i r a b i l ă d e g l u m e , v e c h i ş i noui, î n t e n t şi î n F r a n ţ a . I n t e r e s a n t a r g u m e n t u l l u i p r i n c i p a l : M o ­
j u r u l celui m a i s t a t o r n i c t o v a r ă ş şi p r i e t e n a l o m u l u i , c â n e l e . nopolul p u n e î n vânzare n u m a i a n u m e t i p de pulbere. Acest
Nenumăratele anecdote sunt bogat ilustrate cu desenele unor tip î n s ă n u se potriveşte cartuşelor destinate p e n t r u armele*
cu ghinturi. D e aici urmează, c ă p e n t r u carabinele d e vână­
cunoscuţi artişti contemporani şi din cei d e mult trecuţi
t o a r e v â n ă t o r i i sunt avizaţi l a produsele streine, ceea-ce a
dela noi. O carte, în care găseşte izvor de veselie.
adus c u sine decăderea industriei fabricaţiumi a r m e l o r cu p u ş c ă c u a l i c e c â t f i r e l e d e m a c ! C ă din întâmplare a căzut
ghinturi. Astfel azi vânătorii francezi t r a g aproape exclusiv u n mistreţ ş i o lebedă c u asemenea î m p u ş c ă t u r ă , e posibil,
cu arme ghintuite de provenienţă streină. O interesantă ob­ d a r aceasta n u dovedeşte nici calităţile v â n ă t o r u l u i , nici a l e
servaţie: U n călător a observat, călătorind dela Canalul d e cartuşului, ci exageratele jocuri a l e norocului d e vânător.
Ontrante spre Brindisi, c u m unii lari (Goelands argentes) Dintre o sută de mistreţi asupra cărora se trage o u aseme­
atacau prepeliţele ce se găseau î n migraţiune, făcând multe nea alice l a „ o distanţă apreciabilă'' n u a r e s ă cadă d o a r
victime între aceste. H . d e l a Barriere laudă şi carnea unul, şi nici atât! Ceilalţi cel m u l t v o r fi răniţi, v o r suferi
şi v â n ă t o a r e a s t u r z i l o r . I a r n a s t u r z i i s e a d u n ă î n c-ete n u ­ c h i n u r i , v o r b e t e j i o u lumile. A s e m e n e a şi c u lebedele.
meroase î n locurile unde găsesc m â n c a r e — vâsc, boabe d e C a r t u ş e l e F . R . c u a l i c e 2,5 s u n t a d m i r a b i l e l a f a z a n i ,
m u r e şi alte fructe, şi s e vânează fie l a pândă, fie ridi- potârnichi şi — l a începutul sezonului, apoi l a goanele d e
cându-i dela picior, p e când sunt î n c ă u t a r e a hranei. Se p ă d u r e —. l a i e p u r i . S ă n e m u l ţ u m i m s ă c o n s t a t ă m , e ă s u n t
împuşcă ou cartuşe reduse. perfecte pentru împrejurările pentru care sunt destinate, s i
să n u e x a g e r ă m , făcând o l a u d ă d i n o g r e ş a l ă v â n ă t o r e a s c ă !
I n acel aş n u m ă r a l revistei g ă s i m ş i o fotografie, a
cărei publicare n u o putem aproba: U n iepure deşălat, p r o p -
tindu-se încă î n picioarele dinainte s t ă speriat î n faţa morţii,
adecă a u n u i câne, c a r e e g a t a s ă s a r ă p e el.
„Câne şi iepure r ă n i t " e textul acestei fotografii. Ase­
m e n e a penibile scene d i n v i a ţ a n o a s t r ă d e v â n ă t o r n u se
fotografiază şi nici n u se publică asemenea fotografii. U n a
Urăm colaboratorilor şi cititorilor noşlrii|> să
dintre imaginile m a i urâte a l e vânătoarei mici este cea, p e
petreacă Sfintele Sărbători ale Crăciunului cu sănă­ care ne-o d ă u n iepure deşălat, — adecă u n u l p e c a r e l - a m
tate şi bucurie şi un An nou fericit! „Carpaţii" puşoat r ă u , r ă m â n â n d focul c e v a î n u r m ă . C u dricul r u p t ,
ou p i c i o a r e l e d i n a p o i f r â n t e , p a r a l i z a t e , bietul a n i m a l s e
ţine î n picioarele dinainte, încearcă s ă se târăiasoă. Când
Un zguduitor accident de vânătoare s'a întâmplat î n a j u n g e m a p r o a p e d e «1 ţ i p ă , g â f ă i e s t e : o s f â ş i e t o a r e i m a g i n e
ziua de G Noemvrie î n hotarul comunei Corpadea, judeţul a d u r e r i i ş i a groazei d a m o a r t e . V â n ă t o r u l , oare a t r a s focul
Cluj. î m p r e j u r ă r i l e î n oare s'a produs accidentul, l e g ă t u r a are o datorie d e o n o a r e : s ă sfârşească n u m a i d e c â t chinu­
d i n t r e v i o t i m a a c c i d e n t u l u i ş i c e l , c a r e 1-a p r o d u s , î n f i n e rile f ă p t u r e i aceleia nenorocite. Cel c e a făcut fotografia
concursul fantastic al coincidenţei d e nebănuit d ă tristei î n ­ amintită, î n loc să îşi îndeplinească această datorie, am a i
tâmplări aspectul unei adevărate tragedii. regizat e t e r n i z a r e a c h i n u l u i . A adus î n a p r o p i e r e cânele,
I n z i u a a m i n t i t ă p r o p r i e t a r u l d i n C o r p a d e a , P e t r u GălI s'a p o s t a t c u a p a r a t u l , 1-a p u s l a p u n c t , a f ă c u t u n a s a u
a a r a n j a t o v â n ă t o a r e d e i e p u r i î n p ă d u r i l e d i n h o t a r u l a- m a i multe poze. P o a t e a cerut clientului s ă m a i facă ş i faţă
oelei c o m u n e . I n t r e i n v i t a ţ i i e r a ş i v e c h i u l ş i c u n o s c u t u l zimbitoare. . . I a r publicarea u n o r asemenea scene a r e ca
vânător, baronul Ştefan Wesselényi d i n Gârcei, j u d . Sălaj, efeot j u s t i f i o a r e a î n f a ţ a u n o r a a l i p s e i d e m i l ă , i a r î n f a ţ a
î m p r e u n ă c u f i u l l u i , Ş t e f a n ş i e l . S e v â n a cu g o n a ş i î n t r ' o celor mulţi întărirea eonvingerei, c ă îndeletnicirea d e vână­
p ă d u r e . L a s f â r ş i t u l u n e i g o a n e , p e c â n d g o n a ş i i e r a u abea tor e u n a s ă l b a t e c ă .
la câţiva paşi d e linia trăgătorilor, tinărul Ştefan Wesselényi Dacă n u înfierăm greşelile, cel p u ţ i n s ă l e tăcem, s ă
î ş i p ă r ă s e ş t e p o s t u l ş i v i n e l a t a t ă l s ă u , caTe a v e a ţ i i t o a r e a nu le p r e z e n t ă m c a p e r f o r m a n ţ e şi lucruri interesante.
vecină. B ă t r â n u l , fiind g o a n a p e terminate, voeşte s ă î ş i
descarce a r m a , c â n d fiul s ă u , care se postase nemijlocit
**•
la spatele l u i îl face atent, c ă se a u d e î n f a ţ ă foşnet, v a P r i n I . D . E . N o . 3819 d i n 4 N o e m v r i e 1938, D l . N i c o l a e
fi u n v â n a t , s ă a ş t e p t e , s ă n u d e s c a r c e . I n a c e e a ş i c l i p ă ţ â ş ­ T. I s t r a t i - D i a b i j a s>e n u m e ş t e p e n t r u o p e r i o a d ă d e 5 a n i
neşte d i n p ă d u r e a d i n faţă o căprioară, c a r e î ş i pierduse m e m b r u onorific î n Consiliul Superior a l Pescuitului î n Apele
capul da groaza goanei, şi oarbă d e spaimă, d ă drept î n ba­ d e M u n t e , î n l o c u l n o u ©reiat. — Ş t i r e a n u m i r e i D 4 u i I s t r a t i
ronul Wesselényi senior. Acesta izbit d i n plin, s e r ă s t o a r n ă în Consiliul S u p e r i o r a l Pescuitului î n Apele d e Munte, •
la pământ, ş i căzând, i-se descarcă a r m a , trimiţind dela n e ­ u n a d i n cele m a i î m b u c u r ă t o a r e . D l . Istrati este u n u l d i n
mijlocită apropiere î n t r e a g ă î n c ă r c ă t u r a în şoldul băiatului. pionerii pescuitului sportiv dela n o i , şi suntem siguri, c ă
T â n ă r u l W e s s e l é n y i , g r a v r ă n i t , a fost a d u s d e î n d a t ă l a Cluj, în locul p l i n d e r ă s p u n d e r e , la care a fost c h e m a t , v a activa
u n d e însă încercările d e a fi salvat, n u a u d u s l a rezultat. cu c u n o s c u t a D-sale r â v n ă ş i O o m p e t i n ţ ă . „Carpaţii" î i d o ­
I n aceeaşi zi, spre seară a m u r i t . A v e a a b e a 21 d e a n i ! I n reşte spor Ia m u n c ă ş i mulţumirea izbânzii.
toate cercurile a produs o adâncă impresie această nenoro­
***
cire. M a i dureros însă între vânători, fără deosebire d e
clasă şi n e a m , m a i ales, c ă n e n o r o c i t u l t i n ă r e r a m u l t sim­ I n n o a p t e a z i l e i d e 28 S e p t e m v r i e a m a u z i t t r e c â n d p e -
patizat, apoi eă baronii d i n Gârcei se t r a g d i n u n n e a m d e deasupra oraşului Roman p e timp înourat şi c u puţină
m a r i şi vestiţi vânători. ploaie — foarte m u l t e paseri călătoare, p e c a r e n u le-am
*** p u t u t identifica, d u p ă g l a s u r i l e l o r . A d o u a zi, 24 Sept.,
v â n ă t o r i i a u găsit î n p r e a j m a o r a ş u l u i u n p a s a j d e prepeliţe
C i t i m î n n u m ă r u l d i n O c t . a l „B,. V . " d o u ă n o t e s u b t n e o b i ş n u i t d e b o g a t , î m p u ş c â n d f i e c a r e c â t e 50—60 p i e s e .
titlul „Technioa modernă", destinate evident p e n t r u a lăuda Cânii încă erau zăpăciţi de mulţimea m a r e a vânatului. I n
cartuşele eşite d i n „ F a b r i c a R o m â n ă d e c a r t u ş e d e v â n ă ­ 25 S e p t . p a s a j u l e r a t r e c u t , a c e i a ş i v â n ă t o r i n u a u m a i g ă s i t
toare". Suntem cei dintâi, care să recunoaştem, c ă produsele prepeliţe.
acestei fabrici sunt d e c e a m a i î n a l t ă calitate, s u n t excelente, D u p ă p l o a i e d e câterva z i l e , p e c e r î n o u r a t , î n s e a r a
n u r ă m â n î n t r u nimic înapoia celor m a i bune cartuşe d e z i l e i d e 24 O c t o m v r i e , a u t r e c u t p e d e a s u p r a o r a ş u l u i I a ş i
vânătoare confecţionate î n străinătate. Totuşi avem o se­ multe c â r d u r i d e gâşte, ţipând. Cârdurile a u fost m a i înte­
r i o a s ă a p r e h e n s i u n e î m p o t r i v a felului, c u m se laudă aceste ţite p e l a o r a 11 n o a p t e a .
cartuşe î n nota amintită. Se a r a t ă — adeoă — două cazuri:
Din constatările mele personale ş i d i n cele c e a m auzit
u n v â n ă t o r a î m p u ş c a t „ l a o d i s t a n ţ ă a p r e c i a b i l ă " un m i s t r e ţ
dela alţi v â n ă t o r i , a r reieşi, o ă î n a n u l acesta sunt m a i
d e 120 k g . c u u n c a r t u ş î n c ă r c a t e u a l i c e 2,5 m m . A l t v â n ă t o r
p u ţ i n i iepuri decât d e obiceiu, î n m u l t e părţi a l e t ă r i i D e
t o t o u u n c a r t u ş î n c ă r c a t e u m i c i l e a l i c e d e 2,5 m m . a î m ­
altfel, nici p e şosele n u se p r e a v ă d ieşind, l a farul automo­
p u ş c a t d e l a o d i s t i n ţ ă d e 30—35 m . o l e b e d ă , î n D e l t a D u n ă r i i .
bilelor. D e a l t ă p a r t e o î m b u c u r ă t o a r e î m p r e j u r a r e este î n ­
Nota relevă aceste „rezultate" c a unele d e m a r e laudă, şi
mulţirea p e t o t locul a potârnlchilor. Multe stoluri c u multe
termină: „Efectul cartuşului asupra u n u i v â n a t a t â t d e v i ­
p i e s e . D a c ă v â n ă t o r i i v o r ş t i s ă l e o c r o t e a s c ă , ş i d a c ă nru n e
g u r o s ş i rezistent (lebeda) este s u r p r i n z ă t o r . E s t e deci o
va veni p e c a p o i a r n ă grea, înmulţirea de acum poate să
greşală d a c ă se î n t r e b u i n ţ e a z ă alice p r e a m a r i s a u cartuş©
fie î n c e p u t u l u n e i e p o o e d e î n f l o r i r e a a c e s t u i s p l e n d i d v â n a t .
defectuos încărcate şi de calitate inferioară".
A m o b s e r v a t , d o S—4 a n i , o c o n s t a n t ă s c ă d e r e a n u ­
Educaţia, care se face p r i n a s e m e n e a laude este u n a mărului bursucilor. P e l a n o i abea m a i sunt, — î n unele
rea. A r reieşi c ă n u e u n g r a v păcat v â n ă t o r e s c s ă t r a g i î n părţi a u d i s p ă r u t cu totul. Motivele, după p ă r e r e a mea, sunt
m i s t r e ţ c u a l i c e d e 2,5 m m . ş i c ă f a c e o e r o a r e c i n e , t r a g e î n d o u ă : î n t â i , u r c â n d u - s a p r e ţ u l p i e l e i d e b u r s u c l a 4—500 L e i .
l e b e d e c u a l t c e v a d e c â t c u a l i c e d e 2,5 m m . ! A d e v ă r u l e a l t u l : ţ ă r a n i i a u d a t d u p ă ei şi i - a u s ă p a t d i n bortele l o r î n t o t
I n mistreţ n u s e t r a g e ou alice! Mistreţul a r e d r e p t l a glonţ. locul u n d e a u p u t u t face aceasta. A p o i s ' a u p r ă p ă d i t m u l ţ i
Ş i î n c ă c u a l i c e d e 2,5! D e a s e m e n e a n i c i l e b e d a nu s e î m ­ d e e p i d e m i a d e r â i e , d e c a r e a u s u f e r i t a t â t b u r s u c i i , c â t ş i
vulpile şi mâţele sălbatece în r e g i u n e a noastră. Contagiunea porneşte procedura împotriva infractorilor, să se citeze pre­
la aceste a n i m a l e e foarte u ş o a r ă , f r e c â n d u - s e ele de p e r e ţ i i cis articolul de lege, în care se încadrează fapta.
b o r t e l o r , î n c a r e t r ă i e s c . P o a t e s ă m a i fi i n t e r v e n i t ş i t u r ­ In Cap. VI. Art. 44 se arată lămurit, că procesele ver­
barea, î n a i n t e cu 4 ani, u n paznic d e v â n a t mi-a spus, că a
bale de contravenţiune sunt a se dresa în două exemplare
găsit u n bursuc m o r t şi umflat, în mijlocul ogoarelor, oare
originale, dintre care unul se înaintează Judecătoriei împre­
a v e a s p u m e l a g u r ă . I a r d u p ă c â t e v a zile, tot acolo a î m ­
ună cu plângerea, iar al doilea trebueşte trimis Serviciului
p u ş c a t u n b u r s u c , z i u a m a r e , c a r e v e n e a s p r e el p e u n d r u m
p r i n t r e p ă p u ş o i . Şi acest b u r s u c avea s p u m e la g u r ă şi se Vânătoarei şi a pescuitului în apele de munte, din Ministerul
p u r t a c u r i o s . A c u m n u m a i ejte e p i d e m i e de r â i e , şi c u m Agriculturei. Ministerul, încuncştiinţat în acest fel, urmă­
preţul pieilor a scăzut simţitor, să s p e r ă m , că în câţiva a n i reşte şi el mersul procesului împotriva infractorului.
ee v o r r e f a c e b u r s u c i i . A r fi p ă c a t s ă d i s p a r ă , cu t o a t e p a g u ­ Capitolul X. tratează despre contravenţiuni şi pedepse..
bele p e care le fac. Aceste p a g u b e n u s u n t m a r i , şi n u s u n t Pedepsele sunt gradate după greutatea infraeţiunei. Amen­
în comparaţie cu plăcerea, pe oare o a u vânătorii, v â n â n d zile în bani variază între 500 şi 30.000 Lei. La desbateri să-
l a b o r t ă cu câini speciali, s a u l a p â n d ă acest i n t e r e s a n t a n i ­
stăruim, ca să nu se dee amenzi derizorii, mai ales luând
mal al nostru. Lucien Place, — Roman.
seamă, că, conform legei, din amenzile date, jumătate sumă
* * -k revine celui ce a descoperit cazul de braconaj, deci formează
P r i n I . D . R . N o . 3820 d i n 4 N o e m v r i e 1938, D l . D r . C a s i u o bună recompensă paznicilor harnici. Să nu uităm, că potri­
Pop, avocat din comuna Gherla, a fost n u m i t I n s p e c t o r Onori­ vit legei noastre, descoperitorul are să îşi primească această'
fic d e V â n ă t o a r e al j u d e ţ u l u i Someş, în locul D-lui Mihail răsplată fără multe formalităţi: Judecătorul chiar i-o plă­
Oovaleic, a cărui delegaţie a încetat. teşte prin grefa instanţei, îndată de infractorul a depus
*** suma. Acest lucru însă trebueşte cerut, altfel depunându-se-
sumele la administraţia financiară, şi scoaterea lor de acolo
P r i n D e c . M i n i s t . d e l a j u r n a l N o . 26.793 d i n 4 N o e m v r i e
necesită umblare şi cheltuială.
1938, s ' a u f ă c u t u r m ă t o a r e l e n u m i r i î n p o s t u r i l e d e I n s p e c t o r i
Onorifici de V â n ă t o a r e p e n t r u Ţ i n u t u r i : Ca pildă dau cazul paznicului Constantin Irimieş', din*
comuna Băişoara, paznic la societatea „Păstrăvul" din Cluj,
L a Ţ i n u t u l B u o e g i : Colonel î n rez. al D u m i t r e s c u , B u c u ­
reşti; l a Ţ i n u t u l D u n ă r e a d e J o s : N . M a n t a , G a l a ţ i ; —, l a care în scurt timp a primit din amenzile cazurilor de braco­
ţinutul Nistru: D. Meleghie, Chişinău; — la Ţinutul P r u t : naj constatate de el o sumă frumuşică, care i-a întregit bine
Eobert Murat, Iaşi; la Ţ i n u t u l S u c e a v a : Dr. I. P h i l i p o v i c i , leafa pe care o primeşte dela societate. Stăpânii fondului de
Cernăuţi; la ţ i n u t u l M u r e ş : Dr. I. V a n c e a Victor, Alba- pescuit trebue să dee fiecărui paznic căte-un exemplar din
Iulia l a Ţ i n u t u l T i m i ş : Lfe-Col. D . G e o r m ă n e s c u , T i m i ş o a r a , noua lege. Ministerul a tipărit-o în broşurică, portativă şi'
*** ieftenă.
Să dea Dumnezeu, ca să avem energia că stăruim să
I n s e a r a z i l e i d e 13 N o e m v r i e a. c. a u f o s t g ă s i t e p e
se aplice sever noua lege, şi sunt sigur, că în acest caz în-
şoseaua judeţeană Lugoj—Dobra, la ieşirea din comuna Fă­
get s p r e M a r g i n a , d o u ă a r m e de v â n ă t o a r e , fabricaţie bel­ câţiva ani vom avea belşug de peşte în minunatele noastre
g i a n ă , p a o h e t a t e în t o c u r i de piele. — P r o p r i e t a r u l le p o a t e ape de munte, stârpite până acum de braconaj şi pescuit'
ridica dela p r i m ă r i a F ă g e t (Severin), justificându-şi dreptul. sălbatec.
*** VALERIU PASCU — Cluj,
Insp. de pescuit A. V. pentru-
A m c i t i t c u u n v i u i n t e r e s î n N o . 11. 1938 a l r e v i s t e i apele de munte.
articolul D-lui Lt.-Colonel Bosetti-Bălăneseu. N o u a m e t o d ă
de î n c ă r c a t cartuşele d e v â n a t este foarte interesantă. Cred, ***
că ar trebui încercată, d a r de cineva competent, a v â n d la în­ D o m n u l M a n o l e Stroici a fost l a u r e a t la 1 D e c e m v r i e '
d e m â n ă aparatele necesare. In practică, u n sertisaj pe o a. c. c u „ M a r e l e p r e m i u n a ţ i o n a l p e n t r u s p o r t " , c e a m a i
l u n g i m e d e 27 m m . d e c a r t u ş n u n i - s e p a r e l e s n e d e o b ţ i n u t î n a l t ă d i s t i n c ţ i e s p o r t i v ă r o m â n e a s c ă . A c e a s t ă d i s t i n c ţ i e e-
corect. D a r este o a l t ă chestiune. Oare este p r e s i u n e a deve­ u n a d i n t r e cele m a i b i n e m e r i t a t e . T n t r ' a d e v ă r , d o a r n i m e ­
l o p a t ă d e pulberea astfel c o m p r i m a t ă ? I n ce loc se produce? n e a c a Dl. Stroici n u a d u s Ia a t â t e a b i r u i n ţ e culorile R o ­
Ca s ă ne p u t e m d a seama d a c ă armele n o a s t r e p o t rezista, m â n i e i ; şi î n c ă î n t r ' u n sport, î n c a r e a l t e n e a m u r i a u o t r a ­
a r t r e b u i se a v e m d i a g r a m a presiunei d e v e l o p a t ă de noul
diţie f o a r t e v e c h e şi o o r g a n i z a ţ i e bine î n c h e g a t ă . Dl, Stroici,
c a r t u ş c a s'o p u t e m c o m p a r a c u a c e a a p r e s i u n e i d a t ă d e
t r ă g â n d la p o r u m b e i şi la t a l e r e , a c â ş t i g a t : d e 3 o r i C a m ­
cartuşele actuale. N u m a i astfel am putea face încercări î n
linişte. pionatele u n g u r e ş t i , d e 3 o r i G r a n d - P r i x l a P a r i s , d e 3 orii
C a m p i o n a t e l e B a l c a n i c e , d e 4 o r i C a m p i o n a t u l n a ţ i o n a l ş i în-
D a r cu ce p u l b e r e se le facă?
D a c ă c i n e v a a r . voi se le f a c ă cu a c t u a l a pulbere a f a r ă d e a c e s t e l a 50 a l t e d i f e r i t e p r e m i i î n t â i . . Felicităm
călduros pe excelentul t r ă g ă t o r r o m â n pentru distincţia m a r e -
W a l s r o d e , l-aş s f ă t u i se lege p u ş c a d e u n g a r d .
şi pe deplin meritată.
Un Moldovan.
** *
***
P r i n D e c i z i a M i n i s t e r i a l ă N o . 34.2352—1938, s ' a r e v e n i t "
In ziua de 20 Septemvrie a apărut în Monitorul Oficial
a s u p r a D e c i z i e i M i n i s t e r i a l e N o . 23.393—1936, p e r m i ţ â n d u - s e ^
No. 218, şi a fost publicată în extenso şi în numărul de 15
Oct. a revistei noastre „Carpaţii" Legea nouă privitoare la vânătoarea pe terenul comunei Naipu, din judeţul Vlaşca.
pescuitul în apele de munte. O lege minunată, întocmită cu *# *
multă băgare de seamă de oameni cunoscători buni ai trebi-
lor pescuitului sportiv, — o lege, care ne dă la îndemână P r i n D . M . N o . 28.930/26/XI-JL938, D l . P r o f e s o r Dr.
mijloacele legale, pentru a foce o efectivă ocrotire a salmoni- Alex. P o p a fost n u m i t I n s p e c t o r d e pescuit în apele de-
delor. Cu o singură condiţie îşi va aduce roadele această lege: m u n t e p e n t r u ţinutul Someş.
ca noi să stăruim, ca ea să fie aplicată! ***
E necesar, deci, în prim rând, ca pescarii sportivi, dar
mai ales inspectorii judeţeni să cunoască bine drepturile pe Fondul de pescuit Beiuş constituit din Valea Târcăiţa-
care ni le dă legea, şi de aceea fac câteva observaţiuni, care dela isvoare cu toţi afluenţii p â n ă la v ă r s a r e a în r â u l Grisul
mi-se par mai urgente: Negru, c a r e făcea p a r t e din tabloul apelor de m u n t e , a trecut-
Unul dintre cele mai importante capitole, la care tre- p r i n D . M . N o . 28.926/26/XI—1938, î n c a d r u l a p e l o r d e ş e s ,
bue să ni-se aprească deosebit atenţiunea, e Cap. IV, care ieşind a s t f e l de s u b c o n t r o l u l L e g i i p e s c u i t u l u i în apele^
tratează despre exercitarea pescuitului. Opreliştele dela Art. de munte.
15—24 sunt lămurit înşirate, ar trebui să le ştie pe din afară ***
orice pescar, ca să fie neapărat aplicate pedepsele celor ce P r i n D e c . M i n . N o . 28.928/26/XI—1938, D l . D r . T i b e r i u . .
— „domni" şi braconieri — le.ar călca. Este neapărat nece­ Chis medic primar Sighet, a fost n u m i t Inspector ono-
sar, ca atât în procesul-verbal dresat asupra stabilirei con­ rifie~~de p e s c u i t î n a p e l e d e m u n t e a l j u d . M a r a m u r e ş , în*
travenţiei, cât şi în petiţia dela Judecătorie, prin care se locul D-lui F l o r e a Dezideriu, demisionat din acest post.
S U M A R U L R E V I S T E I „CARPAŢII", A N U L VI. 1938

ARTICOLE, SCHI TE

Agârbiccanu /.. M i h a i l Sadoveann: l.iulia Dionisie: Porumbeii sălbatici mistreţi iţg


Valea Frumoasei . . . . . . 274 din România şi vânătoarea lor 223 //. dr.: Să se o p r e a s c ă vânare.i ca­
Alcedo: Pescarul care ..străluceşte" 326 Moinescu Alex. Petre: Carabina prelor negre 341)
Raicov Xicolae : Mâncătorul de Mau ser 8X60 Magnum-boml>e D. llczori Hugo de: La sitari . . . . 88
oameni 81 \V. M. m o d - s i s t e m S. S. Ba 1937 . 231 Itoselti-Bălănescu C: Două întâm­
Raldzs Otvos: Epurii în primejdie 20 Mii cheli—Hedges A. F.: Luptă cu plări cu ..Răspundere"' . . . . 11
_ Ce. m ă n â n c ă vânatul? . . . . 165 im rechin tigru 237 — Tot la ..Cartuşe proaste" . . . 56
Rardan A.: Merlarul . . . . 298 Moldoran (!r.: Vânătoarea cu fox- — Maruşca 104
Berg Bengt: Odiseia unei antropo­ terierul 24 — „Am greşit" (Note dintr'o scri­
2*»:; Mosandrci Mihai: Aport! . . . . 15 soare) 130
fage • - .
__ La câmp . 75 După dropioi 191
Bczdechi Şt.: Tratatul de vânătoare
—- P r e p e l i c a r i e n g l e z i şi c o n t i n e n t a l i 141 — î n t â m p l ă r i la cocoşi 264
al lui Arrian (sec. I I d. Chr.).
334 - Bracul german 233 - O metodă nouă de încărcat car­
traducere
- Prepelicari şi iepuri . . . . 289 tuşele de alice 322
Illiifll Teodor dr.: Vânătoarea în
202 Xavrea Dragoş: Acţiunea de s a l v a r e - Primul vânat 373
slujba ştiinţei
a caprei negre 84 Sidoreanu Mihail: E vorba să se
Rotezat E.: Priviri asupra chestiu­ 284 Xcdici Ch.: Ştiinţa vânătoarei . . 1 înfiinţeze o societate de ornitologie 189
nea trofeelor 368 — Câteva cuvinte în legătură cu -— M o d o r a ş 364
Brătescu-Voincşti Al I.: Cară . .
participarea României la e x p o z i ­ Scheringlimn T. H.: O şedinţă im­
Rrdtescu-Voineşti I. A.: Ce este 194 ţia internaţională de vânătoare portantă 149
pescuitul sportivi 35 d i n B e r l i n . N o e m v r i e 1937 . . 52. 71 Schneidcr-Sngder Roland: La ..Car­
Rorsanu Şt. A.: J d e r în goană . .
Netno: Ameliorarea apelor cu sal- tuşe proaste" 21
Bunescu V.: Şi eu am vânat în 83 inonide 79 — Ou b u h u bufniţa mare . . . 49
Africa!
Oprescu Anton: Din a r h i v a cinegeti­ — La ..Cartuşe proaste" . . . . 87
C. V. Eh: Evocări (Scrisoare des­ 43 cei r o m â n e ş t i 136 O l o n ţ u l cu c ă m a ş a . . D . " . . . . 10S
chisă lui Costică I. S a m o i l ă ) . . 203 P . /..- L a . . C a r t u ş e p r o a s t e " . . . . 23 Căpriori din Domald . . . . 146
Chappuis A. /'.: F l u t u r i migratori
— N o t ă la articolul ..Glonţul cu că­ - Reflexiuni referitor la tabloul
Cherau Gaston: Sfârşitul camara­ 174 maşa D . " 108 monumentelor naturii din Româ­
dului Paicovski 8.: Atenţiei vânătorilor nia . 283
Chigi Francesco Principele: M o a r t e a 351 corecţi 67 — Vânătoare de urşi la b â r l o g . . 327
speciilor animale 178 — O b s e r v a ţ i u n i o r n i t o l o g i c e în C a r ­ — R e f l e x i u n i la a r t i c o l u l d-lui L.
Ciortea Marin: Un r a p o r t model . paţii Munteniei 168 196 P l a c e d i n . . C a r p a ţ i i " N r . 10/1938 341
Comşa M. A: Expoziţia internaţio­ — Puţină toponimie 269 Schnell: Referitor la împuşcarea
nală de vânătoare din Berlin. 4 I'nscov.tchi Victor: Cei doi c o c o ş i ai căprioarelor 151
1937 38
„Carpaţilor" 319 Schnell Srvin dr.: Impresii din mu­
, Un succes românesc . . . . 161
Philipowitz I.: R a p o r t a s u p r a s i t u a - getul de cerbi 367
Organizarea ornitologiei române 205 ţiunei v â n a t u l u i în B u c o v i n a 239
Seulescu Matei: Cartuşe proaste?! 288
_ •;- V i c t o r Gheorghe Eaţiu . . 88 Place Lucien: C o n s t a t ă r i r e l a t i v ia
308 Şoltea: O m a m ă . pe c a r e o m ă n â n ­
(dstuchescu Dumitru: Un succes . 144 pulberea ..Perfect"
378 că copii ei 325
- R e f e r i t o r la a r m e l e s p a r t e . .
Pe malurile Răutului . . . .
I'op Ionel: R o s t u l şi a d m i n i s t r a r e a Ştancitt Victor: Hai lerui Doamne! 98
Csdki Mihail: Pescuitul păstrăvului 140
fondului de v â n ă t o a r e . . . . 33 Sloicliifia Icronim dr.: Răspuns
în L a c u l R o ş u d-lui Oh. Nedioi în legătură cu
240 — Comisiuni de coordonare . . . 65
Din Tălnu: Dealule, cât te-am suit
- B u g e t u l U . O. V . R 97 ex]K>ziţia i n t e r n a ţ i o n a l ă din Ber­
(versuri)
211 - Pescarii să înceapă lupta împo lin 181
Dombrowski v. Cari: M u g e t d e c e r b i
in codrul secular triva distrugătorilor mari! . . 129 Szabö Coloman: I m p o r t a n ţ a ..Aport"-
Ferenczg A. dr.: Parazitul păstră­ Pro Domo 148 ului 109
vului: Cicarul (Petromyzon pla­ 323 - Organizarea chinologiei vânăto­ Un Moldiivon: Referitor la armele
reşti 221 sparte 378
neţi)
299 - Cadrele mişcării ornitologice ro­ Un prietin: Istoricul societăţii vâ­
Oheorgkiu C. dr.: Mistreţul. Brân-
mâne . . . . . . . . . . . 249 nătorilor ..Lunca" din Bucureşti . 269
zoiul şi Vulpoiul
209 — t Tom a Orăşanu 268 l'usiliu Vatile: Graiul nostru vâ-
Hociotă D.: Acţiunea de s a l v a r e a
271 — Unde ne sunt urmaşii? . . . . 281 nătoresc 45
c a p r e i n e g r e ( M ă s u r i şi d e z i d e r a t e )
— Două cazuri de braconaj . . . — Un apel 307 Vogt Franz: P a r c u l S c h n e e b e r g in 1937 251
Hinschc Max: D u p ă oi de m u n t e în 39 - Epidemia armelor sparte . . . 317 l'ulcu S.: Opreliştea de vânătoare
- M u g e t u l d e c e r b i î n 1938 . . . 330 iu timpul reproducţiei . . . . 137
Yukon
86 - Patronul nostru 349 _ Măsuri raţionale pentru protec­
/.: ..Cerbul Dr. K o s c h " c o n t r a „Cer­
bul Draskovich" Pop Lcouida: Acţiunea de salvare ţia caprelor negre 189
/ P.: Braconierul, Conştiinţă şi .16 a caprei n e g r e (Situaţiunea în Waldläufer (Baronul v. Eicksladt):
realitate r e g i u n e a P i e t r o s u l u i şi a I n e u l u i Judecata unui german asupra
din Munţii Rodnei) 209 secţiei României dela expoziţia
Ioneseu A'.: Adunarea generală a
F e d e r a ţ i e i p r o t e c t o r i l o r şi a v â n ă ­ Popescu C, A. V.: ..Cartuşe proaste" 150 d e v â n ă t o a r e d i n B e r l i n , 1937 . . 18
torilor de capre negre (Braşov, 5 211 Stăpâni de câni hoinari . . . 270 Willing Emil: Învăţăminte de tras
I u n i e 1938) Popovici A. I'.: C e v a d e s p r e cânele dela expoziţia de v â n ă t o a r e din
E o n i i * * ( a n d < .: H a l i a e t u s A l b i c i l l a 267 de mistreţi 47 Berlin 112
( V u l t u r u l cod a l b ) 176 - Observaţii răzleţe referitoare la A'.: C l a s i f i c a r e a d e p r e c i z i e a a r m e ­
L. I.: L a o s t â n ă d i n M u n ţ i i l i o d n e i 116 lor cu glonţ 25
Liljefors Bruno: V â n ă t o r u l d e cocoşi
DIVERSE
P«Ş. Pa­
. Formula internaţionala pentru protecţia natureî 195 rul de v â n ă t o a r e regal Casa Ver­
evaluarea trofeelor de cerb . . 111 — O altă victimă a protecţiei ani­ d e şi Chişineu-Criş 370
— Obiceiul „frunzei" 111 malelor 23f — Sfântul Eustaţiu (Placidus Pla-
— Schimbări şi numiri în înalta — Un t r ă g ă t o r celebru 263 chidas) 372
conducere a vânătorilor regale 14:'. _ Mugetul de cerbi 292 — C e r b u l 1. W r b i t s k y Hnipuşcit in
O nouă casă de v â n ă t o a r e . . . 181 — Una din g r e u t ă ţ i l e , pe care tre- l / X . 1938) 377
— Rezervele şi parcurile naţionale I ^.-i Ir I I I vi iis;';i peseu ri i spori i vi 33: - Din cronica armelor sparte . . 378
din Europa. înfiinţate pentru V â n ă t o a r e a de fazani din terito-

DIN MUNTI SI DIN CAMPII


Aniţei Dumitru: Cântecul ciocăni- () i m p r u d e n t ă care putea deveni a simţului paternităţii, la un
toarei . . 214 fatală 214 lup captiv 342
:
li. fi.: Fazani şi potârnichi în ace- Iun.: Cum a scăpat potârnîehea.' . 11! II. II. ('.: Şanse egale în goane . 90
laş cuib 57 M. S.: Un vulpoi drăgostos . . . 57 H. S.: Jocul unui busard . . . . 159
- Şopârla verde e răpitoareI . . 273 -V..- U n s i n g u r fir de alice . . . . 59 Barman Gavrilă: Ursul laş . . . 27
- Fâzăniţa hermafrodiţi . . . . 24f Cerb lovit de moarte mugeşte 152 — Norocul unui iepure . . . . 309
Blagi Teodor dr.: îndrăzneala unui V. ,S'..- C r e d i n ţ a u n u i c â n e . . . . 119 —. A c e a s t a nu mai e instinct! . . 380
uliii mic I Accipiter nisus) . . . 18? •\emn: D a r a b a n a ciocănit oarelor . . 27 Rosei li-Bălănescu (.: Elefanţi în
Boxac A.: I.upta ciorilor pentru lo- — Om şi c â n e 89
Bugeac 243
oul d e cuib 27f — Cum s'a prins păstrăvul? . . . 118
Sciilcscu Matei: î n t â l n i r e cu u n r â s 153
Vitalitatea mare a şerpilor . . 381
C: U n s e m n a l c ă p r i o r u l u i în c ă l d u r i 241' Todea ]'. Ion: Un caz de inteligenţă
li. I dr.: U n l u p se m ă n â n c ă s i n g u r 380
. Căprior bălţat '27? la mâţă 153
P. S.: Dilema 26
— l.up omorât de cerb . . . . 272 — Jujeu fără folos 1W
Paşkovski S.: Obişnuinţă? . . . 242
('. C : Păstrăv cu d o u ă guri . 18:1 — Solidaritatea ciorilor . . . . 310
Cum beau apă liliecii.' . . . 310
('. / . : C u m c o b o a r ă d i n c u i b u l înalt Trifu Mcolae: Rândunică întârziată 380
- Simţul foarte ascuţit al veve­
puii do r a ţ ă 241 Vn zoolog amator: Şarpe cu două
riţei 343
C. I ' . Kt.: Ixnituri ciudate 1 ÎS capete 213
Paseu Vaier: Lăcomia de păstrăv ls:i
..Cmpăţii": -;• < i r i g o r e Mohlovan . . 241 — Un aporteur pasionat . . . . 58
- Coincidenţă curioasă . . . . 310
Fekele A.: Ieruncă în p o r u m b i ş t e . 118 — Fazani corciţi cu găini . . . 90
Place Henri: Din ..minciunile" ie­
diurn ghiu C dr.: ( u n i s e i>oate r ă ­ - Oaspeţi abuzivi 121»
purilor 58
mâne fără „raţă cu măsline".' ¡(81 l'i.cnarii I.: Devotamentul mamei — P ă s t r ă v p e s c u i t cu u n d i ţ a î n p â ­
(Hur/lca (!.: Ştiri vechi şi mai re­ adoptive 309 râul Prejmer 214
c e n t e d e s p r e b o g ă ţ i a şi pescuitul Popescii ('. A. }'.: Să ocrotim sita­ - Încrucişare i n t r e s o m o n şi păs­
păstrăvilor în C n r p a ţ i . . . . UI rul 153 trăv . . 273
/. I). I.: Un căprior laş . . . . 15! In observator 183 — Păstrăv u r i a ş de 7V| kg. . . . 343
/ . .V : I e p u r e c u r a j o s 89 Interesant caz ele redeşteptare — Un impresionant nou record . 343

COMUNICĂRI
Berea Alex.: Raport asupra postu­ 1938 ţ i n u t ă in Braşov . . . . 247 - Vulpea ou zgardă 96
rilor de jandarmerie spncială Fekete Aiiloniu: Despre braconaj în — Despre o excursie prin Dobrogea 219
referitor la protecţia caprelor judeţul Sălaj 158 Medreczk/i: Tablou despre vânatul
negre ^ . 04 (J li'or ph iu dr.: Tuletii! informativ împuşcat în 1937 în j u d e ţ u l Sto-
Cmiişia .1/. A.: Comunicări in şe­ asupia vânătoarei în jiul. Dolj rojineţ 128
dinţa Consiliului permanent de în anul 1937 64 Pascu Vaier: Observaţiuni din ma­
vânătoare 32 sivul lîătezat.nlui referitor la
/. \.: Vânătoarea din 9 Ianuarie
Federaţia protectorilor xi raliatu­ Capra neagră 248
1938 95
rilor de cuine negre: Chestionar Sciilcscu M.: Veşti din Oltenia 93. 128
Adunarea generală a societăţii
referitor la c a p r a n e a g r ă . . . 247 Tulbure / . : D e s p r e v â n a t u l în jude­
de vânătoare din Braşov . . . 96
Şedinţa consiliului din 1.") Iunie ţul Făgăraş . 160

DIVERSE
(Hi li: Pag.: 29. .10. 59. GO. GÌ. 123. 154 lor de munte Salmo Fario fără Of. din 19 A u g u s t 1938) . . . 278
156, 184. 185. 24:!. 244. 24G. 274. 275. 276. certificat de provenienţă la — Lege privitoare la pescuitul in
277, 312, 313, 344. 345. 382. 383. 384. art. 23 159 Apele de Munte ( M . Of. X r . 218
385, 386. — Tabloul monumentelor naturii din 20 Sept. 1938) 300
Iteci-'nini IH t a isl ci itile : Pag.: .'12. 95. 127. din România decretate în baza Reviste: P a g . : 28. 29, 30, 59, 60. 6 1 . 62. 63
128. 159. Kill. INS. 219. 220. 247. 24S. 180, legii până la d a t a de 8 Aprilie 91. 92. 93. 121, 122, 123, 124, 125. 126.
315. 31G. :;47. .:48. 387, 388. 1938 217 155, 156. 157. 158, 184, 186, 187 215. 216.
Legislaţie: Prinderea racilor M. Of. - Majorarea taxei |>ormisului de 243, 244, 245, 246, 275, 276, 277. 311. 312.
296 d i n 22. X I I . 1937 . . . . 32 vânătoare pentru străini . . 220 313, 346, 347, 384, 385, 386.
— Limitarea numărului de câni la Opreliştea de v â n a t in 1830 . . . 273 Ştiri mărunte: Pag.: 31. 32. 63. 93. 94.
turmele de vite 63 — Modificarea a r t . 8. 11 şi 12 d i n 95. 126, 127, 128, 159, 160, 187, 188. 217.
— Autorizaţii pentru a vâna cu „Legea pentru protecţia vânatu­ 218, 219. 220. 247. 248. 278. 279. 280.. 314.
copoi 94 lui din 27 O c t o m v r i e 1921" ( M . 315, 316, 347, 348. 387. 388.
Se interzice vânzarea păstrăvi-