Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
George ERDELI
ORINT
Melinda CÂNDEA
ü
Cristian BRAGHIN|
Silviu COSTACHIE
Daniela ZAMFIR
C
DIC}IONARE & ENCICLOPEDII CORINT IC}IONAR
de
o surs\ accesibil\ [i eficient\ de cunoa[tere.
GEOGRAFIE
UMAN|
ü
ISBN: 973-9413-76-5 C ORINT
DIC}IONARE & ENCICLOPEDII CORINT
DIC}IONAR DE GEOGRAFIE UMAN|
Redactor: OCTAVIAN CISMA{
Tehnoredactor: DANIELA DIACONESCU
Cartograf: ELENA GRIGORE
Coperta: WALTER RIESS
Editura CORINT
Str. Prof. Ion Bogdan nr. 19
Sectorul 1, Bucure[ti
Tel./Fax: 211.97.66; Tel: 210.70.86
I.S.B.N. 973-9413-76-5
DIC}IONAR
DE
GEOGRAFIE UMAN|
Coordonatori:
Prof. univ. dr. George Erdeli
Prof. univ. dr. Mihai Ielenicz
ü
C ORINT
Bucure[ti, 1999
Abrevieri sec. - secol
amer. - american\ Sin - sinonim(e)
cca - circa span. - spaniol
cuv. - cuvânt [.a. - [i altele
d.Hr. - dup\ Hristos
engl. - englez\, englezescul Simboluri
ex - exemplu, exemple Å - angström
expr. - expresie °C - grad Celsius
fig. - figurat cal - calorie
fr. - francez, fran]uzescul CP - cal putere
germ. - german\, germanul g - gram
gr. - greac\, grecescul gal - galon
`.Hr. - `nainte de Hristos h - or\
jud. - jude], jude]ul ha - hectar
lat. - latin\, latinescul J - joule
lb. - limba kWh - kilowatt-or\
loc. - locuitor(i) l - litru
n. - n\scut m - metru
p. - pagina Pa - pascal
Pen. - peninsul\ s - secund\
pers. - persoane $ - dolari americani
pl. - plural U - uraniu
reg. - regionalism W - watt
Rep. - republic\ yd - yard
Acronime
A.E.L.S. - Asocia]ia European\ a Liberului Schimb
A.S.E.A.N. - Asocia]ia Na]iunilor din Asia de Sud-Est
B.I.M. - Biroul Interna]ional al Muncii
B.I.R.D. - Banca Interna]ional\ pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare
C.B.D. - Central Business District
C.E.C.O. - Comunitatea European\ a C\rbunelui [i O]elului
C.E.E. - Comunitatea Economic\ European\
F.A.O. - Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur\
F.M.I. - Fondul Monetar Interna]ional
N.A.F.T.A. - Acordul de Liber Schimb Nord-American
O.I.M. - Organiza]ia Interna]ional\ a Muncii
O.N.U. - Organiza]ia Na]iunilor Unite
O.P.E.C. - Organiza]ia }\rilor Exportatoare de Petrol
P.I.B. - Produs Intern Brut
P.N.B. - Produs Na]ional Brut
P.N.U.D. - Programul Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare
S.U.A. - Statele Unite ale Americii
U.E. - Uniunea European\
U.K. - Regatul Unit al Marii Britanii
U.S. - Statele Unite
U.R.S.S. - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
USD - dolari americani
PREFA}|
un\ cu alte persoane, de]ine ac]iuni sau noii culturi (moravuri, norme, valori,
alte valori mobiliare care îi dau dreptul simboluri etc.) [i de schimbare a vechi-
s\ reprezinte cel pu]in 5% din capitalul lor tr\s\turi culturale.
subscris al emitentului sau `i confer\ ACUMULARE DE AP| - lacuri
cel pu]in 5% din totalul drepturilor de ap\rute pe cursuri de ap\ prin barare
vot în adunarea general\ a emitentului. antropic\ ori natural\ sau în depresiuni
AC}IUNE - hârtie de valoare care naturale. ~n unele situa]ii volumul acu-
constituie titlul ce atest\ participarea la mul\rii poate fi m\rit prin colectarea
capitalul unei societ\]i [i care d\ de]i- unor afluen]i. Scopul acumul\rii poate fi
n\torului dreptul de a primi dividende. energetic, alimentare cu ap\, iriga]ii, re-
ACULTURALIZARE - contactul gularizarea debitelor, piscicultur\.
prelungit între dou\ culturi, rezultând ACVACULTUR| - cre[terea unor
un împrumut al unui model cultural. specii de faun\ [i flor\ marin\ în vede-
Pentru a exista efectiv o aculturalizare rea comercializ\rii.
sunt necesare condi]iile: împrumutul s\ ACVARISTIC| - ramur\ a acva-
rezulte dintr-un contact prelungit [i din culturii care se ocup\ cu tehnologia
ajust\ri între dou\ sisteme culturale; cre[terii vie]uitoarelor în acvarii.
contactul s\ fie direct [i s\ existe o rein- ACVATORIU - suprafa]a total\
terpretare a ceea ce este împrumutat; s\ ocupat\ de ape din interiorul unui port.
existe un împrumut de tr\s\turi cultu- ADAPTARE LA MEDIU - modi-
rale. ficare a comportamentului unei fiin]e în
ACULTURALIZARE PLANIFI - raport cu schimb\rile intervenite în me-
CAT| - aculturalizare f\cut\ din voin]a diul de via]\.
unui stat (puteri centrale) care dore[te ADMINISTRA}IA PIE}EI - tip
s\ anuleze diferen]ele culturale exis- de administra]ie care cuprinde toate ser-
tente pe teritoriul s\u, s\ generalizeze viciile de gestionare [i organizare a
normele sale. activit\]ilor care se desf\[oar\ în cadrul
ACULTURA}IE - fenomen de unei pie]e agroalimentare.
schimbare cultural\, determinat de ac]iu- ADMINISTRA}IE DE STAT -
nea sinergic\ a dou\ sau mai multe sis- totalitatea organelor de stat prin care se
teme culturale sau de transcenden]a unor desf\[oar\ activitatea executiv\ [i de
particularit\]i cu valoare socio-cultural\ dispozi]ie a statului, pentru a realiza
arhetipal\ spre un nou mediu socio-cul- func]iile sale.
tural. Este un proces de adaptare la o ADOLESCENT - adult în devenire.
nou\ cultur\ pe care îl parcurge un indi- ADOLESCEN}| - perioad\ a vie]ii
vid (grup) provenit dintr-o cultur\ diferi- omului cuprins\ între vârsta pubert\]ii
t\ atunci când ajunge în contact nemij- (12–13 ani) [i cea adult\ (18 ani), în care
locit cu un nou mediu socio-cultural; are loc maturizarea treptat\ a func]iilor
proces de asimilare a unor elemente ale fizice [i psihice ale organismului.
A DOUA REVOLU}IE VERDE 12
dar cu o cale de rulare de cel pu]in tipul de trafic, exist\ aeroporturi inter-
2550 m, fiind deschise publicului tot ne, interna]ionale [i mixte (deservesc
timpul anului; (d) aeroporturi interna- atât traficul intern, cât [i pe cel extern).
]ionale sezoniere (tip charter), cu o cale Dup\ structura traficului, aeroporturile
de rulare de cel pu]in 2550 m; (e) aero- pot fi: de c\l\tori, de m\rfuri, mixte, cu
porturi pentru zboruri charter ocaziona- destina]ii speciale. Dup\ num\rul de
le, în scop de afaceri sau pentru antre- pasageri, sunt: aeroporturi foarte mari
nament, cu o cale de rulare de cel pu]in (peste 10 milioane/an), mari (5–10 mi-
2000 m; (f) aeroporturi na]ionale pentru lioane/an), mijlocii (1–5 milioane/an),
zboruri scurte tip charter, cu o cale de mici (sub 1 milion/an).
rulare de 1600 m; (g) aeroporturi folo- AEROPORT-RELEU - aeroport
site pentru decol\ri [i ateriz\ri scurte, folosit în scopul asigur\rii necesarului
cu o cale de rulare de minimum 1220 m. de combustibil pentru avioanele care
Dup\ pozi]ia geografic\, se disting: efectueaz\ curse foarte lungi.
aeroporturi terminus, situate la capete AEROTREN - vehicul terestru care
de linii aeriene; aeroporturi de escal\, se deplaseaz\ pe pern\ de aer, având
situate de-a lungul rutei aeriene. Dup\ viteze foarte mari (peste 300 km/h).
Aeroport
AEROZIN| 14
San Fernando
A A Burbank
North Hollywood
Glendale
Pasadena
Beverly Hollywood
Hills East L.A. Ontario
Santa Monica
A LOS ANGELES
A Wats
A Paramount
A Anaheim
A
Long Beach
Santa Ana
San Pedro
Aglomera]ie urban\
AGIE 16
tant pentru modelarea spa]iului geogra- la]ii realizate în scopul utiliz\rii resur-
fic conform valen]elor sale economice, selor cursurilor de ap\ sau a prevenirii
sociale, specificului natural etc. Ea re- inunda]iilor [i combaterii eroziunii
prezint\ totalitatea m\surilor tehnice [i solului. Amenaj\rile hidrotehnice pot fi
a lucr\rilor întreprinse într-un ansamblu integrale, atunci când acestea cuprind
de ac]iuni coordonate, în scopul orga- un întreg bazin hidrografic, sau com-
niz\rii armonioase a teritoriului, valori- plexe, când sunt atinse mai multe inte-
fic\rii superioare a resurselor, zon\rii rese economice.
produc]iei agricole, echip\rii teritoriu- AMENAJARE SILVIC| - sistem
lui cu c\i de comunica]ie etc. de m\suri prin care se studiaz\ [i se
AMENAJAREA TERITORIU - organizeaz\ procesul de produc]ie
LUI - ansamblul ac]iunilor de preg\tire forestier\ în vederea optimiz\rii aces-
a unui teritoriu, prin executarea unor teia, se prevede refacerea, ameliorarea
lucr\ri de echipare, asanare, nivelare, [i m\rirea fondului forestier [i se ela-
plantare, defri[are etc., pentru a-l face boreaz\ metode de folosire ra]ional\ [i
corespunz\tor unor destina]ii [i de protec]ie a p\durilor.
func]iuni stabilite prin studiile de sis- AMENAJARE TURISTIC| - an-
tematizare a teritoriului respectiv. samblu de ac]iuni care vizeaz\ echi-
AMENAJARE HIDROTEHNI- parea cu dot\ri exploatabile [i func]io-
C| - ansamblu de construc]ii [i insta- nale a unei unit\]i teritoriale cu valen]e
turistice (naturale sau antropice), `n ve-
derea valorific\rii complexe [i eficiente
a poten]ialului turistic existent. Prin-
cipalele elemente urm\rite `n strategia
de amenajare turistic\ sunt diversifica-
rea dot\rilor, crearea unei oferte turis-
tice cu accentuat caracter de specifici-
tate, asigurarea unei flexibilit\]i a ofer-
Bârla
Sir
DE BAZ| CIVILIZA}IE,
TERITORIU CULTUR|
DIVERSIFICARE
SERVICII DE SERVICII
BAZ| SUPLIMENTARE
EFICIEN}| EFICIEN}|
ECONOMIC| SOCIAL|
Amenajare turistic\
Amfiteatru
AMFOR| - vas mare de p\mânt, AMPLASAMENT - loc pentru
de form\ ovoidal\ sau sferic\, cu dou\ a[ezarea unui sistem tehnic sau civil,
toarte, în care se p\strau [i se trans- construc]ie, instala]ie, utilaj etc.
portau în antichitate vinul, grânele, unt- AMPLASAREA OBIECTIVE -
delemnul etc. LOR ECONOMICE - stabilirea de
AMIDON - polizaharid con]inut în amplasamente pentru agen]ii economi-
diferite vegetale (gr\un]e, cartofi, fructe), ci. Ac]iunea urm\re[te îmbinarea cri-
care constituie o surs\ însemnat\ de teriilor de eficien]\ economic\ cu cele
glucide pentru alimenta]ia omului [i ani- de ordin social. Criteriile de amplasare
malelor. Se ob]ine mai ales din cartofi [i vizeaz\: sursele de materii prime, par-
cereale [i se utilizeaz\ pentru prepararea ticularit\]ile mediului fizico-geografic,
glucozei, dextrinei, spirtului etc. infrastructura existent\, asigurarea cu
AMNAR - 1. unealt\ de o]el cu for]\ de munc\, crearea unor condi]ii
care se love[te cremenea, producând normale de munc\ [i a posibilit\]ilor de
scântei în vederea aprinderii focului. transport pentru naveti[ti. ~n func]ie de
2. loc mai ridicat (estrad\ sau mic bal- profilul economic, este necesar\ o ana-
con) într-o biseric\, de unde se predic\ liz\ am\nun]it\ în privin]a riscului ge-
sau se cite[te Evanghelia. nerat de agen]ii poluan]i emana]i de
AMNESTY INTERNATIONAL - obiectivul ce va fi amplasat.
organiza]ie interna]ional\, fondat\ `n ANACARDIER - arbore specific
1961, cu sediul la Londra, care militeaz\ zonei intertropicale, cunoscut [i sub
pentru respectarea drepturilor omului. numele de nuc de acaju, apreciat pentru
ANALFABET 24
Elisabetei I.
ANGLO-SAXONI - popula]ii ger-
manice (angli, iu]i, saxoni), care au ocu-
pat insulele britanice în sec. V–VI.
ANIMISM - credin]\ în duhuri,
Locuin]\ spirite, suflete, în imagini supranatu-
rale, reprezentate în con[tiin]a reli-
gioas\ ca agen]i ac]ionând în întreaga
natur\ [i diriguind obiectele [i feno-
menele lumii, inclusiv omul. Este
1 — magazie 6 — vite
2 — [opron 7 — [ur\ prezent în multe religii ale lumii.
3 — p\s\ri 8 — furaje ANOICUMEN| - termen ce de-
4 — closet 9 — gunoi de grajd
5 — porci semneaz\ regiuni geografice nelocuite.
ANOMALII POLITICO-TERI -
Anexe gospod\re[ti TORIALE - teritorii a c\ror suverani-
27 ANTRACIT
Parc
{coal\
Zon\ de locuit
Zon\ verde
Gr\dini]\
Magazine
[i zone de
parcare
Club [i terenuri
Cre[\ de sport
Ansamblu de locuit
ANTROPOCENTRISM 28
persist\ în timp, dar care are ca baz\ fabricarea cimentului, `n industria ma-
op]iunea p\str\rii [i conserv\rii func- terialelor refractare, la purificarea ule-
]iilor specifice; (c) ghetou, un areal iurilor etc.
etnic care persist\ datorit\ constrângeri- ARGINT - metal nativ pre]ios,
lor [i ac]iunilor discriminatorii ale unui cunoscut din antichitate, care apare mai
alt grup etnic. ales în z\c\minte asociate vulcanismu-
AREAL METROPOLITAN - vezi lui neogen. Este alb-lucios, maleabil [i
ARIE METROPOLITAN|. ductil, cu cea mai mare conductibilitate
AREAL PEDESTRU - areal situat electric\ [i caloric\, inoxidabil, folosit
în interiorul unui ora[, în care traficul pentru confec]ionarea podoabelor, in-
vehiculelor este exclus sau în care sunt strumentelor medicale, a unor obiecte
permise, între anumite ore, numai vehi- uzuale, la fabricarea oglinzilor, în fo-
culele destinate aprovizion\rii [i cele tografie etc.
speciale (poli]ie, salvare, pompieri). ARHAIC - atribut anexat unor for-
AREAL PORTUAR - parte a me [i fenomene socio-culturale une-
spa]iului ocupat de un port, care con]ine le disp\rute, altele contemporane ,
totalitatea instala]iilor, inclusiv danele sugerând vechimea lor îndep\rtat\.
de acostare. ARHEOLOGIE - [tiin]\ care
AREALUL PIE}EI - areal în inte- analizeaz\ civiliza]iile prin prisma
riorul c\ruia produsele sau serviciile interpret\rii urmelor activit\]ilor trecute
oferite spre vânzare/cump\rare sunt ale acestora. Termenul este larg folosit
localizate. pentru a desemna studiul urmelor mate-
AREAL VITICOL - arie geogra- riale ale civiliza]iilor preistorice, dar
fic\ a culturii vi]ei-de-vie, care acoper\ [i analiza sistematic\ al tuturor
cuprinde regiunile viticole, podgoriile antichit\]ilor.
[i centrele viniviticole. ARHITECTUR| CLIMATIC| -
ARENDARE - dare în exploatare tip de arhitectur\ care ]ine cont de fac-
temporar\ a unui teren agricol, contra torul mediu prin trei componente spa-
unui pre] pl\tit. ]iale: componenta local\ [i de apropiere
ARGEA - 1. cl\dire-anex\, rezer- (aer, ap\, sol, soare, zgomot), compo-
vat\ pentru ]esut (vara) [i ad\postitul nenta regional\ (ploi acide, transfer de
stupilor (iarna). 2. r\zboi de ]esut sau de[euri) [i componenta planetar\ (strat
numai p\r]ile lui laterale. de ozon, `nc\lzirea global\ a climei).
ARGIL| - roc\ sedimentar\, for- Arhitectura climatic\ poate contribui la
mat\ predominant din minerale argi- `mbun\t\]irea condi]iilor de locuit prin:
loase, cu dimensiunea particulelor sub calitatea ambian]elor interioare, rela]iile
0,002 mm (dup\ scara Atterberg), care dintre cl\dire [i mediul apropiat, con-
prin umezire devine plastic\. Se uti- sumul sc\zut de energie etc. Punerea `n
lizeaz\ în ceramic\, sculptur\, ol\rit, practic\ a acestui tip de arhitectur\ se
33 ARIE DE RECRUTARE A FOR}EI DE MUNC|
A[ezare-dormitor
ORA{
Arie metropolitan\
35 ASANARE
tanie. Ulterior au mai fost primite Fin- fiind asigurat\ de ideea central\ `n jurul
landa, Islanda, Liechtenstein. Treptat c\reia s-a constituit, de relativa con-
apare o tendin]\ centrifug\: unele ]\ri se stan]\ organiza]ional\ [i, implicit, de
desprind pentru a adera la C.E.E. eficien]a pe care o atinge.
(Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, ASOLAMENT - succesiune a cul-
Portugalia) [i, ulterior, la U.E. (Austria, turilor agricole în timp [i în spa]iu,
Finlanda, Suedia). înso]it\ de un sistem corespunz\tor de
ASOCIA}IA INTERNA}IONA - lucr\ri [i de îngr\[\minte care asigur\
L| PENTRU DEZVOLTARE - insti- cre[terea fertilit\]ii solului [i sporirea
tu]ie a O.N.U., cu sediul la Washington, produc]iei agricole. Const\ în divizarea
creat\ `n 1960 `n scopul promov\rii terenurilor de cultur\ în mai multe
dezvolt\rii economice a ]\rilor `n curs parcele (sole), în func]ie de: caracteris-
de dezvoltare, furniz\rii de credite pe ticile fizico-geografice, reparti]ia plan-
termen lung f\r\ dobând\. telor pentru fiecare parcel\, rota]ia în
ASOCIA}IA NA}IUNILOR DIN timp a culturilor, m\surile de îngr\[are
ASIA DE SUD-EST (A.S.E.A.N.) - [i îngrijire.
organiza]ie guvernamental\ regional\, ASPERSIUNE - stropire a solului
creat\ `n 1967 la Bangkok, cu sediul la cu ap\ sau cu o solu]ie lichid\, aruncat\
Jakarta, având ca membri fondatori sub form\ de pic\turi asem\n\toare cu
Thailanda, Malayezia, Indonezia, Sin- ploaia.
gapore. Cadrul s\u se l\rge[te prin ade- ASPERSOR - dispozitiv de pul-
rarea altor state: Brunei (1984), Viet- verizare a apei, folosit la irigarea prin
nam (1995), Laos, Myanmar (1997), aspersiune.
Cambodgea (1999). Ini]ial a fost creat\ A{EZARE - 1. loc unde se afl\
`n scopuri militare, iar dup\ 1975 cap\- stabilit cineva sau ceva. 2. grup de con-
t\ un caracter economic [i devine, din struc]ii (locuin]e) care alc\tuiesc un
1992, o zon\ a liberului schimb, statele mediu de via]\ uman\, o realitate com-
membre propunându-[i s\ elimine toate plex\ care nu poate fi ilustrat\ decât
barierele vamale pân\ `n anul 2003. diferen]iat, atât din perspectiv\ istoric\,
ASOCIA}IE - grupare organizat\, func]iile [i aspectul variind în timp, cât
constituit\ voluntar de mai multe per- [i din perspectiv\ spa]ial\. 3. (rar) mod
soane (fizice sau juridice), care de organizare social\.
urm\re[te atingerea unor scopuri A{EZARE-CHEIE - concept mo-
comune. Are un statut care define[te dern, utilizat pe scar\ larg\ în activi-
scopurile, obiectivele, programele pe tatea de planificare rural\, prin care
care [i le-a asumat, precum [i drepturile a[ez\rile sunt desemnate ca centre de
[i `ndatoririle membrilor. Existen]a aso- servicii în care func]iunile vor fi inte-
cia]iei nu depinde, `n general, de fluc- grate drept componente ale progra-
tua]iile membrilor s\i, func]ionarea ei melor de reorganizare sau ra]ionalizare.
A{EZARE DISP|RUT| 38
construc]ia marilor ora[e [i se ca- fibre scurte de azbest. Este u[or, rezis-
racterizeaz\ prin ordine [i monumen- tent [i ignifug.
talitate. AZBOCIMENT - material de con-
AZAPI - osta[i turci pede[tri, în struc]ie fabricat dintr-un amestec de
timpul evului mediu, care tr\iau din ciment Portland [i fibre de azbest.
prada de r\zboi. AZIM| - pâine nedospit\ con-
AZBEST - silicat natural hidratat sumat\ de mozaici la Pa[ti sau folosit\
de magneziu, de culoare alb-g\lbuie de catolici la împ\rt\[anie.
sau verzuie, fibros, m\t\sos, utilizat în AZTECI - uniune de triburi ame-
diverse ramuri industriale, datorit\ rindiene din regiunea central\ a statului
rezisten]ei sale la foc [i calit\]ii de izo- Mexic, care în sec. al XV-lea au ajuns la
lator sonor, electric [i termic. o str\lucit\ civiliza]ie, distrus\ de
AZBESTOLIT - material de con- conchistadorii spanioli condu[i de
struc]ie pentru acoperi[uri, fabricat din Hernando Cortés (1519-1521).
B
BAC - platform\ plutitoare care BALAST - 1. amestec natural de
serve[te la transportul oamenilor, al ve- nisip [i pietri[, utilizat la prepararea
hiculelor etc. de la un mal la altul al agregatelor pentru betoane [i, prin sor-
unei ape. Sin: POD PLUTITOR, POD tare, pentru mortare, la executarea unor
UMBL|TOR. straturi de funda]ie, la construirea dru-
BAGA - material ob]inut din cara- murilor etc. 2. lest de nisip cu care se
pacea broa[tei ]estoase [i utilizat la con- încarc\ o nav\ pentru a i se m\ri pesca-
fec]ionarea unor obiecte de uz comun [i jul, în scopul men]inerii elicei la adân-
pentru ornarea mobilei. cime optim\ [i/sau al aducerii pun]ii la
BAGAS| - nume dat tulpinei o anumit\ cot\.
trestiei de zah\r, care con]ine 13–20% BALASTIER| - exploatare des-
zah\r, dup\ extragerea c\ruia din me- chis\ de unde se extrag pietri[uri [i
lasa r\mas\ se fabric\, prin fermentare nisipuri, situat\ în albia minor\ sau
[i distilare, romul de Jamaica, de major\ a unei ape curg\toare.
Curaçao etc. BALCANIZARE - ac]iune politic\
BAIE - denumire regional\ (pro- ce duce la f\râmi]area statal\ a na]iunilor.
venit\ din lb. maghiar\) pentru min\. Termenul are la baz\ exemplul Pen. Bal-
Vezi MIN|. canice care, de-a lungul istoriei, a cunos-
BALAN}A FOR}EI DE MUN- cut domina]ia diverselor imperii, ceea ce
C| - indicator ce eviden]iaz\ resursele a avut ca rezultat o mare varietate etnic\
de munc\ ale unui teritoriu, compo- [i confesional\, lucru ce a permis declan-
nen]a [i utilizarea acestora pe sectoare [area unor conflicte sângeroase, unele
economice, rezervele sau deficitul de continuate [i ast\zi.
for]\ de munc\. BALCON FORTIFICAT - con-
BALAN}A RESURSELOR DE struc]ie defensiv\ executat\ din piatr\
MUNC| - o component\ a balan]ei sau lemn, cu aspect de balcon paralelipi-
for]ei de munc\ constituit\ din popu- pedic suspendat în fa]a unui zid de cetate,
la]ia cu vârst\ apt\ de munc\, plus a[ezat la turnuri sau deasupra por]ilor.
popula]ia activ\ sub [i peste vârsta apt\ BALNEOLOGIE - [tiin]a îmb\-
de munc\, din care se scade popula]ia ierii, folosind în mod particular apa
aflat\ în incapacitate de munc\. mineral\ natural\ în scop terapeutic.
BALUBA 44
Banlieu
BAPTISM 46
-tibetan\, de religie budist\; s-a format culoare brun\ sau neagr\, solubil\ în
ca na]iune în Birmania (Myanmar). bisulfit de carbon, nevolatil\, termoplas-
BIROCRA}IE - mod de organi- tic\ (în general între 150°C [i 200°C),
zare destinat administr\rii unor resurse având propriet\]i izolante [i adezive,
sau activit\]i, prin intermediul unui ob]inut\ prin oxidarea la cald a rezidu-
grup de persoane specializate, având o urilor de petrol sau prin distilarea
anumit\ ierarhie [i dispunând de atri- huilelor. Este utilizat, în principal, pen-
bu]ii, responsabilit\]i [i proceduri strict tru construc]ia de [osele (ca liant), ca
stabilite. material izolant în construc]ii [i indus-
BISERIC| - 1. organiza]ie reli- trie, la fabricarea unor lacuri etc.
gioas\ care se autolegitimeaz\ [i recu- BIZAM - specie de mamifer roz\-
noa[te principalele institu]ii ale socie- tor, originar din America de Nord, cu
t\]ii, dispunând de o structur\ birocra- corpul lung de peste 30 cm, acoperit cu o
tic\. 2. construc]ie destinat\ practic\rii blan\ pre]ioas\, castanie-ro[cat\. Tr\ie[te
ritualurilor religioase cre[tine. 3. comu- în jurul apelor, distrugând digurile.
nitate a cre[tinilor care ]in de acela[i BIZON - mamifer mare, din fami-
cult. lia bovinelor, lung pân\ la 3 m, înalt
BISERIC| DE LEMN - biseric\ pân\ la 2 m [i cu greutatea de pân\ la o
f\când parte din arhitectura popular\ ton\. Are blana deas\, capul mare [i
româneasc\, având caractere comune coarnele mici, tr\ind în prezent în re-
zerva]ii naturale.
BLAZON - ansamblu de semne
conven]ionale care constituie emblema
unui stat, a unei provincii, a unui ora[,
a unei familii nobile, a unei bresle.
BLEND| - sulfur\ natural\ de
zinc, g\lbuie, brun\ sau neagr\, cu
luciu de diamant, utilizat\ ca principal
minereu de zinc.
BLOC - cl\dire având mai multe
Biseric\ de lemn niveluri, care cuprinde spa]ii destinate
locuin]elor [i/sau activit\]ilor comer-
cu casa ]\r\neasc\ [i incluzând ciale, financiar-bancare etc.
pronaos, naos [i altar, dispuse pe axul BLOCAD| - sistem de m\suri cu
longitudinal al construc]iei, la care se caracter diplomatic, economic sau mi-
adaug\ uneori pridvorul sau prispa cu litar prin care se urm\re[te izolarea
stâlpi de lemn. unui stat pentru a-l constrânge s\
BITUM - hidrocarbur\ solid\ sau accepte condi]iile puse de statele care
vâscoas\, cu o structur\ coloidal\, de au luat acele m\suri.
53 BOLNI}|
in
Ma
dispune de construc]ii simple, cu func-
Bamberg
]ionare sezonier\. Se disting: C. de sejur
(situat în zona de interes turistic), C. de Forchheim
Erlangen
tranzit (situat pe trasee turistice sau pe
z
it
Fürth
gn
artere rutiere importante), C. de week-
Pe
end (în afara unor ora[e mari), C. provi-
Redni
Nürnberg
zoriu (instalat cu prilejul unor manifes-
tz
t\ri cu caracter temporar) (cuv. engl.). Regensburg
Karlsgroben
Al
CAMPOS - denumire utilizat\ în
tm
üh
America de Sud pentru ]inuturile aco-
t
rea
perite cu o vegeta]ie ierboas\, pres\rate Duna
cu arbori [i arbu[ti rari, tropicali. ea
Lech
nar
CANAL - cale hidrografic\ ame- Du Topdaling
406
najat\ de om, pentru unirea a dou\
Altrmüht-Regensberg
râuri, lacuri sau m\ri, în scopul navi- 327,3
350m
ga]iei, pentru iriga]ii, precum [i pentru
Nürnberg 300m
alimentarea cu ap\. Cele mai vechi Bamberg 312,5
250m
230,8
canale au fost construite în Mesopo- Würzburg
200m
165,7
tamia, în jurul anului 4000 î.Hr. Canale 150m
mai lungi au fost construite începând 100m
din sec. al XVI-lea, în special în scopul
transport\rii diferitelor produse manu- — canalul Dun\re—Main
facturate. — canalul Ludweg
— porturi
CANAL COLECTOR - canal care
are destina]ia de a transporta apele Canal navigabil
meteorice, uzate sau subterane, colec- stabilitatea traseului [i adâncimilor,
tate prin intermediul altor canale. for]a de trac]iune mai redus\ datorit\
CANALIZARE - echipare edili- vitezei mai mici a apei.
tar\ prin care se realizeaz\ colectarea, CANTON - 1. denumire generic\
transportul, epurarea [i evacuarea într-o dat\ statelor care compun, din punct de
arter\ hidrografic\ a apelor rezultate în vedere administrativ-politic, Confede-
urma diverselor folosin]e, precum [i a ra]ia Elve]ian\. 2. unitate administrativ-
altor ape de pe un anumit teritoriu. teritorial\ de grad inferior comunei, în
CANAL NAVIGABIL - canal Fran]a. 3. cl\dire aflat\ lâng\ o cale fe-
amenajat pentru circula]ia navelor, cu rat\, cu func]ia de a supraveghea [i
o l\]ime ce trebuie s\ permit\ circula]ia între]ine o sec]iune din calea de comu-
`n ambele sensuri. Principalele avantaje nica]ie, dar [i cu rol de ad\post, locuin-
sunt: scurtarea distan]elor de transport, ]\ pentru cantonier. 4. cl\dire aflat\ în
CAOLIN 60
Cas\
familii, executat\ din diferite materiale
(p\mânt, piatr\, lemn, c\r\mid\ etc.), în
diferite tehnici, având dimensiuni va-
riate [i diverse împ\r]iri interioare. Castel
CAS| DOMNEASC| - denumire înconjurat\ de ziduri [i de [an]uri, care
folosit\ în mod curent în }ara Româ- servea ca locuin]\ seniorilor feudali.
neasc\ [i Moldova pentru a indica o CASTEL DE AP| - construc]ie
locuin]\ voievodal\. special\, în form\ de turn, care serve[te
CASTAN DULCE - arbore din ca rezervor de ap\.
familia fagaceelor, înalt pân\ la 30 m, CASTRU - tab\r\ roman\ înt\rit\
caracteristic climatului mediteranean care servea drept ad\post [i punct de
subtropical, cu fructe sferice, acoperite sprijin pentru unit\]ile armatei romane.
pân\ la maturitate cu un înveli[ verde Forma, în plan, era p\trat\ sau drep-
]epos [i care sunt bogate în amidon [i tunghiular\, împ\r]it\ într-un num\r de
ulei (Castanea sativa). suprafe]e dreptunghiulare prin str\zi
CA{MIR 66
u[oar\
de ri p
u
Spa]ii rezi-
ux
Fl
Vecin\tate reziden]ial\
C\i de den]iale
transport colective
Industrie grea
INIMA
Fl
ux de
C.B.D.
ari
ur
i s bun
Parc
ec ur
un i
da
Servicii
re
Zon\
speciale
comercial\
Magazinul
auto [i
service
Interiorul ora[ului
Structura C.B.D.
69 CENTRAL| ELECTRIC| EOLIAN|
Central\ nuclearo-electric\
rior, `n energie electric\. Este principala
form\ de utilizare economic\ a energiei
nucleare, ap\rut\ `n anul 1954, care ne-
cesit\ investi]ii foarte mari datorit\ cos-
turilor ridicate ale unor materiale uti-
lizate `n construc]ie, combustibililor, a-
gen]ilor moderatori [i a cheltuielilor le-
gate de izolarea de[eurilor radioactive.
CENTRAL| TERMIC| - ansam- Centru comercial
blu de construc]ii [i instala]ii care per- func]ia comercial\ (strad\, ansamblu de
mit prepararea agentului termic (ap\ str\zi, pie]e [.a.). Adesea coincide cu
cald\, ap\ fierbinte, abur) [i distribuirea centrul tradi]ional al ora[ului. 3. ansam-
acestuia în instala]iile termice. blu de magazine, zone de distrac]ie etc.
CENTRALITATE - importan]a care se întinde pe o suprafa]\ de pân\ la
unui loc în raport cu regiunea din jur [i o sut\ de mii de metri p\tra]i.
gradul în care acesta exercit\ func]ii CENTRU DE CARTIER - vezi
centrale. CARTIER DE LOCUIN}E.
CENTRU INCUBATOR TEHNOLOGIC {I DE AFACERI 72
Via]a foetal\
Na[tere
Dependen]\ mamar\
~n]\rcare
Via]a pre[colar\
Vârst\ de [colarizare
Via]a [colar\
Pubertate
Adolescen]\
Maturitate
Perioada fertil\ [i
activ\ economic Climacteriu [i
pensionare
B\trâne]e
Moarte
Ciclul vie]ii umane
75 CIRCULA}IE
duselor industriei extractive [i a pro- schimb\ total natura pie]ei, care devine
duselor manufacturate. virtual\, duce la globalizarea afacerilor.
COMER} CU RIDICATA - ope- Se pot distinge: comer] electronic indi-
ra]iuni de cump\rare [i vânzare a unor rect, în care comenzile electronice vi-
m\rfuri în cantit\]i mari, care fac leg\- zeaz\ bunurile materiale ce pot fi livra-
tura între unit\]ile produc\toare [i co- te numai prin servicii tradi]ionale, [i co-
mer]ul cu am\nuntul. Sin: COMER} EN mer] electronic direct, care se bazeaz\
GROS. pe comenzi on-line, ob]inerea de infor-
COMER} CU SERVICII - parte a ma]ii comerciale, juridice, financiare,
activit\]ii de comer] prin care se reali- comer] cu titluri negociabile, lansare de
zeaz\ tranzac]ii în domeniul turismului, comenzi pentru anumite servicii etc.
comunica]iilor, finan]elor, asigur\rilor, COMER} EN DETAILLE - vezi
drepturilor de licen]\. COMER} CU AM|NUNTUL.
COMER} DE COMPENSA}IE - COMER} EN GROS - vezi CO-
form\ de comer] care nu se supune MER} CU RIDICATA.
regulilor obi[nuite ale concuren]ei [i ale COMER} INTERIOR - schimb de
liberului schimb. Prin acest comer], ex- m\rfuri [i servicii în interiorul unei ]\ri.
portatorul se angajeaz\ s\ cumpere sau COMER} INTERNA}IONAL -
s\ determine cump\rarea produselor ansamblul tranzac]iilor cu bunuri [i ser-
]\rii importatoare. Aceast\ form\ con- vicii ce se desf\[oar\ între agen]ii eco-
duce la cre[terea num\rului de interme- nomici din diferite ]\ri.
diari sau la `nlocuirea monedei prin COMER} INVIZIBIL - tip de
troc. Schimburile compensate reprezin- comer] format din importuri [i expor-
t\ aproape 8% din comer]ul mondial de turi de servicii, incluzând toate tipurile
m\rfuri. de transport, circula]ia turistic\, veni-
COMER} ELECTRONIC - efec- turile din investi]ii (directe sau de
tuare de activit\]i care conduc la un portofoliu), veniturile din licen]e, bre-
schimb de valori prin intermediul re]e- vete, drepturi de autor, serviciile finan-
lelor de telecomunica]ii. ~nceputurile ciare [i de asigurare.
sale sunt legate de adoptarea primului COMER} TRIUNGHIULAR -
standard electronic pentru transmiterea termen introdus de japonezul Kenichi
mesajelor structurale în ramura trans- Oma pentru a desemna concentrarea
porturilor (1968). ~n etapa urm\toare, comer]ului interna]ional de m\rfuri pe
dup\ 1980, s-au dezvoltat re]elele în- trei mari zone: America de Nord,
chise de tranzac]ii comerciale prin apa- Europa de Vest [i Asia de Sud-Est
ri]ia comunica]iilor de tip po[t\ elec- (incluzând [i Japonia), având `n vedere
tronic\ (e-mail). ~n ultima perioad\ co- c\ economia mondial\ este structurat\
mer]ul prin Internet, care ofer\ un con- de proceduri de schimb [i de alian]e
tact direct între furnizori [i clien]i, stabilite de marile firme americane,
COMISIA EUROPEAN| 82
alta sau dintr-un loc în altul. Poate fi acestui obiectiv au fost: eliminarea
interpersonal\, atunci când se face taxelor vamale [i a restric]iilor cantita-
direct, între doi sau mai mul]i indivizi, tive `n domeniul importului [i exportu-
sau prin mass-media, atunci când lui de m\rfuri `ntre ]\rile membre; insti-
implic\ mijloace tehnice. tuirea unei politici comerciale comune
COMUNISM - ideologie politic\ fa]\ de ]\rile ter]e; abolirea obstacolelor
marxist\ de extrem\ stâng\, ap\rut\ `n privind libera circula]ie a persoanelor, a
Rusia la sfâr[itul sec. al XIX-lea [i serviciilor [i capitalurilor; adoptarea
`nceputul sec. al XX-lea, dezvoltat\ de unei politici comune `n domeniul trans-
V.I. Lenin, ce a cuprins Europa Cen- portului [i agriculturii. Cadrul C.E.E.
tral\ [i de Est dup\ cel de-al doilea s-a m\rit pân\ la 12 ca urmare a unor
r\zboi mondial, dar [i alte regiuni, l\rgiri succesive (Marea Britanie,
bazându-se pe dictatura proletariatului, Islanda [i Danemarca `n 1973, Grecia
negarea propriet\]ii particulare asupra `n 1981, Spania [i Portugalia `n 1986).
mijloacelor de produc]ie, preponde- Actul Unic European, semnat `n 1986,
ren]a interna]ionalismului [i ateismului. a introdus noi obiective ale C.E.E.:
Ideile `naintate de doctrina comunist\ des\vâr[irea pie]ei unice, dezvoltarea
au un caracter utopic, fapt ce a condus capacit\]ilor tehnologice, realizarea
la sl\birea continu\ a pozi]iei sale `n unei uniuni economice [i monetare,
lume, `n special dup\ anul 1989. protec]ia mediului `nconjur\tor [i a
COMUNITATE - grup de per- mediului de munc\. Pe baza acestor
soane aflate în contact, care ocup\ [i obiective, alte ]\ri au solicitat admiterea
împart un teritoriu limitat spa]ial, în `n C.E.E. (Cipru, Malta, Turcia,
scopul locuirii [i producerii de bunuri Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia,
care s\ asigure necesit\]ile comune, România, Slovenia, Bulgaria, Estonia,
generate de convie]uirea împreun\, [i Letonia, Lituania), primind statutul de
`ntre care s-au stabilit anumite rela]ii membru asociat. Sin: PIA}A COMUN|.
sociale caracteristice. Comunitatea COMUNITATEA EUROPEAN|
reprezint\ cel mai mic sistem spa]ial A C|RBUNELUI {I O}ELULUI
care con]ine tr\s\turile unei societ\]i (C.E.C.O.) - organiza]ie guvernamen-
umane. tal\, cu sediul la Bruxelles, fondat\ prin
COMUNITATEA ECONOMIC| Tratatul de la Paris din 1951, `n scopul
EUROPEAN| (C.E.E.) - organiza]ie form\rii unei pie]e comune a c\rbune-
guvernamental\ fondat\ `n 1957, `n lui [i a produselor siderurgice. Prin-
urma semn\rii Tratatului de la Roma de cipalele sarcini sunt legate de reparti-
[ase state (Fran]a, Italia, Germania, zarea nivelurilor de produc]ie, de apro-
Belgia, Olanda, Luxemburg), `n scopul vizionarea pie]ei c\rbunelui [i o]elului,
cre\rii unei pie]e europene comune. controlul pre]urilor `n domeniile res-
Principalele modalit\]i de `nf\ptuire a pective, promovarea schimburilor [i a
85 CONCESIUNE
CRIZ| POLITIC| - blocaj struc- lare [i a unui sistem de axe. Sin: HIS-
tural al sistemului politic sau impas TORIOGRAM|.
major `n func]ionarea acestuia. Poate CRUCE - 1. figur\ geometric\
cuprinde crizele de guvern, crizele de rezultat\ din intersec]ia perpendicular\
identitate politic\, crizele de legitimare, a dou\ drepte. 2. obiect din metal,
crizele decizionale etc. lemn, piatr\, având form\ de cruce (1 1),
CROAT - persoan\ ce apar]ine care este utilizat ca obiect de cult de
poporului care s-a format `n Croa]ia, de c\tre religia cre[tin\.
religie cre[tin\ catolic\, ce vorbe[te CRUCIFIX - compozi]ie sculptu-
limba croat\; `n cazul României, croa]i ral\ liber\, monumental\ sau portativ\,
pot fi `ntâlni]i `n Banat. reprezentând pe Iisus r\stignit.
CRONOGRAM| - diagram\ lini- CUBEB - arbust asem\n\tor cu
ar\ folosit\ pentru reprezentarea grafic\ piperul care cre[te `n insulele Indone-
a seriilor de date dinamice, exprimate ziei, din ale c\rui fructe se extrag sub-
`n valoare absolut\ sau relativ\, care se stan]e folosite `n cosmetic\ [i farma-
realizeaz\ pe baza unei re]ele rectangu- cologie (Piper cubeta).
CUCERIRE TERITORIAL| -
ac]iune, de regul\ armat\, prin care un
teritoriu intr\ `n posesia [i folosin]a
unui stat, `n urma unui conflict armat,
finalizat cu `nfrângerea de]in\torului
ini]ial al terenului `n cauz\. Cucerirea
implic\ rezisten]a armat\ din partea
statului cucerit.
CUHNIE - denumire veche, folosi-
t\ pentru construc]iile cu destina]ie de
buc\t\rie din cuprinsul cur]ilor dom-
ne[ti sau al m\n\stirilor.
CUL| - 1. locuin]\ înt\rit\ speci-
fic\ Olteniei, construit\ de c\tre boieri.
Cula avea dou\ sau trei niveluri, la pri-
mul nivel fiind situat\ pivni]a iar cele-
lalte fiind destinate locuitului, [i crene-
luri pentru ap\rarea cu arme de foc.
2. tip de locuin]\ fortificat\ apar]inând
evului mediu, specific\ Pen. Balcanice.
CULT - 1. grupare religioas\ care
accept\ legitimitatea celorlalte grup\ri
Cronograme religioase, dar respinge unele din
95 CULTUR| SOCIAL|
Distribu]ia dactylifera).
Avu]ia agregat\
avu]iei dup\
5 ani CURTIN| - denumire dat\ zidului
de ap\rare al unei cet\]i sau peretelui
unei a[ez\ri fortificate.
Distribu]ia
avu]iei dup\ CVASI-STAT - stat, de regul\ cu
10 ani dimensiuni reduse, autoproclamat, dar
Popula]ia cumulat\ `n unele cazuri nerecunoscut interna-
procentual
]ional, care se bucur\ de anumite privi-
Curba Lorentz legii diplomatice [i are un statut aparte.
D
DACI - nume dat de romani popu- DARA - greutatea ambalajului, a
la]iei tracice care tr\ia, în sec. II î.Hr., recipientului, a vehiculului etc., în care
pe teritoriul ]\rii noastre, în special în se p\streaz\ sau se transport\ o marf\.
partea central\ [i sud-vestic\ a sa. Sin: TAR|.
DACO-ROMANI - popula]ie for- DARAC - ma[in\-unealt\ prev\-
mat\ pe teritoriul Daciei (sec. II–III zut\ cu un sistem de piepteni cu din]i de
d.Hr.), prin amestecul dacilor cu colo- o]el monta]i pe un suport, care este fo-
ni[tii romani. losit\ pentru sc\rm\natul lânii, piept\-
DACOROMÂNI - termen folosit natul inului [i cânepii.
pentru a desemna popula]ia româneasc\ DAT| - valoare rezultat\ din m\-
din nordul Dun\rii [i pentru a-i deosebi sur\tori sau calcule care exprim\ o m\-
de românii tr\itori în sudul Dun\rii (me- rime prin care se apreciaz\ spa]ial sau
glenoromâni, istroromâni, aromâni). temporal un fenomen, proces etc.
DAFIN - arbust cu frunze persis- DAT| CERT| - dat\ înregistrat\
tente, ce con]in substan]e aromatice, ori- în documente oficiale.
ginar din Asia Mic\. Se cultiv\ în zonele DAT| PRELIMINAR| - dat\ care
subtropicale (Laurus nobilis). indic\ realiz\ri sau schimb\ri pe o anu-
DAN| - zon\ a unui port situat\ mit\ perioad\ de timp [i care are la baz\
de-a lungul unui chei sau al unui mal, atât elemente sigure, cât [i unele estim\ri.
amenajat\ pentru acostarea, înc\rcarea DAT| STATISTIC| - dat\ înre-
[i desc\rcarea m\rfurilor. gistrat\ în documente statistice.
DAOISM - religie popular\ spe- DATIN| - obicei p\strat din tim-
cific\ Chinei, bazat\ pe sistemul filozo- puri vechi, consacrat prin tradi]ie [i ca-
fic al lui Lao }` (n. 571 `.Hr.), având ca racteristici, propriu unui popor sau unei
preocupare esen]ial\ c\utarea „nemuri- colectivit\]i mai restrânse.
rii“ prin practicarea de exerci]ii spiri- DATORIE PUBLIC| - totalitatea
tuale [i filozofice, medita]ie ataraxic\, obliga]iilor de plat\ ale statului, rezul-
respira]ie specific\ etc. Acest\ doctrin\ tate din împrumuturile interne [i exter-
a permis elaborarea gândirii politice ca- ne, pe termen mediu sau lung, contrac-
re a preg\tit unificarea regatelor chineze tate de stat în nume propriu sau garan-
`ntr-un stat imperial (anul 221). tate de acesta.
DAV| 98
MARE
DERURALIZARE - vezi RUR-
e
URBANIZARE.
DESALINIZAREA APEI - proces
de `ndep\rtare (complet\ sau par]ial\) a
s\rurilor din ap\ `n vederea consumului
casnic, industrial sau agricol. — ora[e `n expansiune
DESCENTRALIZARE INDUS - — axe de circula]ie
rc
ar
ce
DURABIL|
ine, f\r\ a utiliza consumuri interme-
diare care ar putea stimula produc]ia PRODUC}IE GESTIUNEA
unor ramuri economice interne. Prezen- {I SERVICII MOBILIT |} II
- implantare - amenajare fizic\
]a unor sectoare moderne, al\turi de un - permis de - programarea infra
sector tradi]ional, nu produce nici un e- exploatare structurilor
- controlul polu\rii educare - gestiunea traficului
fect asupra restului economiei, neavând - contabilitate formare
informare - controlul polu\rii
rol de difuzie a progresului tehnic [i ecologic\ automobilelor
- politica produselor
neimplicând câ[tiguri de productivitate. - gestiunea de[eu-
DEZASTRU - ruptur\ grav\ a rilor industriale
uman\, care prin linii, puncte sau figuri [i a templelor (587 î.Hr.) [i alung\rii, în
geometrice, realizate dup\ reguli pre- anul 586 î.Hr., a popula]iei (captivitatea
cise, vizualizeaz\ datele statistice care babilonian\) de c\tre Nabucodonosor al
caracterizeaz\ un fenomen sau un pro- II-lea, regele Babilonului, iar mai târziu
ces. Exist\: diagrame prin coloane, prin a cuceririi [i distrugerii Ierusalimului
benzi, cronograme, historiograme, dia- (70 d.Hr.) de c\tre legiunile romane.
grame polare, areograme. Prin extensie, orice grup etnic aflat în
DIAGRAM| DE FLUXURI - afara grani]elor ]\rii de origine.
reprezentare grafic\, pentru un anumit DIATOMIT - roc\ sedimentar\
moment, a fluxurilor de circula]ie exis- organogen\, silicioas\, alc\tuit\ în cea
tente sau de perspectiv\, de pe o cale de mai mare parte din resturi de diatomee.
comunica]ie. Con]ine argil\, calcar, calcedonie, opal
DIAGRAM| TRIUNGHIULA - [i are o culoare alb\ sau g\lbuie. Este
R| - metod\ de reprezentare grafic\ poros, friabil, având utiliz\ri multiple:
areolar\, bazat\ pe o re]ea oblic\ [i în filtrarea uleiurilor vegetale, a gela-
un triunghi echilateral, care se utilizea- tinei, ca material izolant, ca suport pen-
z\ pentru stabilirea taxonomiei unor tru fabricarea dinamitei, în industria
B%
0 100 B% petrolier\ etc.
10 90 0 100
20 80 DICTAT - act inechitabil prin care
30 70 25 75
III
40 60 un stat (sau mai multe) impune (impun)
50 50
50 50
60
IV
40 altui stat anumite condi]ii politice, eco-
70 30
90
80 I II 20
10
75 25 nomice, militare etc. împotriva voin]ei
100
A%0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 C% A% 25 50 75 C%
0 lui (ex: Dictatul de la Viena).
Diagram\ triunghiular\ DICTATOR - 1. (în Roma antic\,
în perioada Republicii) magistrat supe-
elemente pe baza a trei variabile care rior, ales de Senat pe termen de 6 luni [i
concur\ la caracterizarea complex\ a `nvestit în împrejur\ri excep]ionale
acestora (determinarea tipurilor func- (r\zboi, r\scoale) cu puteri nelimitate.
]ionale sau demografice de a[ez\ri, a 2. persoan\ care, fiind la conducerea
tipologiei produc]iei agricole etc.). unui stat, de]ine toate puterile [i exercit\
DIAMANT - mineral cu duritate un control autoritar. La figurat per-
maxim\ (10), fiind, de fapt, carbon soan\ autoritar\ care î[i impune punctul
nativ. Este transparent, incolor, cu lu- de vedere [i felul de a tr\i celor din jur.
ciu diamantin [i se utilizeaz\ ca piatr\ Sin: DESPOT, TIRAN.
pre]ioas\. DICTATUR| - form\ de domi-
DIASPORA - totalitatea comunit\- nare a vie]ii politice, sociale [i econo-
]ilor evreie[ti dispersate în afara Pales- mice din cadrul unui stat, de c\tre o
tinei, ca urmare a cuceririi (597 î.Hr.), clas\ sau un individ ce concentreaz\ în
respectiv a distrugerii ora[ului Ierusalim mâinile sale puterea de decizie. Din
107 DISCRIMINARE
curs de execu]ie sau propuse cu scopul ]ile principale sunt: sasul (camera eclu-
de a asigura: alimentarea cu ap\, zei care poate ad\posti navele), capetele
energie electric\ [i termic\, organizarea (includ por]ile [i dispozitivele de ali-
c\ilor de comunica]ie [i a sistemelor de mentare), porturile de a[teptare (permit
telecomunica]ii, gospod\rirea apelor, sta]ionarea navelor care urmeaz\ a fi
îmbun\t\]iri funciare. ecluzate).
ECLUZ| - echipare tehnic\ pe o ECODEZVOLTARE - cre[terea [i
arter\ hidrografic\, într-o amenajare dezvoltarea economic\ bazat\ pe res-
pectarea cerin]elor echilibrului ecologic.
ECOLOGIE UMAN| - ramur\ a
ecologiei care studiaz\ ecosistemele
umane sub aspectul rela]iilor dintre om
[i factorii de mediu, folosind metode
medicale, ecologice, geografice, socio-
logice [i psihologice.
ECONOMIE - sistem de activit\]i
Ecluz\ [i c\i de administrare prin care o soci-
hidrotehnic\ sau pe canale laterale, cu etate î[i folose[te resursele pentru a
scopul de a realiza leg\tura dintre su- asigura bun\starea poporului [i pentru a
prafe]e de ap\ cu niveluri diferite. P\r- putea exista [i a se perpetua.
BUNURI DE CONSUM
OF
RE
ER
RE
T|
GOSPOD|RII FIRME
Venituri Impozite
RE
F
RE
O
RESURSE DE PIA}|
Economie de pia]\
ECONOMIE BIPOLARIZAT| 114
p\r]i ale unui alt stat (de exemplu ENERGIE GEOTERMIC| - ener-
Berlinul de Vest în perioada r\zboiului gia dat\ de c\ldura intern\ a P\mântu-
rece, parte a Germaniei Federale). Din lui [i purtat\ spre suprafa]\ de apele
acest punct de vedere, termenul de geotermale.
enclav\ poate fi folosit în alternan]\ cu ENERGIE HIDRAULIC| - ener-
cel de exclav\ schimbându-se punctul gia cinetic\ a apelor curg\toare, valu-
de reper (Berlinul de Vest era o enclav\ rilor, mareelor, curen]ilor oceanici.
pentru Germania Democrat\ [i o ENERGIE MECANIC| - m\rime
exclav\ pentru Germania Federal\). fizic\ care exprim\ capacitatea unui
2. tip de areal etnic. corp sau a unui sistem fizic de a efectua
ENCULTURA}IE - proces de ac- lucru mecanic la trecerea dintr-o stare
ceptare de c\tre individul uman a nor- în alta. Se m\soar\ în jouli (J).
melor [i valorilor grupului (comunit\- ENERGIE NUCLEAR| - energie
]ii) în care se na[te [i tr\ie[te. care se degaj\ în urma unei reac]ii de
ENDOGAMIE - autorizare a con- fisiune sau de fuziune nuclear\.
tract\rii c\s\toriilor între membrii ace- ENERGIE POTEN}IAL| - ener-
luia[i clan (comunit\]i izolate ast\zi din
gie înmagazinat\ de c\tre un sistem
punct de vedere geografic, social, reli-
datorit\ interac]iunilor, care depinde de
gios).
masa sistemului [i de pozi]ia relativ\ a
ENERGIE A VALURILOR - for-
corpurilor care alc\tuiesc sistemul.
m\ de energie derivat\ din mi[carea
ENERGIE PRIMAR| - energie
valurilor. Este o form\ inepuizabil\ de
brut\, netransformat\, con]inut\ de pur-
energie, ce are pu]ine dezavantaje lega-
te de protec]ia mediului, E.v. putând fi t\torii naturali de energie (petrol, gaze
considerat\ ca o surs\ poten]ial\ de naturale, c\rbuni, biomas\). Poate fi
electricitate, viabil\ în special în viitor. captat\, transformat\ [i utilizat\ de c\-
ENERGIE CHIMIC| - energie tre om prin folosirea unor instala]ii [i
care se absoarbe sau se elibereaz\ în dispozitive.
urma unor reac]ii chimice, determinate ENERGIE RADIANT| - energie
de componen]a [i de structura chimic\ a care se propag\ în spa]iu sub form\ de
substan]elor. radia]ii de natur\ ondulatorie sau cor-
ENERGIE ELECTRIC| - form\ puscular\.
de energie generat\ de câmpul electro- ENERGIE SOLAR| - principala
magnetic, care se poate produce prin surs\ de energie primar\ a P\mântului.
elemente galvanice, ma[ini electrice Este rezultatul proceselor de fuziune din
generatoare, acumulatoare. Se m\soar\, interiorul Soarelui [i poate fi utilizat\ fie
de obicei, în kilowa]i-or\ (kWh). sub form\ direct\, fie din formele sale
ENERGIE EOLIAN| - energia ci- derivate (energie hidraulic\, energie
netic\ a maselor de aer aflate în mi[care. eolian\, valuri, curen]i etc.).
119 E{ANTION
(verific\rilor) efectuate asupra sa, per- cauz\ este dat de caracteristicile etnice
mite estimarea calit\]ii întregului lot. ale popula]iei respective.
E{ANTION REPREZENTATIV - ETNOCRA}IE - conducere a unei
subansamblu al unei popula]ii studiate, comunit\]i etnice de c\tre propriii ei
ales pentru c\ p\streaz\ caracteristicile reprezentan]i.
principale ale acesteia. ETNOGENEZ| - proces de for-
ETATIZARE - vezi NA}IONA- mare complex\ a unui popor, respectiv
LIZARE. a unei na]iuni, [i a structurilor sale
ETNIC - referitor la apartenen]a la socio-economice [i politice.
un popor; privitor la formele de cultur\ ETNOGEOGRAFIE - disciplin\
[i de civiliza]ie specifice unui popor. apar]inând geografiei umane, cu impli-
ETNICITATE - starea de a fi etnic ca]ii directe `n geografia politic\ ce se
sau de a apar]ine unui grup etnic. ocup\ cu distribu]ia etnicului în terito-
ETNIE - grup uman a c\rui unita- riu, analizând toate aspectele legate de
te comport\ raporturi originale de pa- etnie, în raport cu condi]ion\rile impuse
ternitate, care se exprim\ printr-o co- de mediu [i asupra mediului. Sin:
munitate de caractere somatice eredi- GEOGRAFIA ETNICULUI.
ETNOGRAFIE - [tiin]\ care stu-
tare (ras\), dar este îmbog\]it de apor-
diaz\ originea, compozi]ia, evolu]ia
turile culturale (limb\, credin]\, mod de
culturii materiale [i spirituale, mora-
existen]\). Etnia st\ la baza form\rii
vurile [i particularit\]ile felului de via]\
unui popor sau a unei na]iuni.
al popoarelor, precum [i leg\turile cul-
ETNOCENTRISM - tendin]\ de a
tural-istorice dintre ele, aflându-se în le-
judeca valorile altor culturi în raport cu
g\tur\ direct\ cu antropologia [i antro-
propria cultur\, considerat\ criteriu uni- pogeografia.
versal valabil [i unic de apreciere a ETNOLOGIE - termen coexistent
adev\ratelor valori. Termen lansat de cu acela de etnografie în multe ]\ri eu-
sociologul american W.G. Sumner în ropene, care desemneaz\ [tiin]a al c\rui
anul 1906, în lucrarea Folkways [i obiect de studiu îl constituie structura
explicat de autor ca ,,perspectiv\ asupra social\, regulile de comportament, uti-
lucr\rilor în care grupul cuiva este cen- lizarea tehnicilor, circula]ia bunurilor,
trul a toate [i to]i ceilal]i sunt m\sura]i familia [i institu]iile, tabuurile, obice-
[i aprecia]i prin raportare la el. iurile [i miturile, modul de a produce [i
ETNOCID - termen care desem- de a repartiza bog\]iile, structura puterii
neaz\ ac]iunea de distrugere a specifi- etc. ale popoarelor sau tipurilor etnice.
cului etnic al unui popor. EUROPOID| - nume generic dat
ETNOCIVILIZA}IE - tip de civi- uneia dintre cele trei rase care este
liza]ie proprie unei anumite comunit\]i r\spândit\ în Europa, Africa de Nord,
etnice [i `n care specificul civiliza]iei `n Asia Vestic\ [i care, din perioada colo-
121 EVOLU }IE NUMERIC| A POPULA}IEI
Exploatare
constituie o unitate de baz\ pentru mai multor state care î[i p\streaz\ orga-
cercet\rile de marketing. nizarea proprie, dar care dispun de par-
FANATISM - adeziune exclusiv\, lament [i guvern federal, armat\ co-
p\tima[\, la o idee, convingere sau doc- mun\, politic\ extern\ unitar\, organe
trin\, care se reflect\ prin intoleran]\ to- administrative la nivel federal etc.
tal\, refuzul negocierilor [i, `n conse- Dintre cele mai cunoscute state federale
cin]\, folosirea violen]ei, inclusiv a unor putem aminti: S.U.A., Canada, Mexic,
forme de terorism. Fanatismul poate fi Australia, Germania, Federa]ia Rus\,
politic (nazism, comunism, rasism) sau Iugoslavia etc. Vezi [i STAT FEDE-
religios (fundamentalismul islamic). RAL.
FASCISM - ideologie politic\ [i FEED-BACK - proprietate de re-
mi[care social\ de extrem\ dreapt\, glare a sistemelor complexe `n care lan-
cristalizat\ dup\ primul r\zboi mon- ]ul de leg\turi dintre elementele siste-
dial `n Italia, sub conducerea lui mului este `nchis. Ex: pe m\sur\ ce di-
B. Mussolini. Este o doctrin\ antidemo- mensiunea unei popula]ii cre[te, scade
cratic\, rasist\, [ovin\, militarist\, care cantitatea de hran\ disponibil\ pentru
exacerbeaz\ unele idei legate de supe- fiecare individ; ca urmare popula]ia res-
rioritatea unor rase [i a unor na]iuni. pectiv\ `ncepe s\ scad\ (cuv. engl.).
FAUBOURG - parte a organismu- FELAH - termen utilizat în ]\rile
lui urban situat\ dincolo de limitele sale de limb\ arab\, îndeosebi în Egipt, pen-
spa]iale [i administrative, fiind uneori tru a desemna popula]ia agricol\ seden-
sinonim cu suburbie (cuv. fr.). tar\.
FAVELLA - vezi BIDONVILLE. FENOMEN DEMOGRAFIC - ter-
F|IN| - produs principal rezultat men care desemneaz\ tr\s\turile ce se
în urma m\cin\rii cerealelor, sub form\ desprind din tratarea statistic\ a unui
de pulbere fin\, folosit în alimenta]ia num\r considerabil de evenimente
omului [i `n industria alimentar\. demografice. Ex: na[terea [i moartea
FÂNEA}| - suprafa]\ de teren sunt evenimente demografice, iar nata-
înierbat\ (în mod natural sau prin culti- litatea [i mortalitatea sunt fenomene
vare), de pe care se ob]ine fânul prin demografice.
cosire. FENOMEN ECONOMIC - form\
FECUNDITATE - termen biologic exterioar\ a activit\]ii economice,
ce exprim\ capacitatea fiziologic\ a respectiv acele aspecte [i acte eco-
unei femei sau a unei popula]ii femi- nomice care apar [i se manifest\ pu-
nine de a da na[tere la copii vii tând fi cunoscute de oameni în mod
(poten]ial reproductiv). direct.
FEDERA}IE - form\ de organi- FENOMEN SOCIAL - ansamblul
zare statal\ care const\ în unirea, de de rela]ii, procese, moduri de organi-
bun\ voie, în cadrul unui stat federal, a zare care sunt suficient conturate pentru
FENOMEN URBAN 126
Energie Precipita]ii
solar\
Ferm\ — resurse, utilizare, influen]e externe
127 FIER
de electricitate [i c\ldur\, care se oxi- pot ini]ia noi reac]ii de fisiune (reac]ie
deaz\ `n aer umed [i formeaz\ rugin\. Se în lan]), cu degajarea unor energii foarte
g\se[te `n natur\ sub form\ de oxizi mari. Reac]ia de fisiune este controlat\
(hematit, limonit, magnetit), sulfuri [i cu ajutorul unor agen]i moderatori (ap\
carbona]i. Industrial se ob]ine `n furnale, grea, grafit etc.) [i este sursa de energie
prin reducerea oxizilor de F. Se utili- pentru reactoarele nucleare.
zeaz\ la ob]inerea fontelor [i o]elurilor FISTIC - arbust înalt de pân\ la
(prin aliere cu carbonul). 7 m, originar din Asia Central\, cultivat
FILAMENT - conductor care de- mai ales în Orientul Apropiat [i sudul
vine incandescent la trecerea curentului Europei. Fructul s\u dup\ uscare
electric. Se produce, de regul\, din are un sâmbure cu miez verzui, c\rnos,
wolfram [i este utilizat la becurile cu uleios [i parfumat, folosit drept condi-
incandescen]\ sau la tuburile electronice. ment (Pistacia vera).
FILATUR| - unitate industrial\ în FLAMAND - popor germanic care
care fibrele textile sunt transformate în locuie[te cu prec\dere `n Belgia
fire de diferite tipuri: fine, medii, (Flandra), dar [i `n Fran]a [i Olanda, de
groase. Exist\ [i filaturi pentru de[euri, religie catolic\.
în care se ob]in fire groase, [i filaturi de FLORICULTUR| - ramur\ a hor-
m\tase. ticulturii care se ocup\ de cultura
FILDE{ - 1. incisiv al elefantului, plantelor ornamentale indigene sau
cu o greutate între 40–70 kg. 2. sub- exotice, folosite pentru apartamente,
stan]a alb\ [i dur\ din care sunt alc\tui]i parcuri sau gr\dini.
incisivii elefantului. FLOTA}IE - proces de concen-
FILOXER| - insect\ d\un\toare trare a minereurilor [i c\rbunilor bazat
din ordinul homeopterelor, care atac\ pe proprietatea particulelor mici de a
frunzele [i r\d\cinile vi]ei-de-vie. pluti într-un lichid. Utilizarea unor
FINAN}E - totalitatea mijloacelor reactivi poate duce la ob]inerea unui
b\ne[ti aflate la dispozi]ia statului sau a concentrat care con]ine numai un anu-
persoanelor fizice [i juridice. mit tip de minereu (flota]ie selectiv\).
FINAN}E PUBLICE - mijloacele FLOT| - totalitatea navelor (mari-
b\ne[ti care apar]in administra]iei cen- time, fluviale, aeriene) [i a mijloacelor
trale de stat [i administra]iilor locale. auxiliare care deservesc o anumit\
FISIUNE - proces de spargere a regiune. ~n func]ie de utilizare, se dis-
unui nucleu atomic greu (uraniu, pluto- ting: flot\ comercial\, flot\ de pescuit,
niu etc.) sub ac]iunea neutronilor, flot\ de r\zboi.
protonilor, fotonilor etc. în dou\ pro- FLUCTUA}IE - tip de mobilitate a
duse de fisiune cu energie cinetic\ for]ei de munc\ care const\ în trecerea
foarte mare. Reac]ia de fisiune este unei persoane de la o unitate economic\
înso]it\ [i de o emisie de neutroni care la alta, putând fi voluntar\ sau impus\.
129 FOLOSIN}| A TERENULUI
G. POPULA}IEI
G. URBAN| G. A{EZ|RILOR
G
G. RURAL| UMANE
E
G. RESURSELOR O
G. INDUSTRIEI
G
G. AGRICULTURII
G. ECONOMIC|
R
G. TRANSPORTURILOR
A
G. SCHIMBURILOR
ECONOMICE F
G. TURISMULUI I
G. COMPORTAMENTAL|
E
G. LINGVISTIC| G. SOCIAL|
G. MEDICAL|
U
G. ELECTORAL| M
G. POLITIC|
ETNOGEOGRAFIE A
G. CONFESIONAL| G. CULTURAL| N
G. CULTURILOR UMANE |
G. ISTORIC| {I
TOPONIMIE
GEOGRAFIC|
rior apari]iei unor a[ez\ri stabilite în frica de Sud etc. Fructele sunt mari, de
zon\. culoare galben-limonie, uneori cu pete
Atunci când G. coincide cu limita verzi sau ro[ietice, au form\ sferic\, u[or
cultural\, etnic\ sau economic\ a popu- turtit\, cu miezul acru-am\rui (Citrus
la]iei respective, poart\ numele de G. paradisii, C. decumana) (cuv. engl.).
consecvent\, iar când nu ]ine seama de GR|DIN| - 1. termen utilizat
aceste limite, poart\ numele de G. dis- pentru suprafe]ele de teren destinate
cordant\ (supraimpus\). Vezi [i HOTAR. unor culturi horticole (legume, pomi
GRANI}| ANTECEDENT| - tip fructiferi, flori). 2. spa]iu verde, cu rol
de grani]\ ce apare `n cazul `n care de agrement, care deserve[te popula]ia
trasarea ei a fost f\cut\ atunci când unei localit\]i. 3. suprafa]\ plantat\, si-
peisajul cultural se afla `n primele faze tuat\ în fa]a sau pe lateralele unei con-
de dezvoltare sau când teritoriul nu era struc]ii, cu rol decorativ sau de punere
populat. în valoare a construc]iei respective.
GRANI}| RELICT| - tip de 4. (în sens peisagistic) spa]iu verde au-
grani]\ ce apare `n cazul mut\rii aces- tonom sau aferent unei func]iuni ur-
teia, din diferite motive, pe alt amplasa- bane, având în general o suprafa]\ pân\
ment, ea nemaifunc]ionând ca linie de la 20 ha. ~n func]ie de specificitate,
separa]ie politic\, dar r\mânând o serie poate fi cu profil nespecializat (gr\dina
de diferen]ieri antropice `n peisajul cul- or\[eneasc\ [i gr\dina de cartier) [i cu
tural, `n infrastructur\ [i arhitectur\. profil specializat (gr\dini botanice,
GRANI}| SUBSECVENT| - tip zoologice etc.).
de grani]\ ce apare atunci când aceasta GRÂNAR - regiune sau ]ar\ care
este trasat\ dup\ ce regiunea a fost deja produce multe grâne [i care aprovi-
locuit\, corespunzând, de regul\, cu zioneaz\ [i alte ]inuturi [i regiuni.
unele diviziuni culturale [i naturale GRÂU - cereal\, cu o vechime
majore. multimilenar\, originar\ din Orientul
GRANI}| SUPRAIMPUS| - tip
de grani]\ ce apare mai ales dup\ un
r\zboi, reprezentând o discordan]\ `ntre
rezultatul acestuia [i peisajul cultural.
GRAPEFRUIT - arbore fructifer
cu frunze ve[nic verzi, cu ramuri spi-
noase [i în\l]imi mai mari decât porto-
calul sau l\mâiul (peste 4–5 m). Este o
plant\ a zonei mediteraneene, cultivat\
cu prec\dere în S.U.A. (care d\ peste
50% din produc]ia mondial\), urmate de
Israel, Cuba, China, Argentina, Rep. A- Grâu
GRÂUL CANARELOR 148
Ora[e mari ®
Ora[e mijlocii ®
Ora[e mici ®
Centre cu func]ii
®
intercomunale
Re[edin]e
®
de comune
Sate, centre de
®
polarizare local\
Sate ®
C\tune ®
A[ez\ri ®
temporare
Ierarhia a[ez\rilor umane
157 ILUMINAT NATURAL
mite criterii [i care reflect\ rela]ii de de- culoare galben\ sau galben-cafenie, ce
penden]\ între elementele inferioare [i pot atinge 1,5 m [i 50 kg, care se con-
superioare. ~n geografia uman\ terme- sum\ fierte sau sub form\ de f\in\. Cele
nul se folose[te cu prec\dere pentru sis- mai mari produc\toare sunt: Nigeria,
temele de a[ez\ri sau arealele urbane. Coasta de Filde[, Ghana, Togo, Benin,
IERARHIE URBAN| - ierarhie Jamaica, Japonia etc. (Dioscorea
stabilit\ la nivel urban, conform rela]iei batatas).
rang–talie, determinat\ în conformitate ILUMINAT - propagarea luminii
cu legea lui Zipf (talia urmeaz\ ran- naturale sau a celei provenite de la o
gul). Rangul fiec\rui ora[ apar]inând surs\ artificial\, necesare desf\[ur\rii
sistemului urban se calculeaz\ dup\ activit\]ilor umane.
formula ILUMINAT ARTIFICIAL - ilumi-
P nat în care lumina provine dintr-o surs\
r= 1 ,
Pn artificial\. De-a lungul timpului, surse-
unde: r – rangul ora[ului; P1 – popula]ia le de lumin\ artificial\ au fost diferite:
ora[ului de rang 1; Pn – popula]ia l\mpi rudimentare în care se ardeau
gr\simi minerale, l\mpi din argil\ care
ora[ului n; n – orice ora[ din sistemul
utilizau uleiuri vegetale [i chiar mine-
urban. Stabilirea ierarhiei urbane este
rale, l\mpi din metal sau din sticl\ cu
important\ pentru relevarea acelor
fitil din fibre textile, cu gaz de iluminat
puncte în care sunt necesare interven]ii.
(începutul sec. al XIX-lea) sau petrol (a
IGIENA A{EZ|RILOR - ansam-
doua jum\tate a sec. al XIX-lea), l\mpi
blu de m\suri care se iau pentru p\stra-
rea calit\]ii mediului, pentru men]inerea func]ionând pe baza curentului electric
s\n\t\]ii popula]iei în centrele populate (1882).
(urbane [i rurale). Igiena a[ez\rilor cu- ILUMINAT NATURAL - ilumi-
prinde: igiena apei (asigurarea sanitar\ nat datorat radia]iei solare. ~n func]ie de
a surselor, capt\rilor, instala]iilor de tra- lungimea de und\ exist\ urm\toarele
tare, rezervoarelor, conductelor), igiena tipuri de radia]ii: ultraviolete (lungimea
solului, igiena aerului etc. de und\ este cuprins\ între 0,1 [i
IGLU - colib\ construit\ de eschi- 0,3 mm), vizibile (lungimea de und\
mo[i în regiunile polare, din ghea]\ [i între 0,3 [i 0,77 mm), infraro[ii (lun-
din z\pad\. gimea de und\ între 0,77 [i 340 mm).
IGNAM - lian\ ierboas\, de ori- Intensitatea senza]iei luminoase depin-
gine asiatic\ [i african\, cu circa 250 de de de densitatea energiei radiante [i de
specii r\spândite în ]\rile zonelor tropi- lungimea de und\ a acesteia. Lumina
cale umede, musonice [i subtropicale natural\ ajunge la suprafa]a P\mântului
umede. Tuberculii ignamului sunt r\- atât prin radia]ia direct\ cât [i prin cea
d\cini îngro[ate [i transformate, de difuz\, `mpr\[tiat\ în atmosfer\.
ILUMINAT PUBLIC 158
INDICELE DE DIFEREN}IERE S
Is = ×100,
ETNIC| - indicator ce reliefeaz\ P
gradul de fragmentare etnic\ a unui unde: I s – indicele de stabilitate; S –
stat. A fost calculat ini]ial de R. Muir `n num\rul popula]iei originare din teri-
1981; este invers propor]ional, ca va- toriul respectiv; P – popula]ia total\.
loare, cu diferen]ierea etnic\, statul per- INDICELE DEZVOLT|RII UMA-
fect omogen având indicele egal cu NE (IDU) - indice sintetic al dezvolt\rii
100. Are expresia umane care cuprinde trei elemente:
k
n2× 100 , longevitatea (m\surat\ prin speran]a de
Ide = S
i=1N2
via]\ la na[tere), nivelul de educa]ie (cal-
culat ca o medie aritmetic\ ponderat\
unde: Ide – indicele de diferen]iere
între gradul de alfabetizare a popula]iei
etnic\; k – num\rul grupurilor etnice; n [i gradul de cuprindere în înv\]\mântul
m\rimea grupului etnic; N – popula]ia de toate nivelurile) [i venitul pe locuitor
total\ a statului. (P.I.B. pe locuitor, exprimat în dolari la
INDICELE DE DISIMILARI - paritatea puterii de cump\rare). Se cal-
TATE - m\sur\ a compatibilit\]ii sau culeaz\ dup\ formula
incompatibilit\]ii a dou\ localiz\ri rezi- (I +I +I )
den]iale ale grupurilor sociale. Valoarea IDU = long ed v .
3
sa este cuprins\ între 0 [i 100, care Indicele pentru longevitate se
reprezint\ similaritatea perfect\ [i, ob]ine dup\ formula
respectiv, disimilaritatea extrem\; V –V
n Ilong = real\ min ,
Id = 1 S [Xi –Zi] × 100, Vmax –Vmin
2 i=1 în care: Vreal\ este valoarea înregistrat\
unde: Xi – ponderea grupului X în are- de o ]\r\, o regiune etc.; Vmin = 25 ani;
alul i; Zi – ponderea grupurilor sociale Vmax = 85 ani;
în arealul i; n – num\rul arealelor con- Indicele pentru educa]ie se cal-
siderate. culeaz\ astfel:
INDICELE DESCENDEN}EI FI- (2I + I )
Ied = a c ,
NALE - num\rul mediu al copiilor pe o 3
c\s\torie pentru promo]iile de c\s\torii V –Vmin
`n care Ia = real\ , iar valoarea
(c\s\toriile `ncheiate `ntr-o anumit\ Vmax –Vmin
perioad\ de timp, de obicei un an) cu
real\ este cuprins\ între 0 (Vmin) [i
fertilitate `ncheiat\.
INDICELE DE STABILITATE A 100% (Vmax); Ic se calculeaz\ dup\
POPULA}IEI - reprezint\ procentul aceea[i formul\, având acelea[i valori
din popula]ia unui teritoriu care s-a maxime [i minime.
n\scut [i tr\ie[te în prezent în acel teri- Indicele pentru venit Iv se calcu-
toriu. Se calculeaz\ dup\ formula leaz\ dup\ aceea[i formul\ de baz\, cu
165 INDICELE SINTETIC AL S|R|CIEI
eronat. Unul din aspectele specifice le- unor grupuri sociale de diverse m\rimi
gionarismului interbelic era caracterul (societ\]i, na]iuni, comunit\]i, organi-
antisemit [i anticomunist. za]ii, grupuri mici etc.). Atributul defi-
LEGUMICULTUR| - form\ de nitoriu al liderului este exercitarea
agricultur\ specializat\, cu rolul de a func]iei de conducere, luarea deciziilor.
furniza popula]iei urbane produse agri- LIGNIT - c\rbune inferior cu un
cole variate, (legume). Se individuali- grad sc\zut de `ncarbonizare, în care
zeaz\ prin câteva caracteristici distincte: sunt re]inute structurile anatomice ale
depinde de existen]a unei pie]e urbane substan]elor vegetale din care este for-
în proximitatea imediat\, unitatea de mat. Puterea sa caloric\ brut\ este infe-
exploatare este mic\ (gr\din\), tehnica rioar\ cifrei de 24 MJ/kg.
agricol\ angajat\ este uneori foarte dez- LIMITA TERITORIULUI ADMI-
voltat\ etc. NISTRATIV - linia de demarcare a
LEST - greutate suplimentar\ (ap\, teritoriului aferent unei unit\]i adminis-
nisip etc.) cu care se încarc\ o nav\ trative (jude], ora[, comun\).
pentru a-i m\ri stabilitatea. LIMITA URBAN-RURAL - zona
LIBERALISM - doctrin\ care a sau frontiera discontinu\ dintre ora[ [i
ap\rut la sfâr[itul sec. al XVIII-lea `n a[ezarea rural\, în care utilit\]ile rurale
Fran]a [i `n Anglia `n climatul general al [i urbane sunt amestecate, limita fiind
„filozofiei luminilor“. Se disting `n mod definit\ în raport cu ora[ul. Din punct
obi[nuit dou\ tipuri majore de libera- de vedere ecologic limita poate fi asi-
lism: liberalism economic [i liberalism milat\ unei arii de invazie în care den-
politic. Cel economic se bazeaz\ pe o sitatea popula]iei cre[te rapid, iar valoa-
economie de pia]\ care func]ioneaz\ pe rea terenurilor este în ascensiune.
baza mecanismului cererii [i ofertei. ~n Limita interioar\ (limita urban\) se ca-
aceast\ concep]ie se accept\ o anumit\ racterizeaz\ printr-un areal de tranzi]ie
inegalitate `n repartizarea bog\]iilor [i avansat\ de la utilit\]ile rurale la cele
veniturilor, `n m\sura `n care acest urbane. Limita exterioar\ (limita rural\)
lucru provoac\ o cre[tere a produc]iei constituie o suprafa]\ în care se core-
[i, implicit, a veniturilor, refuzându-se leaz\ modul de utilizare a terenului pre-
nivelarea veniturilor atunci când acest ponderent agricol [i infiltrarea de ele-
lucru duce la s\r\cie. Liberalismul mente cu orientare urban\.
politic sus]ine un regim politic bazat pe LIMIT| - termen cu semnifica]ie
parlamentarism, pe pluralitatea partide- geografic\, referitor la discontinuit\]ile
lor politice, pe concep]ia unui stat arbi- dintre diferite regiuni naturale sau
tru, pe libertatea cet\]eanului care se social-economice (caracterizate prin
exprim\ `n mod esen]ial prin vot. omogenitate), folosit cu prec\dere în
LIDER - persoan\ care exercit\ region\rile fizico-geografice sau eco-
puterea sau o mare influen]\ `n cadrul nomico-geografice. Deseori redus\ la o
179 LOCALITATE
linie, limita instaureaz\ o ordine care rane, subacvatice. Dup\ func]ia îndepli-
nu este numai de natur\ spa]ial\, ci [i nit\, se cunosc: linie electric\ de trans-
temporal\. port, linie electric\ de distribu]ie, linie
LIMONIT - minereu de fier format electric\ de utilizare.
în zonele de oxidare ale z\c\mintelor LIPOVENI - popula]ie de origine
de sulfuri, foarte aproape de suprafa]\. rus\, apar]inând vechiului rit ortodox,
Concentra]ia în fier poate ajunge pân\ care este r\spândit\ `n Delta Dun\rii [i
la 48–50%. nordul Podi[ului Dobrogei, precum [i
LINIE A VIE}II - segment de `n unele ora[e ale Moldovei, practicând
dreapt\ (pe axa temporal\) ce leag\ pescuitul, gr\din\ritul [i unele activit\]i
momentul na[terii de momentul dece- agricole.
sului sau de punctul de observare. LITR| - 1. unitate de m\sur\ pen-
LINIE DE BAZ| - linia celui mai tru volum utilizat\ `n trecut, egal\ cu
mare reflux de-a lungul coastei, iar, în 0,322 l `n }ara Româneasc\ [i 0,380 l
unele situa]ii, linia care une[te punctele `n Moldova. 2. unitate de m\sur\ pen-
cele mai avansate spre larg ale insulelor, tru mas\ utilizat\ `n trecut, egal\ cu
stâncilor, ale altor forma]iuni terestre 0,317 kg `n }ara Româneasc\ [i 0,322 kg
din apropierea ]\rmului. De la aceast\ `n Moldova.
linie se delimiteaz\ marea teritorial\. LITRU - unitate de m\sur\ pentru
LINIE DE TELECOMUNICA}II capacitate egal\ cu volumul unui kilo-
- linie de transmitere, la distan]\, a unor gram de ap\ pur\, cu temperatura de
semnale electromagnetice. ~n func]ie de 4°C, la presiunea de o atmosfer\.
natura comunica]iei se deosebesc: linii LIVAD|- suprafa]\ de teren cul-
telefonice, telegrafice, de televiziune, tivat\ cu pomi fructiferi.
fonice, de telecomand\, telecontrol [i LIVR| - 1. funt. 2. veche moned\
telesemnalizare. Dup\ pozi]ia capetelor francez\.
liniilor între care se asigur\ trans- LOBBY - ac]iune exercitat\ de un
miterea semnalelor, se disting: linii de grup de persoane pentru a influen]a
telecomunica]ii urbane, interurbane, deciziile luate de o putere legislativ\
na]ionale, interna]ionale (continentale, sau administrativ\, `n scopul ob]inerii
intercontinentale). unor avantaje pentru alte structuri orga-
LINIE ELECTRIC| - linie de niza]ionale (termen american).
transmitere a energiei electromagnetice. LOCALITATE - form\ de a[ezare
Dup\ tensiunea electric\ se disting: linii stabil\ a popula]iei în teritoriu, alc\tu-
de joas\ tensiune (sub 1 kV); linie de ind un nucleu de via]\ uman\, cu struc-
medie tensiune (pân\ la 30 kV); linie de turi [i m\rimi variabile, diferen]iate
înalt\ tensiune (peste 110 kV). Dup\ în func]ie de: modul de produc]ie al
mediul în care se desf\[oar\, se deo- societ\]ii, specificul activit\]ilor de
sebesc: linii electrice aeriene, subte- produc]ie dominante ale locuitorilor
LOCALITATE AGROTURISTIC| 180
LOCALITATE TURISTIC| -
a[ezare urban\ sau rural\ cu func]ii
turistice dezvoltate pe baza resurselor
turistice de care dispune.
LOCALITATE URBAN| - vezi
ORA{.
LOCALIT|}I-DORMITOR - lo-
calit\]i rurale în care reziden]ii re-
prezint\ o popula]ie activ\ înregistrat\
într-o alt\ localitate. Asemenea loca- Loc central
lit\]i sunt rezultatul cre[terii [i redis- bunurile [i serviciile necesare. 2. model
tribuirii popula]iei din centrele urbane matematic de stabilire a influen]ei
mari. Termenul este folosit cu prec\- regionale a centrelor urbane creat de
dere pentru a indica localit\]ile rurale geograful W. Christaller. Pleac\ de la
rezultate din dislocarea popula]iei origi- modul în care un centru urban r\spunde
nare, prin crearea de noi zone reziden- necesit\]ilor de servicii ale zonei încon-
]iale la marginea a[ez\rilor urbane. jur\toare, conturând în acela[i timp [i
LOCALNIC - persoan\ conside- rolul coordonator al ora[ului în terito-
rat\ în raport cu localitatea în care riu, ca [i pozi]ia (ierarhizarea) dife-
tr\ie[te; om din partea locului. ritelor ora[e într-o re]ea urban\ dat\,
LOCA}IE - 1. areal sau spa]iu, în analizat\. Teoria locului central, îmbo-
mod obi[nuit recunoscut [i definit, g\]it\ de al]i cercet\tori, a c\p\tat o
unde este situat un eveniment sau lucru. larg\ utilizare în geografia urban\ [i
~n mod normal, loca]ia este un punct; planificarea regional\. Exprim\ în
schimbându-se scara de observa]ie fo- esen]\ num\rul, localizarea, dimen-
losit\, acesta poate c\p\ta o anumit\ di- siunea, distribu]ia spa]ial\ [i func]iunile
mensiune, raportat\ la scar\. Loca]ia unei a[ez\ri umane privite ca sistem
poate fi absolut\ sau relativ\. Loca]ia urban.
absolut\ ne indic\ pozi]ia exact\, folo- LOC DE MUNC| - loc din cadrul
sind coordonatele obiectului. Loca]ia unei întreprinderi, institu]ii, organiza]ii
relativ\ se raporteaz\ la alte elemente în care î[i desf\[oar\ activitatea o per-
ce indic\ gradul de valorificare a po- soan\.
zi]iei (loca]ie optim\). 2. sum\ care se LOCUIN}| - construc]ie unitar\
pl\te[te drept chirie pentru anumite [i singular\ format\ din una sau mai
bunuri luate în folosin]\. multe camere de locuit, prev\zut\, în
LOC CENTRAL - 1. un centru în general, cu dependin]e sau alte spa]ii de
interiorul unei a[ez\ri sau ora[ a c\rui deservire, independent\ din punct de
func]ie primar\ este aceea de a asigura vedere func]ional, având intrare sepa-
popula]iei din ora[ sau împrejurimi rat\ [i fiind folosit\, în principiu, de o
LOCUIN}| COLECTIV| 182
WASHINGTON
Richmond OCEANUL
Norfolk ATLANTIC
N|
INTE
prosper\.
A}IE
tar\ prin ras\, religie, limb\, obiceiuri mai ca urmare a na[terilor, deceselor,
sociale. 2. mai pu]in de jum\tate din c\s\toriilor [i divor]urilor.
num\rul voturilor exprimate la adopta- MI{CAREA POPULA}IEI -
rea hot\rârilor, rezolu]iilor etc. 3. partea schimb\rile survenite în num\rul [i
cea mai mic\ dintr-o colectivitate, sta- structura popula]iei în decursul timpu-
bilit\ pe anumite criterii. lui, ca urmare a evenimentelor demo-
MINORITATE ETNIC| - grup grafice. Unitatea de observare este eve-
sau colectivitate uman\ de alt\ etnie, nimentul demografic na[terea, dece-
aflat(\) pe teritoriul unui stat, într-un sul, c\s\toria, divor]ul, schimbarea
num\r mai mic decât popula]ia auto- domiciliului permanent , iar sursa in-
hton\, având o istorie legat\ de aceasta, forma]ional\ principal\ este statistica
dar tr\s\turi diferite, în func]ie de speci- st\rii civile. Mi[carea popula]iei cores-
ficul etnic propriu. M.e. pot fi localizate punde fluxurilor demografice [i cuprin-
atât în zonele de frontier\ cu statele din de mi[carea natural\ [i mi[carea migra-
care acestea provin, cât [i în interiorul torie.
statului-gazd\, formând enclave etnice. MOAR| - (cl\dire prev\zut\ cu o)
M.e. sunt parte component\ a poporului instala]ie pentru m\cinarea cerealelor.
ce tr\ie[te în interiorul statului-gazd\, ~n func]ie de sursa de energie pe care o
iar în statele na]ionale unitare nu se pot folosesc, M. pot fi: (a) M. de vânt;
constitui ca na]iuni de sine st\t\toare. (b) M. de ap\; (c) M. electrice.
MINORITATE SOCIAL| - grup MOBILIER URBAN - termen ce
rasial, religios, etnic, politic, parte a desemneaz\ elementele utilitare [i de-
unei popula]ii mai mari din punct de corative amplasate în spa]iul urban:
vedere numeric, care `n unele cazuri nu monumente, fântâni, rampe, estrade,
beneficiaz\ de drepturi egale `n unele tribune, cabine telefonice, lampadare,
domenii comparativ cu majorita- panouri de afi[aj, semafoare etc.
tea , fiind privit din punct de vedere MOBILITATE A MÂINII DE
al caracteristicilor sociale specifice. LUCRU - trecerea for]ei de munc\
MI{CAREA MIGRATORIE A dintr-un sector de activitate în altul sau
POPULA}IEI - parte din mi[carea to- de la o regiune geografic\ la alta.
tal\ a popula]iei care se datoreaz\ mi- MOBILITATE PROFESIONAL|
gra]iei, cealalt\ fiind mi[carea natural\. - trecerea unui individ cu o anumit\
Reprezint\ transform\rile survenite în profesiune la o alt\ profesiune sau de la
num\rul popula]iei ca urmare a schim- un tip de activitate la altul.
b\rilor domiciliului permanent (statutu- MOBILITATE REZIDEN}IAL|
lui reziden]ial). - raportul dintre num\rul popula]iei
MI{CAREA NATURAL| A care [i-a schimbat locuin]a în ultimul an
POPULA}IEI - schimb\rile survenite [i popula]ia total\. Se calculeaz\ dup\
în num\rul [i structura popula]iei nu- formula
MOBILITATE SOCIAL| 198
MOBILITATEA
POPULA}IEI
SOCIO-PROFE -
TERITORIAL|
SIONAL|
Instruc]ional\
Direc]ii ale mi[c\rii
Statutul social
Rural Urban Muta]ii `n
structura social\
Inter-unit\]i [i de clas\
Rural Urban Urban Rural
(d) modelul matricial al popula]iei, uti- valorii sociale, în ideea unei organiz\ri
lizat pentru estimarea distribu]iei fluxu- superioare.
rilor migratorii. ~n geografia economic\ MODERNIZAREA DRUMURI -
se folose[te modelul matematico-eco- LOR - ansamblul lucr\rilor de amena-
nomic reprezentare matematic\ a jare a unui drum existent, pentru a co-
unor fenomene sau procese economice. respunde unor cerin]e noi. Procesul
~n func]ie de scara la care se realizeaz\ cuprinde lucr\ri de sistematizare a ele-
se pot distinge: modele microecono- mentelor geometrice, pentru a face fa]\
mice [i macroeconomice, prin care se unei intensit\]i prognozate a circula]iei,
`ncearc\ prognozarea dinamicii între- [i lucr\ri pentru executarea unor sis-
gului sistem economic. ~n modelul teme rutiere de perspectiv\.
macroeconomic sunt luate în conside- MOFETE - emisii reci de gaze, cu
rare variabile endogene, legate strâns temperaturi sub 100°C, constituite în
de structura modelului, [i variabile exo- principal din dioxid de carbon, conside-
gene, exterioare modelului considerat. rate ca fiind manifest\ri postvulcanice.
MODEL SECTORIAL - model Sunt utilizate pentru tratarea anumitor
creat de c\tre H. Hoyt pe baza datelor [i boli.
informa]iilor privind locuirea, taxele, MOL - por]iune de uscat de form\
tarifele, impozitele, ce se structureaz\ alungit\, înconjurat\ pe trei p\r]i de ap\,
pe ideea potrivit c\reia structura intern\ construit\ în bazinele portuare pentru a
a unui ora[ este condi]ionat\ de dis- ob]ine noi suprafe]e de platforme [i
punerea radial\ a rutelor în exteriorul lungimi mai mari ale cheiurilor. Mo-
centrului ora[ului. Accesul diferen]iat, lurile pot fi construite în paralel sau
asociat cu rutele radiale, induce moduri radial [i au lungimi de 200–1000 m [i
particulare de utilizare pentru sectoa- l\]imi între 30 [i 200 m, în func]ie de
rele radiale derivate din C.B.D. Ele- port (fluvial sau maritim).
mentul-cheie este reprezentat de statu- MOMENT DE DEPLASARE -
tul înalt al ariei reziden]iale, ce ocup\ perioad\ de circula]ie de vârf, determi-
spa]iul cel mai favorabil, celelalte nive- nat\ de rela]iile generate de anumite
luri graduale ale acestuia fiind dispuse activit\]i. ~n practic\, se consider\ ur-
de jur împrejur în ordine descresc\- m\toarele momente de deplasare: de di-
toare. minea]\ (deplas\ri pentru munc\, pen-
MODERNIZARE - proces de tru diferite activit\]i sociale), de reîn-
schimbare impus de o cre[tere econo- toarcere acas\, de petrecere diurn\ a
mic\ a unei structuri, prin care întregul timpului liber, de sfâr[it de s\pt\mân\,
sistem evolueaz\ [i devine mai com- ocazionale (generate de expozi]ii, târ-
plex. Implic\ aplicarea metodelor [tiin- guri, competi]ii sportive etc.).
]ifice [i tehnologice, ridicarea eficien]ei MONARHIE - form\ de guvernare
produc]iei [i modificarea structurii [i în care conducerea revine, total sau
201 MONOPOL
terenuri cultivate, p\[uni, fâne]e, p\- laturi ale acestei activit\]i, una cantita-
duri, ape, terenuri neproductive etc., tiv\ exprimat\ prin cantitate, efort [i
unde popula]ia a[ez\rii î[i desf\[oar\ o timp consumat [i una calitativ\,
bun\ parte din activit\]ile productive. exprimat\ prin grad de inteligen]\, cali-
2. mare proprietate funciar\, aflat\ în ficare etc.
st\pânirea unui mo[ier. MUNCITOR - persoan\ angajat\,
MO{NEAN - ]\ran liber, st\pân salariat\, care lucreaz\ nemijlocit în
dev\lma[ al p\mântului mo[tenit de la procesul ob]inerii bunurilor materiale,
un str\bun comun, în perioada evului la între]inerea [i repararea mijloacelor
mediu în }ara Româneasc\. de produc]ie specifice domeniului de
MOTIVA}IE TURISTIC| - ter- activitate îmbr\]i[at.
men ce include, `n esen]\, trebuin]ele, MUNICIPIU - 1. ora[ important,
impulsurile, inten]iile, valen]ele [i ten- având un num\r mare de locuitori [i o
din]ele specifice cu caracter personal, însemn\tate deosebit\ în via]a econo-
influen]ate de mediul geografic, atitu- mic\, politic\ [i social-cultural\ a ]\rii
dinile fa]\ de acestea [i fa]\ de propria sau perspective de dezvoltare în aceste
persoan\, scopul con[tient ca r\spuns direc]ii [i care se bucur\ de largi com-
pragmatic la trebuin]e. peten]e administrative. 2. nume dat
MULATRU - persoan\ cu p\rin]i ora[elor romane (din Italia sau din
apar]inând rasei albe [i rasei negride. Imperiul roman) care aveau dreptul la
MULTIPLU ZECIMAL - multiplu autonomie în treburile interne.
standardizat al unei unit\]i de m\sur\, MUR - semiarbust peren, din fami-
cu un anumit simbol [i o anumit\ va- lia rozaceelor, cu tulpini spinoase [i
loare. Se utilizeaz\ urm\torii M.z.: lungi, cu frunze imparipenate cu 3–7
Denumirea Simbolul Valoarea foliole inegale, ce cre[te spontan atât în
standardizat\ zona montan\ cât [i în zona stepei sece-
deca da 10 toase [i are fructe comestibile, cu gust
hecto h 102 pl\cut (Rubus fruticosus).
kilo k 103 MUTA}II ALE FUNC}IILOR
mega M 106 URBANE - schimb\ri calitative ale
giga G 109 func]iilor social-economice ale ora[e-
tera T 1012 lor, datorit\ evolu]iei unor procese eco-
peta P 1015 nomice [i demografice.
exa E 1018 MUZEU - institu]ie care are ca
MUNC| - activitate de producere activitate strângerea, restaurarea, p\s-
a bunurilor [i serviciilor, recunoscut\ trarea [i expunerea unor obiecte sau
social, care reprezint\ o surs\ de venit colec]ii cu valoare artistic\, istoric\,
pentru cei care o presteaz\. Exist\ dou\ [tiin]ific\, etnografic\.
N
NAOS - denumire dat\, la biseri- NA}IONALISM - expresie politi-
cile ortodoxe, spa]iului central de cult c\ a aspira]iilor na]ionale, reliefat\, de
care precede altarul. regul\, prin sentimente profunde de
NARCOTIC - vezi DROG. apartenen]\ la o na]iune, care reflect\
NA{TERE - eveniment demogra- con[tiin]a na]ional\. R. Muir propune o
fic, similar cu decesul sau c\s\toria, clasificare a na]ionalismului în mai
constând din expulzarea produsului multe categorii: (a) na]ionalismul ante-
concep]iei care a parcurs durata nor- statal, în care un grup de oameni dez-
mal\ de gesta]ie. volt\ un sentiment na]ional puternic
NA{TERE LEGITIM| - na[tere înainte de crearea unui stat propriu-zis;
ce s-a produs în perioada ce a urmat (b) na]ionalismul post-statal, dezvoltat
încheierii c\s\toriei, mama având deci prin integrarea unor tr\s\turi culturale
starea civil\ de c\s\torit\. diverse în interiorul unui stat, de regul\
NA{TERE NELEGITIM| - na[- federal; (c) na]ionalismul lumii a treia,
tere realizat\ de o mam\ a c\rei stare în care oameni grupa]i împreun\ pentru
civil\ este nec\s\torit\. a rezista colonialismului au împ\rt\[it
NATALITATE - frecven]\ sau acelea[i tr\s\turi na]ionale comune;
intensitate a na[terilor în sânul unei (d) pan-na]ionalismul, în care grupuri
popula]ii sau subpopula]ii; se m\soar\ mari de oameni, chiar na]iuni, se gru-
cu ajutorul unor indici statistici. peaz\ pentru a ob]ine obiective comu-
Termenul se folose[te, uneori, cu sensul ne; (e) na]ionalismul conflictual, în care
de rat\ de natalitate. conflicte interioare divid o na]iune în
NATURALIZARE - 1. proces prin subgrupuri ce prezint\ o coeziune cul-
care un str\in sau un nou-sosit este tural\ aparte; (f) na]ionalismul totalitar,
acceptat cu drepturi depline ca cet\]ean în care, de regul\, o minoritate preia
al ]\rii în care î[i are în prezent re[e- puterea [i proclam\ faptul c\ ea repre-
din]a permanent\. 2. proces prin care zint\ voin]a na]iunii.
plante sau animale, introduse într-un NA}IONALITATE - 1. concept
mediu în care nu sunt autohtone, se politic ce denume[te comunit\]ile [i
adapteaz\ noilor condi]ii f\r\ a-[i grupurile etnice care î[i exprim\ [i î[i
pierde tr\s\turile de baz\. manifest\ con[tiin]a comun\ printr-o
205 NECESAR DE AP|
voin]\ politic\ orientat\ spre dezvol- unic, cu limba sa, cu originea sa etnic\
tarea identit\]ii [i solidarit\]ii de in- specific\ etc.
terese a membrilor lor, prin mijloace NAV| - spa]iul interior, necom-
politice [i legal-juridice corespunz\toa- partimentat, al unei biserici, de plan
re acestor interese. 2. grupare etnic\ dreptunghiular, cuprins între fa]ad\ sau
omogen\ care este parte a unei alte turnul vestic [i sanctuar. Sin: NAOS (la
na]iuni organizate statal. Existen]a mai tipul de biseric\-sal\).
multor na]ionalit\]i în diferite state este NAVETISM - tip de mi[care teri-
rezultatul dezvolt\rii istorice, al împre- torial\ a popula]iei care const\ în depla-
jur\rilor în care s-au format [i s-au dez- sarea de la domiciliu la locul de munc\
voltat statele na]ionale. aflat într-o alt\ localitate. Se poate
NA}IONALIZARE - act al pre- LOC DE MUNC|
lu\rii p\mântului, unit\]ilor industriale,
imobilelor, mijloacelor de transport etc. LOC DE LOC DE
REZIDEN}| REZIDEN}|
de c\tre stat, acesta devenind singurul
proprietar al mijloacelor de produc]ie. SPA}IU PERIURBAN CENTRUL
RURAL URBAN
Sin: ETATIZARE.
NA}IUNE - form\ de comunitate Forme de navetism
uman\, ap\rut\ în urma evolu]iei
istorice a popoarelor [i a cristaliz\rii desf\[ura zilnic sau mai rar, dar nu
sentimentului na]ional. Na]iunea repre- implic\ schimbarea definitiv\ a domi-
zint\ o etnie în spa]iul s\u de genez\. ~n ciliului. Sin: MIGRA}IE PENDULATORIE.
aceste condi]ii, bazate pe comunitatea NAZISM - ideologie politic\ de
de teritoriu, a originii [i a limbii, a vie]ii extrem\ dreapt\, ap\rut\ `n perioada
interbelic\ `n Germania [i propagat\ de
spirituale, s-au format statele na]ionale,
Adolf Hitler [i acoli]ii s\i. Avea la baz\
având la baz\ o na]iune unic\, alc\tuit\
superioritatea rasei ariene, ura fa]\ de
dintr-o etnie majoritar\. Membrii unei
anumite categorii umane (evrei, ]igani,
na]iuni sunt con[tien]i de propria apar-
negri, homosexuali etc.), fiind profund
tenen]\ na]ional\, sunt apropia]i prin
xenofob\, rasial\, [ovin\ [i antidemo-
caracteristici culturale comune, valori
cratic\. ~n prezent apare `n interiorul
[i aspira]ii identice [i locuiesc acela[i unor grupuri de tineri skinheads din
teritoriu. Un asemenea grup dore[te, de ]\rile occidentale [i, mai recent, chiar [i
regul\, s\-[i men]in\ unitatea cultural\ `n unele republici foste sovietice, ce
[i identitatea proprie [i este organizat `ncearc\ s\ fundamenteze o nou\ ide-
din punct de vedere politic într-o enti- ologie `nrudit\, neonazismul.
tate independent\ denumit\ stat. Totu[i, NECESAR DE AP| - volum de
un stat poate cuprinde dou\ sau mai ap\ care trebuie furnizat în punctele de
multe grupuri na]ionale, fiecare fiind utilizare a apei, astfel încât procesele în
NECESAR DE C|LDUR| 206
care este utilizat\ s\ se deruleze con- curs de dezvoltare. Domina]ia este exer-
form cerin]elor. citat\ printr-o mul]ime de forme [i, de[i
NECESAR DE C|LDUR| - can- motiva]ia este de cele mai multe ori
titatea de c\ldur\ necesar\ pentru asigu- politic\, c\ile sunt de regul\ economice:
rarea unei anumite temperaturi. Include investi]ii, capital financiar, politic\
atât rezultatul procesului de produc]ie, comercial\ preferen]ial\ etc.
cât [i pierderile inerente din timpul NEOFACTORI DE PRODUC -
transportului. }IE - factori de produc]ie afirma]i `n
NECESAR DE CIRCULA}IE - ultimul timp (noile tehnologii, infor-
cantitatea de trafic generat\ de rela]iile ma]ia, managementul), care imprim\
de circula]ie care apar între o zon\ de un dinamism deosebit proceselor de
origine [i una de destina]ie. produc]ie.
NECROPOL| - ansamblu de con- NEOMALTHUSIANISM - doc-
struc]ii funerare din antichitate; prin trin\ demografic\, inspirat\ din tezele
extensie cimitir. lui Malthus, privind raportul dintre
NEGRID| - una din cele cinci dinamica popula]iei [i cea a mijloacelor
rase primare de oameni, având drept de subzisten]\. Considerând cre[terea
caracteristici principale pigmentarea popula]iei drept cauz\ a s\r\ciei [i mi-
foarte închis\ a pielii (de la maro la zeriei, neomalthusianismul preconi-
negru), un nas te[it cu marginile ridi- zeaz\ în vederea asigur\rii echilibru-
cate, buze groase, ochi de culoare lui între cele dou\ procese limitarea
închis\, p\r cârlion]at [i membre lungi. cre[terii popula]iei prin diferite mij-
Majoritatea popula]iei negride î[i are loace, printre care r\zboaiele.
originea în Africa, fiind r\spândit\ [i în NEUTRALIZARE A REZIDU -
Melanezia, Noua Guinee [i America. URILOR - proces prin care reziduurile
NEOCAPITALISM - form\ a ca- provenite din diferite activit\]i (indus-
pitalismului actual, dominat de corpo- triale, agricole, casnice), care nu pot fi
ra]ii, companii [i firme multina]ionale, valorificate, sunt f\cute inofensive pen-
în care statul î[i face sim]it\ prezen]a tru popula]ie [i mediul înconjur\tor.
doar la anumite niveluri. Neutralizarea se poate face prin: depo-
NEOCLASIC - denumire dat\ zitare controlat\, incinerare, desc\rcare
ansamblului de forme artistice determi- în apele oceanice etc.
nate de mi[carea iluminist\ francez\ NEVOIE SOCIAL| - ansamblul
din sec. al XVIII-lea, având ca model nevoilor a c\ror satisfacere este consi-
arta antichit\]ii. derat\ de membrii unei anumite colecti-
NEOCOLONIALISM - termen vit\]i ca fiind indispensabil\ pentru
peiorativ descriind tendin]a statelor asigurarea unui nivel [i stil de via]\
puternic dezvoltate economic de a influ- adaptate nivelului de dezvoltare [i
en]a sau domina economiile ]\rilor în statutului grupului.
207 NOCIVITATE
FOR}A DE MUNC|
(resursele de munc\,
gradul de valorificare, POPULA}IA
distribuirea interioru- (num\rul de locuitori [i
lui, deplas\ri etc.) structura pe sexe [i
vârste, pe categorii de
activit\]i etc.)
LOCUIN}ELE
UNIT|}ILE ECONOMICE (fondul locativ existent,
(unit\]i de produc]ie [i pe zone de amplasare [i
depozitare, unit\]i pe grade de confort,
comerciale etc.) disponibilul de terenuri
pentru un ansamblu de
locuit etc.)
CIRCULA}IA
(organizarea circula]iei [i trans-
porturilor rutiere, feroviare [i
aeriene din zon\ etc.)
DOT|RILE URBANE
(asigurarea cu unit\]i de servici SPA}IILE PLANTATE
de tip urban cu dot\ri corespun- (zon\ de odihn\ [i agrement,
z\toare: g\ri, depouri, sta]ii de alte planta]ii, zone sportive etc.)
c\l\tori, de epurare a apei etc.)
Ora[ istoric
ORA{ ISTORIC - tip de ora[ `n ORA{ MATUR - ora[ în care se
arhitectura [i structura c\ruia se p\s- pot identifica zonele comerciale, ariile
treaz\ trecutul istoric. industriale, zonele reziden]iale.
ORA{ JUVENIL - ora[ în care î[i ORA{ MIC - ora[ a c\rui m\rime
face apari]ia o prim\ faz\ a zon\rii demografic\ este cuprins\ între 20000
func]ionale, prin concentrarea magazi- [i 50000 de locuitori.
nelor într-un singur areal. ORA{ MIJLOCIU - ora[ a c\rui
ORA{ LINIAR - 1. ora[ al c\rui m\rime demografic\ este cuprins\ între
teritoriu are o form\ alungit\. Repre- 50000 [i 100000 de locuitori.
zint\ un areal urbanizat în mod plani- ORA{ MILIONAR - termen uti-
ficat, a c\rui structur\ este determina- lizat pentru a individualiza orice ora[
t\ de o ax\ principal\, liniar\, care de foarte mare, ce are o popula]ie de peste
regul\ urmeaz\ configura]ia c\ii de co- un milion de locuitori. Acest criteriu de
munica]ie principale [i beneficiaz\ de definire are un caracter arbitrar.
facilit\]ile topografice ale mediului. ORA{ MINIER - ora[ în care
Sin: ORA[-STRAD|. 2. form\ de extin- activitatea economic\ de baz\ este
dere a marilor ora[e propus\ ini]ial industria extractiv\, care, frecvent, a
pentru Madrid în anul 1892 (autor fost principalul factor genetic al acestui
Soria Y. Mata), reluat\ pe plan teoretic tip de ora[.
de Milintin în anul 1930 [i de Le Cor- ORA{ MOBIL - forma]iune urba-
busier în anul 1945. n\ viitoare, cu totul liber\ în spa]iu, în
ORA{ MARE - ora[ a c\rui m\- interiorul c\reia s-ar construi edificii,
rime demografic\ este cuprins\ între str\zi, s-ar desf\[ura diverse activit\]i
100000 [i 1000000 de locuitori. sociale [i productive. Ar prezenta un
ORA{ MONDIAL 220
mografic\ mic\, aveau un caracter mul- str\zi de form\ inelar\ care se inter-
tifunc]ional (cu rol îndeosebi militar [i secteaz\ cu str\zi radiare. De regul\,
politic), caracteristic\ concretizat\ [i în tipul de ora[ radiar-concentric s-a
aspectul morfologic. cristalizat în perioada medieval\, tra-
ORA{ PRIMAR - conceptul ora- seele arterelor circulare realizându-se
[ului primar reprezint\ una dintre cele pe conturul fostelor ziduri de ap\rare,
mai timpurii generaliz\ri privind clasifi- iar cele radiare pe traseul drumurilor de
carea, în func]ie de m\rime, a ora[elor, acces din zona înconjur\toare (exemple
propus\ de M. Jefferson. Ora[ul primar tipice: Moscova, Paris, Milano; pen-
este un ora[ coordonator al unei ]\ri [i tru ]ara noastr\: Bucure[ti par]ial
este, în mod evident, mai mare decât având mai multe artere radiare [i o
celelalte a[ez\ri din sistem, nu numai por]iune de arter\ inelar\).
prin m\rime, el impunându-se [i prin ORA{ RECTANGULAR - a[eza-
func]ionalitatea sa complex\ (centru re urban\ bazat\ pe o re]ea în cadrul
politic, economic [i social). El repre- c\reia str\zile se `ntretaie în unghi drept
zint\, de obicei, capitala ]\rii, astfel (tabl\ de [ah). Structura sa prezint\
încât o distribu]ie primar\ implic\ exis- avantaje deosebite prin claritatea re]elei
ten]a unui sistem de ora[e mici domi- de circula]ie, unde se pot utiliza cu suc-
nate de un ora[ foarte mare, cu absen]a ces mijloacele perfec]ionate de dirijare
unor centre intermediare ca m\rime. a circula]iei, în perspectiva unei inten-
Ora[ul primar poate constitui produsul sific\ri a traficului. Prezint\ [i dezavan-
unei ]\ri mici, cu o structur\ economic\ taje, deoarece lunge[te mult distan]ele,
[i politic\ simpl\, orientat\ c\tre export, circula]ia realizându-se pe linii frânte,
cu o istorie colonial\ recent\ [i o amplificând traseul de parcurs. Acest
urbanizare aflat\ în primele faze. sistem rectangular a fost mult utilizat în
ORA{ RADIAR-CONCENTRIC construc]ia ora[elor din S.U.A. (San
- ora[ cu o structur\ planimetric\ spe- Francisco), Canada, Australia, iar mai
cific\, în care schema principal\ a recent în planurile de sistematizare ela-
arterelor de circula]ie este format\ din borate de Le Corbusier pentru unele
ora[e, inclusiv pentru unele ora[e-sa-
telit din Marea Britanie.
ORA{-SANATORIU - ora[ mic,
creat în scopul aplic\rii unor terapii
pentru anumite boli cronice, în general
formate în jurul unor mari sanatorii
(ex: Berk, în Fran]a).
ORA{-SATELIT - ora[ mic sau
mijlociu, situat în apropierea unui ora[
Ora[ radiar-concentric important cu profil social-economic
ORA{-STRAD| 222
Emiratele Arabe Unite, Qatar, Nigeria, ORZ - plant\ anual\ din familia
Algeria, Libia, Gabon, Indonezia [i gramineelor, originar\ din Orientul
Ecuador. Apropiat, unde era cultivat\ cu circa
ORGANIZA}IE - grup de oa- 4000 de ani î.Hr. Are tulpina de
meni, partide, state etc., care `[i orga- 80–120 cm în\l]ime, iar spicul format
nizeaz\ [i coordoneaz\ activitatea `n din 4–6 rânduri de boabe. Este folosit ca
vederea realiz\rii unor finalit\]i relativ furaj, în alimenta]ia omului (ca gri[,
clar formulate ca obiective. arpaca[ sau surogat de cafea) [i în
ORIENTAREA CL|DIRILOR - industrie (Hordeum vulgare).
mod de amplasare a cl\dirilor, în raport ORZOAIC| - specie de orz cu
cu func]iunile spa]iilor interioare, fa]\ spicul format din dou\ rânduri de boabe,
de: (a) punctele cardinale, ceea ce folosit\ la fabricarea berii, a whisky-ului
exprim\ durata de însorire a fa]adelor; sau a spirtului (Hordeum distichon).
(b) direc]ia vânturilor dominante care OSTREICULTUR| - ramur\ a
determin\ condi]iile de ventilare a an- acvaculturii care se ocup\ cu cre[terea
samblurilor de locuin]e; (c) diferite sur- stridiilor, lamelibranhiate din genurile
se de poluare (sonor\, chimic\); (d) alte Ostrea [i Gryphea.
construc]ii, amenaj\ri, utilit\]i [i ele- OSTROGO}I - triburi germanice
mente ale cadrului înconjur\tor (strad\, ale go]ilor de r\s\rit. ~n sec. III–IV se
trasee de transport în comun). aflau pe teritoriul dintre Don [i Nistru.
ORIMULSION - combustibil pro- O}EL - aliaj ob]inut, `n general,
dus de Venezuela, mult mai ieftin decât din fier [i carbon, la care se mai pot
]i]eiul [i mai eficient decât c\rbunele. ad\uga [i alte elemente (mangan, cobalt,
Se elaboreaz\ din circa 70% bitum vanadiu, crom, nichel etc.), pentru a-i da
provenit din fâ[ia petrolifer\ a fluviului propriet\]i fizico-mecanice deosebite.
Orinoco, 30% ap\ [i un agent emulsio- OUTPUT - 1. rezultat final al chel-
nant. Combustibilul a fost clasificat de tuielilor de investi]ie, de exploatare [i al
U.E. `n 1994 ca produs natural [i nu ca eforturilor umane de ordin fizic [i moral
derivat al petrolului, lucru ce a f\cut ca consumate pentru ob]inerea unui anumit
vânz\rile s\ cunoasc\ o cre[tere deo- rezultat. 2. rezultat al unui calcul sau
sebit\ `n Europa. ra]ionament. 3. randament al unui de-
ORTODOXIE - confesiune cre[- mers economic sau social (cuv. engl.).
tin\ care a p\strat neschimbate dogme- OV|Z - plant\ anual\ din familia
le, tradi]iile, cultul [i organizarea bise- gramineelor, originar\ din zona Turan,
riceasc\ fixate prin cele [apte sinoade cultivat\ mai ales ca furaj (pentru boabe
ecumenice. Se consider\ c\ ortodoxis- sau mas\ verde). Britanicii [i irlandezii
mul este continuarea vechii credin]e folosesc f\ina de ov\z pentru prepa-
cre[tine specifice perioadei imediat rarea porridge-ului sco]ian [i a
urm\toare r\stignirii Mântuitorului. fulgilor de ov\z (Avena sativa).
P
PAGUS - nume latinesc al comu- PANEL - e[antion reprezentativ de
nelor din provinciile Imperiului roman, persoane care este supus în mod regulat
situate pe teritoriul unei colonii. unor anchete.
PAIANT| - sistem de construc]ie PANT| - por]iune de drum sau de
a pere]ilor unei case constând dintr-un cale ferat\ în lungul c\reia se coboar\
schelet de lemn\rie a c\rui umplutur\ în sensul de mers.
este din zid\rie u[oar\ sau din împleti- PAPAIER - plant\ ierboas\ a zo-
tur\ de nuiele lipit\ cu lut. nei tropicale americane, originar\ din
PAJI{TE - suprafa]\ acoperit\ de Mexic, numit\ [i arbore de pepene,
vegeta]ie ierboas\, utilizat\ pentru hr\- cu în\l]imi de 3–4 m, ce tr\ie[te 3–5 ani.
nirea animalelor prin p\[unat sau pen- Fructul papaya se aseam\n\ cu
tru cosit. pepenele galben, are miezul galben-
PALADIU - metal alb-cenu[iu, lu- -portocaliu, c\rnos [i suculent [i
cios, maleabil [i ductil, absoarbe hidro- con]ine multe semin]e (Carica papaya).
genul, formeaz\ combina]ii complexe [i PARAAVALAN{| - construc]ie
se `ntrebuin]eaz\ la ob]inerea unor aliaje. din diferite materiale, cu destina]ia de
PALAFIT| - locuin]\ preistoric\, ap\rare a c\ilor de comunica]ie împotri-
construit\ din lemn, pe o platform\ va avalan[elor de z\pad\.
sprijinit\ pe stâlpi de lemn, într-o zon\ PARACLIS - biseric\ mic\, de cult
lacustr\. O grupare de palafite forma un ortodox, care face parte dintr-o curte
sat lacustru. domneasc\ sau dintr-un complex mo-
PALANC| - curtin\ construit\ din nastic.
trunchiuri de copac înfipte în p\mânt. PARAMENT - fa]a exterioar\ a u-
PALAT - cl\dire de dimensiuni nui zid, din piatr\ cioplit\ sau c\r\mid\
mari, public\ sau reziden]ial\, cu un stil special\, uneori cu aspect decorativ.
arhitectural bine definit [i individualizat. PARAMETRU - 1. termen statistic
PALISAD| - dispozitiv de ap\- ce se refer\ la m\sur\torile primare ale
rare constând dintr-o curtin\ confec- caracteristicilor unei popula]ii; poate
]ionat\ din trunchiuri de copac, fiind avea o valoare cantitativ\ real\ sau esti-
mai robust\ decât palanca [i combinân- mat\. 2. variabil\ numeric\ în cadrul
du-se cu alte sisteme de fortifica]ie. unui model matematic.
PARAPET 228
PARAPET - zid scund care deli- sta]iuni, cu rol de resurs\ specific\ ac-
miteaz\ platforma turnurilor sau tera- tiv\ pentru tratament [i odihn\.
selor fortificate; prin extensie, îngr\di- PARC DE VEHICULE - totalita-
turile scunde din piatr\, lemn etc. care tea vehiculelor din dotarea unui agent
delimiteaz\ terasele, podurile etc. economic, unei institu]ii sau de pe un
PARAVÂNT - dispozitiv mobil anumit teritoriu. Vehiculele în stare de
sau construc]ie permanent\ utilizat\ func]ionare formeaz\ parcul activ, cele
pentru reducerea curen]ilor de aer de-a care ies în circula]ie formeaz\ parcul
lungul c\ilor rutiere sau feroviare. circulant, iar cele retrase din circula]ie
PARAZ|PAD| - dispozitiv folo- alc\tuiesc parcul pasiv.
sit pentru ap\rarea c\ilor ferate [i dru- PARCEL| - diviziune elementar\
murilor de înz\pezire. Exist\ paraz\- a terenului cultivat, apar]inând unui sin-
pezi fixe constituite din perdele de gur agricultor, comportând unul sau
protec]ie, din garduri vii, din garduri de mai multe tipuri de culturi. Parcelele
lemn [i paraz\pezi mobile, realizate pot fi închise sau deschise, cultivate cu
din împletituri din metal, din panouri de arbori, cereale sau goale, mici sau mari,
scânduri. de form\ rectangular\, alungit\, trape-
PARC - 1. spa]iu verde autonom zoidal\ sau neregulat\.
sau, mai rar, aferent unui important mo- PARCHET - por]iune dintr-o p\-
nument, având o suprafa]\ de cel pu]in dure de produc]ie în care arborii sunt
20 ha, caracterizat printr-o mare com- destina]i, par]ial sau total, exploat\rii în
plexitate func]ional\ [i necesitând o ad- decursul unui an forestier.
ministra]ie proprie. Necesitatea P. apare PARC DE ACTIVIT|}I - areal `n
în general în cazul ora[elor cu peste care sunt prezente activit\]i de cerce-
50000 de locuitori. P. poate fi nespe- tare–inovare, se g\sesc unit\]i produc-
cializat (or\[enesc) sau specializat în tive din domeniul industriilor de vârf,
cazul unei func]iuni dominante (P P. se `ncheie afaceri. ~n unele situa]ii se
sportiv, P. de distrac]ii, P. dendrologic manifest\ sinergia dintre mediul urban,
etc.). 2. concentrare de înalt\ tehnolo- activit\]ile de cercetare–dezvoltare [i
gie care structureaz\ o parte a aglome- cele industriale.
ra]iei urbane sau chiar ora[ul în întregi- PARC ISTORIC - spa]iu, uneori
me, prin interac]iunea dintre mediul plantat, care cuprinde elemente de
urban, activit\]ile de cercetare [i `ntre- valoare istoric\ sau artistic\ din
prinderile industriale. evolu]ia unui ora[ sau amenaj\rile din
PARCARE - loc desemnat [i ame- jurul monumentelor istorice.
najat în scopul sta]ion\rii (ziua sau PARC NA}IONAL - areal relativ
noaptea a) vehiculelor motorizate. întins unde unul sau mai multe ecosis-
PARC BALNEAR - zon\ verde teme nu sunt alterate material de
public\, amenajat\ în perimetrul unei exploatarea [i ocuparea uman\, unde
229 PARTER
log2
t= ,
log(1 + r)
în care: t – perioada de timp (num\rul de
ani), r – ritmul mediu anual de cre[tere.
2 PERIPTER - [ir de coloane inde-
1 pendente care înconjoar\, la exterior,
un edificiu pe toate laturile sale.
PERISTIL - [ir de coloane care
4 înconjoar\ o curte interioar\ sau o
3 latur\ a unui edificiu, alc\tuind, împre-
un\ cu zidurile, o galerie acoperit\.
PERIURBAN - vezi ZON| PERI-
URBAN|.
1 — perimetrul construibil al unui ora[ PERLICULTUR| - cultur\ de mo-
2, 3 — localit\]i componente
4 — perimetrul administrativ al unui ora[ lu[te realizat\ cu scopul de a ob]ine
perle artificiale, prin grefarea unui corp
Perimetrul administrativ [i str\in, numit nucleu, în jurul c\ruia scoi-
perimetrul construibil al unui ora[
ca respectiv\ depune straturi de sidef.
PERIMETRU CONSTRUIBIL - PERMIS DE EXPLOATARE - act
linia conven]ional\ închis\ care delimi- juridic prin care se acord\ dreptul de
teaz\ suprafa]a ora[ului sau a satului, în exploatare a unor cantit\]i de roci utile.
interiorul c\reia sunt grupate toate cate- PERON - 1. suprafa]\ amenajat\ în
goriile de construc]ii [i instala]ii: con- lungul liniilor de sta]ionare a trenurilor
struc]ii de locuit [i social-culturale, obiec- în sta]iile de cale ferat\, metrou, a auto-
tive industriale, construc]ii agrozooteh- vehiculelor în autog\ri, pentru a u[ura
nice, depozite, c\i de comunica]ii [i urcarea [i coborârea c\l\torilor. 2. plat-
transporturi, g\ri, autog\ri, obiective [i form\, prev\zut\ cu trepte de acces,
amenaj\ri sportive, pie]e agroalimenta- situat\ în fa]a intr\rii unui edificiu.
re [i terenurile aferente categoriilor de PERSOAN| - om, definit prin to-
construc]ii ar\tate mai sus, atunci când talitatea însu[irilor sale fizice [i psihice,
acestea depind, din punct de vedere ad- angrenat într-un sistem determinat de
ministrativ, de localitatea respectiv\. rela]ii sociale.
Sin: SUPRAFA}| CONSTRUIBIL|. PERSOAN| EXPUS| LA RISC
PERIOAD| DE DUBLARE A - persoan\ dintr-o anumit\ popula]ie
NUM|RULUI POPULA}IEI - num\r sau subpopula]ie, care are posibilitatea
de ani necesari pentru ca o popula]ie s\ obiectiv\ de a fi expus\ unui risc demo-
se dubleze numeric, în condi]iile unui grafic. Riscurile difer\ de la o popula]ie
ritm mediu anual constant de cre[tere a la alta, de la o subpopula]ie la alta.
popula]iei. Se calculeaz\ dup\ formula Astfel, riscului de deces îi este expus\
PERSOAN| FIZIC| 236
3)
Pia]\ (3
PIA}| COMUN| 238
Drum de coast\
Hidrofor Dig Nivelul
Nivelul m\rii m\rii
Polder Dig
Polder
POLARIZARE SOCIAL| - pro- dou\ femei (poligimie), fie o femeie
ces prin care membrii componen]i ai c\s\torit\ cu doi b\rba]i (poliandrie).
unei societ\]i se separ\ în clase sociale. POLIS - ora[-stat în Grecia antic\,
POL DE CRE{TERE - 1. sector având func]ie politic\ [i social-eco-
sau ramur\ de activitate care se dez- nomic\.
volt\ într-un ritm rapid, atr\gând dup\ POLITIC| - proces prin care un
sine dezvoltarea altor ramuri sau activi- grup uman, cu opinii [i interese ini]ial
t\]i. 2. localitate sau arie care are un diferite, ajunge la decizii [i op]iuni
poten]ial ridicat de influen]are a dez- colective care se impun `ntregului grup
volt\rii restului localit\]ilor cuprinse în [i simbolizeaz\ o politic\ a acestuia `n
aceea[i regiune. ansamblu. Politica poate avea foarte
POL DE DEZVOLTARE - terito- multe domenii `n care se poate aplica:
riu sau localitate în care se concen- politic\ economic\, cultural\, social\,
treaz\ majoritatea investi]iilor [i care militar\ etc.
influen]eaz\ dezvoltarea regiunii încon- POLITIC| AGRICOL| - ansam-
jur\toare. blu de m\suri prin care se urm\re[te
POLDER - denumire, specific\ în realizarea obiectivelor `n domeniul
Olanda, care desemneaz\ o suprafa]\ de agriculturii. Ea se afl\ la baza strategi-
uscat ob]inut\ prin îndiguire, desecare ilor agrare [i vizeaz\ stabilitatea pie-
sau colmatare for]at\ din mare sau din- ]elor agricole, a veniturilor agriculto-
tr-o lagun\. P. sunt favorabile agricul- rilor, formarea profesional\ [i ocuparea
turii, iar canalele de drenaj pot fi uti- for]ei de munc\ `n agricultur\, protec]ia
lizate drept c\i de comunica]ie. mediului natural.
POLICULTUR| - sistem agricol POLITIC| COMERCIAL| - nor-
cuprinzând mai multe tipuri de culturi me de ordin administrativ, fiscal, vamal
[i produc]ii, utilizat mai ales în ]\rile în [i valutar adoptate de un stat sau orga-
care se practic\ o agricultur\ tra- niza]ie economic\ pentru reglemen-
di]ional\ (produsele sunt utilizate pen- tarea raporturilor comerciale, pe plan
tru autoconsum). intern sau interna]ional, care determin\
POLIGAMIE - form\ de c\s\torie modul de racordare a unei economii
ce implic\ fie un b\rbat c\s\torit cu na]ionale la cea mondial\. Prin politica
POLITIC| DE DEZVOLTARE 244
PORT
Ru
Arie situat\ vas ta
ulu
`n fa]a i
portului Arie
construit\
ZONA
Hinterland
Port
PORTIC 250
HIDROGRAFIE VEGETA}IE
- ape freatice [i ape minerale - tipuri de p\dure
- râuri, lacuri ([i cele terapeu- - flor\ specific\
tice) naturale [i antropice - monumente ale naturii
- Marea Neagr\ [i Delta Dun\rii - p\duri de interes social
semin]e, l\stari) sau artificial\ (planta- ]ile mijloacelor de transport, ale servicii-
]ii, sem\n\turi). lor colective, ale echip\rilor în sistem, se
REÎNTINERIRE DEMOGRAFI - pot evita fenomenele de migrare masiv\,
C| - proces demografic care const\ în respectiv de depopulare a unor zone
cre[terea propor]iei popula]iei tinere, ca rurale [i de suprapopulare a ora[elor.
urmare a ridic\rii [i men]inerii fertili- RELIGII ETNICE - religii ce se
t\]ii la un nivel relativ ridicat. Acest identific\ teritorial cu anumite grupe
proces urmeaz\ numai procesului de etnoculturale. Afilierea la o astfel de
îmb\trânire demografic\. religie nu poate fi ob]inut\ prin simpla
RELA}IE DE TRAFIC - leg\tur\ declarare sau prin credin]\, ci presupu-
existent\ între dou\ zone care gene- ne adoptarea unui anumit stil de via]\, a
reaz\ trafic. unei identit\]i culturale specifice. Ele,
RELA}II DE PRODUC}IE - de regul\, nu au prozeli]i, membrii
1. raporturi ce se stabilesc între indivizi acestora formând comunit\]i distincte [i
în procesele de producere a bunurilor `nchise ce se identific\ cu un anumit
materiale. 2. leg\turi dintre unit\]ile grup etnic [i uneori având o anumit\
economice din aceea[i localitate sau din identitate politic\. Din aceast\ grup\
localit\]i învecinate, pentru asigurarea fac parte hinduismul, confucianismul,
cu materii prime, materiale, pentru daoismul, iudaismul, shintoismul, jainis-
cooperare tehnic\, folosire în comun a mul, adep]ii acestora reprezentând 20%
unor echip\ri etc. din totalul popula]iei mondiale.
RELA}II SOCIALE - rela]ii ce se RELIGII TRIBALE - forme spe-
stabilesc între oameni sau între grupuri ciale ale religiilor etnice ce se disting
sociale în procesele comune de activi- prin num\rul redus al membrilor, prin
tate. Se disting: rela]ii sociale interindi- apropierea de natur\ [i identificarea cu
viduale (apropiere, contact, adaptare, grupuri culturale ce nu au fost `nc\ ab-
concuren]\, opozi]ie, conflict) [i rela]ii sorbite de societatea modern\, repre-
sociale între grupuri (mobilitate social\, zentând 2,5% din popula]ia mondial\,
stratificare, selec]ie, uniformizare, socia- având o mai mare r\spândire `n Asia [i
lizare, corup]ie, favoritism etc.). Africa.
RELA}II URBAN-RURAL - tota- RELIGII UNIVERSALE - religii
litatea rela]iilor care se stabilesc în care `[i reclam\ aplicabilitatea la `ntrea-
cadrul sistemelor de localit\]i urbane [i ga umanitate [i `ncearc\ transmiterea
rurale pe linia locuirii, a procesului de credin]ei prin munca misionarilor [i
produc]ie agricol\, industrial\ etc. Cu- convertire. Afilierea la o astfel de re-
noscând aceste rela]ii, se pot determina ligie este deschis\ tuturor oamenilor,
fluxurile convergente [i divergente de indiferent de na]ionalitate, etnie sau
popula]ie [i bunuri între ora[ [i teritoriul apartenen]\ anterioar\ la o alt\ religie.
s\u înconjur\tor, se pot stabili capacit\- Din aceast\ grup\ fac parte cre[tinis-
273 REPRODUCERE BRUT|
peisajul, via]a animal\ etc.; (b) R. nare, dar din care se scad persoanele `n
antropice, care se refer\ la num\rul [i vârst\ de munc\ care au incapacitate
posibilit\]ile mentale [i fizice ale oame- definitiv\ de munc\).
nilor; (c) R. capitale, care cuprind ele- RESURSE ECONOMICE - in-
mentele construite de om în scopul strumente, capacit\]i, materii, energii,
desf\[ur\rilor activit\]ilor sociale, eco- fonduri financiare de care dispune un
nomice, culturale, exprimate prin in- anumit teritoriu [i care pot fi utilizate
strumente, utilaje, tehnologii etc., ce se pentru desf\[urarea activit\]ilor social-
constituie în capitalul existen]ial. -economice.
RESURS| DE ENERGIE - canti- RESURSE MATERIALE - totali-
tate global\ de purt\tori neregenerabili tatea bunurilor materiale (fonduri fixe,
de energie primar\, în special com- lucr\ri de echipare, resurse de materii
bustibili fosili [i radioactivi. prime) de care dispune un teritoriu.
RESURSE BALNEOCLIMATE - RESURSE NATURALE - totali-
RICE - posibilit\]i existente într-un tatea z\c\mintelor de combustibili [i de
spa]iu geografic, care pot fi puse în minereuri, a terenurilor agricole sau po-
valoare pentru tratament balneoclima- ten]ial agricole, a apelor [i a p\durilor
teric. Dup\ natura lor, se pot grupa în: de care dispune o ]ar\.
factori terapeutici (izvoare minerale, RESURSE TURISTICE - ansam-
ape termale, lacuri helioterme, termale, blul elementelor naturale, economice [i
litoral, n\moluri, mofete) [i factori cli- cultural-istorice care prezint\ anumite
matici cu ac]iune terapeutic\ (tempera- posibilit\]i de valorificare turistic\,
tura [i umiditatea aerului, radia]ia sola- constituind premise pentru dezvoltarea
r\, aerosolii naturali, aeroionizarea etc.). activit\]ii de turism. Prin specific,
RESURSE DE AP| - totalitatea con]inut [i valoare, resursele turistice
apelor naturale de care dispune un anu- (naturale [i antropice) reprezint\, pe de
mit teritoriu, posibil de a fi valorificate o parte, atrac]ii turistice pretabile pentru
în anumite condi]ii sau în anumite vizitare, iar, pe de alt\ parte, pot fi valo-
perioade. Cuprind, în principal, apele rificate direct în activitatea de turism,
de suprafa]\ [i apele subterane. constituind diferite produse turistice [i
RESURSE DE MUNC| - parte a generând anumite forme de turism.
popula]iei care dispune de ansamblul RESURSE TURI STI CE NATU -
capacit\]ilor fizice [i intelectuale care-i RALE - componente ale mediului care
permit s\ îndeplineasc\ o munc\ util\ prin natura, calitatea [i specificul lor
în una din activit\]ile economiei na]io- sunt recunoscute de turism [i valorifi-
nale (popula]ia activ\ la care se adaug\ cate prin acesta: elemente geomorfo-
num\rul persoanelor care desf\[oar\ o logice, climatologice, floristice [i fau-
activitate aduc\toare de venit [i care are nistice, peisaje, substan]e minerale bal-
o vârst\ mai mare decât cea de pensio- neare [i al]i factori.
RE{EDIN}| 276
SATUL
parte [i centru coordonator
al complexului rural „comun\
POPULA}IA
(componenta social\)
Aspecte cantitative Aspecte calitative
- dinamica popula]iei - resurse de munc\
- mobilitatea popula]iei - rela]ii sociale
- densitatea popula]iei - tradi]ii, obiceiuri
- structura popula]iei
MOD DE
VIA}|
RURAL|
zonele cu relief accidentat, fiind extins Aceast\ a[ezare uman\ poate oferi
pe versan]ii montani. turi[tilor servicii de cazare [i mas\ în
SAT TURISTIC - a[ezare rural\ condi]ii autentice.
pitoreasc\, situat\ într-un mediu SAT TURISTIC PASTORAL -
nepoluat, p\str\toare de tradi]ii [i cu un a[ezare rural\, în general de munte, în
bogat trecut istoric, care, în afara care preocuparea de baz\ a localnicilor
func]iilor politico-administrative, soci- este cre[terea oilor [i a vitelor [i care
ale, economice [i culturale proprii, poate atrage turi[ti prin meniuri bazate
îndepline[te, sezonier sau în tot cursul pe produse lactate, ospe]ii ciob\ne[ti [i
anului, [i func]ia de primire [i g\zduire petreceri specifice [i tradi]ionale.
a turi[tilor pentru petrecerea unui sejur SAT TURISTIC PENTRU PRAC-
cu durat\ nedefinit\. Prezint\ impor- TICAREA SPORTURILOR - a[ezare
tan]\ deosebit\ pentru turism [i atrage rural\ care prezint\ condi]ii deosebite
categorii diverse de turi[ti. pentru practicarea sporturilor de iarn\
SAT TURISTIC CLIMATERIC (din zona de munte [i deal) [i nautice
{I PEISAGISTIC - categorie de a[ezare (litoral, râuri interioare, lacuri de acu-
rural\ unde caracteristica predomi- mulare), f\r\ amenaj\ri speciale [i
nant\, adecvat\ turismului de sejur costisitoare.
(pentru amatorii de lini[te, de plimb\ri SAT TURISTIC PESC|RESC {I
solitare, într-un peisaj deosebit), este DE INTERES VÂN|TORESC -
cadrul natural [i pozi]ia geografic\ izo- a[ezare uman\ care, în afara posibili-
lat\ de centrele aglomerate [i de marile t\]ilor de cazare, poate oferi servicii cu-
artere de circula]ie. linar-gastronomice pesc\re[ti [i vân\to-
SAT TURISTIC DE CREA}IE re[ti. De asemenea, popula]ia local\
ARTISTIC| {I ARTIZANAL| - tip poate organiza, pentru turi[ti, unele
de a[ezare rural\ recunoscut\ pentru forme de agrement specifice: pescuitul
crea]iile sale artistice [i artizanale, care [i vân\toarea.
stimuleaz\ interesul turi[tilor pentru SAT TURISTIC VITI-POMICOL
crea]ia popular\ [i dorin]a lor pentru - a[ezare rural\ cu specific al cultiv\rii
achizi]ionarea unor astfel de crea]ii pomilor fructiferi [i a vi]ei-de-vie, unde
direct de la surs\, de la produc\torul activit\]ile turistice sunt posibile pe toa-
popular local. t\ durata anului, atât în perioada recol-
SAT TURISTIC ETNOGRAFIC- t\rii cât [i dup\ aceea, prin oferirea spre
FOLCLORIC - categorie de a[ezare vânzare a fructelor, strugurilor [i a
rural\ în care portul tradi]ional, arhitec- preparatelor.
tura, mobilarea [i decorarea interioa- SATURA}IE URBAN| - num\-
relor în stil rustic, muzica [i dansurile rul maxim al popula]iei pe care o poate
populare predomin\ [i se impun ca cuprinde un ora[, în cadrul perimetrului
însu[iri esen]iale ale satului respectiv. construibil stabilit, în condi]ii normale
287 SCAR| UMAN|
DI
VE
RS RE
ITA HIZA
TE AR
DINAMIC| COMPLEXITATE IER
Politice
Interven]ii Organizate
spontane DIVIZIUNI {I TIPURI DE SPA}II Sisteme
Complemen-
Ierarhiz\ri, Omogenitate
interrela]ii `ntre taritate Cooperare
Heterogenitate
structuri, spa]ii func]ional\
economice, SPA}II
sociologice, GEOGRAFICE
dimension\ri
ecologice
Spa]ii Spa]ii Spa]ii
Spa]ii na]ionale microre- mezore- macro-
regio -
gionale gionale nale
Spa]iu geografic
297 SPA}IU VERDE
dep\[ind Zona de comer] liber nord-a- care punct din spa]iul euclidian abstract
merican\ (N.A.F.T.A.) `n ceea ce pri- poate fi reprezentat într-o form\ unic\
ve[te obiectivele, importan]a comercial\ cu ajutorul coordonatelor.
[i popula]ia. A ap\rut `n urma acordului SPA}IU PERSONAL - zona din
`ncheiat `n 1992 `ntre C.E.E. [i A.E.L.S., jurul unei persoane, în care al]i oameni
intrat `n vigoare la 1 ianuarie 1994, prin nu au acces f\r\ acordul celui în cauz\.
care se extinde pia]a unic\ a U.E. cu Nu are o form\ sferic\ [i nu este extins\
cinci membri A.E.L.S (Austria, Finlan- în mod egal în toate direc]iile. Oamenii
da, Islanda, Norvegia, Suedia). Princi- tolereaz\ o apropiere mai mare a unui
palele obiective ale acestui acord sunt: str\in în p\r]ile laterale [i mai pu]in în
realizarea liberei circula]ii a m\rfurilor, spate sau fa]\. Spa]iul personal are o
serviciilor, capitalului [i persoanelor; semnifica]ie emo]ional\ legat\ de inter-
aplicarea de politici orizontale [i adia- rela]iile dintre indivizi.
cente (cooperare `n domeniile cercet\rii SPA}IU PORTUAR - extensie
[i dezvolt\rii, `nv\]\mântului, protec]i- spa]ial\ în care se desf\[oar\ activi-
ei consumatorului, mediului, politicilor t\]ile specifice unui port atât pe
sociale etc.). Omogenitatea economic\ uscat, cât [i pe ap\.
continu\ a acestui spa]iu economic este SPA}IU PUBLIC - teren amenajat
asigurat\ printr-un proces de consult\ri sau plantat, inclus, de obicei, în peri-
[i cooperare desf\[urat `n institu]iile co- metrul construibil accesibil întregii po-
mune ale S.E.E. (Consiliul S.E.E, Co- pula]ii a unei localit\]i. Include pie]ele
mitetul Mixt, Comitetul Consultativ, publice, parcurile, gr\dinile, spa]iile de
Comitetul Parlamentar Mixt). circula]ie pentru pietoni. Exist\ [i spa]ii
SPA}IU LIBER - teren inclus în publice exterioare localit\]ilor: locurile
perimetrul construibil al unei localit\]i, de odihn\ de scurt\ durat\ (sfâr[it de
care nu este ocupat de construc]ii [i s\pt\mân\), locuri unde au loc diferite
care poate c\p\ta diferite destina]ii [i s\rb\tori populare (paji[ti naturale,
folosin]e. p\duri).
SPA}IU MARITIM - spa]iu situat SPA}IU SOCIAL - spa]iul a[a
în fa]a porturilor, apar]inând acestora [i cum este perceput [i folosit de membrii
desf\[urat pe o anumit\ distan]\ spre unui grup social.
larg. SPA}IU VERDE - categorie func-
SPA}IU NEDIFEREN}IAT - tip ]ional\ din cadrul localit\]ii sau din
de spa]iu abstract, geometric, pentru ca- zona sa înconjur\toare (de influen]\), al
re conceptele dominante sunt coordo- c\rei specific este determinat în primul
nate, distan]e [i densit\]i. Este utilizat rând de vegeta]ie [i, în al doilea rând,
ca punct de plecare în teoria economic\ de dot\ri [i echip\ri corespunz\toare
spa]ial\ (de exemplu analiza ariei de odihnei, recreerii [i agrementului în aer
atrac]ie a unei pie]e). ~n acest caz fie- liber.
SPA}IU VITAL 298
unde Sm este sporul mediu anual expri- lizarea unor sisteme de no]iuni [tiin-
mat în valori relative (‰). ]ifice, simboluri, unit\]i de m\sur\, prin
SPOR MIGRATORIU - vezi BI- aplicarea standardelor.
LAN} MIGRATORIU AL POPULA- STANIU - metal ductil [i maleabil,
}IEI. ob]inut din casiterit prin reducere cu
SPOR NATURAL - vezi BILAN} c\rbune, având culoare alb-argintie.
NATURAL AL POPULA}IEI. Este folosit mult `n aliaje, dar [i la aco-
STANDARD - document prin care perirea altor metale `n vederea protej\-
se stabilesc norme privind calitatea, ca- rii acestora `mpotriva coroziunii.
racteristicile, dimensiunile [i alte ele- STAT - 1. por]iune de uscat, sau
mente care definesc un produs, în sco- uscat [i zon\ marin\, constituit\ ca o
pul realiz\rii unei reglement\ri unitare unitate administrativ-politic\, limitat\
a produc]iei, consumului [i folosirii de grani]e bine definite [i recunoscute
acestuia. Se elaboreaz\ standarde [i interna]ional, care are un statut inde-
pentru unele metode de analiz\, pentru pendent, este guvernat\ de o institu]ie
simbolurile [i unit\]ile de m\sur\, pen- politic\ [i î[i exercit\ suveranitatea asu-
tru no]iuni [tiin]ifice. pra propriului teritoriu. 2. parte compo-
STANDARD AMBIENTAL - uni- nent\ a unui stat federal.
tate, structur\ de analiz\ ce indic\ nive- STAT ALUNGIT - stat al c\rui
lul de poluare admisibil în raport cu teritoriu are lungimea de cel pu]in [ase
factorii de mediu. Standardele ambien- ori mai mare decât l\]imea medie, din
tale se determin\ în func]ie de gradul de
afectare a unor sfere socio-umane, ca
s\n\tatea sau serviciile publice.
STANDARD DE VIA}| - nivel
al confortului material [i spiritual spe-
cific unei persoane, comunit\]i sau na-
CHILE
]iuni. Ca semnifica]ie referitoare la un
areal spa]ial, termenul este sinonim cu
nivel de trai, reflectându-se în tipul [i
forma caselor, gradul de s\n\tate, edu-
ca]ie, bog\]ie, timp liber, stabilitate so-
cial\, aspecte ale structurii demografi- Stat alungit
ce, calitat\]ii mediului etc., menite s\ aceast\ cauz\ multe regiuni fiind izo-
satisfac\ nevoile reziden]ilor. late prin distan]a mult prea mare dintre
STANDARDIZARE - 1. ac]iunea capital\ [i centrele urbane ale regiunii.
de a elabora standarde. 2. reglementare STAT COMPACT - stat al c\rui
unitar\ a produc]iei [i consumului, a teritoriu este apropiat ca form\ de cea a
tehnologiei, a metodelor de analiz\, uti- unui cerc sau elipse, `n care capitala
STAT CU PROTUBERAN}E 300
MYANMAR
tre insulele sale. 2. stat care are o parte
(sau mai multe p\r]i) din teritoriu
desp\r]it\ (desp\r]ite) de existen]a unui
Stat cu protuberan]\ teritorial\
alt stat intercalat.
aria sa central\. De multe ori aceste STATISTIC| - disciplin\ [tiin]i-
protuberan]e reprezint\ regiuni strate- fic\ care studiaz\ fenomenele [i proce-
gice sau de]in resurse importante. sele desf\[urate la scar\ larg\ în care
STAT DIVIZAT - stat al c\rui teri- ac]ioneaz\ legi statistice, folosind me-
toriu a fost divizat, de regul\ `n urma tode proprii de analiz\ [i descriere.
unor r\zboaie sau a unor `n]elegeri din- STATISTIC| A POPULA}IEI -
tre superputeri, rezultând dou\ state se- metod\ [i tehnic\ de culegere a datelor
parate care cuprind aceea[i na]iune. privind popula]ia [i fenomenele demo-
STAT FEDERAL - sistem politic grafice, de centralizare [i grupare a
ce presupune existen]a a cel pu]in dou\ acestora, având ca rezultat tabele cu
unit\]i de guvernare între care exist\ o date statistice, pe baza c\rora se cal-
diviziune clar\ a puterii, dar care se culeaz\ propor]ii, indici, rate etc.
supun unei forme politice superioare de STATISTIC| ECONOMIC| -
organizare guvernul federal. Divi- statistic\ referitoare la activit\]ile de
301 STA}IE DE CALE FERAT|
produc]ie, distribu]ie [i consum, rapor- unul sau mai multe teritorii ale altor
tate la nivel macroeconomic. state. ~n unele cazuri statul „perforat
STATISTIC| SOCIAL| - sum\ are o pozi]ie privilegiat\ `n raport cu
de date privind fiin]a uman\ [i circum- statul „perforant, influen]ând politica
stan]ele existen]iale. Se aplic\ doar extern\, intern\ [i economic\ a acestuia
pentru acele circumstan]e considerate din urm\.
de guvern ca fiind de interes public. S.s. STATUT INCERT - concept apli-
sunt solicitate pentru a furniza indicii cat unor teritorii (de regul\ foste
pe baza c\rora se încearc\ descrierea, colonii) care au generat numeroase con-
analiza [i explicarea ordinii sociale. flicte `ntre statele vecine sau au fost
STAT NA}IONAL - stat inde- fr\mântate de conflicte interne (inter-
pendent în care marea majoritate a lo- etnice sau religioase).
cuitorilor apar]in unei singure na]iuni, STATUT MARITAL - statutul
împ\rt\[ind acelea[i valori comune, legal al unui individ în raport cu
ocupând un teritoriu clar definit spa]ial. c\s\toria. Se individualizeaz\ dou\
STAT NA}IONAL UNITAR - clase: (a) persoane care nu au fost c\s\-
stat `n care exist\ o singur\ na]iune, torite niciodat\ (celibatare) [i (b) per-
compus\ din membrii etniei majoritare. soane cu statut de c\s\tori]i (grup ce
Este forma cea mai stabil\ din punct de integreaz\ [i persoanele divor]ate, sepa-
vedere al permanen]ei [i continuit\]ii rate sau v\duve).
spa]iale [i temporale. STATUT PROFESIONAL -
STAT ORGANIC - curent de gân- no]iune care desemneaz\, în unele ]\ri,
dire geopolitic\ ini]iat de Fr. Ratzel, in- locul pe care o persoan\ activ\, cu o
fluen]at de unele fenomene specifice anumit\ profesie, îl ocup\ în ierarhia
biologiei, `n care un stat este v\zut `n profesiei: patron, salariat, auxiliar fa-
rela]ie reciproc\ de dependen]\ cu spa- milial etc.
]iul [i caracterul sau politic. STA}IE - ansamblu de cl\diri [i
STAT PERFORAT - stat care instala]ii destinat unor anumite scopuri:
cuprinde `n interiorul teritoriului s\u observa]ii (sta]ie meteorologic\, hidro-
metric\), opera]ii tehnice (sta]ie de tra-
tare, de distribu]ie), circula]ie [i trans-
port (sta]ie de cale ferat\, de metrou),
2 cercetare experimental\ (sta]ie-pilot).
1
STA}IE DE CALE FERAT| - loc
REPUBLICA
de oprire pe o linie de cale ferat\ pentru
AFRICA DE SUD urcarea [i coborârea c\l\torilor, înc\rca-
rea [i desc\rcarea m\rfurilor, încruci-
1 — LESOTHO 2 — SWAZILAND
[area trenurilor, diferite manevre. Dup\
Stat perforat natura opera]iilor mai importante pe
STA}IUNE 302
care le efectueaz\, se disting: (a) sta]ii ]ii mixte, destinate atât traficului de m\r-
simple de trecere (deservesc traficul furi, cât [i celui de c\l\tori; (D) sta]ii
obi[nuit de c\l\tori [i de m\rfuri); (b) sta- speciale, care sunt prezente în porturi,
]ii de formare (aici se efectueaz\ com- echipate pentru un trafic combinat (ap\
punerea, revizia [i igienizarea vagoane- [i cale ferat\), cele care deservesc un
lor); (c) sta]ii de dispozi]ie (asigur\ tra- anumit beneficiar sau un anumit trafic de
ficul obi[nuit al\turi de opera]ii de în- marf\ (combustibil, cereale, lemn etc.).
cruci[are a trenurilor, manevre locale, STA}IUNE - 1. localitate care dis-
înc\rcarea [i desc\rcarea vagoanelor); pune de poten]ial balnear (ape mine-
(d) sta]ii de nod (fac parte dintr-un nod rale, mofete, n\moluri), de resurse cli-
de cale ferat\ [i cuprind sta]ia de c\l\- materice (condi]ii naturale indicate pen-
tori, de marf\, de triaj); (e) sta]ii de trie- tru tratamentul unor boli) [i de resurse
re (aici se descompun, se triaz\ [i se turistice naturale [i antropice, amena-
compun trenurile de marf\); (f) sta]ii teh- jat\ [i dotat\ în scopul valorific\rii lor.
nice (asigur\ circula]ia feroviar\ obi[- 2. întreprindere destinat\ unor cercet\ri
nuit\, dar [i executarea opera]iilor de din anumite domenii (pomicultur\, viti-
formare a trenurilor de c\l\tori, de triere cultur\, piscicultur\ etc.).
a trenurilor de marf\). ~n func]ie de trafi- STA}IUNE BALNEAR| - locali-
cul deservit, sta]iile sunt: (A) sta]ii de c\- tate care dispune de factori naturali te-
l\tori, destinate în exclusivitate traficului rapeutici (ape minerale, termale, lacuri
de c\l\tori; (B) sta]ii de marf\, care deser- s\rate etc.) exploata]i, proteja]i [i uti-
vesc numai traficul de m\rfuri; (C) sta- liza]i pe baza normelor de specialitate,
Sta]iune balnear\
303 STA}IUNE PERMANENT|
STRAD| - drum public amenajat de reglare, peste care [i sub care para-
în interiorul localit\]ilor, care asigur\ metrii climatici devin stimulativi sau
circula]ia pietonilor [i a vehiculelor. stresan]i, declan[ând mecanismele de
Este compus din dou\ sec]iuni distincte: autoap\rare [i adaptare a organismului.
calea rutier\ (amenajat\ special pentru STRUCTURA ECONOMIC| A
deplasarea vehiculelor) [i trotuarele POPULA}IEI - grupare a popula]iei
(amenajate pentru circula]ia pietonal\). dup\ participarea la activitatea econo-
STRATIFICARE SOCIAL| - mic\. Din acest punct de vedere, popu-
ierarhizare a indivizilor sau grupurilor la]ia se împarte în popula]ie activ\ [i
în cadrul unei societ\]i, bazat\ pe clase popula]ie inactiv\. Popula]ia activ\, la
sau statut social. ~n interiorul unei clase rândul ei, se împarte [i se grupeaz\ pe
sociale, membrii acesteia sunt consi- sectoare social-economice (primar, se-
dera]i ca aproximativ egali ca poten]ial cundar, ter]iar, cuaternar), ramuri [i sub-
general, îns\ membrii unor clase di- ramuri de activitate, pe ocupa]ii, sexe,
ferite sunt considera]i ca având un po- vârste etc. O alt\ grupare folosit\ este
ten]ial diferit, mai mare sau mai mic, `n cea care împarte popula]ia activ\ în
func]ie de clasa c\reia îi apar]in. Sin: grupa A grupa activit\]ilor de baz\ [i
STRUCTUR| SOCIAL|. grupa B grupa activit\]ilor de deser-
STR|MUTARE A POPULA}IEI vire.
- schimbare a domiciliului stabil al lo- STRUCTURA ECONOMIEI NA-
cuitorilor unei localit\]i în totalita- }IONALE - totalitatea elementelor
te sau par]ial într-o alt\ localitate. componente ale unei economii na]io-
Astfel de situa]ii intervin ca urmare a nale (sfere, ramuri [i subramuri de pro-
producerii unor fenomene naturale duc]ie, tipuri de tehnologie, unit\]i de
(alunec\ri de teren, inunda]ii periodice produc]ie), rela]iile multiple dintre
etc.) sau cu prilejul execut\rii unor acestea [i aspectele lor calitative.
ample lucr\ri de echipare tehnic\ a teri- STRUCTURA POPULA}IEI -
toriului (lacuri de acumulare, canale reparti]ie statistic\, în grupe sau clase, a
navigabile, regulariz\ri de cursuri etc.), unei popula]ii în func]ie de diferitele ei
a c\ror realizare afecteaz\ unele loca- caracteristici demografice, culturale [i
lit\]i. Acestora li se mai adaug\ [i alte- socio-economice. Fiind reparti]ii statis-
le: cauze politice ce determin\ deport\ri tice, structurile se descriu [i se anali-
în mas\ [i r\zboaiele. zeaz\ cu ajutorul mediei, medianei, dis-
STRES BIO-CLIMATIC - indica- persiei etc. De asemenea, se pot con-
tor important în stabilirea caracteristi- strui reparti]ii teoretice, se pot determi-
cilor terapeutice ale topoclimatelor na unele caracteristici demografice [i
sta]iunilor. Eviden]iaz\ limitele climati- valori statistice. Grupele astfel consti-
ce în cadrul c\rora organismul î[i tuite sunt subpopula]ii în raport cu
men]ine în stare de echilibru sistemele popula]ia din care fac parte.
STRUCTURA POPULA}IEI DUP| SEX 306
SURS| DE ENERGIE - loc unde ~nainte de era Azi poluarea este produs\ de
industrial\ - noxe industriale 25%
se capteaz\, se produce sau de unde se atmosfera - gaze de e[apament 25%
poluat\ `n mod - arderi casnice 50%
distribuie diferite tipuri de energie. Cel natural se
mai adesea poate fi: central\ electric\, autopurifica.
Teoria localiz\rii
itm
P0
ar
agriculturii de pia]\
sie
P'0
re
og
i
etr
Pr
echipare major\.
ite
VA A
fixe, fie din reconstruc]ia, l\rgirea [i
IST
,
]iilor pentru înc\rcarea/desc\rcarea anu-
mitor m\rfuri în/[i din mijloacele de
transport.
Comrat
TERMOCENTRAL| - vezi CEN-
IA
CARE.
G|
unor amenaj\ri rutiere locale, este atras exemplu deplasarea pentru munc\ [i
din alte teritorii, zone sau drumuri, da- revenirea la domiciliu).
torit\ condi]iilor îmbun\t\]ite de circu- TRAM| STRADAL| - vezi
la]ie. Sin: TRAFIC INDUS. RE}EA STRADAL|.
TRAFIC DE DESTINA }IE - tra- TRANSBORDARE - 1. transferul
fic cu punct de sosire într-un teritoriu, m\rfurilor [i al c\l\torilor dintr-un mij-
zon\ sau localitate dat\. loc de transport în altul. 2. trecerea
TRAFIC DE ORIGINE - vezi vehiculelor terestre peste un curs de
TRAFIC EMIS. ap\, cu ajutorul unor vase speciale.
TRAFIC DE TRANZIT - trafic TRANSFER - trecerea unui bun
care trece printr-o zon\ dat\ sau terito- sau a unei alte valori de la o persoan\
riu dat [i ale c\rui origine [i destina]ie fizic\ sau juridic\ la alta, f\cut\ pe baza
sunt situate în afara acestuia. Când tra- unor reglement\ri economice sau juri-
ficul de tranzit se întrerupe într-o locali- dice.
tate pentru un interval de timp mai mare TRANSFER DE SUVERANITA-
de 24 de ore, acesta se consider\ trafic TE - ac]iune de trecere a unor teritorii
de tranzit cu etap\. din suveranitatea unui stat sub suvera-
TRAFIC EMIS - trafic cu punct de nitatea altui stat, de cele mai multe ori
prin cedare voluntar\. ~n unele cazuri
plecare dintr-o zon\ dat\ sau teritoriu
transferul se face `n schimbul unor su-
dat. Sin: TRAFIC DE ORIGINE.
me de bani sau pentru alte avantaje.
TRAFIC GREU - trafic de vehi-
TRANSFER INVERS DE COM-
cule rutiere destinate transportului de
PETEN}E - vezi MIGRA}IE A COM-
m\rfuri, cu o capacitate de înc\rcare
PETEN}ELOR, SCURGERE DE IN-
mai mare de 3 t, indiferent dac\ circul\ TELIGEN}|. Sin: BRAIN DRAIN, EXOD
înc\rcate sau nu ori dac\ sunt autove- DE INTELIGEN}|.
hicule cu sau f\r\ remorc\. TRANSHUMAN}| - fenomen
TRAFIC INDUS - vezi TRAFIC socio-economic str\vechi, ap\rut o dat\
ATRAS. cu prima diviziune social\ a muncii
TRAFIC LOCAL - trafic desf\[u- (desprinderea p\storilor de agricultori),
rat într-o zon\ dat\, având originea [i care const\ în deplasarea sezonier\ a
destina]ia în interiorul acesteia. p\storilor cu turmele de animale (înde-
TRAFIC PENDULAR - trafic re- osebi de oi), prim\vara de la [es la
versibil care `ntre punctul de origine [i munte sau de la sud spre nord [i toam-
cel de destina]ie p\streaz\ acela[i par- na de la munte la [es sau de la nord spre
curs. sud, în vederea asigur\rii hranei ani-
TRAFIC REVERSIBIL - trafic de malelor. Datorit\ noilor mijloace mo-
pe o arter\ sau zon\ dat\ care este ge- derne de asigurare a hranei animalelor,
nerat de o deplasare alternant\ (de în prezent transhuman]a este în regres,
327 TRANZIT
Tranzi]ie demografic\
329 TUMUL
Valorific\ turistic o serie de obiective unit\]i gen caban\ sau refugiu turistic),
antropice, în special în perioada sezo- cu scop principal de recreere [i refacere
nului cald. în mijlocul unui mediu natural.
TURISM DE SEJUR - tip de tu- TURISM NAUTIC - tip de turism
rism ce se desf\[oar\ în timpul sejuru- sportiv desf\[urat în direct\ leg\tur\ cu
lui, cu durat\ variabil\, de la minimum prezen]a unui sistem hidrografic (râu,
3 zile pân\ la maximum 21 de zile, pe fluviu sau lac), sub forma croazierelor
tot parcursul anului, ceea ce duce la o sau a sporturilor nautice.
bun\ ocupare a bazelor de cazare [i la TURISM PENTRU ALPINISM -
realizarea unui volum mare de nop]i de tip de turism sportiv desf\[urat în zona
cazare. Sin: TURISM STA}IONAR. montan\, în regiunile cu grad de accesi-
TURISM DE SFÂR{IT DE bilitate redus [i masivitate mare, cu ver-
S|PT|MÂN| (WEEK END) - tip de san]i abrup]i, surplombe etc., practicat
turism desf\[urat la sfâr[itul s\pt\- de persoanele cu performan]e fizice
mânii, ce implic\ deplasarea pe distan]e deosebite, în timpul sezonului cald.
nu prea mari spre zone naturale sau mai TURISM PENTRU SPORTURI
pu]in antropizate, în scopul recreerii [i DE IARN| - tip de turism sportiv
refacerii. A cunoscut o dezvoltare spec- desf\[urat în sta]iuni climaterice în tim-
taculoas\ în special dup\ cel de-al doi- pul sezonului rece, beneficiind de ame-
lea r\zboi mondial, datorit\ necesit\]ii naj\ri ce permit practicarea sporturilor
crescânde a locuitorilor mediului urban de iarn\ [i dispun de o serie de dot\ri
de a ,,evada la sfâr[it de s\pt\mân\ specifice, care atrag un num\r ridicat de
spre zonele naturale, pentru eliminarea turi[ti.
stresului vie]ii cotidiene. TURISM PISCICOL - tip de tu-
TURISM DURABIL - turism care rism desf\[urat în leg\tur\ cu suprafe-
se desf\[oar\ în cadrul limitelor natu- ]ele acvatice (râuri, lacuri, iazuri, hele[-
rale de regenerare a resurselor naturale. teie etc.) care dispun de un fond pisci-
TURISM ITINERANT - tip de tu- col reprezentativ, având un grad redus
rism ce implic\ deplasarea continu\, cu sau minim de poluare, cu prec\dere în
mijloace variate (automobile, tren [i sezonul cald.
foarte des pietonal), în care sejururile TURISM RURAL - tip aparte de
sunt scurte (una, maximum dou\ în- turism, desf\[urat în mediul rural, care
nopt\ri) [i care are o motiva]ie variat\. implic\ atât activitatea turistic\ pro-
TURISM MONTAN - tip de tu- priu-zis\ (cazare, pensiune, circula]ie
rism desf\[urat exclusiv în mediul turistic\, derulare de programe artistic-
montan, în care se valorific\ fondul -recrea]ionale etc.) cât [i activit\]i eco-
morfoturistic, în principal prin drume]ii nomice (predominant agricole) precum
[i excursii montane, cu durat\ de o zi [i petrecerea în spirit popular a timpului
sau de mai multe zile (cu înnoptare în liber.
TURISM STA}IONAR 332
na]ionale; crearea unor fonduri speciale sub ac]iunea neutronilor rapizi. Este cel
pentru finan]area de programe în dife- mai utilizat combustibil nuclear; cele
rite domenii. mai mari rezerve sunt pe teritoriul
UNIUNE POLITIC| - prevedere Australiei, Kazahstanului, Canadei,
a tratatului de la Maastricht, realizat\ Africii de Sud.
prin cre[terea rolului Parlamentului URBANISM - 1. disciplin\ [tiin]i-
European, sporirea competen]elor co- fic\ care se ocup\ cu activit\]ile legate
munitare, politica comun\ în domeniul de organizarea, amenajarea, compozi]ia
juridic [i al afacerilor interne [i prin spa]ial\ [i volumetric\ a ora[elor, în
politica extern\ comun\, de securitate a concordan]\ cu dezvoltarea economico-
statelor membre. -social\, posibilit\]ile tehnice, elemen-
UNIUNE VAMAL| - spa]iu eco- tele specifice ale sitului, condi]iile dez-
nomic în care participan]ii se angajeaz\ volt\rii istorice, tradi]ii, nivelul de cul-
reciproc s\ nu impun\ nici un fel de tur\ [i civiliza]ie etc. Urbanismul s-a
taxe vamale [i nici o restric]ie cantita- constituit ca [tiin]\ ca urmare a cre[terii
tiv\, aplicând o legisla]ie vamal\ co- intensive a fenomenului de urbanizare
mun\ [i un tarif vamal extern comun în zonele cu o dezvoltare industrial\
fa]\ de alte ]\ri. accentuat\, la finele sec. al XIX-lea [i
URANIU - metal radioactiv pre- începutul sec. al XX-lea. ~n perioada
zent sub forma a trei izotopi (234U, interbelic\ [i mai ales dup\ al doilea
235U, 238U) dintre care 235U are propri- r\zboi mondial urbanismul [i-a extins
etatea de a se fisiona sub ac]iunea neu- sfera de activitate [i a devenit obiectul
tronilor len]i, iar 238U este fisionabil unor preocup\ri [tiin]ifice [i academice
MATERIE PRIM |
~mbog\]ire
(cu UF6)
Uraniu reciclat
REACTOR
Neutralizare Stocare NUCLEAR
acest indicator include [i unele înre- teriale refolosibile (metale, sticl\, hâr-
gistr\ri repetate de cheltuieli de munc\ tie, textile) etc.
social\, fiind necesar\ determinarea indi- VALORIFICARE SUPERIOAR|
catorului produc]iei industriale. - proces tehnic [i economico-organiza-
VALOARE A PRODUC}IEI IN- toric prin care se realizeaz\ o utilizare
DUSTRIALE NETE - produs nou-creat mai eficient\ a resurselor naturale [i de
la nivelul unit\]ilor economice. Expri- munc\. Valorificarea superioar\ consti-
m\ mai exact aportul propriu al fiec\rei tuie un factor esen]ial în m\rirea pro-
unit\]i la crearea venitului na]ional. ductivit\]ii muncii [i în progresul eco-
VALOARE DE ~NTREBUIN}A- nomic.
RE - capacitatea lucrurilor (m\rfurilor) VALORI MOBILIARE - instru-
de a satisface nevoi umane. mente negociabile, emise în form\
VALOARE SOCIAL| - aprecie- material\ sau eviden]iate prin înscrieri
rea efectelor sociale ale unei investi]ii de cont, care confer\ de]in\torilor lor
ce urmeaz\ a fi sau a fost realizat\. drepturi patrimoniale asupra emitentu-
Cuantificarea acestor efecte prezint\ o lui. Valori mobiliare pot fi: ac]iuni,
serie de dificult\]i, calculul valoric obliga]iuni, titluri de credit emise în
fiind, în prezent, posibil numai par]ial. condi]ii specifice, încadrate de Comisia
VALORIFICARE - ac]iunea de a na]ional\ a valorilor mobiliare în
face util\ o valoare, în scopul satisface- aceast\ categorie.
rii unei necesit\]i a omului sau a socie- VAM| - 1. institu]ie de stat având
t\]ii. Capacitatea unui lucru de a fi valo- ca atribu]ie controlul asupra intr\rii [i
rificat rezid\ în valoarea sa de între- ie[irii din ]ar\ a m\rfurilor, mijloacelor
buin]are, iar modul [i gradul de valo- de transport [i a altor bunuri, în vederea
rificare depind, în mare m\sur\, de dez- identific\rii [i verific\rii acestora potri-
voltarea [tiin]ei, tehnicii [i de expe- vit documentelor de transport ce le în-
rien]a oamenilor. so]esc, precum [i stabilirea [i încasarea
VALORIFICARE A REZIDU - taxelor vamale cuvenite statului.
URILOR - opera]ie prin care se recu- 2. cl\dire destinat\ func]iunii pe care o
pereaz\, total sau par]ial, din rezidu- `ndepline[te vama (1 1), amplasat\ de re-
urile de diferite provenien]e, substan]e gul\ la grani]a unei ]\ri, în apropierea
care, dup\ o prelucrare corespunz\toa- punctelor de frontier\. 3. tax\ vamal\.
re, pot fi utilizate în diferite ramuri de VANDALI - triburi germanice care
activitate. Duce la îmbun\t\]irea efi- au migrat `n sec. al V-lea din regiunea
cien]ei economice, la reducerea supra- M\rii Baltice spre Silezia, Moravia,
fe]elor de teren necesare pentru depozi- Câmpia Tisei, au ocupat Spania [i Galia,
tarea reziduurilor etc., precum [i la ob- constituind un regat `n nordul Africii.
]inerea de energie termic\, îngr\[\minte VANILIE - plant\ erbacee peren\,
agricole, materiale de construc]ie, ma- de tip lian\, din familia orhideelor, ori-
343 VÂR{|
ginar\ din America tropical\. Cultivat\ agricole prin fluturare, agitare, v\rsare
pentru fructele sale în form\ de p\staie, repetat\.
bogate în vanilin\, folosite drept condi- VÂRST| - caracteristic\ demo-
ment. Mari produc\toare: Mexic, Indo- grafic\, sub form\ de variabil\ con-
nezia, Comore, Madagascar etc. (Vani- tinu\, cuprinzând timpul scurs de la
lla planifolia). na[terea unei persoane pân\ la un anu-
VATRA SATULUI - teren ocupat mit moment de observare.
de gospod\riile ]\r\ne[ti, de drumuri, VÂRST| DE REPRODUCERE -
uli]e sau poteci [i de dot\rile care de- interval de timp în via]a unei fiin]e
servesc nemijlocit popula]ia satului umane în care aceasta este capabil\ s\
respectiv ([coala, prim\ria, magazinul procreeze. Pentru femei, acest interval
s\tesc, biserica etc.). este cuprins între pubertate [i meno-
VATR| - suprafa]\ rezervat\ pauz\. Statistic acesta se situeaz\ `ntre
într-o înc\pere pentru a face foc pe ea, 15–49 de ani sau 15–44 de ani (în acest
acoperit\ cu un strat gros de lut. Cu ultim caz având în vedere faptul c\
timpul, deasupra vetrei s-au construit dup\ 44 de ani capacitatea de reprodu-
cuptoare sau sobe. cere este foarte redus\).
VATR| ETNIC| - termen legat, VÂRST| LA INTRAREA ÎN
`n principal, de procesul de etnogenez\, VIA}A ACTIV| - vârst\, determinat\
reprezentând acel areal, specific unei de legisla]ia na]ional\ a muncii, la care
etnii, `n care s-a produs cristalizarea o persoan\ poate fi angajat\ în munc\.
tr\s\turilor ce o caracterizeaz\. Vatra VÂRST| LA ÎNCETAREA AC -
etnic\ are o dimensiune spa]ial\, legat\ TIVIT|}II - vârst\, determinat\ de le-
de extensia prezen]ei etniei `n cauz\, gisla]ia na]ional\ a muncii, la care o
dar `n acela[i timp are [i o dimensiune persoan\ poate p\r\si activitatea, deve-
uman\, reprezentat\ de totalitatea nind pensionar\.
aspectelor sociale, culturale, economice VÂRST| MEDIE - media vârste-
etc. ce caracterizeaz\ etnia respectiv\. lor unei popula]ii concrete, care se de-
V|RAT - ]inerea [i cre[terea ani- termin\ pe baza datelor unui recen-
malelor, în timpul verii, într-un loc cu s\mânt al popula]iei, dup\ formula
p\[une bogat\, prielnic între]inerii aces- general\ a mediei aritmetice
tora, situat în afara satului, în general în
zona p\[unilor alpine [i subalpine. Vm = SV ,
V|T|MAN - 1. reprezentant nu- P
mit de st\pân, în evul mediu în Mol- în care: Vm – vârsta medie; V – vârsta în
dova, pentru a conduce [i veghea satele ani a fiec\rui locuitor; P – popula]ia
aservite. 2. conduc\torul unui sat liber. total\.
VÂNTURARE - ac]iune de cur\- VÂR{| - vintir confec]ionat din
]ire [i sortare a semin]elor unor plante nuiele (vezi VINTIR).
VÂSCOZ| 344
VIADUCT - lucrare de art\ ingi- clas\ social\ sau stat `n scopul impune-
nereasc\ care permite continuarea unui rii voin]ei asupra altora. Cunoa[te mul-
drum sau c\i ferate peste o vale adânc\, tiple forme de exprimare: for]\ fizic\,
uneori fiind realizat\ pentru evitarea autoritate, violuri, v\t\m\ri [i r\niri,
unor lucr\ri de terasament foarte cos- for]\ armat\, terorism etc.
tisitoare. VINTIR - gen de plas\ de pescuit
VIA}| ACTIV| - interval de sub form\ de sac alungit, întins pe un
timp cuprins între vârsta de intrare în suport circular, cu gura r\sfrânt\
munc\ [i vârsta de ie[ire din activitate. în\untrul sacului ca o pâlnie.
Durata medie a vârstei active este dife- VIPL| - o]el aliat cu nichel [i
ren]iat\ `n func]ie de sexul persoanei, crom, inoxidabil [i foarte rezistent la ac-
fiind pentru b\rba]i de circa 46–49 ani, ]iunea coroziv\ a unor acizi. Este fo-
iar pentru femei de circa 41–44 ani. losit în stomatologie.
VIDANJARE - opera]ie de extra- VISTIER - mare dreg\tor (în evul
gere, cu mijloace manuale sau meca- mediu) care se ocupa de încasarea
nice, a depozitului de n\mol sedimentat d\rilor, avea în grij\ tezaurul ]\rii etc.
în bazinele de decantare, în fosele sep- VISTIERIE - institu]ie caracteris-
tice cu care sunt echipate canaliz\rile tic\ evului mediu românesc (}ara Ro-
menajere sau în c\minele gurilor de mâneasc\ [i Moldova), care p\stra [i
scurgere. administra tezaurul ]\rii.
VIKINGI - nume generic atribuit VI{IN - arbore fructifer din fami-
unor popula]ii care au tr\it în sec. lia rozaceelor, originar (conform majo-
VIII–X, în nordul Europei (Norvegia, rit\]ii opiniilor) din Grecia, înalt de
Suedia, Danemarca) [i care au organi- 8–10 m, cu flori albe [i fructe sferice,
zat numeroase expedi]ii în Europa [i în acri[oare. Se cultiv\ în partea central\
America de Nord. [i sudic\ a Europei, zona Marilor
VIL| - imobil de dimensiuni mai Lacuri din S.U.A. etc. (Prunus cerasus).
mari decât o cas\, cu un grad ridicat de VITEZ| A INFORMA}IEI - tim-
confort, amplasat, de regul\, în cartiere pul în care informa]ia (sau mesajul) este
reziden]iale selecte, construit din mate- transmis\ de la sursa de emitere
riale de calitate superioar\, având unul (emi]\tor) la destina]ie (receptor),
sau dou\ etaje. ~n sta]iunile balneocli- raportat la distan]a dintre acestea.
materice [i turistice reprezint\ o parte Viteza informa]iei depinde de sistemul
din sectorul de cazare, camerele dis- informa]ional utilizat.
punând de un num\r variat de locuri VITEZ| COMERCIAL| - viteza
(paturi), uneori cuprinzând la parter [i medie de deplasare a unui mijloc de
unit\]i de deservire pentru alimenta]ie. transport în comun între capetele liniei,
VIOLEN}| - utilizare a for]ei [i a considerându-se timpii de mers [i de
constrângerii de c\tre un individ, grup, oprire în sta]ii.
VITEZ| DE CIRCULA}IE 346
Cre[te spontan în zona p\durilor de fag conven]ii sau tratate etc.) proprii regiu-
[i de conifere (în lumini[uri sau la mar- nii respective.
ginea p\durilor) sau se cultiv\ în plan- ZON| AGRICOL| - teritoriu cu
ta]ii în ]\rile Europei, `n S.U.A., Ca- func]iune dominant agricol\, favorizat
nada, Australia etc. (Rubus idaeus). de condi]iile pedoclimatice de care dis-
ZONARE - ac]iunea de împ\r]ire a pune. Ca subdiviziuni pot fi amintite,
unui teritoriu sau a întregii suprafe]e a func]ie de specificul propriu: zone ce-
P\mântului în raport cu anumite ele- realiere, viticole, pomicole etc.
mente naturale sau antropice caracteris- ZON| ASISTAT| - 1. zon\ de
tice. „dezvoltare caracterizat\ printr-o rat\
ZONARE FUNC}IONAL| - îm- ridicat\ a [omajului, un proces de
p\r]irea unui teritoriu în raport cu anu- „`mb\trânire industrial\ [i un declin al
mite elemente economice, sociale, activit\]ilor industriale tradi]ionale.
tehnice. 2. zon\ „intermediar\, `n general adia-
ZONARE TERITORIAL| - ac]iu- cent\ zonei de „dezvoltare (1 1), dar cu
ne de cuprindere a componentelor so- o cre[tere economic\ mai lent\ [i un
cio-economice [i a gradului diferen]iat [omaj redus (termen utilizat `n Marea
de dezvoltare a unui teritoriu, pe zone Britanie).
distincte. ZON| CADASTRAL| - vezi
ZONARE URBAN| - ac]iune ARIE CADASTRAL|.
destinat\ remodel\rii urbane prin deli- ZON| CENTRAL| - 1. termen
mitarea zonelor func]ionale în interio- introdus, în context geopolitic, de c\tre
rul spa]iului urban. H.J. Mackinder pentru a descrie zona
ZON| - 1. suprafa]\ de teren de- interioar\ a continentului Eurasia, pri-
limitat\ care face parte dintr-o localitate vit\ ca un areal pivot. Mackinder a
(ora[, sat) sau dintr-un teritoriu mai larg avansat o teorie referitoare la puterea
(care poate cuprinde [i localit\]i), c\reia global\, în care sus]ine primordialitatea
i se atribuie un tip de folosin]\ bine zonelor interioare, inabordabile de pe
determinat sau pe care se întâmpl\ anu- mare [i care dispun de materii prime [i
mite lucruri dirijate de oameni (ex: resurse suficiente. Conform acestei teo-
zon\ de produc]ie [i depozitare, zon\ de rii, controlul asupra acestei zone cen-
locuit, zon\ industrial\, zon\ periur- trale permite controlul [i domina]ia glo-
ban\ etc.). Aceste tipuri de zone poart\ bal\. 2. zon\ urban\ în care se concen-
denumirea generic\ de zone func]io- treaz\ activit\]ile comerciale, financiar-
nale. 2. parte a teritoriului unei ]\ri, te- bancare etc. 3. zon\ func]ional\ care
ritoriu cuprinzând mai multe ]\ri, parte cuprinde ansamblurile social-comercia-
a unui continent sau a Globului, le cele mai reprezentative (pie]e,
considerat\ sub aspectul unor tr\s\turi esplanade, bulevarde, spa]ii verzi, etc.)
(interese comune, aderarea la anumite [i teritoriul aferent acestora, privite în
ZON| CONSTRUIT| 352
mod unitar. Poate avea forme diferite, de circula]ie privind accesul sau par-
uneori determinate chiar de activit\]ile carea vehiculelor.
specifice. ZON| DE CIRCULA}IE {I
ZON| CONSTRUIT| - concept TRANSPORT - teritoriu din perimetrul
utilizat în planificarea urban\ pentru a construibil al unei localit\]i, destinat
desemna arealul unui ora[, acoperit de c\ilor de comunica]ie de toate catego-
cl\diri [i care nu mai dispune de spa]iu riile: terestre, pe ap\ [i aeriene. Este al-
intern pentru o dezvoltare similar\ inte- c\tuit\ din arterele de circula]ie care p\-
rioar\. trund [i în interiorul celorlalte zone
ZON| CONTIGU| - fâ[ia de ma- func]ionale, însumând 5–10% din su-
re care se întinde dincolo de limita exte- prafa]a total\ cuprins\ în perimetrul
rioar\ a m\rii teritoriale, pân\ la o dis- construibil. Arterele de circula]ie pot fi:
tan]\ de 24 de mile marine de la liniile c\i ferate, [osele, drumuri, str\zi, al\-
de baz\ spre larg. ~n Z.c. statul riveran turi de anexele constructive ale acesto-
are drepturi de jurisdic]ie [i control în ra (trotuare, poduri, sta]ii etc.).
privin]a securit\]ii sanitare, vamale, fis- ZON| DE CONVERSIE INDUS-
cale sau de imigra]ie pe teritoriul s\u. TRIAL| - zon\ industrial\ caracteri-
ZON| DE AGREMENT - entitate zat\ prin rate `nalte ale [omajului,
peisagistic\ din afara localit\]ilor, a diminuarea ritmului de cre[tere a popu-
c\rei valoare const\ în primul rând în la]iei etc., `n care se `ncearc\ o reori-
prezen]a p\durii sau/[i a apelor, iar în al entare a produc]iei `n func]ie de noile
doilea rând în dot\rile [i echip\rile pen- cerin]e ale pie]ei.
tru odihn\, recrea]ie [i agrement în aer ZON| DEFAVORIZAT| - arie
liber. Scopul zonelor de agrement este geografic\ strict delimitat\ teritorial,
asigurarea condi]iilor de odihn\, recre- `ndeplinind cel pu]in una din condi]iile:
a]ie [i agrement pentru week-end. (a) are structur\ productiv\ monoindus-
ZON| DE ART| POPULAR| - trial\ care, `n activitatea zonei, mobi-
parte dintr-un teritoriu determinat\ pe lizeaz\ mai mult de 50% din popula]ia
baza fenomenelor sau faptelor particu- salariat\;
lare de crea]ie artistic\ popular\ tradi- (b) este o zon\ minier\ unde personalul
]ional\. a fost disponibilizat prin concedieri co-
ZON| DE ATRAC}IE COMER- lective `n urma aplic\rii programelor de
CIAL| - teritoriu în care se resimte restructurare;
fenomenul de atrac]ie exercitat de (c) `n urma `nchiderii, restructur\rii sau
re]eaua comercial\ a unui ora[ sau cen- privatiz\rii unui agent (unor agen]i)
tru comercial asupra popula]iei nerezi- economic(i) apar concedieri colective
den]iale. care afecteaz\ mai mult de 25% din
ZON| DE CIRCULA}IE LIBE- num\rul angaja]ilor care au domiciliul
R| - zon\ urban\ f\r\ restric]ii speciale stabil `n zona respectiv\;
353 ZON| DE PROTEC}IE SANITAR|
(d) rata [omajului dep\[e[te cu 25% alta a unui traseu de transport în comun,
rata [omajului la nivel na]ional; din care locuitorii au acces pe jos la
(e) este lipsit\ de mijloace de comuni- mijlocul de transport în comun. L\]i-
ca]ie [i infrastructura este slab dez- mea zonei poate varia între 300–600 m,
voltat\. în func]ie de sistemul de transport în
De regul\, `n cadrul unei astfel de comun [i de m\rimea localit\]ii. ~n ca-
zone nivelul de trai este foarte sc\zut, zul transportului subteran (metrou),
iar venitul pe locuitor este mai mic de poate avea o extindere de pân\ la 2 km.
75% din cel mediu na]ional. ZON| DE LOCUIT - zon\ func-
ZON| DE INFLUEN}| - terito- ]ional\ a localit\]ilor compus\, în cea
riu asupra c\ruia o localitate urban\ î[i mai mare parte, din construc]ii de
extinde o serie de func]iuni. M\rimea locuit, dot\ri social-culturale, spa]ii
acestui teritoriu este dependent\ de ni- plantate [i diferite amenaj\ri. ~n interi-
velul dezvolt\rii social-economice, de orul ei se reg\sesc zonele centrale,
pozi]ia geografic\, de talia ora[ului, de terenurile destinate recreerii, unit\]ile
comerciale [i unele unit\]i industriale
nepoluante. Suprafa]a sa poate cuprinde
de la 32–35% din suprafa]a ora[ului (în
cazul ora[elor mari) pân\ la 55–60% în
cazul ora[elor mici.
ZON| DE OCUPA}IE - parte a
teritoriului unui stat beligerant în care
trupele inamice au pus cap\t rezisten]ei
armate regulate [i exercit\ puterea
administrativ\ de stat.
ZON| DE PROTEC}IE - 1. zon\
înconjur\toare a unui obiectiv supus\
unui regim specific de amenajare [i
1 — ora[
2 — arie de influen]\ a ora[ului
folosire în scopul protec]iei împotriva
3 — arii de influen]e concurente factorilor degradan]i sau în scopul asi-
Zon\ de influen]\ gur\rii ambian]ei peisagistice adecvate.
2. zon\ înconjur\toare a unui obiectiv
densitatea centrului urban. Limita ex- generator de noxe supus\ unui regim
tensiunii medii a acesteia se afl\ situat\ specific de amenajare [i folosire în
la intersec]ia ariilor de influen]\ a cel scopul protec]iei vecin\t\]ilor.
pu]in trei func]iuni. ZON| DE PROTEC}IE SANI-
ZON| DE INFLUEN}| A TAR| - suprafa]\ de teren, din jurul
TRANSPORTULUI ÎN COMUN - unei capt\ri de ap\ potabil\ sau a unei
suprafa]\ urban\, situat\ de o parte [i de p\r]i a sistemului de alimentare cu ap\,
ZON| DE RECREERE 354
Zon\ de
sumului în zonele învecinate; (c) zone
Zon\
locuit Zon\ de locuit industrial\
libere de frontier\, situate la frontiera
Spa]ii verzi
dintre dou\ state, în cadrul lor desf\[u-
rându-se mai ales activit\]i industriale;
- `n alternan]\
(d) zone libere comerciale, al c\ror
principal obiectiv este aprovizionarea
Zon\
industrial\
cu m\rfuri din import a ]\rii respective;
Zon\
industrial\
(e) zone industriale de export, a c\ror
`n interiorul func]ie principal\ este de a exporta pro-
teritoriului
Zon\ de locuit de locuit dusele realizate în cadrul zonei.
ZON| LIBER| DE TAXE - are-
al, de regul\ port liber sau aeroport, în
Zon\ industrial\ la
marginea
care specifica]iile vamale ale ]\rii-gaz-
teritoriului d\ sunt mult mai pu]in severe.
- `n band\ de locuit
ZON| MARITIM| - areal com-
Zon\ industrial\ ponent al unei m\ri sau ocean, ce este
economice, instala]ii [i construc]ii a- sau urmeaz\ s\ fie subiect al autorit\]ii
nexe, dot\ri speciale [i alte amenaj\ri na]ionale sau interna]ionale. Zonele
specifice. maritime sunt revendicate de state în
ZON| LIBER| - zon\ bine deli- ideea accesului exclusiv la resursele
mitat\ dintr-un teritoriu na]ional, în existente în zon\.
care pot fi introduse m\rfuri în vederea ZON| MILITAR| - zon\ sau ba-
prelucr\rii [i comercializ\rii lor pe ter]e z\ situat\ în interiorul grani]elor
pie]e, f\r\ aplicarea restric]iilor regimu- altui stat, dobândit\ prin negociere
lui vamal, în compara]ie cu teritoriul în care un stat poate controla activitatea
na]ional. Scopul cre\rii acestor zone militar\.
este constituit de dezvoltarea economi- ZON| MONETAR| - ansamblu
c\ prin atragerea de capital str\in. Ne- de ]\ri care au ales aceea[i moned\ de
cesit\]ile impuse de o astfel de zon\ referin]\ pentru a-[i asigura schimburile
sunt legate de infrastructura corespun- lor interna]ionale (vezi [i MONED|
z\toare, de for]a de munc\ calificat\, de UNIC|).
materiile prime [i de existen]a unor pie- ZON| NEUTR| - parte a unei
]e de desfacere. Se disting: (a) zone por- ]\ri sau totalitatea acesteia c\reia i s-au
tuare, scutite de impozite, înfiin]ate de impus, fie printr-un acord, fie prin for-
organiza]ii transna]ionale [i companii ]\, restric]ii asupra libert\]ii de ac]iune a
de naviga]ie [i axate pe opera]iuni sim- statului respectiv în ceea ce prive[te
ple; (b) zone libere de depozitare, situ- politica extern\ [i ap\rarea. Anumite
ZON| PERIURBAN| 356
ANASTASIU N., GRIGORESCU D., MUTIHAC V., POPESCU C., Dic]ionar de geologie, Ed. Didactic\
[i Pedagogic\, Bucure[ti, 1998.
AUVERS D., Economie mondial\, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1991.
AVRAMESCU A., CARTIANU P., Energetica mondial\ `n perspectiva sfâr[itului de mileniu,
Ed. {tiin]ific\, Bucure[ti, 1985.
BAILLY A., Les concepts de la geographie humaine, Masson, Paris, 1991.
BASTIE J., DEZERT B., L'espace urbain, Armand Collin, Paris, 1980.
B|DESCU I., DUNGACIU D., Sociologia [i geopolitica frontierei, Ed. Floare Albastr\, Bucure[ti,
1995.
BEAUJEAU-GARNIER JACQUELINE, CHABOT G., Geografie urban\, Ed. {tiin]ific\, Bucure[ti, 1971.
B~LTEANU GH., Din istoricul [i via]a plantelor tehnice, Ed. Tineretului, Bucure[ti, 1973.
BODOCAN V., Geografie Politic\, Ed. Presa Universitar\ Clujean\, Cluj-Napoca, 1997.
BRAN FLORINA, MARIN D., SIMON T., Turismul rural modelul european, Ed. Economic\,
Bucure[ti, 1997.
BREMOND J., GELEDAN A., Dic]ionar economic [i social, Ed. Expert, Bucure[ti, 1995.
BROWN L. (coord.), Probleme globale ale omenirii, Ed. Tehnic\, Bucure[ti, 1989-1996.
BROWN L., FLAVIN C., KANE H., Semne vitale 1996, Ed. Tehnic\, Bucure[ti, 1997.
BRUNHES J., Human Geography, George G. Harrap & Co. Ltd., London, 1952.
CANDOLLE A., The Origin of Cultivated Plants, New York, 1904.
CÂNDEA MELINDA, ISB|{OIU C., Geografia agriculturii. Cultura plantelor pe glob, Ed. Uni-
versit\]ii din Bucure[ti, Bucure[ti, 1999.
CARDA{ M. (coord.), Mic lexicon ilustrat al no]iunilor de sistematizare, Ed. Tehnic\, Bucure[ti,
1983.
CARAIANI GH., CAZACU C., Zonele libere, Ed. Economic\, Bucure[ti, 1995.
CARTER H., The Study of Urban Geography, Edward Arnold Publishers Ltd., London, 1972.
CHISHOLM M., RODGERS B., Studies in Human Geography, Heinemann Educational Books,
London, 1973.
CHORLEY R.J., HAGGETT P., Models in Geography, Methuen & Co. Ltd., London, 1967.
CIANG| N., Turismul din Carpa]ii Orientali. Studiu de geografie uman\, Ed. Presa Universitar\
Clujan\, 1998.
CLARKE J.I., Population Geography, Pergamon Press, Oxford, 1973.
CLAVAL P., Elements de geographie economique, Maison Th. Gemin, Paris, 1976.
COCEAN P., Geografia turismului, Ed. Carro, Bucure[ti, 1996.
COCEAN P., Geografia turismului românesc, Ed. Focul Viu, Cluj-Napoca, 1997.
COG|LNICEANU AL., COG|LNICEANU D., Energie. Economie. Ecologie, Ed. Tehnic\, Bucure[ti,
1998.
389 BIBLIOGRAFIE
MARIN I., NEDELCU AL., Geografie mondial\, Ed. Prahova S.A., Ploie[ti, 1995.
MATEI H., NEGU} S., NICOLAE I., Statele lumii. Mic\ enciclopedie, Ed. Rombay, Bucure[ti, 1993.
MCBRIDE P.J., Human Geography, Blackie & Son Ltd., Glasgow, 1980.
MEHEDIN}I S., Fruntaria României spre R\s\rit, Revista Funda]iei Regale, an VIII, nr. 8–9/1941,
Bucure[ti.
MITRACHE {T., MANOLE V., STOIAN M., BRAN FLORINA, ISTRATE I., Agroturism [i turism rural,
Ed. Fax Press, Bucure[ti, 1996.
MORRILL R., The Spatial Organization of Society, Duxbury Press, Wadsworth Publishing Co.
Inc., Belmont, California, 1970.
MUIR R., Modern Political Geography, Halsted Press, New York, 1975.
NEGU} S., Modelarea matematic\ `n geografia uman\, Ed. {tiin]ific\, Bucure[ti, 1997.
NICOLAE V., CONSTANTIN DANIELA-LUMINI}A, Bazele economiei regionale [i urbane, Ed. Oscar
Print, Bucure[ti, 1998.
NISTOREANU P., Turismul rural. O afacere mic\ cu perspective mari, Ed. Didactic\ [i Pedagogic\,
Bucure[ti, 1999.
POUNDS N., Political Geography, Mc Graw-Hill Book Co., New York, 1963.
PRESSAT R., Analiza demografic\, Ed. {tiin]ific\, Bucure[ti, 1974.
ROBSON B.T., Urban Growth: An Approach, Methuen & Co. Ltd., London, 1973.
ROJANSCHI V., BRAN FLORINA, DIACONU GHEORGHI}A, Protec]ia [i ingineria mediului, Ed. Eco-
nomic\, Bucure[ti, 1997.
RO[U AL., UNGUREANU IRINA, Geografia mediului `nconjur\tor, Ed. Didactic\ [i Pedagogic\,
Bucure[ti, 1977.
SCHNORE L.F., FAGIN H., Urban Research and Policy Planning, Sage Publications Inc., Beverly
Hills, California, 1967.
SEI[ANU R., Principiul na]ionalit\]ilor, Ed. Albatros, Bucure[ti, 1996.
SIMION T., Geopolitica `n pragul mileniului III, Ed. Roza Vânturilor, Bucure[ti, 1998.
SNAK O., Economia [i organizarea turismului, Ed. Sport-Turism, Bucure[ti, 1976.
T|MA[ S., Geopolitica o abordare prospectiv\, Ed. Noua Alternativ\, Bucure[ti, 1995.
TREBICI V., Mic\ enciclopedie de demografie, Ed. {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, Bucure[ti, 1975.
TREBICI V., Demografia, Ed. {tiin]ific\, Bucure[ti, 1979.
TREBICI V., Popula]ia Terrei, Ed. {tiin]ific\, Bucure[ti, 1991.
TREBICI V., GHINOIU I., Demografie [i etnografie, Ed. {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, Bucure[ti, 1986.
}ARC| M., Demografie, Ed. Economic\, Bucure[ti, 1997.
UNGUREANU AL., Ora[ele din Moldova, Ed. Academiei, Bucure[ti, 1980.
V|DINEANU A., Dezvoltarea durabil\, vol. I, Ed. Universit\]ii din Bucure[ti, 1998.
VELCEA I., UNGUREANU AL., Geografia economic\ a lumii contemporane, Casa de editur\ [i
pres\ {ansa SRL, Bucure[ti, 1993.
VERT C., Analiza geodemografic\ manual practic, Ed. Mirton, Timi[oara, 1995.
WALTER H., Vegeta]ia p\mântului, Ed. {tiin]ific\, Bucure[ti, 1978.
ZAMFIR C., VL|SCEANU L. (coord.), Dic]ionar de sociologie, Ed. Babel, Bucure[ti, 1998.
* * *, Sociologia militans sociologie geografic\, vol. V, Ed. {tiin]ific\, Bucure[ti, 1972.
* * *, Geografia de la A la Z, Ed. {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, Bucure[ti, 1986.
* * *, Conjunctura economiei mondiale, Institutul de Economie Mondial\, Bucure[ti, 1990–1997.
* * *, Dic]ionar enciclopedic, vol. I, A–C., Ed. Enciclopedic\, Bucure[ti, 1993.
* * *, Dic]ionar enciclopedic, vol. II, D–G., Ed. Enciclopedic\, Bucure[ti, 1996.
391 BIBLIOGRAFIE