Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.

03) P1-1

P1 Strategia 1. Reglajul Freventa-Putere, Realizare

Capitole
A. Reglajul Primar
B. Reglajul Secundar
C. Reglajul Tertiar
D. Corectia Timpului
E. Masuri pentru Situatii de Urgenta
Introducere
PRODUCTIA grupurilor conectate la reţeaua UCTE trebuie reglată şi monitorizată în vederea asigurării
unei funcţionări sigure şi “de înaltă calitate” a ARIEI SINCRONE. Reglajul productiei, rezervele tehnice
şi măsurarile performante corespunzătoare sunt esenţiale pentru a permite OTS realizarea programului
operativ zilnic. Acţiunile de reglaj se realizează in trepte diferite şi succesive, fiecare cu caracteristici şi
calităţi diferite, şi toate dependente între ele:
 REGLAJUL PRIMAR (vezi sectiunea ►► P1 - A) demarează în câteva secunde ca o acţiune
comună a partenerilor participanţi la interconexiune.
 REGLAJUL SECUNDAR (vezi sectiunea ►► P1 - B) succede acţiunii REGLAJULUI PRIMAR
dupa câteva minute, fiind realizat numai de partenerul/OTS în zona căruia s-a produs perturbaţia.
 REGLAJUL TERŢIAR (vezi subsectiunea ►► P1 - C) eliberează rezerva de REGLAJ
SECUNDAR prin reprogramarea productiei de către partenerul/OTS-urile responsabil de
perturbaţie.
 CORECTAREA TIMPULUI SINCRON (vezi subsectiunea ►► P1 - D) corectează global
ABATERILE TIMPULUI SINCRON (fata de timpul astronomic) pe termen lung, ca o acţiune
comună a partenerilor participanţi la interconexiune/OTS-uri.
Definitiile detaliate ale termenilor utilizati in strategia si in Anexa 1 (vezi ►► A1) precum si pentru
notiunile de baza si principiile reglajului putere-frecventa si realizare, se gasesc in glosarul de termeni ai
Manualului de Operare UCTE (vezi ►► G).
Istoria schimbarilor
v1.9 proiect 31.12.2003 Echipa OpHB proiect final
v1.8 proiect 01.10.2003 Echipa OpHB aducerea la zi A, B si C; revizuire E
v1.7 proiect 18.06.2003 Echipa OpHB comentarii si schimbari minore
Statutul curent
Acest document sintetizează regulile şi recomandările UCTE curente (existente) referitoare la reglarea
producţiei şi la performanţele de reglaj într-o nouă structură, cu elemente noi care descriu astazi parctica
comuna.
Această strategie anulează şi înlocuieşte recomandările şi regulile UCTE anterioare privind reglajul
primar şi secundar de frecvenţă şi putere activă, rezervele de reglare şi corecţia timpului sincron.
Aceasta versiune a documentului (versiunea 1.9, nivelul E, data 31.12.03) are statut de “proiect final”.

Acest document sau alte capitole ale “Manualului de Operare a UCTE” ca si fragmente din el, nu pot fi publicate,
redistribuite sau modificate in orice mijloace sau scopuri tehnice pentru orice alt scop in afara UCTE fara
permisiunea scrisa in avans.

1
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-2

A. Relajul Primar

Introducere
Scopul REGLAJULUI PRIMAR este de a menţine echilibrul între productie şi consum (CERERE) în
ARIA SINCRONA, folosind regulatoarele de viteză sau de putere ale turbinelor. Prin acţiunea comună a
tuturor sistemelor interconectate/OTS-uri, REGLAJUL PRIMAR are ca scop realizarea sigurantei
operative a functionarii sistemului electroenergetic din ARIA SINCRONA şi stabilizează FRECVENTA
SISTEMULUI la o valoare staţionară, după o perturbaţie sau un incident într-un interval de ordinul
secundelor, dar fără a restabili FRECVENTA SISTEMULUI si schimburile de putere la valorile de
referinţă (vezi ►► P1 – B pentru REGLAJUL SECUNDAR). Un REGLAJ PRIMAR adecvat depinde de
resursele de productie puse la dispoziţie de către companiile producatoare de energie electrica OTS-urilor.
Notiunile de baza si principiile REGLAJULUI PRIMAR sunt prezentate in Anexa 1 (vezi ►► A1-A).
Această secţiune înlocuieşte secţiunea corespunzătoare pentru REGLAJUL PRIMAR în ultimul
“UCPTE-Ground Rules concerning primary and secondary control of frequency and activ power within
the UCPTE”, din 1998.

Criterii
C1. Frecvenţa Nominală de Consemn. Valoarea de consemn (sau frecvenţa programată) f0 (vezi ►►P1-
D) defineşte valoarea programata (normata) a FRECVENTEI SISTEMULUI f pentru funcţionarea
sistemului. In afara perioadelor de corectie a TIMPULUI SINCRON (vezi ►►P1-D), valoarea
nominala a frecvenţei în ARIA SINCRONA este de 50 Hz.
C2. Abaterile de Frecvenţă. In cazul unei perturbaţii sau al unui incident şi pe perioada de funcţionare
normală a sistemului, rezultă o ABATERE DE FRECVENTA f (abaterea f – f0 a FRECVENTEI
SISTEMULUI reale faţă de frecvenţa programată f 0). Diverse criterii sunt utilizate pentru a face
distinctie intre diferitele abateri de frecventa:
C2.1. Acţionarea Reglajului Primar. Pentru a se evita acţionarea REGLAJULUI PRIMAR în
funcţionare neperturbată sau în apropierea frecvenţei nominale, abaterea de frecvenţă nu
trebuie să depăşească 20 mHz. REGLAJUL PRIMAR este activat dacă abaterea de
frecvenţă depăşeşte 20 mHz (suma preciziei masurii locale a frecventei şi a insensibilităţii
regulatorului, vezi ►►P1-A-R1 şi ►► P1-A-R2).
C2.2. Abaterea Cvasistaţionară Maximă a Frecvenţei. ABATEREA DE FRECVENTA
cvasistationară în ARIA SINCRONA nu trebuie să depăşească 180 mHz (maximul
admisibil al ABATERII DE FREVCENTA cvasistationare, în condiţiile AUTOREGLARII
SARCINII, în conformitate cu ►► P1-A-C4).
C2.3. Frecvenţa Instantanee Minimă. Frecvenţa instantanee nu trebuie să coboare sub 49.2 Hz
(aceasta corespunde la -800 mHz – maximul admisibil in regim dinamic al ABATERII DE
FECVENTA de la frecvenţa nominală ►► P1-A-C1), ca raspuns a unei pierderi bruşte a
unei capacităţi de generatie, egală sau mai mică decat incidentul de referinţă, în
conformitate cu ►► P1-A-C3.
C2.4. Criteriul de descărcare a sarcinii funcţie de frecvenţă. Pornind de la frecvenţa de 49.0
Hz (in sensul scăderii frecventei sub aceasta valoare), începe DESCARCAREA SARCINII
(automat sau manual, inclusiv posibilitatea deconectării unităţilor de pompaj). Planul
detaliat în trepte pentru DESCARCAREA SARCINII (care este in responsabilitatea OTS-
urilor) defineşte criterii adiţionale de frecvenţă pentru măsuri ulterioare.
C2.5 Frecvenţa Instantanee Maxima. Frecvenţa instantanee nu trebuie să depasesca 50.8 Hz
(aceasta corespunde la +800 mHz – maximul admisibil in regim dinamic al ABATERII DE
FECVENTA de la frecventa nominala ►►P1-A-C1), ca raspuns la o pierdere de sarcina
sau intreruperea unor schimburi de putere egale sau mai mici decat incidentul de referinţă,
în conformitate cu ►►P1-A-C3.

2
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-3

C3. Incident de referinţă. Abaterea maximă instantanee între productie şi consum în ARIA
SINCRONA, (apărută prin pierderea bruscă a unui grup generator, deconectarea sarcinii/pierderea
sarcinii sau întreruperea schimburilor de putere) care trebuie să fie compensată de REGLAJUL
PRIMAR; începută din starea de funcţionare neperturbată depinde de mărimea ariei/zonei 1 sincrone
şi de mărimea celui mai mare grup generator sau a capacităţii de generatie cea mai mare, conectată la
o singură bară aflată în acea arie2.
C3.1. Prima Zonă de Sincronism. Pentru prima zona de sincronism, pentru 2003, abaterea
maximă de putere ce trebuie compensată este de 3000 MW, presupunându-se reale
caracteristicile privind fiabilitatea sistemului şi mărimea sarcinilor şi a unităţilor
generatoare.
C3.2. Zona a Doua de Sincronism. Pentru zona a II-a sincrona, pentru 2003, abaterea maximă de
putere ce trebuie compensată este de 540 MW.
C3.3. Alte Arii Sincrone. Pentru alte ARII SINCRONE (ARIILE SINCRONE UCTE), care nu
sunt conectate la zona principală de sincronism, este necesar să se definească mărimea
incidentului de referinţă pentru fiecare caz în parte, ţinându-se cont de dimensiunea ariei
şi de capacitatea celui mai mare grup generator din arie.
C3.4. Extinderea Sistemului. După extinderi ale sistemului formând astfel ARII SINCRONE mai
mari, ex. după reconectarea celor două zone de sincronism, valoarea actualizata a
abaterii maxime de putere ce trebuie compensată (cel puţin mărimea corespunzătoare
primei zone sincrone, vezi ►► P1-A-C3.1) trebuie să fie determinata de către sub-grupul
de lucru “TSO-FORUM”, de ex. minimum 1% din valoarea vârfului de sarcina anual.
C3.5. Incident de Monitorizare. Incidente, ca de exemplu pierderea bruscă a unui grup
generator sau a unui consumator, care depăşeşte 1000 MW în prima zoan sincrona sau 250
MW în zona a doua sincrona, sunt considerate relevante pentru monitorizarea comportării
sistemului în acea zonă3.
C4. Caracteristicile de Frecvenţă. Valorile cheie ale caracteristicilor de frecvenţă se definesc pe baza
monitorizarii4 comportării sistemului.
C4.1. Autoreglarea Sarcinii. Autoreglarea sarcinii în toate ARIILE SINCRONE se consideră a
fi 1%/Hz, ceea ce înseamnă o scădere a sarcinii cu 1%, la o scădere a frecvenţei de 1 Hz.
C4.2. Limita de Siguranta. Pentru REGLAJUL FRECVENTEI, se defineşte ca marjă de
siguranta statică o abatere a frecvenţei de 20 mHz, identică cu solicitarea REGLAJULUI
PRIMAR. (vezi ►► P1-A-C3).
C5. Timpul de Mobilizare a Rezervei de Reglaj Primar. Timpul pentru demarare a ACTIUNII
REGLAJULUI PRIMAR este de câteva secunde de la producerea incidentului; timpul de
mobilizare a 50% sau mai puţin din REZERVA DE REGLAJ PRIMAR totală este de circa 15 sec.,
iar de la 50% la 100%, timpul maxim de mobilizare creşte liniar la 30 sec.
C6. Indicatorii de Variatie a Frecvenţei. Pentru folosirea speciala in analize post-factum, se definesc
următoarele criterii pentru caracterizarea variaţiilor absolute ale FRECVENTEI SISTEMULUI,
pentru o perioadă foarte scurtă de timp.
C6.1. Perioade de Timp. Perioadele tipice de timp sunt 60 min, 15 min, 5 min faţă de
momentul producerii unui incident sau schimbării orei.
C6.2. Intervalul de Timp Maxim. Valorile utilizate pentru indicatorii de modificare ai frecvenţei
se calculează la un interval de timp de maxim 10 sec.

1 Definitiile zonelor sincrone prima si a doua zona ca rezultat al razboiului din Balcani sunt temporare datorita
resincronizarii planificate a zonelor UCTE. Reconectarea este programata pentru 2005. Sarcina sistemului pentru prima zona
sincrona variaza tipic intre 150 GW la gol si 300 GW la varf.
2. Valorile finale folosite in definirea incidentelor de referinta sunt determinate de catre SG TSO FORUM si confirmate final
de WG Operation&Security si Steering Committee. Valorile date sunt cu caracter temporar.
3. Valorile au fost adoptate de catre SG TSO FORUM in 2001 si sunt revazute anual.
4. Valorile finale au fost adoptate de catre SG TSO FORUM si confirmate final de WG Operation&Security si Steering
Committee.

3
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-4

C6.3. Curbe de Variaţie a Frecvenţei. Pentru o perioadă scurtă de timp, formele tipice ale
variaţiei de frecvenţă pot fi: constantă cu/fara compensare, descrescătoare, crescătoare,
valoarea vârfului pozitiv, valoarea vârfului negativ, variaţia maximă de la o valoare
maximă la o valoare minimă, variaţia maximă de la o valoare minimă la o valoare
maximă.
C6.4. Domeniul Variaţiilor Maxime de Frecvenţă intr-o perioadă de timp. Domeniul variaţiilor
maxime de frecvenţă este calculat ca diferenţa dintre valorile maximă şi minimă ale
frecvenţei, intr-o perioadă de timp dată.
C6.5. Domeniul de Variatie a Derivatelor de Frecvenţa intr-o perioadă de timp. Domeniul de
variatie a derivatelor de frecvenţa intr-o perioadă de timp se determină ca valoarea
maximă sau minimă în modul a derivatei frecvenţei, intr-o perioadă de timp dată.

Cerinţe

R1 Acurateţea Măsurărilor de Frecvenţă. Pentru REGLAJUL PRIMAR acurateţea măsurarilor de

frecvenţă utilizate de REGULATOARELE PRIMARE trebuie să fie 10 mHz.
R2. Insensibilitatea Regulatoarelor. Banda de insensibilitate a REGULATOARELOR PRIMARE nu
trebuie să depăşească 10 mHz. Acolo unde exista benzi moarte in anumite regulatoare, acestea
trebuie sa fie compensate in interiorul ARIEI/BLOCULUI DE REGLAJ respectiv.
R3. Rezerva de Reglaj Primar. REZRVA DE REGLAJ PRIMAR trebuie să aibă anumite caracteristici
pentru a putea fi folosită pentru REGLAJUL PRIMAR..
R3.1. Distribuţia rezervei. In general, REZERVA DE REGLAJ PRIMAR trebuie să fie
distribuită fizic cât mai uniform posibil între diferitele regiuni (de regulă, între
ARII/BLOCURI DE REGLAJ), in ARIA SINCRONA (vezi ►► P1-B şi procedura de
distributie).
R3.2. Dimensiunea Totala a Rezervei. REZERVA DE REGLAJ PRIMAR totală (în MW)
necesară pentru funcţionarea ARIEI SINCRONE este de aceeaşi mărime cu incidentul de
referinţă pentru acea arie (vezi ►► P1-A-C3).
R3.3. Disponibilitatea Rezervelor. In total si ca un minim, intreaga REZERVA DE REGLAJ
PRIMAR trebuie să fie disponibilă continuu, fără întrerupere, fără să depindă de
programul de funcţionare al grupurilor, în detaliu.
R3.4. Utilizarea Operativa a Rezervelor. Întreaga REZERVA DE REGLAJ PRIMAR (şi fiecare
parte din ea) trebuie să fie activată complet la o ABATERE DE FREVCENTA
cvasistaţionară de  200 mHz sau mai mult.
R4. Caracteristica Putere-Frecvenţă a Reţelei
R4.1. Caracteristica Putere-Frecvenţă a Reţelei trebuie sa fie constanta. Pentru a se asigura
ca principiul actiunii comune este respectat, CARACTERISTICILE PUTERE-
FRECVENTA ALE RETELELOR diferitelor ARII DE REGLAJ trebuie să rămână pe cât
posibil constante. Aceasta se aplică, în special, ABATERILOR DE FRECVENTA mici,
când “benzile moarte” ale unitatilor generatoare pot avea influenţe de neacceptat asupra
acţiunii REGLAJULUI PRIMAR, în ARIA DE REGLAJ respectivă.
R4.2. Distribuţia Reglajului Primar. CARACTERISTICA PUTERE-FRECVENTA A
RETELEI pentru REGLAJUL PRIMAR, calculată numai pentru prima zona sincrona din
►►P1-A-R3.2 şi ►► P1-A-C2.2 (inclusiv limita de siguranţă ►► P1-A-C4.2) este de 15000
MW/Hz.
R4.3. Distribuţia Autoreglării. CARACTERISTICA PUTERE-FRECVENTA A RETELEI
pentru AUTOREGLARE, numai pentru prima zonă de sincronism este calculată (din
►►P1-A-C4.1 si ►► P1-A-C3) la 3000 MW/Hz.
R4.4. Caracteristica Putere-Frecventa a Retelei Globale. CARACTERISTICA PUTERE-
FRECVENTA A RETELEI globale pentru prima zonă de sincronism este fixata la 18000
MW/Hz şi pentru zona a II-a sincrona este fixata la 3000 MW/Hz.

4
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-5

Standarde

S1. Siguranţa Sistemului. In cazul unei prime contingenţe sau al unui prim incident, in conformitate cu
►► P1-A-C3 ca de exemplu pierderea unui grup generator sau sarcini sau întreruperea schimburilor
de energie pentru o situatie de funcţionare neperturbată, REGLAJUL PRIMAR trebuie să menţină
funcţionarea sigură a sistemului.
S2. Acţiunea Reglajului Primar. Acţiunea individuală a grupurilor generatoare ce asigură REGLAJUL
PRIMAR trebuie să aibă următoarele caracteristici ce trebuie asigurate de toti OTS:
S2.1. Modificarea Productiei. Grupurile generatoare aflate în REGLAJ PRIMAR trebuie să-şi
modifice continuu puterea, pentru a urmari schimbarile FRECVENTEI SISTEMULUI.
S2.2. Mobilizare. REGLAJUL PRIMAR total în întreaga ARIE SINCRONA (cât şi în fiecare
ARIE/BLOC DE REGLAJ) trebuie să respecte timpii de mobilizare ai REZERVEI DE
REGLAJ PRIMAR (vezi ►► P1-A-C5). Fiecare OTS trebuie să verifice timpii de mobilizare
in ARIA/BLOCUL DE REGLAJ propriu, în mod regulat.
S2.3. Durata de Furnizare. PUTEREA DE REGLAJ PRIMAR trebuie sa fie furnizată până când
abaterea de putere este complet compensată de REZERVA DE REGLAJ SECUNDAR din
ARIA/BLOCUL DE REGLAJ în care abaterea de putere a avut loc (durata minimă de
livrare este de 15 min (vezi ►► P1-B)).
S3. Scopul Reglajului Primar. Pornind de la o stare de funcţionare neperturbată (vezi ►► P1-A-C2), un
incident de referinţa (vezi ►► P1-A- C3) trebuie eliminat numai de către REGLAJUL PRIMAR, fără
a fi necesară DECONECTAREA SARCINII, ca răspuns la ABATEREA FRECVENTEI. În plus,
când efectul autoreglării sarcinii este cel asumat, în conformitate cu ►► P1-A-C4, ABATEREA
FRECVENTEI nu trebuie să depăşească abaterea de frecvenţă cvasistaţionară (vezi ►► P1-A-C2).
S4. Principiul Actiunii Comune. REGLAJUL PRIMAR se bazează pe principiul acţiunii comune pentru
realizarea siguranţei sistemului şi funcţionarii interconectate. Acest lucru presupune o distribuţie
globală a rezervelor şi a acţiunilor de reglaj, aşa cum sunt determinate şi decise de TSO Forum anual,
pentru anul calendaristic următor pe baza datelor din anul curent.
S4.1. Contribuţii la Rezervele Primare. Fiecare ARIE/BLOC DE REGLAJ trebuie să contribuie
la REZERVA DE REGLAJ PRIMAR aşa cum s-a cerut. Contribuţiile respective sunt
definite prin multiplicarea rezervei calculată pentru întreaga ARIE SINCRONA (vezi ►►
P1-A-R3 şi ►► P1-B) cu coeficienţii de contribuţie ci ai diferitelor ARII/BLOCURI DE
REGLAJ. Suma tuturor contribuţiilor trebuie să fie egală cu REZERVA DE REGLAJ
PRIMAR totala.
S4.2. Contribuţia la Reglaj. Fiecare ARIE/BLOC DE REGLAJ trebuie să contribuie la
corectarea perturbaţiei apărute, corespunzător cu coeficientii ei de contribuţie c i la
REGLAJUL PRIMAR.
S4.3. Coeficientii de Contribuţie. Coeficientii de contribuţie trebuie sa fie determinati şi
publicati anual pentru fiecare ARIE/BLOC DE REGLAJ. Coeficienţii de contribuţie sunt
obligatorii pentru fiecare partener de interconexiune/OTS pentru un an calendaristic.
Calculul lor se bazează pe contributia energiei generată de acestia pe perioada unui an, în
raport cu energia generată de întreaga ARIE SINCRONA. Suma tuturor coeficienţilor de
contribuţie trebuie să fie egală cu 1.

Proceduri
P1. Coeficienţii de Contribuţie. Subgrupul UCTE “TSO - Forum” determină şi decide coeficienţii de
contribuţie ai fiecarei ARII/BLOC DE REGLAJ pentru fiecare ZONA SINCRONA, anual (publicate
înainte de 1 decembrie) şi introduce aceste valori în funcţionare pe 1 ianuarie al noului an.
P2. Controlul Ieşirilor din Funcţiune. Ieşirile din funcţiune din producţie sau consumn care depăşesc
mărirea incidentului de referinta (vezi P1-A-C3) sunt înregistrate pentru analize. Informaţiile
corespunzătoare privind locaţia, timpul, mărimea şi tipul de perturbaţie/incident sunt inregistrate şi
puse la dispoziţia membrilor asociaţiei.

5
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-6

P3. Analiza Frecvenţei. Analiza detaliată a caracteristicilor FRECVENTEI SISTEMULUI este realizata
corespunzător uneia din procedurile următoare5.
P3.1. Analiza Variatiei Frecvenţei. Analiza6 variatiei frecvenţei (vezi anexa) foloseşte indicatorii
de modificare ai frecvenţei (vezi ►► P1-A-C6) pentru evaluare şi comparaţie.
P4. Performanta Reglajului. CARACTERISTICA PUTERE-FRECVENTA A RETELEI este calculată
in urma unei perturbaţii (cum ar fi incidentul de referinta) pe baza măsurărilor FRECVENTEI
SISTEMULUI şi a altor valori cheie precum şi pe baza analizelor statistice.
P4.1. Raportul privind performantele reglajului. UCTE publica rezultatele analizei performantei
reglajului in mod periodic in”Raportul Periodic asupra efectuarii reglajului primar si
secundar frecventa Putere:”, elaborat de sub-grupa UCTE „TSO Forum”.

Linii Directoare
G1. Ciclul de Măsură pentru Reglajul Primar. În mod obişnuit, ciclul de măsură pentru acţiunea
REGLAJULUI PRIMAR trebuie să fie în banda 0.1 sec la 1 sec.
G2. Ciclul de Măsură pentru Verificare. Ciclul pentru masurarile FRECVENTEI SISTEMULUI în
scopul verificării centralizate a funcţionării sistemului trebuie să fie în banda 1 secunda (ferm
recomandata) până la cel mult 10 secunde.

6 Deasemeni cunoscuta drept campania de masurare a frecventei.

5. Descreiri ale altor proceduri care se practica in prezent pentru analiza frecventei vor fi descrise mai tarziu.

6
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-7

B. REGLAJUL SECUNDAR

Introducere

REGLAJUL SECUNDAR menţine echilibrul dintre productie şi consum în interiorul ARIEI/BLOCULUI

DE REGLAJ, cat si FRECVENTA SISTEMULUI in interiorul ARIEI SINCRONE luand in considerare
PROGRAMUL DE REGLAJ, fără să afecteze REGLAJUL PRIMAR care operează (pentru perioade de
ordinul secundelor) în acelasi timp in ARIA SINCRONA (vezi ►► P1-A).
REGLAJUL SECUNDAR utilizează un reglaj automat centralizat al productiei, modificând puterea
activă de referinţă a grupurilor generatoare pentru o perioadă de la câteva secunde până la în mod obişnuit
15 minute. REGLAJUL SECUNDAR se bazează pe REZERVELE DE REGLAJUL SECUNDAR , care
trebuie să se afle sub reglaj automat. Un REGLAJUL SECUNDAR adecvat depinde de resursele de
productie puse la dispoziţie OTS-ului de către companiile producatoare. Notiunile de baza si principiile
REGLAJULUI SECUNDAR sunt cuprinse in anexa 1 (vezi ►► A1-B).

Această secţiune înlocuieşte secţiunea corespunzătoare pentru REGLAJUL PRIMAR în ultimul

“UCPTE-Ground Rules concerning primary and secondary control of frequency and activ power within
the UCPTE”, din 1998.

Criterii

C1. Factorul K. FACTORUL K defineste dependenta intre FRECVENTA SISTEMULUI si abaterea

schimburilor de putere in scopul efectuarii REGLAJULUI SECUNDAR.
C1.1. Amplificarea Reglajului Frecvenţei. Factorul de amplificare definit pentru reglajul
frecvenţei în cadrul REGLAJULUI SECUNDAR este fixat la 1.1 (110%), utilizat pentru a
suplini incertitudinea efectului AUTOREGLARII.
C1.2. Calculul Factorului K. Factorul Kri al unei ARII/BLOC DE REGLAJ pentru REGLAJUL
SECUNDAR este calculat ca produsul dintre factorul de amplificare a reglajului frecvenţei
1.1 (vezi P1-B-C1.1), coeficientul de contribuţie ci al zonei respective (vezi ►► P1-A-S4.3)
şi CARACTERISTICA totala PUTERE-FRECVENTA A RETELEI (vezi ►► P1-A-R4.4).
C1.3. Factorul Total K pentru Reglajul Secundar. Factorul total K pentru REGLAJUL
SECUNDAR în PRIMA ZONA SINCRONA este de 19801 MW/Hz pentru anul 2004.
Factorul total K pentru REGLAJUL SECUNDAR în A DOUA ZONA SINCRONA este
de3301 MW/Hz pentru anul 20047.
C2. Abaterea Soldului cu Corectia de frecventa (ACE). În interiorul fiecărei ARII/BLOC DE
REGLAJ, fiecare ABATEREA DE REGLAJ a ariei de reglare G (ACE) trebuie să fie reglată la
zero în mod continuu. ACE este calculata ca suma dintre eroarea de reglaj a puterii şi eroarea de
reglaj a frecvenţei (G=P+K*f).
C2.1. Eroarea de Reglaj de Putere. Eroarea de reglaj de putere P a unei ARII/BLOC DE
REGLAJ este abaterea de putere totală a acelei arii, calculată ca diferenţa dintre fluxul
total de de putere activă schimbată (suma tuturor măsurarilor corespunzatoare) şi puterea
totală a PROGRAMULUI DE SCHIMB (suma tuturor schimburilor programate
corespunzatoare).
C2.2. Abaterea de Reglaj de Frecvenţă. Abaterea de reglaj de frecvenţă (K*f) a unei
ARII/BLOC DE REGLAJ este produsul dintre ABATEREA DE FRECVENTA f (vezi
►► P1-A-C2) şi FACTORUL K al ARIEI/BLOCULUI DE REGLAJ K ri (vezi ►► P1-B-
C1.2).
7. Valorile finale sunt determinate de catre UCTE SG „TSO Forum” in mod periodic.

7
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-8

C3. Abaterea de Reglaj Secundar. În cazul unei perturbaţii sau al unui incident (în interiorul sau în
exteriorul ARIEI/BLOCULUI DE REGLAJ), va rezulta o EROARE DE REGLAJ A ARIEI. Sunt
folosite diferite criterii pentru a se determina dimensiunea acestei abateri (vezi Anexa A1 pentru
detalii suplimentare si anume „Solicitarea REGLAJULUI SECUNDAR”).
C4. Functionarea Izolata. Spre deosebire de functionarea interconectata functionarea izolata este un
mod de functionare neobisnuit cand toate interconexiunile/LINIILE DE INTERCONEXIUNE
INTERNATIONLE ale ARIE/BLOCULUI DE REGLAJ sunt deconectate (de ex. dupa o perturbatie
ARIA DE REGLAJ nu mai este conectata cu ARIA SINCRONA) si deci PROGRAMELE DE SCHIMB
nu mai sunt posibile.
C5. Indicatorii de Variatie ai ACE. Pentru folosirea speciala in analize post-factum sunt definite
criterii speciale pentru cuantificarea caracteristicilor variariilor absolute ai ACE ai unei
ARII/BLOC DE REGLAJ intr-o perioada scurta de timp (vezi deasemeni ►► P1-A-C6)8.

Cerinte
R1. Aria/Blocul de Reglaj. Următoarele preconditii sunt definite pentru ARIILE/BLOCURILE DE
REGLAJ in UCTE:
R1.1. Interschimbul Total. O ARIE/BLOC DE REGLAJ este capabilă să menţină interschimbul
total cu celelalte ARII/BLOCURI DE REGLAJ ale ARIEI SINCRONE la valoarea
programată.
R1.2. Ierarhia Reglajului si Organizarea. ARIA DE SINCRONISM consista în
ARII/BLOCURI DE REGLAJ interconectate, care posedă REGLAJ SECUNDAR
centralizat.
Fiecare ARIE/BLOC DE REGLAJ poate fi divizată în “sub-arii de reglaj” care operează
mijloacele de reglaj a productiei subordonate lor.
Un BLOC DE REGLAJ organizează REGLAJUL SECUNDAR în conformitate cu una din
schemele următoare (de mod normal, tipul de organizare internă nu trebuie să influenţeze
comportarea sau calitatea REGLAJULUI SECUNDAR între BLOCUILE DE REGLAJ):
 Centralizat: REGLAJUL SECUNDAR pentru BLOCUL DE REGLAJ este realizat
centralizat de către un singur regulator (ca pentru o ARIE DE REGLAJ).
Operatorul blocului are aceleaşi responsabilităţi ca operatorul ARIEI DE REGLAJ.
 Pluralistic: REGLAJUL SECUNDAR este realizat în mod descentralizat cu mai mult de
o ARIE DE REGLAJ; un singur OTS, COORDONATORUL DE BLOC, reglează intregul
bloc faţă de vecini sai cu propriul regulator şi propriile sale capacităţi de reglaj, în timp ce
toţi ceilalţi OTS ai blocului, reglează ARIILE LOR DE REGLAJ în mod descentralizat,
prin mijloace proprii.
 Ierarhic: REGLAJUL SECUNDAR este realizat în mod descentralizat, cu mai mult de o
ARIE DE REGLAJ; un singur OTS, COORDONATORUL DE BLOC, opereaza un
regulator de bloc suprapus care influenţează direct regulatoarele subordonate ale tuturor
ARIILOR DE REGLAJ ale BLOCULUI DE REGLAJ; COORDONATORUL DE BLOC
poate sa aiba/poate sa nu aiba propriile capacităţi de reglaj.
R1.3. Demarcarea Ariei. Fiecare ARIE/BLOC DE REGLAJ este demarcată fizic prin poziţia
punctelor de măsurare a puterii de schimb cu restul reţelei interconectate.
R2. Operatorul Responsabil. Fiecare ARIE/BLOC DE REGLAJ trebuie operată de către un singur OTS,
care are responsabilitatea pentru transportul şi operarea sistemului din acea arie (de obicei, coincide
cu ”teritoriul unei companii” sau a unei ţari) şi, de asemenea, este responsabil de disponibilitatea,
funcţionarea şi asigurarea REGLAJULUI PRIMAR si REGLAJULUI SECUNDAR în
ARIA/BLOCUL DE REGLAJ, pentru menţinerea SCHIMBULUI DE PUTERE ale
ARIEI/BLOCULUI DE REGLAJ proprii(iu) la valoarea programată şi, în consecinţă, pentru
eliminarea ABATERILOR DE FRECVENTA în reţeaua interconectată. Operatorul este deasemeni
responsabil pentru decontul în interiorul teritoriului său (vezi ►► P2).

8. O descriere detailata si definitia criteriilor folosite pentru ACE vor fi prezentate mai tarziu.

8
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-9

R3. Regulatorul de Reglaj Secundar. Pentru a regla ACE (vezi ►► P1-B-C2) la valoare zero,
REGLAJUL SECUNDAR trebuie să fie îndeplinit într-un centru de reglaj corespunzător, cu ajutorul
unui singur REGULATOR DE REGLAJ SECUNDAR automat, care trebuie să funcţioneze în timp
real (on-line) şi în buclă închisă.
R3.1. Tipul şi Caracteristicile Regulatorului. Pentru a evita erorile staţionare, regulatorul
trebuie să fie de tip PI (proporţional-integral). Termenul integral trebuie limitat pentru a
evita apariţia saturării regulatorului, capabil să reacţioneze imediat, în cazul unor variaţii
mari sau la modificarea semnului ACE-ului. Timpii ciclurilor de măsură, timpii de
integrare şi timpul ciclului propriu de reglare al regulatorului trebuie să fie coordonaţi.
R3.2. Disponibilitate şi Fiabilitate. REGULATORUL DE REGLAJ SECUNDAR automat ,
funcţionând în timp real şi în buclă închisă, trebuie să aibă disponibilitate şi fiabilitate
maximă.
R3.3. Ciclul de Timp al Regulatorului. Ciclul de timp pentru REGULATORUL DE REGLAJ
SECUNDAR automat, pentru a minimiza timpul total între aparitia abaterii, reacţie şi
răspuns9, trebuie să fie cuprins între 1 secunda si 5 secunde.
R3.4. Valori Programate. Valorile programate pentru REGLAJUL SECUNDAR (ex.: pentru
puterile de schimb şi valoarile de referinţă ale frecvenţei) trebuie introduse în regulator ca
valori de referinţă dependente de timp, bazate pe programe (vezi ►► P2 pentru detalii la
programare).
R3.5. Reglajul Frecvenţei. Factorul de amplificare pentru reglajul frecventei in cadrul
REGLAJULUI SECUNDAR, trebuie stabilit la valoarea FACTORUL K (vezi ►► P1-B-
C1.2). În cazul funcţionării izolate (vezi P1-B-C4), REGULATORUL DE REGLAJ
SECUNDAR trebuie să efectueze reglajul automat al frecventei în ARIA/BLOCUL DE
REGLAJ.
R3.6. Valoarea de Referinţă a Puterii de Schimb. Suma algebrică a puterilor de schimb
programate intre ARIA/BLOCUL DE REGLAJ si ariile/blocurile adiacente constituie
valoarea de referinţă a SCHIMBULUI DE PUTERE a REGULATORULUI DE REGLAJ
SECUNDAR al ARIEI/BLOCULUI DE REGLAJ
R3.7. Panta Programelor. Pentru a se evita ABATERILE DE FRECVENTA excesive, cand au
loc schimbari ale programelor de reglaj, este necesar ca fiecare schimbare să fie convertita
intr-o pantă, cu durata de 10 minute in total, începând cu 5 minute înainte de momentul
programat al schimbarii şi terminând cu 5 minute după (schimbarea orei sau a sfertului de
oră, vezi ►► P2 pentru definirea programelor de schimb). Se cere ca aceasta convertire să
fie realizată în acelaşi mod de catre toate regulatoare ale ARIEI DE SINCRONISM.
R3.8. Posibilitatea de Reglaj Manual. În cazul unei disfuncţionalităţi a REGULATORULUI DE
REGLAJ SECUNDAR automat, trebuie să existe posibilitatea comenzilor de reglaj
manuale.
R4. Rezerva de Reglaj Secundar. REZERVA DE REGLAJ SECUNDAR trebuie să fie disponibilă
permanent, pentru a acoperi fluctuaţiile CERERII şi pierderea unui grup generator. În cazul în care
pierderea celui mai mare grup generator nu este în totalitate acoperită de REZERVA DE REGLAJ
SECUNDAR ceruta, REZERVA DE REGLAJ TERTIARA (REZERVA DE 15 MIN) va fi
solicitată aditional pentru acoperirea deficitului in scurt timp, (vezi ►► P1-C).
R4.1. Disponibilitatea Resurselor. Un REGLAJ SECUNDAR corespunzător depinde de
rezervele de productie puse la dispoziţia OTS-ului de catre companiile producatoare de
energie electrica.
R4.2. Număr Suficient de Grupuri aflate in Reglaj. În fiecare ARIE/BLOC DE REGLAJ un
număr suficient de grupuri aflate in reglaj sau sarcina care poate fi reglată (aflată în reglaj
automat) trebuie să fie disponibil pentru a putea aduce ABATEREA SOLDULUI CU
CORECTIA DE FRECVENTA (ACE) la zero.
9. Pentru a reflecta practica curenta a REGLAJULUI SECUNDAR si experientele de functionare „valoarea tinta de 1s-2s in viitor” a fostei reguli
si recomandari UCTE a fost inlocuita corespunzator.

9
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-10

R4.3. Rezerva Terţiară Asigura Refacerea Rezervei Secundare. REGLAJUL SECUNDAR

menţine echilibrul în ARIEI/BLOCULUI DE REGLAJ (în condiţii normale de
funcţionare) şi contribuie la restabilirea acestuia, în cazul unui dezechilibru, datorat unui
incident (vezi ►► P1-A-C3).
În cazul unui dezechilibru mare, brusc sau a unei variaţii susţinute a SARCINII,
REGLAJUL TERTIAR este solicitat să refacă REZERVELE DE REGLAJ SECUNDAR
(vezi ►► P1-C).
R5. Linii de Interconexiune. Liniile de interconexiune care pot fi utilizate pentru REGLAJUL
SECUNDAR trebuie să îndeplineasca anumite caracteristici/criterii.
R5.1. Linii de Transport, transformatoare. Lista liniilor de interconexiune a
ARIEI/BLOCULUI DE REGLAJ aflate in functiune se mentine şi se actualizeaza in mod
periodic.
R5.2. Funcţionarea Radială a Grupurilor Generatoare. În cazul funcţionării radiale a unor
grupuri generatoare, acestea sunt considerate ca grupuri generatoare interne din
ARIA/BLOCUL DE REGLAJ (ex.: folosind o LINIE DE INTERCONEXIUNE
VIRTUALA).
R5.3. Unitati de Productie aflate in Proprietate Comuna. Unitatile de productie aflate in
proprietate comuna (cu productie partajata apartinind unor arii diferite) vor fi echipate cu
echipamente de contorizare şi măsurare, care asigura funcţionarea LINIEI DE
INTERCONEXIUNE VIRTUALA, dintre două sau mai multe ARII DE REGLAJ, în
afara cazului cand partile de producţie sunt livrate conform unui PROGRAM.
R5.4. Contorizare şi Măsurare. Toate LINIILE DE INTERCONEXIUNE din ARIA DE
REGLAJ către ARIILE DE REGLAJ ADIACENTE (transfrontaliere) trebuie să aibă
măsuri şi contori în funcţiune pentru înregistrarea circulaţiilor de puteri active/reactive
reale în timp real MW/MVAr şi energia MWh în unitatea de timp utilizate pentru
schimburile de puteri (maxim 1h, vezi ►► P2).
R5.5. Transmiterea Măsurărilor. Măsurările trebuie transmise într-o manieră fiabilă
REGULATORULUI DE REGLAJ SECUNDAR.
R5.6. Acurateţea Măsurarilor. Acurateţea măsurarilor de putere activa pe fiecare LINIE DE
INTERCONXIUNE trebuie să fie mai buna decât 1.5% din valoarea nominală (banda
completa de masura incluzand valorile masurate discretizate). Ciclul de timp al
măsurărilor trebuie să fie cat mai mic posibil si nu trebuie sa depaseasca 5 secunde.
Marca de timp a masurarilor pe LINIILE DE INTERCONEXIUNE nu trebuie sa difere
mai mult de 5 secunde.
R6. Frecvenţa Sistemului.
R6.1. Acurateţea Măsurării Frecventei. Pentru REGLAJUL SECUNDAR, acurateţea măsurării
frecvenţei trebuie să fie cuprinsă între 1,0 mHz si 1,510 mHz.
R6.2. Frecvenţa de Referinţă. Valoarea de referinţă a frecvenţei reale (valorea nominala de 50
Hz) vezi ►► P1 –A-C1pentru CORECTIA TIMPULUI sincron (vezi ►► P1-D-S4) trebuie
să fie folosită în REGULATORUL DE REGLAJ SECUNDAR pentru calculul ABATERII
DE FRECVENTA, in scopul limitarii abaterii dintre TIMPUL SINCRON si UTC.
R7. Înregistrarea Datelor. Fiecare OTS trebuie să posede echipamente pentru inregistrarea tuturor
valorilor necesare pentru monitorizarea răspunsurilor regulatoarelor în REGLAJ PRIMAR si
REGLAJ SECUNDAR şi pentru analiza incidentelor în SISTEMUL INTERCONECTAT.

Standarde
S1. Funcţionarea Reglajului Secundar. Fiecare OTS opereaza suficiente surse de productie aflate în
reglajul automat efectuat de REGULATORUL DE REGLAJ SECUNDAR, pentru a-şi îndeplini
obligaţia de a menţine continuu echilibrul între productie, programele de schimb de putere şi consum
în ARIA/BLOCUL DE REGLAJ.

10. Valoarea data aici trebuie sa fie indeplinita ca o valoare tinta in viitor pentru a se asigura o rezolutie suficienta a REGLAJULUI SECUNDAR.

10
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-11

S2. Utilizarea Reglajului Secundar. REGLAJUL SECUNDAR trebuie utilizat numai pentru corectarea
ABATEREA SOLDULUI CU CORECTIA DE FRECVENTA (ACE). REGLAJUL SECUNDAR nu
trebuie utilizat pentru alte scopuri, de ex.: pentru a minimiza schimburile neintenţionate de putere sau
pentru a corecta alte dezechilibre.
S.3. Scopul Reglajului. Un criteriu calitativ pentru REGLAJUL SECUNDAR este timpul necesar pentru
aducerea la zero a ABATERII SOLDULUI CU CORECTIA DE FRECVENTA (ACE), ex. timpul
necesar pentru aducerea frecvenţei la valoarea de consemn şi a puterii de schimb la valorile
programate.
În practica, acţiunea REGLAJUL PRIMAR începe în câteva secunde de la apariţia ABATERII DE
FRECVENTA şi atinge efectul maxim nu mai târziu de 30 sec după incident. Actiunea de revenire a
frecvenţei şi puterilor de schimb la valorile lor de referinţă ca rezultat al REGLAJULUI
SECUNDAR, trebuie să înceapă după 30 sec., procesul de corectare trebuind să fie complet după 15
min., cu o panta acceptabilă şi fără suprareglări.
S3.1. Conformitatea cu Schimbari Mari de Program. Pentru a preveni ABATERI DE
FRECVENTA neintenţionate şi abateri majore de reglaj, în condiţii neperturbate de
funcţionare (vezi ►► P1-E-C1.1), OTS-urile trebuie să respecte cu atenţie momentele
schimbarilor de program, mai ales când este vorba de modificări ale programului de
schimb cu câteva sute de MW. In particular, capacitatea de productie este necesar să fie
adusă la valorile cerute sau deconectată dupa o reducere în trepte, în special la modificarile
zonelor tarifare; la ora 6 a.m. si 10 p.m., si panta programului sa fie urmarita corect (vezi
►► P1-B-R3.8). O modificare importantă în program sau modificarea programului
funcţionarii centralelor nu trebuie să aibă un impact negativ asupra funcţionarii sistemului.
S4. Setările Factorului K. Pentru a se asigura ca REGLAJUL SECUNDAR va acţiona numai în
ARIA/BLOCUL DE REGLAJ în care s-a produs perturbaţia, toate valorile pentru Kri din regulator
trebuie să respecte FACTORII K (vezi ►► P1-B-C1). În acest sens, REGLAJUL SECUNDAR
trebuie să ajute REGLAJUL PRIMAR şi, în nici un caz, nu trebuie să provoace o acţiune contrară. În
nici un caz, Kri nu trebuie modificat în timpul unui incident, deoarece această acţiune ar fi contrară
principiului REGLAJULUI SECUNDAR.

Linii directoare
G1. Regulatorul de Reglaj Secundar. Urmatoarele recomandari si linii directoare sunt folosite pentru
setarea REGULATORULUI DE REGLAJ SECUNDAR (vezi ►► P1-B-R3 pentru cerinte
suplimentare privind REGULATORUL DE REGLAJ SECUNDAR).
G1.1 Tipul şi Caracteristicile Regulatorului. În cazul unei abateri mari de reglaj, parametrii i si
Tti pot fi modificaţi automat, pentru o perioadă de timp dată. Parametrii de reglaj i si Tti sunt
în strânsă legătură. În prezent se recomandă valori cuprinse între (050)% pentru termenul
proporţional i al regulatorului ariei.Constanta de timp reprezintă “viteza de urmarire” a
REGULATORULUI DE REGLAJ SECUNDAR, viteza cu care regulatorul activează puterea
de reglaj a grupurilor generatoare participante. Pentru constanta de timp Tti, valorile
recomandate sunt cuprinse în intervalul 50 secunde pana la 200 secunde.
G2. Linii de Interconexiune. Se folosesc urmatoarele recomandari pentru toate LINIILE DE
INTERCONEXIUNE si echipamentul corespunzator care se utilizeaza in REGLAJUL
SECUNDAR (vezi ►► P1-B-R5) pentru cerinte suplimenatare privind LINIILE DE
INTERCONEXIUNE.
G2.1. Contorizare şi Măsurare. Pentru toate LINIILE DE INTERCONEXIUNE, măsurările
MW/MWh trebuie transmise către ambele centre de reglaj afectate (si in paralel la centrul
de coordonare daca este necesar), folosind echipamente primare convenite in comun (de
ex. magistrale electronice daca exista, vezi ►► P6).

11
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-12

G2.2 Transmiterea Măsurărilor. Măsurările vor fi transmise într-o manieră fiabilă

REGULATORULUI DE REGLAJ SECUNDAR; se recomandă prin cel puţin două căi, cu
alarmare în cazul unei deficienţe în transmisia datelor. Ciclul de transmisie cel mai mare
nu trebuie să depăşească 5 secunde, sa fie cat mai mic posibil si nu mai mare de ciclul
propriu al regulatorului.
G2.3 Masurarile de Rezerva. Masurarile de rezerva şi echipamentul de rezerva trebuie să fie
disponibile tot timpul în paralel cu masurari de baza. Masurarile de rezerva sunt obligatorii
pentru toate LINIILE DE INTERCONEXIUNE cu impact operational major. Acurateţea si
ciclurile de timp pentru măsurările de rezervă ale LINIILOR DE INTERCONEXIUNE
trebuie sa indeplinesaca aceleasi caracteristici (vezi ►► P1-B-R5).
G3. Rezerva Recomandată de Reglaj Secundar. In ARIILE/BLOCURILE DE REGLAJ de diferite
dimensiuni, variaţiile de intensităţi diferite ale sarcinii trebuie să fie corectate în aproximativ 15
min. În acest scop, sunt recomandate următoarele valori, (rezultate din curba empirică arătată în
figura de mai jos):
R a  L max  b 2  b
R – rezerva recomandată de reglajul secundar in MW;
Lmax – este sarcina maxima anticipată în MW, pentru ARIA DE REGLAJ
Parametrii a şi b sunt stabiliţi empiric, cu următoarele valori pentru UCTE:
a =10 MW si b =150 MW
Figura urmatoare arata REZERVA DE REGLAJ SECUNDAR recomandata ca o functie de sarcina
maxima anticipata.

Rezerva de reglaj
secundar recomandata
in MW

Proceduri

P1. Metoda Curbei Trompetă. Metoda curbei trompetă pentru analiza frecvenţei este descrisă în detaliu
în anexă (vezi ►► A1-B).

C. REGLAJUL TERŢIAR
12
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-13

Introducere

REGLAJUL TERTIAR utilizează REZERVA TERTIARA (cunoscută şi ca rezerva de 15 min.) ce este de

obicei activată manual de către OTS-uri, după activarea REGLAJULUI SECUNDAR pentru a elibera
REZERVELE SECUNDARE. Operarea REGLAJULUI TERTIAR este în responsabilitatea OTS-ului.
Notiunile de baza si principiile REGLAJULUI TERTIAR se prezinta in Anexa 1 (vezi ►► A1-C).

Criterii
C1. Abaterea de Reglaj Terţiar. In cazul unui incident (ca în ►► P1-A-C3) ce conduce la activarea
permanentă a REZERVEI DE REGLAJ SECUNDAR, contribuţia permanentă a REGLAJULUI
SECUNDAR este considerată a fi abaterea REGLAJULUI TERTIAR.

Cerinţe
R1. Rezerva Terţiară. Fiecare ARIE/BLOC DE REGLAJ trebuie să aibă acces intr-o scurta perioada de
timp după incident, la o suficientă REZERVA TERTIARA pentru a urmări REGLAJUL
SECUNDAR. O rezerva adecvata de reglaj trebuie sa fie disponibila oricand pentru a acoperi
pierderea unei unitati de productie. Daca pierderea celei mai mari unitati de productie nu este deja
acoperita de REZERVA DE REGLAJ SECUNDAR necesara, o REZERVA DE REGLAJ TERTIAR
(rezerva minut) va fi solicitata pentru a anula aceasta pierdere.

Standarde
S1. Activarea Rezervei Terţiare. Fiecare OTS trebuie să activeze imediat REZERVA TERTIARA, în
cazul unei abateri a REGLAJULUI TERTIAR, pentru eliberarea din nou a REZERVELOR DE
REGLAJ SECUNDAR.

Proceduri
P1. Activarea Rezervelor Terţiare. REZRVELE TERTIARE sunt activate fie prin actualizarea
PROGRAMULUI DE SCHIMBURI total al ARIEI/BLOCULUI DE REGLAJ (PROGRAMUL DE
REGLAJ) fie prin modificarea programelor de productie în ARIA/BLOCUL DE REGLAJ.

D. CORECŢIA TIMPULUI

13
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-14

Introducere

Obiectivul CORECTIEI TIMPULUI este de a monitoriza şi limita abaterile observate între TIMPUL
SINCRON şi timpul universal coordonat (UTC) în ARIA SINCRONA (în fiecare zonă separata de
funcţionare sincronă a UCTE). Se aplică de obicei pe perioadele de funcţionare interconectată
neintreruptă, când TIMPUL SINCRON este acelaşi pentru toate ariile.
Notiunile de baza si principiile CORECTIEI TIMPULUI sunt prezentate in Anexa 1 (vezi ►► A1-D).

Aceasta sectiune a strategiei inlocuieste ultima „UCTE technical rule for the correction of synchronous
time” (datata 01.06.1998).

Criterii

C1. Abaterea de Timp Tolerată. Este tolerată o abatere in marja  20 secunde între TIMPUL
SINCRON şi timpul universal coordonat (UTC).
C2. Domeniul Normat al Abaterii de Timp. Abaterea între TIMPUL SINCRON şi timpul universal
coordonat (UTC) ar trebui să fie în intervalul  30 secunde, în condiţii normale, în caz de
funcţionare neperturbată a reţelei interconectate.
C3. Banda Excepţională a Abaterii. În condiţii excepţionale, în cazul funcţionării neperturbate a reţelei
interconectate, abaterea între TIMPUL SINCRON şi timpul universal coordonat (UTC) ar trebui să
fie în banda de  60 secunde.

Cerinţe

R1. Monitorizarea Timpului. Fiecare ARIE SINCRONA a UCTE defineşte un organism central (Time
Monitor) care monitorizează continuu abaterea între TIMPUL SINCRON (care derivă din integrarea
FRECVENTEI SISTEMULUI comuna în zona respectivă de operare sincronă) şi timpul actual
(timpul universal coordonat UTC).
R2. Consemnul de Frecvenţă pentru Reglajul Secundar. In scopul corectiei timpului in banda ►► P1-
D-C3 se cere ca fiecare ARIE DE REGLAJ (vezi ►► P1-A) să aplice o modificare a consemnului de
frecvenţă pentru REGLAJUL SECUNDAR.
R3. Consemnul de Frecvenţă pentru Grupuri. Pentru corecţia timpului banda ►► P1-D-C3, consemnul
frecvenţei pentru grupurile implicate în REGLAJUL PRIMAR nu trebuie schimbat.

Standarde

S1. Valoarea Medie a Frecvenţei. Valoarea medie a FRECVENTEI SISTEMULUI (ca rezultat al
acţiunii comune a REGLAJULUI PRIMAR si REGLAJULUI SECUNDAR şi al CORECTIEI
TIMPULUI) va fi valoarea nominală a frecvenţei de 50 Hz, astfel încât ABATEREA TIMPULUI, în
medie să fie 0 (vezi ►► P1-A-C1).
S2. Calculul Abaterii Timpului. ABATEREA între TIMPUL SINCRON şi timpul astronomic este
calculata pentru ora 8 a.m. în fiecare zi. Timpul de referinţă este ORA Europei Centrale
(CET=GMT+1), tinand cont si de modificarile sezoniere pentru obtinerea economiilor de zi-lumină.
S3. Compensarea Abaterii Timpului Sincron. Dacă ABATEREA TIMPULUI este în banda P1-D-C1,
compensarea pentru corecţia timpului este setată la zero. Dacă abaterea este în afara benzii C1 şi
TIMPUL SINCRON este în urma timpului actual, corecţia este setată la +10 mHz. Dacă abaterea este
în afara benzii ►► P1-D-C1 şi TIMPUL SINCRON este înaintea timpului actual, corecţia este setată
la –10 mHz.

14
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-15

S3.1. Compensarea Excepţională a Abaterii Timpului Sincron. Doar în condiţii excepţionale, în

afara benzii ►► P1-D-C3, pot fi utilizate compensări >10 mHz (0.01 Hz) pentru corecţia
TIMPULUI SINCRON. Ele sunt dispuse de către Centrul de monitorizare a timpului (Time
Monitor).
S4. Corecţia Standard a Timpului. Corectia timpului se realizeaza prin aplicarea urmatoarelor valori:
S4.1. Valoarea Consemnului de Frecvenţă. Valoarea consemnului de frecvenţă este calculată din
suma frecvenţei nominale (50 Hz) şi COMPENSAREA DE FRECVENTA şi este în vigoare
pentru toate orele zilei următoare, incepand cu ora 0 a.m., fiind relevantă pentru funcţionarea
REGLAJULUI SECUNDAR (vezi ►► P1-D-R2) şi pentru calcularea performanţelor
REGLAJULUI SECUNDAR. Toate OTS-urile aplică în propriul sistem de reglaj automat al
productiei (AGC) valoarea transmisă a frecvenţei de consemn, pentru întreaga zi următoare.
S5. Notificarea Corecţiei Timpului. Informaţia pentru corectarea timpului este trimisă către toate
ARIILE/BLOCURILE DE REGLAJ ale ARIEI SINCRONE în fiecare zi, la ora 10.00 a.m. de către
Centrul de monitorizare a timpului (Time Monitor). ARIILE/BLOCURILE DE REGLAJ trimit ele
însele, fără întârziere, această informaţie către propriile sub-arii de reglaj.
S5.1. Conţinutul Notificării. Fiecare notificare conţine abaterea timpului, compensarea abaterii de
timp, procedura de corecţie a timpului si data şi durata pentru corecţia de timp.
S5.2. Transmiterea Notificării. Aceasta notificare este transmisă utilizând o comunicaţie electronică
sigură şi fiabilă, ce permite o procedură semiautomată.
S6. Evidenta Corecţiei Timpului. ABATERILE DE TIMP şi notificarile privind corecţiile abaterilor de
timp sunt calculate lunar de către Centrul de monitorizare a timpului (Time Monitor).

Proceduri

P1. Centrul UCTE de Monitorizare a Timpului. În condiţii normale ale interconexiunii UCTE, Centrul
de Dispecer Laufenburg (ETRANS) monitorizează în mod continuu abaterea între TIMPUL
SINCRON şi timpul actual.
P2. Notificarea Corecţiei de timp. În condiţiile normale ale interconexiunii UCTE, informaţia este
transmisă de la Laufenburg (ETRANS) OTS-urilor direct implicate.
P3. Reconectarea Zonelor Asincrone. Înaintea reconectării zonelor asincrone ale reţelei UCTE, este
necesar ca diferenţele dintre ABATERILE TIMPULUI între diferitele ARII SINCRONE să fie în
intervalul normat. Aria cu cea mai mică reţea care va fi reconectată trebuie să limiteze aceasta
diferenţă şi să preia timpul sincron din aria cu reţeaua mai mare, odata ce reconectarea a fost
realizată.
P4. Absenţa Notificării. În cazul în care informaţia privind abaterea timpului şi notificarea corecţiei
timpului nu sunt anunţate OTS-ului, acesta aplică frecvenţa nominală de 50 Hz (vezi ►► P1-A-C1) ca
valoare de consemn a frecvenţei pentru REGLAJUL SECUNDAR până când primeşte notificarea
respectiva.

15
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-16

E. MĂSURI PENTRU SITUATII DE URGENŢĂ

Introducere

SITUATIA DE URGENTA în sistemul interconectat UCTE apare ca rezultat al unei funcţionări

anormale, cauzate de căderea unei capacităţi de productie, de ieşirile din
funcţiune/SUPRAINCARCAREA liniilor de transport, care nu pot fi acoperite de rezervele funcţionale
ale OTS-ului afectat şi cauzeaza dezechilibrul PUTERII ACTIVE sau scaderea TENSIUNII. Cand au loc
declansari, perturbatiile pot fi propagate intr-o arie vasta intr-un timp foarte scurt. Spre deosebire de
„Siguranta Functionarii” din strategia 3, (vezi ►► P3), obiectivul acestei sectiuni este specificarea
masurilor operative posibile pentru mentinerea functionarii sistemului retelei interconectate a UCTE.
FRECVENTA SISTEMULUI este principalul criteriu pentru aprecierea condiţiilor normale de
funcţionare (vezi ►► P1-A-C2). CARACTERISTICA DE PUTERE-FRECVENTA A RETELEI (vezi ►►
P1-A-C4) depinde de marimea reţelelor interconectate. ABATERI DE FRECVENTA considerabile
(cauzate de pierderea unei capacităţi generatoare) sunt mai probabile în sisteme mici izolate, decât în intr-
o ARIE SINCRONA mare.

Criterii
C1. Condiţii de Functionare. In functie de FRECVENTA efectiva a SISTEMULUI, se definesc
următoarele condiţii de functionare:
C1.1. Condiţii Normale de Functionare/Functionare neperturbata. Dacă ABATEREA absoluta a
FRECVENTEI (abaterea absoluta de la FRECVENTA nominală a SISTEMULUI de 50 Hz,
vezi ►► P1-A-C1) nu depaseste 50 mHz, functionarea se considera neperturbata (condiţii
normale de functionare).
C1.2. Condiţii de Funcţionare Deteriorate. Dacă ABATEREA absoluta a FRECVENTEI este mai
mare de 50 mHz, dar mai mică de 150 mHz, condiţiile de functionare sunt considerate a fi
deteriorate, dar fără risc major, având în vedere că posibilităţile de reglaj (regulatoarele şi
rezervele) din ARIILE/BLOCURILE DE REGLAJ afectate sunt in mod sigur gata să
acţioneze direct.
C1.3. Condiţii de Funcţionare Sever Deteriorate. Dacă ABATEREA absoluta a FRECVENTEI
este mai mare de 150 mHz, condiţiile de functionare sunt considerate a fi sever deteriorate,
pentru că există riscuri de funcţionare semnificative pentru reţeaua interconectata.
C1.4. Conditii de Functionare Critice. Dacă ABATEREA absoluta a FRECVENTEI atinge
valoarea critica de 2,5 Hz (aceasta inseamna ca FRECVENTA SISTEMULUI atinge 47,5 Hz
sau 52,5 Hz) are loc declansarea generatoarelor si functionarea retelei interconectate se afla la
limita ei de functionare.

Cerinţe
R1. Capacitatea de Descărcare a Sarcinii. În cazurile de scăderi majore ale frecvenţei, trebuie instalate
echipamente automate pentru DESCARCAREA SARCINII, pe criteriul de frecvenţă (vezi ►► P1-A-
C2.4).
R2. Declararea Situaţiei de Urgenţă. Fiecare OTS trebuie să declare principalele caracteristici ale
situaţiei de urgenţă, pentru informarea tuturor intreprinderilor implicate. Trebuie declarat în mod clar
ca rezolvarea situaţiei de urgenţă este o problemă de prioritate maximă.
R3. Coordonarea. OTS-urile vecine vor declara, în acordurile de funcţionare bilaterală, clauze pentru
ajutor în caz de urgenţă, inclusiv clauze pentru obţinerea ajutorului de urgenţă din partea sistemelor
indepartate. Toti OTS trebuie să-şi coordoneze automaticile de descărcare a sarcinii precum şi
planurile de acţiune în situaţii de urgenţă.
R4. Acurateţea Măsurarilor de Frecvenţa pentru Descărcarea Sarcinii. Masurarile de frecventa
pentru DESCARCAREA SARCINII trebuie sa fie mentinute la o acuratete de aproximativ de 510
mHz. In cazul in care benzi mai largi de declanşare nu provoacă probleme severe în sistem este

16
Manualul de Operare UCTE – Strategia 1: Reglaj Frecventa-Putere, Efectuare (proiect final 1.9 E, 31.12.03) P1-17

suficientă o acurateţe de 50 mHz la 100 mHz. Aceasta trebuie sa fie verificata si revazuta de la caz la
caz.
R5. Echipamentele Liniilor de Interconexiune. Pentru a menţine avantajul si a ajuta funcţionarea
interconexiunii, LINIILE DE INTERCONEXIUNE vor fi dotate cu echipamente de reanclanşare
rapidă monopolara şi DISPOZITIVE DE REANCLANSARE AUTOMATA pentru defecte
monofazate.
R6. Indicaţia Suprasarcinii. Toate LINIILE DE INTERCONEXIUNE şi transformatoarele mari trebuie
să fie echipate cu dispozitive care indica suprasarcinile.
R7. Echipamentele Unitatilor de Productie. Funcţie de caracteristicile sistemului (structura centralelor
electrice, cerinţele de reţea, etc.) un număr suficient de grupuri de productie trebuie echipate cu
dispozitive pentru izolarea grupurilor de restul sistemului pentru a menţine în funcţiune serviciile
proprii în cazul separării reţelei, astfel încât să facă posibilă cât mai rapid reconectarea şi reluarea
sarcinii produse de aceste centrale, odată ce condiţiile de reţea o permit.
Trebuie să se evite ca maşinile (după deconectarea de la reţea) să atinga viteza de deconectarea de
avarie prin supraturatie, datorită pierderii sarcinii.
R8. Disponibilitatea Sistemului SCADA. In cazul pierderii totale a tensiunii, centrele de dispecer,
centrele de operare, staţiile, sistemele de telecomunicaţii, sistemele de comandă la distanţă trebuie să
rămână în condiţii de functionare, pentru a face posibila reconstituirea reţelei. Pierderea legăturilor de
telecomunicaţii sau a cailor de monitorizare si reglaj intre centrele de dispecer, centrele de operare şi
instalaţiile de producţie/transport nu trebuie să afecteze functionarea sistemului.

Standarde

S1. Menţinerea Funcţionării Sincrone. In cazul unei situaţii de urgenţă, sarcina principală este de a
menţine funcţionarea sincronă a sistemului UCTE. OTS-urile trebuie să ia toate măsurile posibile,
pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare, funcţie de resursele şi mijloacele disponibile la
momentul respectiv. Pentru a permite ca avantajul asigurat de LINIILE DE INTERCONEXIUNE sa
fie pastrat un timp cat mai lung posibil, declansarile deliberate ale LINIILOR DE
INTERCONEXIUNE trebuie sa fie evitate, atat timp cat functionarea interconectata ramane posibila.
S2. Anunţarea Sistemelor Vecine. Toate OTS-urile trebuie să informeze OTS-urile vecine in cazul unei
situaţii de urgenţă apărută şi să solicite cooperare.

Linii Directoare

G1. Excedent de Putere. In cazul unei cresteri critice a FRECVENTEI SISTEMULUI (excedent
semnificativ al productiei de putere), puterea produsa trebuie sa fie redusa (pana la minim) si
incarcarea pompelor va fi marita imediat. Daca FRECVENTA SISTEMULUI ramane la o valoare
critica, unitatile de productie trebuie sa fie deconectate.
G2. Deficit de Putere. In cazul unei lipse semnificative de putere care determina o cadere critica a
FRECVENTEI SISTEMULUI urmatoarele actiuni trebuie sa fie efectuate imediat: Oprirea sau
reducerea functionarii pompelor, mobilizarea rezervei turnante (pana la maxim) si conectarea
tuturor rezervelor cu pornire rapida posibile.

17