Sunteți pe pagina 1din 3

Fişă de lucru pentru Bacalaureat

I. Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi cerinţelor:


Bela, din mila lui Dumnezeu regele Ungariei. [...] Aşadar, mânaţi de acest gând, după o îndelungă sfătuire cu fruntaşii şi
baronii regatului nostru, ne-am oprit la această hotărâre, luată dimpreună cu venerabilul bărbat Rembald, marele perceptor al caselor
ospitalierilor din Ierusalim, [...] îi dăm şi îi dăruim lui, şi prin dânsul numitei case, întreaga ţară a Severinului împreună cu munţii ce
ţin de ea şi cu toate celelalte ce atârnă de ea, precum şi cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la râul Olt, afară de pământul cnezatului
voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit aceştia şi până acum.
Totuşi [le dăm] în aşa fel, încât jumătate din toate foloasele şi veniturile şi slujbele şi toate morile dintre hotarele ţărilor
amintite, atât cele clădite cât şi ce se vor clădi – în afară de cele din ţara Litua – precum şi toate clădirile şi semănăturile făcute pe
cheltuiala fraţilor zisei case, şi fâneţele şi păşunile pentru vitele şi oile lor, şi pescăriile de la Dunăre şi iazurile de la Celei, pe care le
păstrăm împreună pe seama noastră şi a lor.
De asemenea rânduielile pe care ce va fi hărăzit zisa casă a nobililor, atât în privinţa libertăţi lor cât şi a judecăţilor şi
hotărârilor judecătoreşti pe care le vor rosti împotriva acelora, le vom încuviinţa şi întări – fără atingerea părţii noastre din
folosinţele ieşind de acolo – cu acest adaos, că de se va rosti osândă [într-o pricină] vărsare de sânge împotriva mai marilor ţării
[aceleia] şi se vor simţi nedreptăţiţi să poată face apel la curtea noastră.
(Diploma Cavalerilor Ioaniţi)
1. Numiţi formaţiunile politice din SCDP precizate în sursa dată: __________, _________, ____________, __________
2. Precizaţi „autorul” acestei diplome precum şi funcţia lui: __________________→__________________
3. Menţionaţi o categorie socială din SCDP: ________________________
4. Enumeraţi patru avantaje primite de cavalerii ioaniţi:
 ______________________________________________
 ______________________________________________
 ______________________________________________
 ______________________________________________
5. Identificaţi doi factori interni care au contribuit la constituirea Ţării Româneşti:
 ________________________________
 ________________________________
6. Selectați două informații aflate într-o relație cauză-efect, precizând rolul fiecăreia – cauză respectiv efect:
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________

II. Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi cerinţelor:


„Marea invazie tătară din 1241 şi, îndeosebi, instalarea durabilă a dominaţiei tătare la gurile Dunării după 1260 a spulberat
hegemonia regatului ungar în cea mai mare parte a teritoriilor extracarpatice. După eşecul încercării de restaurare cu concursul
cavalerilor ioaniţi, regatul nu a mai păstrat sub suzeranitatea sa decît Oltenia, cuprinsă în cea mai mare parte în voievodatul lui
Litovoi. Spaţiul românesc extracarpatic a rămas în această vreme împărţit între aria de hegemonie a Hoardei de Aur şi cea a
regatului ungar. Echilibrul instaurat după 1260 s-a modificat în ultimul deceniu al secolului XIII. Destrămarea puterii regale în
timpul domniei lui Ladislau Cumanul, a avut repercusiuni însemnate atît în politica internă, cît şi asupra poziţiei internaţionale a
regatului. Asasinarea regelui în 1290, într-un context politic care îl adusese în conflict cu românii şi cumanii, a precipitat
modificările politice care caracterizează ultimul deceniu al secolului XIII.
Sub noul rege, Andrei III (1290 – 1301), valul de intoleranţă. Românii din Transilvania, au fost excluşi din congregaţia ţării.
Sub conducerea „hanului” Nogai, care instalase cu mai bine de un sfert de secol în urmă centrul puterii sale la gurile Dunării, tătarii
îşi extind controlul asupra cursului fluviului pînă la Porţile de Fier. Consecutiv acestei extinderi de putere, influenţa regatului ungar
slăbeşte considerabil la sud de Carpaţi, din 1291 dispare funcţia de ban de Severin din lista demnitarilor regatului, iar din 1301
regatul cunoaşte un război civil pentru tron.
În această constelaţie modificată s-a consolidat şi puterea voievodatului românesc de la răsărit de Olt, voievodul muntean,
devenit „mare voievod” prin închinarea voievozilor şi cnezilor de la sud şi răsărit de Carpaţi, grupase un teritoriu întins şi o masă
umană însemnată sub autoritatea sa. Poziţia de putere dobîndită în scurt răstimp a dat ţării posibilitatea de a juca de acum înainte un
rol autonom în raporturile internaţionale din răsăritul şi sud-estul Europei”.
(Şerban Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu românesc)
1. Precizaţi evenimentul care a slăbit regatul maghiar: _________________________________________________________
2. Numiţi cele două popoare aflate în conflict cu Regalitatea maghiară: ____________________ şi ______________________
3. Menţionaţi instituţia care dispare datorită slăbirii Regatului Maghiar: ___________________________________
4. Precizaţi un moment în care românii sunt decăzuţi din drepturi: ________________________________________________
5. Identificaţi un factor extern care a contribuit la constituirea primului stat românesc:
 _________________________________________________________________________________________________
6. Selectați două informații aflate într-o relație cauză-efect, precizând rolul fiecăreia – cauză respectiv efect:
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
7. Formulaţi, pe baza sursei, un punct de vedere referitor la voievodatul românesc de la sud de Carpaţi, susţinându-l cu două
informaţii selectate din sursa dată.
PV ________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________
I1 ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I2 ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
III. Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi cerinţelor:
„Şi, în sfârşit, când, fiind încă copil, începusem noi a domni după moartea prea iubitului nostru tată, iar voievodul Litovoi, împreună
cu fraţii săi, în infidelitatea sa, ocupase pentru sine o parte din regatul nostru existentă dincolo de munţi şi cu toate avertismentele
noastre nu s-a îngrijit să plătească veniturile ce ni se cuveneau din acea parte, l-am trimis împotriva lui pe numitul magistru
Georgius, care, luptând împotriva aceluia cu cea mai mare credinţă, l-a ucis pe el, iar pe fratele lui, cu numele Barbat, l-a luat în
captivitate şi ni l-a adus nouă; pe deasupra, pentru răscumpărarea acestuia noi am stors o sumă nu mică de bani şi astfel prin
serviciile acestui magistru Georgius a fost reaşezat iar tributul nostru din acele părţi. [...]”.
(Act de danie emis de regele Ungariei Ladislau al IV-lea Cumanul, 8 ianuarie 1285)

1. Precizaţi secolul în care a fost emis documentul prezentat: ___________


2. Menţionaţi o instituţie străină şi una prezentă în spaţiul românesc: ______________________ şi _____________________
3. Selectați două informații aflate într-o relație cauză-efect, precizând rolul fiecăreia – cauză respectiv efect:
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
4. Formulaţi, pe baza sursei, un punct de vedere referitor la relaţia dintre regele Ungariei şi conducătorii cnezatelor şi
voievodatelor de la sud de Carpaţi, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursa dată.
PV _________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
I1 _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I2 _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. Exprimaţi o opinie despre economia voievodatului românesc, susţineţi-o cu o informaţie selectată din sursa dată:
O _________________________________________________________________________________________________
I _________________________________________________________________________________________________
6. Prezentaţi pe scurt evenimentul precizat în sursă: ___________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________

IV. Citiţi cu atenţie textele şi răspundeţi cerinţelor:


A. Regele [Carol Robert de Anjou, în 1330] a cuprins Severinul şi fortăreaţa lui (...); Basarab a trimis, astfel, la rege o solie vrednică
de toată cinstea ca să-i spună regelui: „Fiindcă voi, rege şi stăpân al meu, v-aţi străduit în strângerea oştirii, eu voi răsplăti osteneala
voastră cu 7000 de mărci de argint şi vă voi lăsa în pace Severinul, cu toate ce ţin de el, pe care acum cu puterea le ţineţi în mâinile
voastre. Pe deasupra, tributul pe care-l datorez coroanei voastre îl voi plăti, cu credinţă, în tot anul. Şi nu mai puţin voi trimite la
curtea voastră pe unul din fiii mei ca să servească pe banii mei şi pe cheltuiala mea, numai să vă întoarceţi îndărăt în pace (...) pentru
că dacă veniţi şi mai mult înlăuntrul ţării, nu veţi putea nicidecum să [scăpaţi de pericol]”. Regele, auzind aceasta, cu mintea trufaşă,
a izbucnit faţă de soli cu următoarele vorbe, zicându-le: ,,Să spuneţi aşa lui Bazarad, că el e păstorul oilor mele şi eu, din
ascunzişurile sale de barbă îl voi scoate”. (Cronica pictată de la Viena)
B. „Basarab a venit pe o cale cu toată oastea sa, și calea sucită și de amândouă părțile cu râpe foarte înalte, era închisă împrejur, și
unde calea zisă era mai largă, acolo valahii în mai multe locuri o întăriseră cu șanțuri săpate împrejur. Iar regele și toți ai săi la așa
ceva întru adevăr nu s-au gândit. Mulțimea nenumărată a valahilor, sus pe râpi alergând din toate părțile, arunca săgeți asupra oastei
ungurești care era în fundul căii de drum, care însă nu ar fi trebuit numit drum, ci mai curând un fel de corabie strâmtă, unde, din
pricina înghesuielii, cei mai sprinteni cai și ostași cădeau în luptă, pentru că din pricina urcușului prăpăstios din cale nu se puteau sui
contra valahilor, pe nici una din râpele de pe amândouă laturile drumului; nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau loc de fugă,
fiind șanțurile săpate acolo, ci ostașii regelui erau cu totul prinși, ca niște pești în vârșă sau în mreajă. (Cronica pictată de la Viena)

1. Numiţi cei doi conducători precizaţi în surse şi statele conduse de ei:


 _______________________→__________________________
 _______________________→__________________________
2. Precizaţi, pe baza sursei A, două cauze ale conflictului dintre cele două părţi:
 _____________________________________________________________________________________________
 _____________________________________________________________________________________________
3. Menţionaţi tactica de luptă folosită de voievodul muntean folosind două informaţii din sursă care să o susţină:
T _______________________________________________________________________________________________
I1 ________________________________________________________________________________________________
I2 ________________________________________________________________________________________________
4. Exprimaţi o opinie despre economia noului stat românesc susţinând-o cu două informaţii selectate din sursa A:
5. Selectați, din cele două surse, câte două informații aflate în relații cauză-efect, precizând rolul fiecăreia – cauză respectiv
efect:
A:__________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________
B: _________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
6. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Basarab şi regele Carol Robert, folosind două
informaţii selectate din surse.
PV ________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________
I1 ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I2 ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________
7. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la obligaţiile mai vechi şi obligaţiile pe care şi le asumă mai nou Basarab I
faţă de regele Carol Robert:
 _________________________________________________________________________________________________
 _________________________________________________________________________________________________
 _________________________________________________________________________________________________
8. Formulaţi un punct de vedere cu privire la importanţa bătăliei de la Posada, argumentându-l.
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________

V. Citiţi cu atenţie textele şi răspundeţi cerinţelor:


A. Nicolae Alexandru îşi asumă în 1359 titlul de domn autocrat (de sine stăpânitor) şi, în urma negocierilor cu conducerea
Imperiului Bizantin, instituie Mitropolia Ţării Româneşti, în dependenţă faţă de Patriarhia de la Constantinopol. Prin acest act, Ţara
Românească se înzestra cu instituţiile supreme ale statului de sine stătător, putere laică autocrată şi putere ecleziastică legitimatoare.
Actul lui Nicolae Alexandru însemna înfruntarea directă a pretenţiilor de suzeranitate ale Regatului ungar asupra Ţării Româneşti.
B. Pentru sporirea veniturilor statului, Vladislav Vlaicu acordă înlesniri negoţului de tranzit, exemplu concludent în acest sens fiind
confirmarea, la 20 ianuarie 1368, printr-o diplomă redactată în latineşte, a vechilor privilegii de care se bucurau braşovenii încă „din
vechime" (în aceasta erau stipulate, bineînţeles, şi vămile ce urmau să le achite negustorii respectivi). Mai mult chiar, urmărind să
sporească negoţul intern dar şi să evidenţieze faptul că Valahia era o ţară independentă, Vladislav I emite cea dintâi monedă
românească.

1. Precizaţi secolul la care s referă cele două surse: ______________


2. Numiţi cele două denumiri ale statului de la sud de Carpaţi precizate în surse:
_________________→___________________
3. Precizaţi din sursa A o informaţie referitoare la o instituţie eclesiastică românească: _______________________________
___________________________________________________________________________________________________
4. Menţionaţi din sursa A două tipuri de puteri, rolul acestora şi demnitarii lor de drept:
 _______________________→_______________________________→_______________________________________
 _______________________→_______________________________→_______________________________________
5. Precizaţi motivul întemeierii Mitropoliei Ţării Româneşti.
6. Identificaţi, pe baza sursei B, două dintre atributele suveranităţii Ţării Româneşti, întreprinse de urmaşii lui Basarab (atribut,
conducător):
 _____________________→___________________________
 _____________________→___________________________
7. Argumentaţi, pe baza sursei B, modul în care politica economică a lui Vladislav Vlaicu a contribuit la consolidarea Tării
Româneşti susţinându-l cu două informaţii din text: __________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
8. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la organizarea instituțională a Moldovei:
 _________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
 _________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
9. Menţionaţi o caracteristică a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea.
 _________________________________________________________________________________________________