Statele Unite ale Americii

Imn:The Star-Spangled Banner

Deviză:In God We Trust
E Pluribus Unum latină
Din multe, una
Suprafață
-totală 9 629 091 km² (locul 4)
Apă (%) 2,23
Cel mai înalt punct Muntele McKinley (6.190 m)
Cel mai jos punct Badwater Basin (-86 m)
Cel mai mare oraș New York
Mexic
Vecini
Canada

Populație
-Recensământ 2017 325.145.963
Densitate 34,2 loc/km²
-Estimare 2014 ▲318 626 220 locuitori

Sistem politic: Republică federală prezidențială

Președintele în funcție: Donald Trump
Vicepreședinte: Mike Pence
Legislativ: Congres
Camera superioară: Senat
Camera inferioară: Camera Reprezentanților
Capitala: Washington, DC
Stat independent
Independența față de Regatul Unit 4 iulie 1776
Constituția americană 21 iunie 1788
PIB (PPC) 2014
- Total 17.528.780.100.000 $
- Pe cap de locuitor 54 980 $ (locul 6)
PIB (nominal) 2014
- Total 17.528.780.110.000 $ (locul 1)
- Pe cap de locuitor (locul 9)54 981 $
Gini (2012) 36,9 % (mediu)
IDU (2013) ▬ 0,914 (foarte ridicat) (locul 5)
Monedă Dolarul american (USD)

1
 Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în engleză
United States of America respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici
constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia
sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la
nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest). Statul Alaska
este situat în extremitatea nord-vestică a Americii de Nord, între Canada la est și strâmtoarea
Behring la vest. Statul Hawaii este un arhipelag din Oceanul Pacific, situat la circa 3.200 km sud-
vest față de sud-vestul statului California. Țara posedă, de asemenea, câteva teritorii în Pacific,
respectiv în Caraibe.

Preistorie
Istoria Americii a început cu sosirea primilor imigranți din Asia peste strâmtoarea Bering, cu
aproximativ 14.000 de ani în urmă, urmărind turme de animale pentru vânătoare, în America. Acești
indieni americani au lăsat urme ale existenței lor prin petroglife și alte materiale arheologice. Este
estimat că 2,9 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astăzi aparține Statelor Unite, înainte
de diminuarea lor numerică ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infecțioase, care au sosit în
America prin intermediul călătorilor europeni (cu toate că există dubii despre numărul lor exact).
Au existat și societăți avansate, de exemplu Anasazi din sud-vest, sau Indienii de Păduri
(Woodland), care au construit centrul Cahokia, situat lângă St Louis, care a avut o populație de 40
în anul 1200 î.e.n.

Colonizarea europeană
Vizitatori străini au sosit și în trecut, dar doar după călătoriile lui Cristofor Columb, în secolele XV
și XVI, au început națiunile europene să exploreze și să creeze locuințe permanente pe acest
continent. Vezi Colonizare.
În secolele XVI și XVII, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite și Florida. Prima
colonie engleză care a avut succes a fost Jamestown în Virginia, în 1607. Pe parcursul următoarelor
decenii au apărut unele colonii olandeze, ca New Amsterdam (predecesorul orașului New York), pe
teritoriul ocupat actualmente de New York și New Jersey. În 1637, suedezii au creat o colonie
numită Christina (în Delaware), dar au trebuit să cedeze colonia, în 1655, Olandei.
Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensivă a coastei de est de către Marea
Britanie. Colonizatorii din Marea Britanie au fost lăsați în pace de către patria lor de origine până la
Războiul de Șapte Ani, când Franța a cedat Canada și regiunea Marilor Lacuri Marii Britanii.
Atunci metropola (Marea Britanie) a impus impozite asupra celor 13 colonii pentru a strânge
fonduri pentru război. Mulți colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei considerau că nu
aveau o reprezentare adecvată în Parlament. Tensiunile între Marea Britanie și colonizatori au
crescut și cele 13 colonii au început o revoluție de eliberare de sub controlul Marii Britanii.

Crearea națiunii americane

Primul președinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington, a servit în funcție două
mandate, între 1789 și 1797.
În 1776, cele 13 colonii și-au declarat independența față de Marea Britanie, izbucnind Revoluția
Americană (1775 - 1783) care a creat Statele Unite.
Structura administrativă inițială a țării a fost o confederație, fondată în 1777 (în 1781 fiind
ratificată baza sa) - Articles of Confederation. După dezbateri îndelungate, acest document a fost
înlocuit de către Constituția Statelor Unite ale Americii, în 1789, care a creat un sistem politic mai
centralizat.

Expansiunea

2
 Achiziții teritoriale după dată
Pe parcursul secolului al XIX-lea, națiunea s-a extins rapid, adăugând multe state noi. Destinul
Manifest a fost o filosofie care a încurajat extinderea Statelor Unite înspre vest: deoarece populația
statelor din est creștea și imigranți noi intrau în țară, mulți oameni se mutau continuu înspre vest.
Ca urmare a acestui proces, SUA a ocupat teritoriile amerindienilor. Aceste acțiuni continuă
să aibă implicații politice astăzi, deoarece unele triburi cer aceste pământuri înapoi. În unele locuri,
populațiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli infecțioase aduse de către europeni și
astfel colonizatorii din SUA au acaparat ușor aceste teritorii goale. În alte situații, Indienii americani
au fost mutați forțat de pe teritoriile lor tradiționale, unii fiind duși în rezervații. Cu toate că unii
declară că Statele Unite nu a fost o putere colonială până ce a acaparat teritorii străine în Războiul
Spaniol-American, controlul exercitat asupra pământurilor în America de Nord de către SUA a fost,
esențial, de o natură colonială.

Teritoriile unora din statele care intră în componența SUA au fost cumpărate de la vecini sau
de la alte puteri coloniale: Louisiana a fost cumpărată de la Franța în 1803, Florida de la Spania în
1809, iar Alaska de la Rusia în 1867.
În această perioadă, țara a devenit o mare putere industrială și un centru pentru inovație și
dezvoltare tehnologică.

Războiul Civil

Bătălia de la Fredericksburg, 13 decembrie 1862

Din perioada colonială, a existat un deficit de lucrători, un fapt care a încurajat sclavia. Până
la mijlocul secolului 19, conflictele asupra drepturilor statelor și sclavajului negrilor au continuat să
crească în intensitate și au început să domine politica internă a Statelor Unite.
Statele nordice au început să se opună sclaviei, însă statele sudice considerau că acest sistem
era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pe bumbac și doreau să introducă
sclavia și în teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua
conflictul (de exemplu, Compromisul Missouri și Compromisul din 1850).
Disputa a explodat într-o criză în 1861, când șapte state sudice au părăsit Statele Unite și au
format Statele Confederate ale Americii, o acțiune care s-a terminat cu Războiul Civil American.
Imediat după începutul războiului, încă patru state sudice au intrat în confederație.
În timpul războiului, Abraham Lincoln a proclamat eliberarea tuturor sclavilor în statele
rebele, prin Proclamația de Emancipare, cu toate că emanciparea completă a sclavilor a avut loc
doar în 1865, după sfârșitul confederației, odată cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al
Constituției SUA. Războiul civil a răspuns și la întrebarea despre dreptul statelor de a părăsi
Uniunea și e considerat un moment crucial în istoria țării, când guvernul național a acaparat puteri
noi și extinse.

Secolul XX

Atacul de la Pearl Harbor

Secolul XX a fost, uneori, numit "Secolul American" din cauza influenței exercitate de către această
țară asupra întregii lumi. Influența sa relativă a fost mare, în special datorită faptului că Europa,
care, anterior, a fost cel mai important centru de influență, a suferit grav în ambele războaie
mondiale
Statele Unite a luptat în Primul și Al Doilea Război Mondial de partea Aliaților. În perioada
interbelică, cel mai important eveniment a fost Marea Depresiune (1929 - 1939), efectul căreia a
fost intensificat de Dust bowl, o secetă gravă. Ca și restul lumii dezvoltate, SUA a ieșit din această
criză economică în urma mobilizării pentru Al Doilea Război Mondial.

3
 Războiul a adus pagube enorme majorității participanților la el, însă SUA a suferit relativ
puțin din punct de vedere economic. În 1950, mai mult de jumătate din PIB-ul global aparținea
SUA.
În Războiul Rece, SUA au fost un participant cheie în Războiul din Coreea și Războiul
Vietnamez, și, pe lângă URSS, a fost considerată una din cele două superputeri. Această perioadă a
coincis cu o mare expansiune economică. Odată cu încetarea existenței Uniunii Sovietice ca entitate
juridică, SUA a devenit un centru mondial economic și militar cu o pondere sporită.
În deceniul 1990 - 2000, Statele Unite au participat la mai multe misiuni de poliție și de
menținere a păcii, așa cum ar fi cele din Kosovo, Haiti, Somalia, Liberia, și Golful Persic.

Secolul XXI
După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, executate asupra complexului World Trade
Center și a Pentagon-ului de organizația teroristă, Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden, Statele
Unite ale Americii, cu ajutorul altor națiuni, au declarat război contra terorismului, care a inclus
acțiuni militare în Afganistan și Irak.

Geografie

Din punct de vedere geografic, țara se împarte în trei regiuni principale: Munții Stâncoși
(Rocky Mountains) - la vest, zona de podiș și de munte a Appalașilor - la est, și câmpiile întinse de
prerie (Great Plains) - în partea centrală. În secolul 19, preriile imense au devenit simbolul
valorificării de noi teritorii și al vieții în libertate a coloniștilor. Caracteristice pentru America de
Nord sunt și marea diversitate a climei și bogăția lumii vegetale.
Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din munți înalți (ex. Munții Stâncoși,
Munții Coastei, Munții Cascadelor, Munții Alaskăi, Munții Mauna Loa, Munții Mauna Kea, Munții
Apalași etc.) formați prin orogeneză alpină, podișuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) și câmpii
(Cp. Mississippi).

Hidrografie
Principala apă curgătoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este Mississippi, cel
mai mare fluviu, cu cei mai mulți afluenți. În S.U.A. sunt fluvii și lacuri uriașe. Rețeaua fluvială se
numără printre cele mai întinse de pe Glob, fiind alimentată atât de apa ploilor, cât și de cea a
zăpezilor și ghețarilor care acoperă masivele înalte. Scurgerea râurilor este dirijată de relief, în
câteva direcții principale.
Mississippi este un fluviu uriaș, care, împreună cu Missouri, este de 2 ori și jumătate mai lung
decât Dunărea, având mărimea de 3950 km. Izvorăște la Vest de Lacul Superior, la 518 m altitudine,
străbate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud și se varsă în Golful Mexic printr-o deltă
mlăștinoasă. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenți navigabili. Ca volum de apă
ocupa locul al III-lea în lume.
Floră și faună
Păduri de foioase, păduri de conifere în zona de munte și în Alaska. Vegetație de stepă și vegetație
mediteraneană - în Florida și California, deșertică - în Nevada, în pădurile tropicale și Hawaii.
Climă
Clima este predominant temperată (exemplu: temperat oceanică - pe țărmul Oceanului
Atlantic; temperat continentală - în centrul țării; subtropicală - în Florida și California). În Alaska,
clima este rece subpolară, în Nevadaeste temperată și în Hawaii este tropicală umedă. Temperatura
variază în iulie între 18 °C în Seattle și 28 °C în New Orleans, iar în ianuarie, între -10 °C la
Minneapolis și 13 °C la Los Angeles. Cantitatea de precipitații variază de la peste 100 cm pe coasta
de est și de sud, la 50 cm în bazinul fluviului Mississippi și mai puțin de 25 cm în zonele muntoase
din Vest. Precipitațiile sunt foarte abundente în apropierea coastei de vest, în Washington și Oregon

4
80 cm în zonele joase și 100–150 cm în zonele muntoase. Coborând însă spre California,
precipitațiile devin tot mai rare, ajungând la o cantitate medie de 25 cm în Los Angeles.
Demografie
Comitatele americane dupǎ prevalența etnică a strămoșilor populației Statele Unite ale Americii este
o țară diversificată rasial și etnic. Sunt recunoscute șase rase: rasa albă, rasa indiană din America,
rasa nativă din Alaska, rasa asiatică, negrii sau afroamericani, hawaieni nativi și alte rase insulare
din Pacific. Americanii sunt, clasificați ca fiind de origine iberică sau latino-americană și ne-iberici
sau ne-latinoamericani, latino-americanii și ibericii din SUA sunt o etnie diferită care constituie cel
mai mare grup minoritar din această țară.
Americanii Albi (inclusiv ibericii și latin-oamericanii americani albi) sunt o majoritate
rasială, cu o cotă de 72,4% din populația SUA, în estimările oficiale din Programul de Estimare a
Populației (PEP), sau 75% în Sondajele Comunitații Americane (ACS). Spaniolii și latino-
americanii din SUA (de orice rasă) reprezintă 16,3% din populație. Afroamericanii sunt cea mai
mare minoritate rasială, reprezentând 12,4% din populație.
Americanii albi sunt majoritari în fiecare regiune, atingând cel mai înalt prag al populației în
centrul, vestul și nordul Statelor Unite: 82% pe PEP, sau 80% pe ACS. 78% din această regiune
central vestică sunt albi, cea mai mare rată de răspândire din toate regiunile. Cu toate acestea, 35%
dintre americanii albi (dacă toți americanii de culoare albă sau non-hispanici/latini) trăiesc în Sud,
mai mult ca în orice regiune. Sudul este, de asemenea, regiunea unde populația de culoare este cel
mai des întâlnită sau afro-americanii sunt cel mai des întâlniți, cu o proporție de 55%. O pluralitate
sau majoritate a fiecărui grup minoritar rămas rezident în Vest: Regiunea este locul a 42% hispanici
și latini americani, 46% americani asiatici, 48% indieni americani și nativii din Alaska, 68% nativii
hawaieni și alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogați "Două sau mai multe rase" populație
(Americani multirasiali), și 46% dintre oamenii din "altă rase".
Populația rurală a scăzut în ultimul secol de la 72% în 1910 la 16% în 2010.

Religie
Potrivit unui studiu realizat în 2014 de către Pew Research Center, 71% dintre americani sunt
creștini (47% protestanți și 21% catolici), 23% nu au religie și 6% practică alte religii (iudaism -
1,9%, islam - 0,9% budism - 0,7%, hinduism - 0,7%, alte religii - 1,8%).

Limba oficială
Deși Statele Unite ale Americii apar în statistici cu limba engleză ca limbă oficială, în fapt din cele
50 de state componente, numai 31 au, prin lege, ca limbă oficială engleza (în paranteze anul
legiferării),