Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De regula, la locuinte individuale, se utilizeaza fundatii continue sub ziduri, fundatii izolate
sub stalpi sau radier general (fundatie sub intreaga constructie).
1-Lucrari pregatitoare
2-Trasarea fundatiei
Trasarea se face pentru a transpune pe teren axele si conturul fundatiilor, dupa un plan
de trasare intocmit de proiectant. Reperele trebuie amplasate in afara zonei de lucru
(circa 1,5 m) pentru a putea fi mentinute pe toata durata executarii lucrarilor.
Uneltele necesare pentru trasarea fundatiei sunt: tarusi (circa 1,5 m lungime), ciocan, ruleta de
zece metri sau mai mare, echer cu latura de cel putin 1,5 metri, sfoara/furtun de nivel, creion.
Dupa amplasarea reperelor de nivel, trebuie masurate distantele dintre repere si sol, la cea mai
mare distanta fiind Cota Terenului. Aceasta se regaseste in proiect cu abrevierea CTA (sau
CTN). Pe tarusul pe care s-a masurat CTA se marcheaza si CT0 (cota zero). Aceasta cota se
transmite pe toti tarusii folositi pentru marcarea nivelului, fiind cota de referinta la executarea
lucrarilor.
Mentinerea acestei cote pe toata durata de executare a lucrarii se face de obicei in fata intrarii,
prin baterea a trei tarusi din lemn, dispusi in varfurile unui triunghi echilateral cu latura de
aproximativ 40-60 cm. Pe cei trei tarusi se va trasa cota zero cu furtunul de nivel, apoi
semnele vor fi unite prin baterea in cuie a unor bucati de scandura, asfel incat muchia
superioara sa fie la nivelul semnelor.
Dupa trasarea fundatiilor si marcarea cotei zero (CT 0) se incepe executarea sapaturilor.
3-Sapaturile
Aceasta etapa se organizeaza astfel incat, in orice faza de lucru, fundul sapaturii sa permita
evacuarea apelor.
Cand este necesara dezgroparea unor retele de instalatii (conducte, canale de apa, gaz etc),
trebuie luate masuri de protectie a acestora. De exemplu, executia sapaturii deasupra unui
cablu electric se admite numai in prezenta reprezentantului institutiei care exploateaza reteaua
electrica respectiva, care va supraveghea masurile luate pentru protejarea cablului si evitarea
accidentelor .
Daca turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, aceasta va fi
oprita la o cota mai ridicata decât cota finala (cu 20-30 cm), in special in terenurile sensibile
la actiunea apei, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului
de sub talpa fundatiei. Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea
executiei fundatiei.
adancimea sapaturii
natura terenului (stratificatie, omogenitate, coeziune s.a.)
gradul de integritate si umiditatea terenului
regimul de curgere a apelor subterane
conditiile meteorologice si climatice din perioada de executie a lucrarilor
tehnologia de executie adoptata etc.
In cazul in care la cota de fundare apar crapaturi in teren, proiectantul va stabili masurile ce
trebuie luate inainte de inceperea betonarii.
In cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti, trebuie luate masuri pentru mentinerea
stabilitatii peretilor:
Terenul din jurul sapaturii nu trebuie sa fie incarcat sau supus la vibratii.
Pamantul rezultat din sapatura nu trebuie sa fie depozitat la mai putin de 1,00 m de la
marginea gropii de fundatie. Pentru sapaturi sub 1,00 m adancime, distanta poate fi
egala cu adâncimea sapaturii.
Apele din precipitatii sau provenite accidental trebuie inlaturate rapid.
Daca turnarea betonului nu se efectueaza imediat dupa sapare si exista pericol de
surpare, trebuie luate masuri de sprijinire a peretelui in zona respectiva sau de
transformare a lor in pereti cu taluz.
4-Cofrarea fundatiei
Imbinarile dintre panourile cofrajelor trebuie sa fie etanse pentru a impiedica scurgerea
laptelui de ciment si aparitia segregarilor.
Daca se constata scurgerea laptelui de ciment prin stratul de baza al sapaturii, acesta se
acopera cu folie din material plastic.
5-Armarea
Se respecta tipurile de armatura, cantitatile si pozitia acestora din proiect. Orice modificare
trebuie facuta numai pe baza acordului scris al proiectantului.
Dupa curatarea de rugina barele nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea
admisa de standardul de produs. Este interzisa curatarea armaturilor montate.
Trebuie asigurata grosimea minima de acoperire a armaturii cu beton, acest lucru realizandu-
se prin montarea de distantieri. Distantierii pot fi:
prisme din mortar de ciment prevazute cu mustati din sarma pentru legarea de barele
de armatura
din plastic, achizitionati din comert
6-Betonarea – conditii pregatitoare
Conditii pregatitoare
Indiferent daca betonul este preparat pe santier sau este comandat la o statie de betoane,
reteta/compozitia se va stabili pentru obtinerea clasei de rezistenta impusa prin proiect.
Cand betonul este preparat la o statie de betoane, este necesara asigurarea accesului
autobetonierei pana la locul de turnare, fiind interzisa descarcarea betonului intr-un recipient
intermediar (de tip bena) langa fundatii si apoi plasarea manuala (cu lopata) a acestuia in
groapa de fundare.
Inaintea inceperii betonarii se va verifica prezenta si functionalitatea la fata locului a uneltelor
si echipamentelor necesare betonarii.
Nu se va betona la temperaturi mai mici de +5°C si nici peste +30°C. Ideal este ca lucrarile de
betonare sa se desfasoare cand temperatura mediului este de +15°C… +25°C .
Daca in timpul turnarii temperatura mediului scade sub +5°C, este necesar ca in jurul
frontului de lucru sa se asigure o temperatura mai ridicata (focuri sau aburi) si ca betonul sa
fie protejat pentru a evita inghetarea apei din beton cel putin pana acesta atinge o rezistenta
necesara pentru a rezista la efectele inghetului. Daca temperatura depaseste 30°C, este
necesara utilizarea unui aditiv intarzietor de priza (achizitionat dintr-un magazin de
specialitate).
mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare prin intrarea in priza a betonului
redusa pentru a evita tasarile sau supraincarcarea cofrajelor
La turnarea betonului trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
Cofrajele din lemn care sunt in contact cu betonul proaspat trebuie sa fie udate cu apa
atât cu 2-3 ore inainte, cât si imediat inainte de turnarea betonului, avand grija ca apa
rezultata din udare sa fie indepartata din groapa de fundatie. In cazul utilizarii
decofrantului (decofrol, amestec ulei mineral cu motorina etc.) nu mai este necesara
udarea si se vor lua toate masurile necesare ca materialul de decofrare sa nu pateze
suprafata betonului.
Daca betonul este adus de la o statie de betoane si este prea vartos, este interzisa
adaugarea apei pentru imbunatatirea lucrabilitatii. Se va refuza betonul sau se va
imbunatati lucrabilitatea prin adaugarea de aditivi plastifianti (de la statia care a
preparat betonul).
La turnare, inaltimea maxima de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1,5
m. Pentru a reduce inaltimea de turnare se pot folosi jgheaburi.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea
de straturi orizontale. Turnarea noului strat trebuie sa fie facuta inainte de inceperea
prizei betonului turnat anterior. Timpul de incepere a prizei betonului poate fi
considerat 1,5-2 h, in functie de tipul de ciment si factorii externi (temperatura, vant,
umiditate).
Turnarea se va face continuu pana la rosturile prevazute in proiect.
Este interzisa circulatia muncitorilor pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.
In cazul in care din diferite motive se intrerupe turnarea pe un timp mai lung de 2-3 ore si
betonul a intrat in priza, se va realiza un rost de lucru, astfel:
Pozitia rosturilor de lucru este stabilita de proiectant (in zone ale structurii unde nu sunt
incarcari mari) si trebuie evitata realizarea acestora in alte locuri.
Se vor recolta probe de rezistenta in functie de importanta constructiei.
8-Compactarea betonului
Compactarea betonului are ca scop reducerea pe cat posibil a prezentei aerului oclus
(goluri de aer in beton, care nu sunt create intentionat) in beton. Cu cat prezenta
acestuia este mai mica, cu atat rezistenta betonului va fi mai mare.
Compactarea betonului poate fi realizata mecanic (cu ajutorul unui vibrator) sau manual (cu
maiul, vergele sau sipci) in paralel cu ciocanirea cofrajelor pe exterior.
Durata optima de vibrare (cu vibrator) se situeaza intre minim 30 sec si maxim 60 sec.
Indiferent de metoda de compactare aleasa (mecanica sau manuala), incheierea acestei etape
se realizeaza cand sunt vizibile urmatoarele aspecte:
incetarea tasarii
suprafata betonului devine orizontala si putin lucioasa
apar din ce in ce mai putin bule de aer la suprafata betonului, reducandu-se si
diametrul acestora
Finisarea suprafetei se face prin netezire cu rigla sau mistrie, fara sa ramana lapte de ciment la
suprafata. In timpul finisarii nu se adauga apa, ciment sau alte materiale.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa
compactare. Perioada initiala de dezvoltare a rezistentelor este critica.
Cea mai uzuala metoda este stropirea betonului, imediat dupa ce acesta a intrat in priza si
impiedicarea evaporarii prea rapide a apei de pe suprafata betonului.
Protejarea betonului de anumiti factori cum ar fi: ploi, temperaturi scazute, inghet, se face prin
acoperirea acestuia cu materiale de protectie (folie, rogojini, material geotextil etc). Aceasta
protectie se face imediat ce betonul a capatat o rezistenta suficienta pentru ca materialul sa nu
adere la suprafata acestuia.