Sunteți pe pagina 1din 6

s t a la

c a re
e actia a rii
R m
z a for se
ba lu i
li m eru
po te
e s iar
num rizare c a
e ta
polim a folos i
c he n m a se
al i e p ri e r .
e r m
mat te mono
u m es
n

st a la Polimerizare
c a re Ce sunt a
e a cti a arii
consta in u
nirea
R
a fo r m polimerii ? “cap la coa
ba z
u lu i se da ” a
er unui mare n
po li m
t e r
Polimerii sau umar de
es ia alchene, pr
num rizare ca compusii in
e it a desfacerea
polim a folos se
a l c hen
e p r ima
er
macromoleculari
. sunt dublelor leg
aturi
ri m
ate ono ,sub inf
e catalizator
num ilor, a
din molecule cu masă radicalilor
liberi si
in conditii
moleculară mare de
temperatur
a,
(macromolecule), rezultând o
Etimologie: formate prin macromolec
ula de
Cuvântul polimer inlantuirea unui
forma unui
fir lung
- molecula
derivă din
număr mare de filiforma.
cuvintele
molecule mici
grecesti
identice,
Exploratorul numite
Charles Marie
poli = pluri şi de La Condamine întreprinde
monomeri , legate
meros = parte. o expediție științifică în Peru
legături
prinmăsurarea meridianului
Termenul a fost pentru
adoptat în 1833 covalente
terestru. În zona.Amazonului,
în 1744, descoperă arborele
de către de cauciuc și remarcă
Jöns Jakob proprietățile sevei secretate
de acesta.
Berzelius,
deşi definiţia
polimerului dată
de el este destul
de diferită faţă
de cea modernă.
Proprietati: Cauciucul natural
Cauciucul brut are o Intreaga productie mondiala de cauciuc
culoare slab galbuie, este natural se obtine din plantatiile de arbori
insolubil in apa, alcool, de cauciuc (Hevea brasiliensis), ce ocupa
acetona, dar solubil in aprox. 5,9 mil ha, situate intr-o zona ce nu
benzen, benzina, sulfura depaseste 15° fata de Ecuator; 92%
de carbon; provine din tarile Asiei, 7% din Africa, si
2% din America de Sud.
Cea mai importanta
proprietate a cauciucului Cauciucul se gaseste fie in niste canale sub
este elasticitatea mare – forma
Din de de
punct sucvedere
alb-laptos sau, sub
chimic forma de
cauciucul
sub actiunea unor forte latexnatural
coagulat,
estefie
o sub forma de incluziuni
hidrocarbura
Cauciucul natural are
mecanice exterioare se inmacromoleculara
celulele cojii, tulpinii sau ale
, cu forma radacinii.
bruta
proprietati dielectrice
deformeaza, (C5H8)n, unde n variaza intre 1000 si
foarte bune, dar
dar isi
recapata dimensiunea 5000.
caracteristici termice si
initiala
mecanicedupa indepartarea
reduse. Moleculele cauciucului sunt formate din
fortei solicitante.
Vulcanizarea este catene lungi si au ca si component
procesul de imbunatatire structural de baza izoprenul. Izoprenul,
a caracteristicilor, produs in celulele arborelui de cauciuc are
cauciucului:
macromoleculele se lega C5H8 sau 2-metil-butadienã:
intre ele prin punti de CH2 = C- CH = CH2
sulf. 
Charles Goodyear CH3
descoperă întâmplător
vulcanizarea, pe care
Cauciucul o
sintetic
brevetează în 1844.
În anul 1860, Greville Williams
reușește să obțină și să
stabilească formula chimică a
izoprenului (C5H8) prin
distilarea cauciucului natural.
In anul 1879 Gustave
Bouchardat sintetizeaza
cauciucul artificial din izopren
și acid clorhidric, iar in 1900 J.
Kondakow reușește sintetizarea
din dimetilbutadienă.
Patentul de obținere a
cauciucului artificial a fost
acordat în anul 1909 lui Fritz
Cauciucul polibutadienic (Buna) fabricat in 1921 in
U.R.S.S. prin polimerizarea, sub actiunea sodiuluipoliizoprenic se obtine prin polimerizarea izoprenului
Cauciucul
metalic, a butadienei, obtinute pe atunci din alcoolsub actiunea unor catalizatori organo-metalici,
in emulsie,
etilic. Astazi butadiena se polimerizeaza in emulsie,
rezultand un produs macromolecular identic cauciucului natural:
folosind ca initiatori hidroperoxidul de izopropil- CH3 CH3 CH3
benzen. | | |
In procesul de polimerizare, moleculele de butadiena nCH2=C-CH=CH2-CH2-C=CH-CH2-CH2-C=CH-CH2-
se pot lega in pozitiile 1, 4 rezultand polimeri liniari Izopren Cauciuc poliizoprenic
nesaturati conform schemei:
1 2 3 4 1 Cauciucul butadiena-stiren (butadien-stirenic). Catenele
nCH2=CH-CH=CH2-CH2-CH=CH-CH2-CH2-CH=CH-CH2- laterale nesaturate de la cauciucul polibutadienic pot deveni la
Butadiena randul lor punctul de plecare al unor noi ploimerizari, tot cu
Polibutadiena
molecule de butadiena, ceea ce ar duce la obtinerea unui polimer
(polimer liniar nesaturat)
In realitate, procesul de polimerizare nu poate fi
cu catena ramificata. Acest neajuns a putut fi in parte evitat
condus in intregime in acest sens, astfel caprin o parte din
copolimerizarea butadienei cu circa 20% stiren (CH2=CH-
moleculele de butadiena se leaga in pozitiileC6H5 1, 2 sau vinil-benzen). Copolimerul rezultat, butadiena-stiren,
rezultand polimeri cu catene laterale nesaturate, este constituit din macromolecule de forma:
conform schemei: -CH2-CH=CH-CH2-CH-CH2-CH2-CH=CH-CH2-
1 2 3 4 1 2 |
1 2 C6H5 n
nCH2=CH-CH=CH2-CH2-CH-CH2-CH-… Utilizare: in special la fabricarea anvelopelor, datorita
caracteristicilor speciale.
In Romania, la combinatul de cauciuc sintetic din orasul Cauciucul butadien-acrilonitrilic se
Gheorghe Gheorghiu-Dej, se fabrica cauciuc butadien- obtine prin copolimerizarea in emulsie a
metil-stirenic, prin copolimerizarea butadienei CH2=CH-CH=CH2 cu
CH3 acrilonitril CH2=CH-CN: si poarta
| denumirea de SKN, Buna N sau
butadienei cu metil-stirenul (CH2=C-C6H5), raportul Perbunan.
copolimerilor fiind de 70% butadiena si 30% metil-stiren. Utilizare: confectionarea garniturilor
Copolimerul rezultat (butadiena-metil-stiren) avand si a furtunurilor pentru transportul
macromoleculele de forma: produselor petroliere, deoarece este
CH3 insolubil in alcani.
|
-CH2-CH=CH-CH2-CH2-C-CH2-CH=CH-CH2-
|
C6H5 n