UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE,

ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE „GEROGE EMIL PALADE”

DIN TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii: Master INSTITUȚII JUDICIARE ȘI PROFESII LIBERALE

LUCRARE DE
DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Lector dr. ROBA ROXANA MARIA

TÂRGU MUREȘ
2020

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE,

ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE „GEROGE EMIL PALADE”
 DIN TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii: master INSTITUȚII JUDICIARE ȘI PROFESII LIBERALE

NULITATEA RAPORTURILOR
JURIDICE DE MUNCĂ

Coordonator științific:
Lector dr. ROBA ROXANA MARIA

1. Nulitatea raporturilor juridice de munca - consideratii generale

2. Funcțiile nulității in raporturile juridice de muncă

Sancționatorie, Preventivă

2. Clasificarea nulităților in dreptul muncii

2.1. In funcție de natura interesului ocrotit de lege
2.2. În funcție de întinderea efectelor sale
2.3. După modul de formare legislativă
2.4. După modul de valorificare

3. Nulitatea Contractului Individual de Muncă

3.1. Considerații introductive privind nulitatea contractului individual de

muncă
3.2.

IV.3.1 NULITATEA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ

Datorită particularităţilor pe care le prezintă nulitatea în dreptul muncii, în

literatura de specialitate s-a apreciat că ar fi normal ca toate problemele privitoare
la această instituţie să se grupeze într-un singur loc, eliminându-se alte referiri
proliferate pe parcurs.85 Codul Muncii în vigoare a abordat particularităţile
nulităţii contractului individual de muncă într-un singur articol cu 7 alineate
(articolul 57 din Capitolul V, intitulat “Încetarea contractului individual de
muncă”) Încetarea contractului individual de muncă se distinge de nulitatea
acestuia, regimul juridic al celor două instituţii fiind diferit.

În acest sens, art. 57 din cod prevede expres că nerespectarea oricăreia dintre
condiţiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de
muncă atrage nulitatea acestuia. Regimul nulităţii contractului individual de muncă
prezintă unele particularităţi faţă de nulităţile de drept comun. Astfel, constatarea
nulităţii contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor (ex nunc),
niciodată pentru trecut (ex tunc).

De altfel, ar fi nedrept ca părţile să fie obligate să îşi restituie ceea ce şi-au prestat
în baza unui contract nul, deoarece salariatul ar trebui să returneze salariul încasat
dar angajatorul ar rămâne cu foloasele de urma muncii deoarece, evident, timpul
lucrat şi munca prestată nu pot fi returnate. Persoana care a prestat munca în
temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia,
corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu.

Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea

ulterioară a condiţiilor impuse de lege. Prin urmare indiferent de cauza de nulitate,
părţile au posibilitatea să valideze orice eroare mai înainte ca una din ele să
sesizeze instanţele de judecată. În situaţia în care o clauză este afectată de nulitate,
întrucât stabileşte drepturi sau obligaţii pentru salariaţi, care contravin unor norme
legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile, aceasta este
înlocuită de drept cu dispoziţiile legale sau convenţionale aplicabile, salariatul
având dreptul la despăgubiri.

Ţinând seama de specificul încetării contractului individual de muncă, de regulă

prin act unilateral de voinţă al uneia din părţi, s-a opinat în sensul abordării
următoarelor soluţii: 85 Şerban Beligrădeanu, Ion Traian Ştefănescu –
“Consideraţii critice şi sugestii referitoare la prevederile proiectului noului Cod al
Muncii”, în Revista Română de Drept al Muncii nr. 1/2002, p. 14 69 -
reglementarea soluţiei radicale potrivit căreia angajatorii sau salariaţii – ca excepţie
de la dreptul comun – ar putea să constate unilateral nulitarea contractului de
muncă sau - reglementarea unei soluţii “intermediare” potrivit căreia nulitatea să se
poată constata de către părţi, prin acordul lor de voinţă. În consecinţă s-ar apela la
instanţa de judecată pentru constatarea nulităţii numai în situaţia dezacordului
dintre părţi cu privire la această problemă.86

Cea de-a doua soluţie sugerată în literatura de specialitate a fost adoptată drept
formulare de reglementare în Codul muncii pentru instituţia nulităţii. Astfel,
constatarea nulităţii şi stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin
acordul părţilor. Numai dacă părţile nu ajung la nici o înţelegere, nulitatea se
pronunţă de către instanţa judecătorească.