Peru - Wikipedia

20.04.
2020 Peru - Wikipedia
Peru
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Peru (spaniolă Perú), oficial Republica Peru (spaniolă Republica del Perú), este o țară situată în
vestul Americii de Sud. La nord se învecinează cu Ecuador și Columbia, la est cu Brazilia, la sud-est cu Republica Peru
Bolivia, la sud are hotar cu Chile, iar la vest se află Oceanul Pacific.
República del Perú (spaniolă)
Peru este a treia mare națiune a Americii de Sud și poate fi împărțită în trei regiuni geografice, pornind
de la Vest spre Est. Prima dintre ele este coasta, o regiune de depresiuni deșertice lungă și îngustă, a
doua este regiunea muntoasă Sierra, porțiune peruviană a Anziilor, iar ultima este reprezentată de
Montana, câmpiile vaste și dealuri estice, acoperite în principal de pădurile tropicale ale bazinului
fluviului Amazon.
Drapelul Perului[*] Stema Perului[*]
Peru este o țară multietnică, având o bogăție culturală și arheologică deosebită, fiind cunoscută ca locul
de baștină al Imperiului Inca. Sediul Comunității Andine și a Comunității Sud-Americane a Națiunilor Deviză: Firme y feliz por la unión (spaniolă)
se află în capitala statului peruvian, Lima. Fermi și fericiți pentru Uniune
Imnul național: Himno Nacional del Perú
(spaniolă)
"Imnul Național din Peru"
Cuprins
Etimologie
Istorie
Precolumbiană
Dominația spaniolă
Independența
Republica Peru
Geografie
Climă
Economie
Demografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Peru 1/12
20.04.2020 Peru - Wikipedia
Zone metropolitane
Cultură
Literatură
Bucătărie
Muzică
Patrimoniul mondial UNESCO
Sport
Politică
Administrație
Armată
Referințe
Note
Bibliografie
Geografie
Vezi și Suprafață
Legături externe - totală 1.285.216 km²
Apă (%) 0,41
Cel mai înalt punct Huascarán[*] (6.768 m)
Etimologie Cel mai jos punct Q5803287[*] (-34 m)

Cel mai mare oraș Lima
Cuvântul Peru provine de la numele unui conducător local Birú, care a trăit la începutul secolului al Vecini Ecuador
XVI-lea, în apropierea golfului San Miguel, Panama.[4] Posesiunile sale vizitate de exproratorii spanioli Columbia
în 1522, erau limita de sud a Lumii Noi cunoscută europenilor.[5] În consecință, teritoriile exporate de Bolivia
Brazilia
Francisco Pizarro aflate la sud de Golful San Miguel, au fost numite Birú sau Peru.[6] Sub dominația Chile
spaniolă, țara s-a numit viceregatul Peru cuprinzând vaste teritorii, inclusiv teritoriile altor state Columbia Mare
suverane, Sud-Americane. După Războiul de Independență adoptând denumirea oficială Republica Fus orar UTC−5
Peru. Populație
Populație
- Recensământ 2007 28.220.764
Istorie Densitate 23 loc/km²
- Estimare 2018 32.553.697 (locul 41)
Limbi oficiale spaniolă1
Precolumbiană Limbi quechua, aimara
regionale/minoritare
Primele dovezi ale prezenței umane în teritoriile peruviene au fost descoperite la Pikimachay, datată Etnonim Peruan
aproximativ la 9000 î.Hr..[7] Cea mai veche societate în Peru e considerată civilizația Norte Chico, care Guvernare
Sistem politic Republică prezidențială
s-a dezvoltat pe coasta Pacificului între anii 3000 și 1800 î.Hr..[8] Aceasta a fost urmată de culturile
Președinte Martín Vizcarra
Chavin, Paracas, Mochica, Nazca, Wari, Chimu.
Prim-ministru Salvador del Solar
În secolul al XV-lea incașii au consolidat un stat puternic, care timp de un secol s-a dezvoltat, devenind Legislativ Congres
Președinte Daniel
cel mai mare imperiu din America precolumbiană.[9] Societățile andine se bazau pe agricultură, Salaverry
utilizând tehnici de irigare și terasare; îmblânzirea camelidelor (lamelor) și pescuitul erau de asemenea Capitala Lima
importante. Organizarea socială se baza pe reciprocitate și redistribuire, neexistând dovezi despre Istorie
existența pieței sau a banilor.[10] Independență față de Spania
declarată 28 iulie 1821
recunoscută 2 mai 1866
Dominația spaniolă Economie
PIB (PPC) 2017
În 1532, un grup de conchistadori conduși de Francisco Pizarro l-a învins pe împăratul Atahualpa și a - Total 479,811 miliarde $[1]
stabilit dominația spaniolă. Zece ani mai târziu, Coroana Spaniolă fondează viceregatul Peru, cu (locul 38)
jurisdicție aproape asupra tuturor teritoriilor din America de Sud.[11] Cucerirea spaniolă a introdus - Pe cap de locuitor 12.638 $[1]
utilizarea banilor, catolicismul și limba spaniolă. Viceregele Francisco de Toledo a reorganizat țara în PIB (nominal) 2017
1570, principala activitate devenind mineritul argintului, utilizând munca forțată a băștinașilor.[12] - Total 286,510 miliarde $[1]
Peru aducea profituri Coroanei Spaniole, alimentând complexa sa rețea comercială extinsă din Europa (locul 42)
până în Filipine.[13] - Pe cap de locuitor 6.819 $[1]
Gini (2012) 45,3 ▼[2] (mediu)
(locul 35)
Independența IDU (2010) 0.737[3] (ridicat)
(locul 82)
La începutul secolului al XIX-lea, continentul sudamerican era dominat de mișcările de emancipare de Monedă Sol (PEN)
sub autoritatea spaniolă. În acest context, Peru rămânea un teritoriu loial coroanei spaniole. Deoarece Coduri și identificatori
elitele ezitau, proclamarea independenței nu a fost posibilă decât după campaniile militare ale lui José Cod CIO PER
de San Martín și Simón Bolívar,[14] proclamare înfăptuită pe 28 iulie 1821. În primii ani ai republicii, Cod mobil 716
lupta pentru putere, între militari, a dus la o instabilitate politică.[15] În această perioadă se afirmă Prefix telefonic +51
identitatea națională. Uniunea cu Bolivia s-a dovedit a fi efemeră.[16] Între anii 1840 și 1860, sub ISO 3166-2 PE
conducerea președintelui Ramón Castilla, țara cunoaște o perioadă de stabilitate, datorită încasărilor Domeniu Internet .pe
din urma exportului de guano.[17] În 1870 odată cu diminuarea exportului de guano, s-a accentuat și
1 Aimara, quechua și alte limbi sunt limbi oficiale la nivel
regional în Peru.
lupta pentru putere, și respectiv, a început o nouă perioadă de instabilitate politică.[18]
Prezență online
site web oficial (https://www.peru.travel/en-us/)
Republica Peru
Peru a fost învins de Chile în Războiul Pacificului (1879-1883), a pierdut provinciile din Provincia Arica Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?ti
tle=Peru&action=edit&section=0)
și Tarapacá în tratatele de la Ancon și Lima. Lupte interne de după război, au fost urmate de o perioadă
de stabilitate datorită Partidului Civilista, care a durat până la debutul regimului autoritar condus de
Augusto B. Leguía.[19] Marea criză economică a cauzat prăbușirea lui Leguía, tulburările politice au
reînnoit, și a apărut Alianța Populară American Revoluționară (APRA).[20] În următoarele trei decenii a
urmat rivalitatea organizației și o coaliție între elită și politica militară Peruviană.[21]
În 1968, Forțele Armate, condusă de generalul Juan Velasco Alvarado, a organizat o lovitură de stat
împotriva președintelui Fernando Belaunde. Noul regim a întreprins reforme radicale menite să
favorizeze dezvoltarea, dar nu a reușit să obțină un sprijin larg.[22] În 1975, generalul Francisco Morales
Bermúdez îl înlocuiește cu forța pe Velasco, paralizând reformele și a supervizat restabilirea
democrației.[23] În anii 1980, Peru s-a confruntat cu o datorie externă considerabilă, inflație este în
continuă creștere, crește traficul de droguri și violențele politice masive.[24] Sub președinția lui Alberto
Fujimori (1990-2000), țara a început să recupereze. În 1992 guvernul lui Alberto Fujimori a dizolvat
conducerea legislativă și un an mai târziu a promulgat o nouă constituție. Cu toate acestea, acuzații de
autoritarism, corupție, și încălcările drepturilor omului au forțat demisia după controversa alegerilor din
2000.[25] Încă de la sfârșitul regimului Fujimori, Peru a încercat să lupte împotriva corupției în timp ce
susținea o creștere economică;[26] din 2018, președintele este Martín Vizcarra.
Geografie Peru
Peru se întinde pe o suprafață de 1.285.216 km². Se învecinează cu Ecuador și Columbia la nord, Brazilia
la est, Bolivia la sud-est, Chile la sud și Oceanul Pacific la vest. Peru este un stat situat în America de Sud, pe coasta vestică. Relieful este în special
muntos, cu înălțimi de peste 5.000 m. Din munții Anzi izvorăște fluviul Amazon, cel mai mare ca debit de apă din lume. În partea de sud a țării se
găsește cea mai secetoasă regiune de pe glob, Arica.
Datorită geografiei și climei sale variate, Peru are o biodiversitate ridicată, cu 21.462 de specii de plante și animale (raportate în 2003), 5.855 dintre
ele fiind endemice.[27] Guvernul din Peru a stabilit mai multe zone protejate pentru conservarea lor.
Climă
Peru, spre deosebire de alte țări din zona ecuatorială, nu are o climă exclusiv tropicală; influența munților Anzi și curentul Humboldt sunt cauza unei
mari diversități climatice în interiorul țării. Coasta înregistrează temperaturi moderate, precipitații reduse și umiditate ridicată.[28] În munți, ploaia
este frecventă în timpul verii, iar temperatura și umiditatea se diminuează odată cu altitudinea, până la vârfurile înghețate ale Anzilor.[29] Selva
(jungla) este caracterizată de ploi abundente și temperaturi ridicate, cu excepția extremității sale sudice,
unde iernile sunt reci și precipitațiile, sezoniere.[30]
Economie
Articol principal: Economia Perului.
Peru este o țară în curs de dezvoltare cu o economie orientată spre piață; pentru anul 2010. venitul pe cap
de locuitor este estimat de FMI la 10.593 de dolari americani,[1] cu un scor al IDU de 0,723 (bazat pe
informațiile din 2010).[31]
De-a lungul timpului, performanța economică a țării a fost legată de exporturi, care oferă valută forte
pentru finanțarea importurilor și a plăților datoriei externe.[32] Chiar dacă exporturile au produs venituri
substanțiale, creșterea autosusținută și distribuția uniformă a veniturilor s-au dovedit evazive.[33]
Potrivit datelor publicate de către instituția elvețiană IMD, în anul 2008, Peru ocupa poziția 35 într-un
clasament mondial al competitivității.[34]
Începând cu anul 2010, economia Perului are o rată considerabilă de creștere, remarcabilă în comparație
cu alte economii din lume și comparabilă cu cea a Chinei. În 2010, economia țării a crescut cu 9,84 la sută
Machu Picchu
față de 2007,[35] după 10 ani de creștere continuă, potrivit Institutului Național de Statistică și de
Informare al acestei țări, INEI.
În aprilie 2008, creșterea produsului intern brut a fost de 13,25%, cea mai mare începând cu 1995. În mod similar,
rata sărăciei a scăzut de la 49% în 2006 la 39,3%.[36]
Demografie
Peru are o populație de 28.220.764 de locuitori, conform recensământului din 2007, fiind a cincea țară din America
de Sud după populație.[37] Densitatea populației este de 22 de locuitori pe km², iar rata anuală de creștere este de Independența proclamată de
José de San Martín în 1821.
1,6%.[38] 54,6% din peruvieni trăiesc în zona de coastă, 32,0% în sierra (regiuni înalte), iar 13,4% în junglă.[39]
Populația urbană este echivalentă cu 76% din numărul total al locuitorilor, iar populația rurală este de 24%. Cele mai mari orașe sunt situate în zona
costală, printre acestea numărându-se Piura, Chiclayo, Trujillo, Chimbote, Lima și Ica. În zonele muntoase se găsesc orașele Arequipa, Cajamarca,
Ayacucho, Huancayo și Cuzco. Nu în ultimul rând, Iquitos este cel mai important oraș în junglă, urmat de Pucallpa, Tarapoto și Moyobamba.
Emigrarea masivă a provincialilor către capitală, în care se concentrează o

treime din populație, a cauzat mari probleme sociale. O mare parte din
populația majoritară indigenă din Lima trăiește la limita sau sub limita
subzistenței.
Peru este, alături de Bolivia și Guatemala, una din cele trei țări cu
populație majoritar indigenă. Aproximativ 45% din locuitori sunt
descendenți indigeni, aparținând în special populației quechua (40%) și
aymara (5%). 37% din locuitori sunt de origine metisă, 15% sunt de origine
europeană și restul de 3% sunt de origine africană și asiatică.
Portul Callao este principala piață de Vârful Alpamayode din Parcul
desfacere a Perului pentru exporturi Național Huascarán.
Zone metropolitane
Cultură
Cultura populară peruană contemporană este rezultatul unei fuziuni între mai multe culturi, în principal între cea
incașă și cea hispanică. Această încrucișare culturală a fost îmbogățită de-a lungul istoriei de alte culturi europene
nehispanice, africane sau asiatice. Joncțiunile culturale au favorizat apariția unei culturi foarte bogate și variate la
nivel mondial.
Literatură
Literatura peruviană își are rădăcinile în tradițiile orale din civilizațiile precolumbiene. Spaniolii au introdus scrisul
in secolul XVI; expresiile literare coloniale includ letopisețe și literatura religioasă. După declararea independenței,
costumbrismul și romantismul au devenit genurile cele mai frecvente literare, așa cum este ilustrat în lucrările de
Ricardo Palma.[40] La începutul secolului al douăzecilea, mișcarea Indigenismo produce multe scrieri ale lui Ciro
Alegria,[41] José María Arguedas,[42] și Cesar Vallejo.[43] Literatura peruviană modernă este recunoscută datorită
autorilor, cum ar fi laureat al Premiului Nobel Mario Vargas Llosa, un membru de frunte la Boom
latinoamericano.[44]
Pictura Anonymous de Cuzco
School, desenată în secolul XVIII
Bucătărie
Bucătăria peruviană amestecă bucătăria amerindienilor și bucătăria spaniolă, fiind puternic influențată de
bucătăria din Africa, Arabia, Italia, China și Japonia.[45] Bucatele comune includ anticuchos, ceviche, și
pachamanca. Datorită climei variate în Peru cresc o diversitate de animale și plante bune pentru gătit.[46]
Diversitatea de ingrediente și tehnici de gătit din Peru primește aprecieri la nivel mondial.[47]
Muzică
Muzica din Peru este andină, spaniolă și are niște rădăcini africane.[48] În timpurile pre-hispanice, expresiile Procesion del Señor de los
Milagros în Lima
muzicale au variat mult în fiecare regiune; quena și tinya au fost cele două instrumente comune.[49] Spaniolii au
introdus noi instrumente, cum ar fi chitara și harpa, care au dus la dezvoltarea instrumentelor încrucișate, cum ar fi
charango.[50] Contribuțiile africane pentru muzica peruviană includ ritmurile sale și Cajon, un instrument de percuție. Dansurile populare din Peru
includ marinera, tondero, zamacueca, și huayno.[51]
Patrimoniul mondial UNESCO
Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 11 obiective din această țară. Unul dintre aceste obiective este vechiul oraș
incaș Machu Picchu din Munții Anzi care este socotit una din cele 7 minuni ale lumii moderne.
Sport
Națiunea sud-americană este cunoscută de asemenea pentru diferitele sporturi pe care le practică.[52]
Cele mai căutate sporturi în Peru sunt fotbalul și voleiul, urmate respectiv de o luptă cu tauri, luptă de cocoși și curse. În prezent, tenisul și baschetul
câștigă popularitate pe lângă alte jocuri practicate în Peru.[53] Surfingul are de asemenea un înalt grad de popularitate.[54]
Datorită sporturilor de mai sus, Peru a reușit să obțină mari premii. În plus, datorită popularității lor, există multe locuri unde pot fi practicate. Pe
plajele din Peru, surferi entuziaști pot găsi locuri ideale pentru pasiunea lor. Valurile diferitelor plaje ale coastei sunt cunoscute la nivel mondial
pentru înălțimea acestora și pentru provocarea pe care ar prezenta-o celor mai experimentați surferi.[54]
Politică
Peru este o republică prezidențială cu regimul politic de democrație reprezentativă. În conformitate cu actuala constituție, președintele este șefulul
statului și al guvernului; el sau ea este ales pentru cinci ani și pot solicita numai re-electorale după permanent în jos pentru cel puțin un mandat
complet.[55] Președintele îl desemnează pe prim-ministru și, cu sfatul lui, restul Consiliului de Miniștri.[56] Congresul este unicameral cu 130 de
membri aleși pentru un mandat de cinci ani.[57] Proiectele de legi pot fi propuse fie de către putereaexecutivă
sau ramura legislativă; ele devin lege după ce au fost adoptate de Congres și promulgate de președinte.[58]
Sistemul judiciar este independent,[59] deși intervenția politică în sistemul judiciar a fost prezentă de-a lungul
istoriei, fără îndoială, continuă și astăzi.[60]
Guvernul peruan este ales direct, votul fiind obligatoriu pentru toți cetățenii care au o vârstă cuprinsă între 18 și
70 de ani.[61] Alegerile generale care au avut loc în 2011 s-au încheiat cu o victorie din cel de-al doilea tur a
candidatului la președinție Ollanta Humala din partidul Peru Gana (51,4% din voturile valabil exprimate)
întrecând-o pe Keiko Fujimori din partidul Fuerza 2011 (48,5%).[62] Congresul este în prezent compus din
partidele Gana Peru (47 de locuri), Fuerza 2011 (37 de locuri), Parlamentaria Alianza (20 de locuri), Alianza por
el Cambio Gran (12 locuri) , Solidaridad Nacional (8 locuri) și Concertación Parlamentaria (6 locuri).[63]
Relațiile externe ale peruvienilor au fost dominate de conflictele de frontieră cu țările vecine, cele mai multe
dintre ele fiind soluționate în timpul secolului al XX-lea.[64] În prezent, Peru dipută limitele sale maritime cu
Chile, în Oceanul Pacific.[65] Peru este un membru activ al mai multor blocuri regionale și unul dintre fondatorii
Comunității Andine a Națiunilor. Peru este, de asemenea, un participant în cadrul organizațiilor internaționale,
Congresul se află în Palacio
cum ar fi Organizația Statelor Americane și Organizația Națiunilor Unite.
Legislativo din Lima.
Puterea executivă este exercitată de către guvern. Puterea legislativă este executată de guvern și de Congres.
Sistemul judiciar este independent de executiv și legislativ.
Administrație
Peru este împărțită în 25 de regiuni și provincia Lima. Fiecare regiune are un guvern ales pentru un mandat de patru ani, compus dintr-un
președinte și un consiliu.[66] Proiectele acestor regiuni sunt de dezvoltare regională, executare de proiecte de investiții publice, promovarea
activității economice și de gestionare proprietății publice.[67] Provincia Lima este administrat de un consiliu orașenesc.[68]
Regiuni:
Amazonas Lambayeque
Ancash Lima
Apurímac Loreto
Arequipa Madre de Dios
Ayacucho Moquegua
Cajamarca Pasco
Callao Piura
Cuzco Puno
Huancavelica San Martín Tumbes Loreto
Huánuco Tacna
Piura Ama
Ica Tumbes zonas
Junín Ucayali Lamba
yeque Caja San
La Libertad marca Martín
La Libertad
Provincii:
Ancash
Huánuco Ucayali
Lima Pasco
Lima
Junín
Madre de
Dios
Armată Huanca Cusco
velica
Callao Apurímac
Provincia Ica
Din punct de vedere militar, Peru are o armată, o flotă și o forță de aer; principala sa misiune este de a Lima Ayacucho Puno
proteja independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării.[69] Forțele armate sunt subordonate Arequipa
de Ministerului Apărării, precum și președintelui în calitate de comandant-șef. Serviciul militar
Moquegua
obligatoriu a fost abolit în 1999 și înlocuit printr-un serviciu militar de voluntariat.[70] Tacna
Referințe
Note
3. ^ en „Human Development Report 2010” (http://hdr.undp.org/en/me
1. ^ a b c d e en „Peru” (http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/0 dia/HDR_2010_EN_Table1.pdf) (PDF). Organizația Națiunilor Unite.
1/weodata/weorept.aspx?sy=2008&ey=2011&scsm=1&ssd=1&sort=c 2010. Accesat în 5 noiembrie 2010.
ountry&ds=.&br=1&c=293&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGD
4. ^ Raúl Porras Barrenechea, El nombre del Perú, p. 83.
P%2CPPPPC%2CLP&grp=0&a=&pr.x=35&pr.y=6). Fondul Monetar
Internațional. Accesat în 6 mai 2011. 5. ^ Raúl Porras Barrenechea, El nombre del Perú, p. 84.
2. ^ en „Indexul Gini” 6. ^ Raúl Porras Barrenechea, El nombre del Perú, p. 87.
(http://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI/). Banca Mondială. 7. ^ Tom Dillehay, The first settlers, p. 20.
Accesat în 2 martie 2011. 8. ^ Jonathan Haas, Dating the Late Archaic occupation of the Norte
Chico region in Peru, p. 1021.
9. ^ Terence D'Altroy, The Incas, pp. 2–3. 31. ^ en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Human
10. ^ Enrique Mayer, The articulated peasant, pp. 47–68. Development Report 2010 (http://www.undp.org/publications/hdr201
11. ^ Recopilación de leyes de los Reynos de las Indias, vol. II, pp. 12– 0/en/HDR_2010_EN_Table1.pdf). Accesat la 5 noiembrie 2010.
13. 32. ^ Rosemary Thorp și Geoffrey Bertram, Peru 1890–1977, p. 4.
12. ^ Peter Bakewell, Miners of the Red Mountain, p. 181. 33. ^ Rosemary Thorp și Geoffrey Bertram, Peru 1890–1977, p. 321.
13. ^ Margarita Suárez, Desafíos transatlánticos, pp. 252–253. 34. ^ es „Perú en el puesto 35 de competitividad en el mundo (http://ww
w.elcomercio.com.pe/edicionimpresa/Html/2008-05-15/ubican-al-peru
14. ^ Timothy Anna, The fall of the royal government in Peru, pp. 237–
-puesto-35-competitividad.html)” (15 mai 2008). El Comercio.
238.
Accesat la 27 septembrie 2011.
15. ^ Charles Walker, Smoldering ashes, pp. 124–125.
35. ^ es Instituto Nacional de Estadísticas del Perú da a conocer el
16. ^ Paul Gootenberg, Between silver and guano, p. 12. crecimiento del Perú en 2008: 9.84 % (http://www1.inei.gob.pe/web/N
17. ^ Paul Gootenberg, Imagining development, pp. 5–6. uestrasActividadesFlotantePrincipal.asp?file=8047.jpg).
18. ^ Paul Gootenberg, Imagining development, p. 9. 36. ^ es „El Alumno aventajado viene de los Andes (http://www.elpais.c
19. ^ Ulrich Mücke, Political culture in nineteenth-century Peru, pp. 193– om/articulo/internacional/alumno/aventajado/viene/Andes/elpepuint/2
194. 0080717elpepuint_20/Tes)” (17 august 2008). El País. Accesat la 27
20. ^ Peter Klarén, Peru, pp. 262–276. septembrie 2011.
21. ^ David Palmer, Peru: the authoritarian tradition, p. 93. 37. ^ Instituto Nacional de Estadística e Informática, Censos Nacionales
2007: XI de Población y VI de Vivienda, Primeros Resultados, pp. 7–
22. ^ George Philip, The rise and fall of the Peruvian military radicals, pp. 9.
163–165.
38. ^ Instituto Nacional de Estadística e Informática, Censos Nacionales
23. ^ Daniel Schydlowsky și Juan Julio Wicht, Anatomy of an economic
2007: XI de Población y VI de Vivienda, Primeros Resultados, pp. 8–
failure, pp. 106–107.
9.
24. ^ Peter Klarén, Peru, pp. 406–407. 39. ^ Instituto Nacional de Estadística e Informática, Censos Nacionales
25. ^ en BBC News, Fujimori: Decline and fall (http://news.bbc.co.uk/2/h 2007: XI de Población y VI de Vivienda, Primeros Resultados, p. 13.
i/americas/1031752.stm). Accesat la 21 iulie 2007. 40. ^ Gerald Martin, Literature, music and the visual arts, c. 1820–1870,
26. ^ en The Economist, Peru (http://www.economist.com/research/bac pp. 37–39.
kgrounders/displayBackgrounder.cfm?bg=709221). Accesat la 18
41. ^ Gerald Martin, Narrative since c. 1920, pp. 151–152.
iulie 2007.
42. ^ Gerald Martin, Narrative since c. 1920, pp. 178–179.
27. ^ Instituto Nacional de Estadística e Informática, Perú: Compendio
Estadístico 2005, p. 50. 43. ^ Jaime Concha, Poetry, c. 1920–1950, pp. 250–253.
28. ^ Instituto de Estudios Histórico–Marítimos del Perú, El Perú y sus 44. ^ Gerald Martin, Narrative since c. 1920, pp. 186–188.
recursos: Atlas geográfico y económico, pp. 24–25. 45. ^ Tony Custer, The Art of Peruvian Cuisine, pp. 17–22.
29. ^ Instituto de Estudios Histórico–Marítimos del Perú, El Perú y sus 46. ^ Tony Custer, The Art of Peruvian Cuisine, pp. 25–38.
recursos: Atlas geográfico y económico, pp. 25–26. 47. ^ en Embassy of Peru in the United States, The Peruvian
30. ^ Instituto de Estudios Histórico–Marítimos del Perú, El Perú y sus Gastronomy (http://web.archive.org/web/20080429211108/http://www.
recursos: Atlas geográfico y económico, pp. 26–27. peruvianembassy.us/do.php?p=507). 27 decembrie 2010.
48. ^ Raúl Romero, Andean Peru, p. 385–386. 61. ^ Constitución Política del Perú, Article N° 31.
49. ^ Dale Olsen, Music of El Dorado, pp. 17–22. 62. ^ es Oficina Nacional de Procesos Electorales, Elecciones
50. ^ Thomas Turino, Charango, p. 340. Generales 2011 Segunda Elección Presidencial (http://www.eleccione
s2011.onpe.gob.pe/resultados2011/2davuelta/onpe/presidente/rep_re
51. ^ Raúl Romero, La música tradicional y popular, pp. 263–265.
sumen_pre.php). Preluat 28 iulie 2011.
52. ^ en „Sports in Peru” (http://www.travour.com/travel-to-peru/sports-in
63. ^ es Congreso de la República del Perú, Grupos Parlamentarios (htt
-peru.html). travour.com. Accesat la 6 ianuarie 2012.
p://www.congreso.gob.pe/organizacion/grupos.asp). Preluat 27
53. ^ en „Peru Sports” (http://www.mapsofworld.com/peru/sports/). august 2011.
mapsofworld.com. Accesat la 6 ianuarie 2012.
64. ^ Ronald Bruce St John, The foreign policy of Peru, pp. 223–224.
54. ^ a b en Sports in Peru (http://www.justperu.org/peru/page/sports-in- 65. ^ en BBC News, Peru–Chile border row escalates (http://news.bbc.c
peru). justperu.org. Accesat la 7 ianuarie 2012. o.uk/1/hi/world/americas/4405402.stm). Preluat 16 mai 2007.
55. ^ Constitución Política del Perú, Article N° 112. 66. ^ Ley N° 27867, Ley Orgánica de Gobiernos Regionales, Articolul nr.
56. ^ Constitución Política del Perú, Article N° 122. 11.
57. ^ Constitución Política del Perú, Article N° 90. 67. ^ Ley N° 27867, Ley Orgánica de Gobiernos Regionales, Articolul nr
58. ^ Constitución Política del Perú, Articles N° 107–108. 10.
59. ^ Constitución Política del Perú, Articles N° 146. 68. ^ Ley N° 27867, Ley Orgánica de Gobiernos Regionales, Articolul nr.
60. ^ en Jeffrey Clark, Building on quicksand (http://web.archive.org/we 66.
b/20070813232240/http://www.humanrightsfirst.org/pubs/description 69. ^ Ministerio de Defensa, Libro Blanco de la Defensa Nacional, p. 90.
s/perubuilding.htm). Preluat 24 iulie 2007. 70. ^ Ley N° 27178, Ley del Servicio Militar, Articolul nr 29, 42 și 45.
Bibliografie
es Porras Barrenechea, Raúl. El nombre del Perú. Lima: Talleres Gráficos P.L. Villanueva, 1968.
en Haas, Jonathan, Winifred Creamer și Alvaro Ruiz. „Dating the Late Archaic occupation of the Norte Chico region in Peru”. Nature 432:
1020–1023 (23 decembrie 2004).
en Thorp, Rosemary și Geoffrey Bertram. Peru 1890–1977: growth and policy in an open economy. New York: Columbia University Press,
1978.
es Ley N° 27867, Ley Orgánica de Gobiernos Regionales (http://www.pmde.gob.pe/taller/Compilacion%20normativa/DESCENTRALIZACI%C
3%93N/LEY%20N%C2%BA%2027867_LEY%20ORG%C3%81NICA%20DE%20GOBIERNOS%20LOCALES.pdf). 16 noiembrie 2002.
es Instituto Nacional de Estadística e Informática. Perú: Compendio Estadístico 2005 (http://www.inei.gob.pe/biblioineipub/bancopub/Est/Lib06
38/Libro.pdf) PDF (8,31 Mo). Lima: INEI, 2005.
es Instituto de Estudios Histórico–Marítimos del Perú. El Perú y sus recursos: Atlas geográfico y económico. Lima: Auge, 1996.
es Instituto Nacional de Estadística e Informática, Censos Nacionales 2007: XI de Población y VI de Vivienda, Primeros Resultados (http://cens
os.inei.gob.pe/censos2007/documentos/Resultado_CPV2007.pdf). Lima: INEI, 2008.
Mărculeț I. (coord. și coautor) (2015), Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie, ISBN 978-973-0-18226-2, București, 63 pag.
Vezi și
Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO
Legături externe
en Profilul țării (http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/americas/country_profiles/1224656.stm) la BBC News
en Peru (http://www.britannica.com/nations/Peru) de la Encyclopædia Britannica
en Peru (http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/peru.htm) la UCB Libraries GovPubs
en PeruLinks (http://www.perulinks.com/pages/english/) director web
es Web portal (http://www.peru.gob.pe/) de la Governul Peruvian
Peru (https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/pe.html) la The World Factbook
Peru (https://www.curlie.org/Regional/South_America/Peru/) pe Curlie
Peru – misterele civilizatiilor apuse (http://www.descopera.ro/travelling/2646783-peru-misterele-civilizatiilor-apuse), 20 mai 2008, Andrada
Fiscutean, Descoperă
Ziua Națională a Republicii Peru (http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-republicii-peru-28-07-2010), 28 iulie 2010, Amos News
Atlasul Wikimedia pentru Peru
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Peru&oldid=13140256
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 30 octombrie 2019, ora 23:49.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Peru - Wikipedia

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Peru - Wikipedia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

20.04.

2020 Peru - Wikipedia

Etimologie Cel mai jos punct Q5803287[*] (-34 m)

Emigrarea masivă a provincialilor către capitală, în care se concentrează o

Patrimoniul mondial UNESCO

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 30 octombrie 2019, ora 23:49.

S-ar putea să vă placă și