Sunteți pe pagina 1din 2

AMINTIRI DIN MLASTINA DISPERARII – DUMITRU BORDEIANU

Horia Sima – presedintele miscarii legionare, Valeriu Gafencu “sfantul inchisorilor”,


Corneliu Zelea Codreanu – Căpitanul a fost liderul carismatic al extremei-drepte naţionalist creştine din România interbelică,
al partidului Garda de Fier
Dumitru Bordeianu – activitate legionara, sef de unitate an I si II la Facultatea de Medicina din Iasi.

Inchisori mari
Aiud (inchisoarea cea mai mare din tara, unde au fost repartizati intelectualii)
Suceava – “mormantul fara cruce” – inchisoare construita de austrieci cat timp au stapanit Bucovina – de la 1775 -
1918, a 2a ca marime dupa cea de la Aiud (inchis si imbolnavit de tuberculoza Ciprian Porumbescu)
Gherla (aici au fost repartizati muncitorii si taranii romani) – intre Dej si Cluj pe malul Somesului Mic, construita de
austrieci pe timpul domniei Mariei Thereza
Pitesti (studentii)
Jilava, Galati, Canal
Celulele inchisorilor: 3 m/1,5m, pe jos scanduri de brad sau beton; celule negre – fara lumina, celule albe – camasa
si izmene iarna
Mancare: arpacas, orz decorticate, napi, gulii, carne nevandabila: copite, buze, pielite, capete in mare parte
alterate. (capete putrezite duse la bucatarie pe un bat lung din cauza mirosului); paine veche, zeama incerta
Grec Pana 75 ani – gras; in inchisoare a slabit – 4 sorturi de piele (si-a ascuns o fasie de carne putrezita – turnat de
un coleg)
Anchetele se faceau noaptea pt a nu se auzi in afara inchisorii: calaii erau beti – ciomag, bici, vana de bou – bataie la
talpi si fese. (“morisca si patul”) Trebiua sa declare ca esti inamic de stat – dusman al clasei muncitoare.
Torturile deveneau din ce in ce mai aspre (etuva supraincalzita 70C) iar daca nu declarai erai condamnat pe seama
declaratiilor date de altii. Duritatea supliciilor erau in concordanta cu gradul pe care il aveai in organizatie si cu
starea fizica.
Legionarii = banditi, dusmanii clasei muncitoare
Dovezi pt dosar: poze facute iarna intr-o zi insorita ce reda o zi de vara iar studentii erau obligati sa se prefacea ca
fac activitate legionara
In inchisoare detinutii care nu mai recunosteau ca sunt legionari detineau puterea asupra celorlalti (Turcanu)
Pozitie nemiscata de la 6 dimineata pana la 10 seara cu picioarele intinse si mainile pe genunchi si privirea la
picioare langa tineta cu fecale; unii detinuti erau si alimentati in pozitia asta (calaii stateau cu schimbul cate 3 ore si
cine se msca era batut crunt). Un detinut a reusit cu un ciob de sticla sa isi taie jugulara dar un timp indelungat
nimeni nu a indraznit sa se miste din pozitie. Noaptea pozitia de dormit – ca in sicriu cu mainile pe piept. Aceasta
pozitie era imposibil de suportat din cauza ca fesele erau cianotice de la bataie…in fiecare zi timp de 10 luni. Nu te
puteai sinucide deoarece erai pazit. In pozitia in sezut veneau gardienii la interval de timp sa iti “citeasca gandurile”
Gardienii erau detinuti carora li se promitea eliberarea si functii in regimul communist.La final erau executati
(Turcanu)
Pozitie intr-un picior pe tineta – record 3 zile
1 litru de saramura – moare de varza si apoi toata ziua fara apa – cea mai grea tortura; garzile se plimbau cu paharul
de apa printre detinuti. Asta mentinand pozitia de mai sus.
Obligati sa-si manance fecalele sau pe ale altora, de Craciun sa cante colinde cu versuri vulgare.
Poeziile si ideile erau transmise prin codul Morse – teava de la calorifer
80% din studentii retinuti in acea perioada erau legionari (1933-1961)

Further Reading: Canal


In 2009 se împlineşte un sfert de secol de la inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Mulţi dintre muncitorii
care au construit al treilea canal ca mărime din lume au fost deţinuţi politici din închisorile comuniste. La sfârşitul celor 11
ani de lucrări, drumul mărfurilor de la Marea Neagră spre centrul Europei a fost scurtat cu aproximativ 400 de kilometri.

Canalul Dunăre - Marea Neagră se întinde pe 64 de kilometri şi este al treilea ca mărime din lume, după canalele Suez şi
Panama. Adâncimea de 7 metri permite accesul navelor fluviale şi a celor maritime mici.

Canalul, cu o capacitate anuală maximă de transport de 75 de milioane de tone de marfă, leagă porturile Cernavodă şi
Constanţa Sud. Planul de a realiza canalul era vehiculat încă din secolul XIX, însă Regele Carol I a refuzat să se implice în
proiect, din cauza costurilor ridicate şi a condiţiilor tehnice precare din acea vreme.

Construcţia a demarat, însă, în 1949, sub regimul Gheorghiu Dej. Pe lângă muncitori şi specialişti, comuniştii au adus la lucru
militari în termen, deţinuţi politici şi de drept comun. Mii de opozanţi ai regimului comunist şi-au găsit sfârşitul la munca la
canal. Lucrările au fost întrerupte în 1955 şi reluate apoi, după 20 de ani. La 26 mai 1984, Nicolae Ceauşescu a inaugurat
ceea ce avea să se cheme Magistrala Albastră. Din 1984 până în 1989, canalul a fost utilizat numai pentru economia
românească. Efortul economic pentru construirea canalului a fost de două miliarde de dolari. Autorităţile comuniste estimau
că vor amortiza costurile în 50 de ani. Exploatarea canalului aduce, însă, venituri anuale de aproximativ trei milioane de
euro, aşa că investiţia va fi recuperată peste şase secole.