Disciplina FIZIOPATOLOGIE
Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 14
300173 Timi oara,
Tel/Fax: +40 256 493085
CURS 11
Cuprins:
1. Defini ie
2. Etiologie
3. Clasificare:
3.1. Inflama ia acut : caracteristici, semne clinice, etape
3.2. Inflama ia cronic : caracteristici, etiologie, clasificare
1. Defini ie:
- inflama ia reprezint o reac ie de ap rare nespecific , local a esuturilor vii, vascularizate, la
leziunea sau necroza tisular .
2. Etiologie:
a. Factori nespecifici:
fizici (radiatii ionizante, temperaturi extreme, energia electrica,
mecanici (incizii, traumatisme)
chimici (substan e caustice, cristale endogene)
biologici (microorganisme patogene: bacterii, virusuri, paraziti)
b. Factori specifici (imunologici):
reactiile de hipersensibilitate (HS), induc reactia inflamatorie prin:
degranulare mastocitara (HS de tip I)
activarea complementului (HS de tip II si III)
eliberarea de limfokine de catre L.T. activate (HS de tip IV)
bolile autoimune
3. Clasificare:
Dupa evolutie deosebim:
a) Inflamatie acuta
b) Inflamatie cronica
1
- neutralizarea i eliminarea substan elor toxice
- înl turarea celulelor moarte i a detritusurilor celulare
- crearea conditiilor pentru începerea proceselor reparatorii
durata = zile (sub 2 saptamani)
predomina modificarile vasculare se formeaza un exudat inflamator abundent
infiltratul celular inflamator este bogat in polimorfonucleare neutrofile
A. MEDIATORII INFLAMATIEI
- declan eaz i moduleaz r spunsul inflamator
- se elibereaz local din elementele figurate ale sângelui sau provin din activarea unor
constituien i ai plasmei sub ac iunea factorilor etiologici
- exist 2 tipuri de mediatori:
I) Mediatori de origine celular
II) Mediatori de origine plasmatic
2
1. Aminele vasoactive
Histamina
- se formeaza prin decarboxilarea enzimatic a histidinei
- stocat în granulele mastocitelor i bazofilelor
- se elibereaz prin degranularea (autolimitat prin mecanism feedback negativ) indus de
mecanisme:
- specifice imunologice (r. Ag-Ac in HS tip I)
- nespecifice (anafilatoxine, citokine, factori fizici)
- ac iuni (tabelul 1):
vasodilata ie
permeabilit ii capilare
contrac ia musculaturii netede bron iolare i intestinale
- este inactivat rapid de histaminaza eliberat din eozinofile
Serotonina
- se formeaza prin decarboxilarea 5-hidroxitriptofanului
- stocat în granulele dense ale trombocitelor (10%) i celule specifice ale tractului gastro-
intestinal i SNC (90%)
- se elibereaz prin degranularea determinat de aderarea trombocitelor la colagenul
subendotelial i agregarea trombocitelor (indus de trombin i ADP)
- ac iuni:
vasoconstric ie
permeabilit ii capilare
factor algogen
amin pirogen (intervine în patogenia reac iei febrile)
2. Enzimele lizozomale
- stocate în veziculele lizozomale ale neutrofilelor si macrofagelor
- sunt eliberate prin:
- labilizarea membranelor lizozomale in cursul activarii fagocitozei
- distruc ia celulelor fagocitare
- actiuni:
direct , de degradare a structurilor extracelulare:
liza colagenului (colagenaza)
liza elastinei (elastaza)
liza proteoglicanilor din cartilaje (catepsina D si G)
indirect
eliberarea de mediatori ai inflamatiei prin:
activarea complementului
activarea sistemului chininelor
declan area fibrinolizei prin transformarea plasminogenului in plasmin
- sunt rapid inhibate de antiproteazele lizozomale din ser si lichidul interstitial ( 1-antitripsina,
2-macroglobulina)
3
1. Deriva ii acidului arahidonic (prostaglandine i leucotriene)
Leziunile tisulare activeaz fosfolipaza A2 care elibereaz acidul arahidonic din fosfolipidele
membranare (figura 1). Acidul arahidonic este precursorul prostaglandinelor, prostaciclinelor,
tromboxanilor i leucotrienelor, care rezult prin activarea ciclooxigenazei i lipooxigenazei.
Fosfolipide membranare
Fosfolipaza A2
Cicloendoperoxizi Acid
hidroxieicosatetraenoic
(PG G2, PG H2)
Prostaglandin Tromboxan Prostaciclin
sinteteza sintetaza sintetaza
Leucotrienele
efect chemotactic puternic pentru micro- si macrofage (LTB4)
contrac ia musculaturii netede bron iolare + permeabilit ii vasculare
(LC4, LD4 si LE4 = SRS-A)
sunt inactivate de aril-sulfataza B produs de eozinofile
4
contrac ia musculaturii netede bron ice i intestinale
induce sinteza moleculelor de adeziune
b) Limfokinele
– sunt produse de limfocitele T (prin stimulare antigenic )
Factorul de inhibi ie a migr rii macrofagelor (MIF)
inhibi ia migr rii macrofagelor din focarul inflamator
Factorul de activare a macrofagelor (MAF)
cre terea activit ii fagocitare
stimularea chemotactismului
stimularea matur rii monocite macrofage
amplificarea migr rii macrofagelor
stimularea fuziunii macrofagelor în celule gigante
factori chemotactici pentru eozinofile, neutrofile
Limfotoxinele
efect citotoxic nespecific asupra celulelor
c) Interferonii
proteine cu GM mica produse si eliberate de celulele gazdei invadate de un virus (IFN- si
IFN- )
rol major in apararea antivirala a organismului (tabelul 2):
- se ata eaz de receptorii celulelor vecine indemne
5
- stimuleaz celulele neinfectate s produc proteine antivirale
- stimuleaz celulele infectate s i creasc exprimarea Ag HLA de clasa I
favorizeaz distrugerea lor de LTc
specifici pentru gazd , dar nespecifici pentru virusuri (ex., IFN uman – eficient numai la om,
impotriva cvasi- tuturor virusurilor)
MIF: factorul de inhibi ie a migr rii limfocitele T -inhibi ia migr rii macrofagelor din
macrofagelor focarul inflamator
2. Sistemul kininelor
- cuprinde mai multe kinine (kalidina sau lizil-bradikinina i bradikinina) care se formeaza dintr-
un precursor plasmatic inactiv numit kininogen
6
- activarea sistemului kininelor:
are loc sub actiunea: kalicreinei, plasminei, C1-esterazei
este strâns corelat cu: coagularea fibrinoliza activarea sistemului complementului
incepe prin activarea factorului XII Hageman
- ac iuni:
vasodilata ie
permeabilit ii capilare
contrac ia musculaturii netede bron iolare i intestinale
factor algogen
Const în:
1) Vasodilata ie:
- este precedat de o scurt faz de vasoconstric ie prin mecanism reflex
- are loc sub ac iunea: histaminei, kininelor, anafilatoxinelor, prostaglandinelor
- determin fluxului sanguin local (hiperemie)
- ro eat local (RUBOR)
- temperaturii locale (CALOR)
7
determin hipoxie celular tulburari metabolice i leziuni endoteliale care contribuie la
permeabilit ii vasculare
2) chemotaxia = migrarea orientat a leucocitelor spre focarul inflamator sub ac iunea factorilor
chemotactici elibera i în focar:
toxinele bacteriene, ionii de H+
anafilatoxina C5a, complexul C5,6,7
Leucotriena B4
IL-8
Raspunsul leucocitelor la chemoatractori este în func ie de concentra ia acestora:
8
- concentra iile mici de factori chemotactici determin :
polarizarea i migrarea leucocitelor în focarul inflamator
- concentra iile mari de factori chemotactici determin :
activarea fagocitozei
secre ia de enzime lizozomale asanarea focarului
generarea de radicali superoxid bactericizi
3) fagocitoza implic
aderarea de particulele str ine (favorizata de opsonizarea lor cu IgG, C3b)
endocitoza (înglobarea particulei str ine) formarea fagozomilor (vezicule de fagocitoza)
formarea fagolizozomilor (golirea in veziculele de fagocitoza a con inutului lizozomilor)
digestia materialului str in prin 2 mecanisme:
- oxigen-dependente (actiune bactericid i citolitic mediat de formarea
radicalilor superoxid i a peroxidului de hidrogen)
- oxigen-independente (lizozim, hidrolaze acide, proteine cationice, lactoferina, ioni
de hidrogen)
D. PROCESE REPARATORII
Cuprind:
- ini ial ASANAREA focarului inflamator de c tre fagocitele activate cu:
- eliminarea bacteriilor în inflama iile septice
- eliminarea resturilor celulare în inflama iile aseptice
- apoi
VINDECAREA f sechele prin regenerarea celulelor (posibil numai în esuturile ale c ror
celule prezint capacitate de diviziune)
FORMELE INFLAMATIEI
9
- mecanism: hiperpermeabilitate vascular moderat exudat bogat în albumine, cu celularitate
redus
- cauze: infec ii localizate în seroase (pleura, peritoneu, pericard, seroase articulare, meninge), dar i
unele infec ii pulmonare
Inflama ii fibrinoase
- mecanism: hiperpermeabilitate vascular marcat exudatul con ine cantit i mari de albumine +
proteine cu GM mare, precum fibrinogenul depozitare local de fibrin (care fie se reasoarbe, fie
se organizeaz formând aderen e)
- cauze: infec ia pneumococic (pneumonie lobar ), streptococic , pericardita din RAA.
Inflama ii hemoragice
- mecanism: hiperpermeabilitate vascular foarte marcat dezorganizarea re elei capilare
extravazarea în esuturi de hematii + hipoxie cu necroz tisular
- cauze: infec ii cu Clostridium perfringens, Streptococ ß-hemolitic, septicemia meningococica.
Inflama ii purulente
- mecanism: exudat bogat în neutrofile cu necroza fagocitelor i transformarea lor în piocite
eliber ri extracelulare masive de enzime lizozomale necroze celulare i formarea de puroi
(con ine piocite, detritusuri celulare, colesterol, eritrocite, fibrin )
- cauze: infec ii bacteriene tisulare (localizate=abcese sau difuze=flegmoane-) sau ale seroaselor
(empieme)
Inflama ii catarale
- mecanism: exudatul se formeaz la nivelul mucoaselor i con ine mari cantit i de mucus (prin
stimularea secre iei glandelor mucoase)
- cauze: infec ii ale mucoaselor tractului respirator (rinita alergic ) sau digestiv
3. 2. INFLAMA IA CRONIC
Caracteristici:
durata: sapt mâni - luni
predomin proliferarea esutului conjunctiv cu fibroz local întins
modificarile vasculare sunt reduse sau absente
infiltratul celular inflamator este bogat în mononucleare (limfo-plasmocite + macrofage)
Etiologie:
inflama ii cronice secundare inflama iilor acute, când agentul etiologic nu este distrus în
totalitate de reac ia inflamatorie
inflama ii primar cronice, în caz de:
virulen redus a agentului patogen;
persisten a agentului lezional (la nivelul cailor biliare/renale = prezen a calculilor)
boli autoimune
Clasificare:
a) Inflama ie cronic nespecific (ex., glomerulonefrita cronica)
b) Inflama ie cronic granulomatoas , ce apare ca r spuns la persisten a Ag
(ex. TBC, lepra, sifilis, sarcoidoza)
- caracteristic granulomul inflamator, alc tuit din:
miez format din:
- celule epiteloide (macrofage tranformate sub ac iunea
citokinelor)
- celule gigante multinucleate (formate prin fuzionarea celulelor
epiteloide)
coroan de limfo-plasmocite
capsul de fibrobla ti i esut fibros
10